c s a ar zar a g v r f ra g rma...de încercare; partea 3 – caracterizarea perfor-manţelor...

STANDARDIZAREA ianuarie 2010 �

Pe 2 septembrie 2009, în timpul uneia dintre ultimele sale întruniri înainte de alegeri, guvernul german a apro-

bat Conceptul politicii de standardizare a guvernului german (Normungspolitisches Konzept der Bundesregierung). Acest con-cept defineşte obiectivele pe care guvernul fe-deral doreşte să le realizeze prin sprijinirea elaborării normelor şi a standardelor. El de-scrie măsurile necesare pentru implementarea conceptului şi furnizează abordări pentru sprijinirea financiară a standardizării de către diferitele ministere.Conceptul de standardizare al guvernului fe-deral german este transformarea consecventă a Strategiei germane a standardizării, care a fost elaborată în 2004 de Institutul German de Standardizare (DIN), în cooperare cu păr-ţile interesate din domeniul industriei, ştiinţei şi cu autorităţile guvernamentale.

Conceptul de standardizare al guvernu-lui german este structurat în următoarele părţi:

C�� s�a��ar��zar� a g�v�r�� f��ra�� g�rma�LE CONCEPT DE LA POLITIQUE DE NORMALISATION DU GOUVERNEMENT FÉDÉRAL ALLEMAND

BJÖRN KOWALSKE

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Partea 1: obiectivele guvernului federal;Partea 2: implementarea acţiunilor ministerelor;Partea 3: aşteptările guvernului federal în do-meniul standardizării.

Conceptul guvernului german pentru promo-varea standardizării de către ministere subli-niază printre altele că:

sprijinirea durabilă a procesului de stan-dardizare este o sarcină esenţială a guver-nelor naţiunilor industrializate de succes;instrumente precum elaborarea normelor şi a standardelor aduc contribuţii impor-tante la funcţionarea Pieţei Unice Europe-ne şi a comerţului la nivel mondial;normele şi standardele pot contribui în mod decisiv la deschiderea pieţelor, tran-sferul de tehnologie şi la reducerea regle-mentărilor în domeniul legislaţiei tehnice.

Prin Conceptul politicii de standardizare al guvernului german, guvernul federal german profită de avantajele standardizării şi defineşte

•

•

•

Le concept présenté dans cet article définit les objectifs que le gouverne-ment fédéral allemand désire accomplir en soutenant l’élaboration des nor-mes. Il décrit les mesures nécessaires à mettre en œuvre le concept et four-nit des approches destinées à appuyer financièrement la normalisation par différents ministères

� STANDARDIZAREA ianuarie 2010

scopuri realizabile specifice. În ceea ce priveşte standardizarea în domeniul achiziţiilor publice şi al produselor din domeniul apărării, trebuie subliniate în mod deosebit următoarele obiec-tive şi măsuri:

Obiectivul 1: În cadrul măsurilor financiare adoptate, guvernul federal sprijină standardi-zarea pentru a spori competitivitatea Germa-niei ca putere economică şi ţară exportatoare şi se angajează să asigure că standardizarea sprijină obiectivele de dezvoltare durabilă ale guvernului federal.

Implicarea echipei pentru Armoniza-rea standardelor referitoare la materiale (MSHT) pentru armonizarea standardelor referitoare la apărare, la nivel european.

Obiectivul 2: Guvernul federal utilizează stan-dardizarea pentru a sprijini implementarea şi diseminarea rezultatelor inovaţiei şi cercetării.

Aprecierea corectă a importanţei standar-dizării în programele de formare profesi-onală, învăţământul politehnic, manage-mentul afacerilor şi în cursurile de formare profesională avansată;

Obiectivul 3: Guvernul federal utilizează tot mai mult standardizarea pentru a scădea nu-mărul de acte normative emise şi a accelera procesul de legislaţie;

Implicarea activă a domeniului public (la nivel federal, statal şi, uneori, local) în pro-cesul de standardizare, ca parte interesată care încurajează accesul la standarde pen-tru autorităţi, creând premisele necesare;

Obiectivul 4: Guvernul federal promovează posibilităţile de informare şi implicare a părţi-lor interesate şi le permite să exercite o influ-enţă asupra standardizării.

Finanţarea traducerilor de standarde şi a proiectelor de standarde în germană şi, de asemenea, în cazuri speciale (de exemplu, standardizarea în domeniul apărării), a traducerilor de standarde germane în lim-ba engleză;

Obiectivul 5: Guvernul federal german con-sideră tot mai mult standardele ca bază con-

•

•

•

•

tractuală în cadrul procedurilor de ofertare şi de atribuire a comenzilor pentru achiziţii pu-blice.

Referirea la standarde în ghidurile de ofer-tare şi atribuire şi în specificaţiile tehnice concrete în procedurile de achiziţii publi-ce, făcând referire la cerinţe din punct de vedere al calităţii şi eficienţei economice.

Un concept de finanţare armonizat

Conceptul politicii de standardizare armoni-zează finanţarea pentru promovarea standar-dizării de către ministerele guvernului federal. Experienţa pozitivă dobândită începând din 2004 de către Biroul Federal pentru Tehnolo-gie de Apărare şi Achiziţii (BWB) prin atribu-irea de contracte anuale Institutului German de Standardizare este menţionată în mod ex-plicit în Concept. Pe baza acestor concepte, DIN furnizează toate serviciile necesare pen-tru standardizarea germană în domeniul apă-rării, aşa cum furnizează şi pentru celelalte comitete de standardizare.

Concluzie

Pentru realizarea scopurilor definite, guver-nul federal preconizează cooperarea eficientă şi bine orientată a tuturor organizaţiilor şi or-ganismelor implicate în standardizare şi face apel la organizaţii şi organisme să coopereze în mod eficient.În opinia guvernului federal, toate organisme-le de reglementare tehnică implicate în stan-dardizare trebuie să se angajeze să sprijine „Regulile de aur” ale activităţii de standardi-zare, aşa cum sunt ele stipulate de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), precum: con-sens, deschidere şi implicarea părţilor intere-sate, transparenţă, neutralitate şi coerenţă.

Standardizarea nu înseamnă restricţionare prin intermediul regulilor şi reglementărilor; ea furnizează limbajul comun, înţeles de toate părţile interesate.

•


Ca��a��ar� s��ar�VIESSMAN: L’AVANCÉE SOLAIRE

Deux nouvelles chaînes de production de cap-teurs solaires ont été installées en 2007 sur le site de Viessmann à Faulquemont (Moselle). Entreprise spécialisée dans le matériel de chauffage, Viess-mann est le premier fabricant français de capteurs solaires. VisiteMots clés : capteurs solaires, matériel de chauffa-ge, installations solaires, normes européennes

Marie-Claire Barthet

În Franţa, piaţa de energie solară pentru încălzire şi apă caldă a crescut cu 97% din 2004 până în 2005 şi cu 87% între 2005 şi

2006. Ea este puternic susţinută de o ofertă din ce în ce mai concurenţială, ţinând seama de creşterea costului energiilor fosile, dar şi graţie sprijinului colectivităţilor locale. Aceas-tă creştere priveşte şi locuinţele individuale şi colective, precum şi clădirile din domeniul comercial sau spaţiile afectate birourilor sau celor cu caracter industrial.Uzina din Faulquemont (60 000 m2 de suprafa-ţă acoperită) a devenit centrul de competenţe al grupului Wiessman pentru fabricarea de re-zervoare de apă caldă sanitară şi de captatoare solare. Au fost depuse 1 600 de brevete pentru aceste tehnici şi produse cu caracter inova-tor. „Uzina de la Faulquemont, care ar putea alimenta o dată şi jumătate piaţa franceză, exportă 80% din producţia sa în 35 de state”, precizează Yves Carl, responsabil în domeniul comunicării. La cele două noi lanţuri de pro-ducţie a captatoarelor solare, timpul mediu de realizare este de două minute pentru un cap-tator (un record). „Procesul industrial – strat selectiv, absorbant, montaj – este integral controlat”, subliniază Roger Dehlinger, preşe-

dinte al Wiessman France. O maşină Basa fa-sonează absorbantul sub vid. Confecţionat din cupru, el conţine în partea centrală carbură de crom şi de siliciu – straturi care se măsoară în nanometri. Situl integrează toate etapele de fabricaţie: aplicarea stratului selectiv pe placa de cupru, realizarea serpentinei din cupru şi sudarea acestuia pe placă, conform procede-ului laser Yag (1 000 de puncte de sudare pe metru). Pe ultima platformă de asamblare, operatoarele realizează elemente izolante, fi-xează un geam de tip Securit cu coeficient de trecere a radiaţiilor luminoase de două ori mai mare faţă de un geam normal. Wiessmann a optat pentru o soluţie de montare manuală şi înscrie aceste linii-pilot într-o logică de îmbu-nătăţire continuă: operatoarele implicate în demersul Kaizen au găsit accesorii pentru a-şi facilita activitatea. Graţie acestor două lan-ţuri, capacitatea de producţie anuală a ajuns la 240 000 de captatoare, fără a neglija calitatea: absorbantul este supus la trei controale în tim-pul fabricaţiei.

Un demers de mediu construit

Captatoarele plane sau cele cu tuburi sub vid de la Wiessmnn se pot monta pretutindeni, pe acoperişurile cu versanţi, pe cele de tip terasă, integrându-se acoperişul, pe suporturi inde-pendente în sens vertical şi orizontal, la clă-dirile noi sau reparate. Completate cu o gamă

� STANDARDIZAREA ianuarie 2010

de rezervoare special proiectate pentru a se asocia cu captatoarele solare, inclusiv rezer-voarele electro-solare, aceste captatoare favo-rizează triplul obiectiv de performanţă, secu-ritate a aprovizionării cu energie şi protecţiei mediului pe termen lung.„Consolidarea cadrului de standardizare şi a celui de reglementare generează riscuri şi oportunităţi noi. Este vorba să se îmbine re-ducerea consumului energetic, a energiilor fosile şi a gazelor cu efect de seră. ENR-urile, inclusiv energia nucleară, reprezintă 14% din consumul de energie în lume. În acest cadru, energia solară este o energie curată, gratuită şi regenerabilă. Demersul nostru de mediu este fundamentat şi bine construit. Fabricăm pro-duse nepoluante, cu consum redus de energie”, conchide Marc Vigneron, director general la Wiessmann Falquemont.

Standarde pentru instalaţii solare-termice şi componentele lor

Standardul NF EN 12975-1�, cu privire la cap-tatoarele solare, specifică cerinţele de durabi-litate, inclusiv de rezistenţă mecanică, fiabi-litate şi securitate pentru captatoarele solare cu circulaţie de lichid. El conţine şi dispozi-ţiile pentru evaluarea conformităţii cu aceste cerinţe. Standardul NF EN 12975-2� speci-fică metodele de încercare care permit să se determine capacitatea unui captator solar cu circulaţie de lichid care să reziste la influenţa agenţilor degradanţi.Standardul NF EN 12975-1, cu privire la in-stalaţiile solare-termice prefabricate în uzină, specifică cerinţele de durabilitate, fiabilitate şi securitate cerute. El conţine şi dispoziţii refe-ritoare la evaluarea conformităţii cu aceste ce-rinţe. Standardul conţine cerinţe referitoare la documentare şi utilizare de la instalator la in-stalator. Standardul NF EN 12976-2� furnizea-ză metode de încercare care permit validarea cerinţelor care se aplică instalaţiilor solare-ter-mice prefabricate în uzină, specificate în stan-dardul NF EN 12976-1�. El cuprinde şi două metode pentru caracterizarea performanţelor

� Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat acest standard ca standard român. A se vedea tabelul de la sfârşitul articolului;

termice cu ajutorul încercărilor întregii instalaţii. Plecând de la prestandardele europene din seria ENV 12977, cu privire la instalaţiile asamblate (Partea 1� – Cerinţe generale; Partea 2� – Metode de încercare; Partea 3� – Caracterizarea perfor-manţelor dispozitivelor de stocare), experţii din cadrul CEN/TC 312, Instalaţii solare-termice şi componentele lor, au decis să elaboreze un stan-dard european şi patru specificaţii tehnice. Pro-iectul NF EN 12977-3, Instalaţii termice-solare şi componentele acestora – instalaţii asambla-te – metode încercare a performanţelor dispo-zitivelor de stocare a instalaţiilor de încălzire solară a apei, a fost supus votului formal la sfârşitul anului 2007. Specificaţiile tehnice în curs se referă la sistemele solare combinate, la încălzitoarele de apă solare.În sfârşit, potrivit standardului NF EN ISO 9488�, Energie solară. Vocabular, un captator solar (sau un captator solar-termic sau captator) este „un dispozitiv destinat a absorbi radiaţia solară şi a transmite căldura astfel produsă la un fluid col-portor. Utilizarea denumirii panou solar nu este recomandată, pentru a se evita orice confuzie cu panourile fotovoltaice”.


Standarde adoptate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul instalaţiilor termice solare

SR EN ��97�-�:�007 Instalaţii termice solare şi componente ale acestora. Captatoare solare. Partea 1: Condiţii generale

SR EN ��97�-�: �007 Instalaţii termice solare şi componentele acestora. Captatoare solare. Partea 2: Metode de încercare

SR EN ��976-�:�006 Instalaţii termice solare şi componentele acestora. Instalaţii prefabricate. Partea 1: Cerinţe generale

SR EN ��976-�:�007 Instalaţii termice solare şi componentele acestora. Instalaţii prefabricate. Partea 2: Metode de încercare

SR ENV ��977-�:�00� Instalaţii termice solare şi componente ale acestora. Instalaţii realizate pe şantier. Partea 1: Condiţii generale

SR ENV ��977-�:�00� Instalaţii termice solare şi componente ale acestora. Instalaţii realizate pe şantier. Partea 2: Metode de încercare

SR EN ��977-�:�009Instalaţii termice solare şi componentele acestora. Instalaţii realizate pe şantier. Partea 3: Metode de încercare a performanţelor dispozitivelor de acumulare din instalaţiile solare de încălzire a apei

SR EN ISO 9�88:�00� Energie solară. Vocabular

Standarde adoptate în ultimii ani de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul energiei solare

SR CEI 6�8�6:�006 Sisteme de conversie fotovoltaică a energiei solare. Termeni şi simboluriSR CEI/TS 6��7-�:�006 Recomandări pentru sisteme mici de energie regenerabilă şi hibride pentru electrifica-

rea rurală. Partea 1: Introducere generală în electrificarea ruralăSR CEI/TS 6��7-�:�006 Recomandări pentru sisteme mici de energie regenerabilă şi hibride pentru electrifica-

rea rurală. Partea 2: Cerinţe referitoare la tipurile de sistemeSR CEI/TS 6��7-�:�006 Recomandări pentru sisteme mici de energie regenerabilă şi hibride pentru electrifica-

rea rurală. Partea 3: Dezvoltarea şi conducerea proiectuluiSR EN �0�6�:�007 Celule solare. Specificaţii particulare şi date de produs pentru celulele solare cu siliciu

cristalinSR EN 6090�-�:�007 Dispozitive fotovoltaice. Partea 1: Măsurarea caracteristicilor curent-tensiune ale dispo-

zitivelor fotovoltaiceSR EN 6090�-�:�007 Dispozitive fotovoltaice. Partea 2: Cerinţe pentru dispozitive solare de referinţăSR EN 6090�-�:�008 Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de măsurare pentru dispozitive fotovoltaice

solare (PV) de utilizare terestră cu date de iradiere spectrală de referinţă SR EN 6090�-9:�008 Dispozitive fotovoltaice. Partea 9: Cerinţe pentru funcţionarea simulatoarelor solareSR EN 6��:�006 Module fotovoltaice (PV) cu siliciu cristalin pentru aplicaţii terestre. Certificarea con-

cepţiei şi omologareSR EN 6�6�6:�009 Module fotovoltaice (PV) în straturi subţiri pentru aplicaţii terestre. Calificarea proiec-

tului şi omologareSR EN 6�7�0-�:�007 Calificare pentru securitatea în funcţionare a modulelor fotovoltaice (PV). Partea 1: Ce-

rinţe de construcţieSR EN 6�7�0-�:�007 Calificare pentru securitatea în funcţionare a modulelor fotovoltaice (PV). Partea 2: Ce-

rinţe pentru încercăriSR EN 6�09�:�006 Componente BOS pentru sisteme fotovoltaice. Certificarea concepţiei şi încercări de

mediuSR EN 6��08:�008 Module şi ansambluri fotovoltaice concentratoare. Calificarea proiectului şi omologareSR EN 6��:�00� Sisteme fotovoltaice (PV) autonome. Verificarea concepţiei

Traducere şi redactare: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 300, decembrie 2009

6 STANDARDIZAREA ianuarie 2010

M��. Ch�m�a ��g��ă î��r� ��s��ăţ� ��g�s��a��v� ş� ��r��ţ� ��h��g��. Caz�� s��v��ţ��rENVIRONNEMENT. „LA CHIMIE VERTE” ENTRE ENJEUX RÉGLEMENTAIRES ET TECHNOLOGIES. LE CAS DES SOLVANTS

Les produits chimiques ont souvent mauvaise presse. En cause: la toxicité réelle ou fantasmée d’un certain nombre de procédés et de substances. L’industrie chimique et parachimique investit massive-ment, depuis quelques années dans des procédés de substitution des produits les plus dangereux pour l’homme et l’environnement, de manière volontaire ou sous l’impulsion de réglementations européen-nes et/ou françaises. Qu’en est-il pour les solvants ? Un cas particulièrement interéssant dans la mesure ou certains sont difficilement substituables, pour des raisons techniquesMots clés: environnement, chimie verte, réglementations, solvants, agrosolvants, solvants verts

Produsele chimice nu se bucură de mul-te ori de articole elogioase din cauza toxicităţii unor procedee şi substanţe.

Industria chimică şi parachimică investesc masiv de mulţi ani în procedee de înlocuire a produselor celor mai periculoase pentru om şi mediu, în mod intenţionat sau sub impul-

sul reglementărilor europene şi/sau franceze. Cum stau lucrurile în legătură cu solvenţii? Ei reprezintă un caz deosebit de interesant în măsura în care unii dintre ei sunt dificil de în-locuit, din motive tehnice.Un solvent este un lichid a cărui funcţie este de a solubiliza compuşi organici pentru a

STANDARDIZAREA ianuarie 2010 7

simplifica utilizarea acestora. Solvenţii sunt utilizaţi într-un mare număr de aplicaţii pre-cum: vopselele, lacurile, cleiurile şi detergen-ţii. Ei servesc, printre altele, şi la fabricarea produselor fitosanitare, cosmetice şi farma-ceutice. Din păcate, numeroşi solvenţi se pot dovedi iritanţi, nocivi, toxici şi inflamabili.Factori specializaţi ghidează, la ora actuală, marile grupuri europene din domeniul chimi-ei în activităţile lor privind solvenţii pentru a anticipa cerinţele reglementare şi a le permi-te să profite de oportunităţile care rezultă din ele în ceea ce priveşte noile pieţe. Într-adevăr, dacă reglementările îşi propun să limiteze uti-lizarea solvenţilor celor mai periculoşi, pentru a se conforma acestora, producătorii aplică una din următoarele trei soluţii:

– înlocuirea cu solvenţi mai puţin periculoşi;înlocuirea cu solvenţi mai puţin periculoşi;– utilizarea de solvenţi ecologici care suntutilizarea de solvenţi ecologici care sunt solvenţi ce au un impact redus asupra omului şi mediului;– punerea la punct a unor tehnologii fără sol-punerea la punct a unor tehnologii fără sol-vent.

Conform Alcimed, una dintre structurile care încearcă să ghideze chimiştii, înlocuirea cu solvenţi mai puţin periculoşi este, în general, calea cea mai simplă şi mai puţin costisitoare, chiar dacă nu poate fi aplicată întotdeauna din cauza cerinţelor tehnice. În plus, apariţia unei noi reglementări obligă la o schimbare regu-lată a solvenţilor, ceea ce face această cale ne-durabilă. Este adevărat, de exemplu, că atunci când benzenul a fost interzis, toluenul l-a în-locuit; astăzi, toluenul este înlocuit de xileni sau de solvenţi organici. Or, este foarte pro-babil ca peste câţiva ani xilenii şi unii solvenţi oxigenaţi să facă, de asemenea, subiectul unor reglementări.După cum subliniază Sébastien Taillemite, la Alcimed, „întrucât înlocuirea solvenţilor nu este o soluţie durabilă, fabricanţii investesc la ora actuală în punerea la punct a unor inovaţii cu caracter de ruptură: de exemplu, utilizarea de solvenţi ecologici precum apa sau trecerea la tehnologii fără solvent”. Tehnologiile fără solvent sau cu solvent în cantitate redusă se înscriu de acum înainte într-o dinamică de creştere puternică. Este vorba, de exemplu, de

Powder Coating, în domeniul vopselelor desti-nate automobilelor sau al cleiurilor cu extract uscat ridicat. Solvenţii ecologici se înscriu în conceptul de „chimie ecologică” sau „chimie durabilă”, adică o chimie care protejează me-diul.De altfel, numeroşi factori sunt implicaţi as-tăzi în acest demers. De exemplu, firma ger-mană BASF utilizează pentru unele procedee de fabricaţie lichide ionice în loc de solvenţi tradiţionali. Este vorba mai ales de procedeul Basil, care este utilizat pentru a produce de-rivaţi ai fosforului. Factori francezi precum Rhodia sunt, de asemenea, angajaţi în acest demers. Totuşi, lichidele ionice nu sunt încă foarte utilizate şi principalul solvent ecologic, din punct de vedere al consumului, rămâne apa. „La ora actuală, apa este solventul a peste 60% din vopselele decorative în Franţa; ea este folosită în proporţie de 80% în statele nordice”, confirmă Sébastin Taillemite. Regăsim apa şi în formulele cleiurilor şi ale procedeelor din industria chimică. Această trecere către for-mule pe bază de apă a necesitat un important efort de cercetare. Totuşi, conform ideii gene-ral admise, apa nu va deveni solventul univer-sal întrucât proprietăţile sale nu convin tutu-ror aplicaţiilor.În ceea ce priveşte agrosolvenţii, precum es-terii uleiurilor vegetale sau esterii acizilor de fermentaţie, ei sunt utilizaţi la ora actuală la cernelurile pentru tipărire, în formulele pro-duselor fitosanitare şi pentru aplicaţii de cu-răţare a suprafeţelor, în industrie. Totuşi, şi în aceste domenii, agrosolvenţii nu pot înlocui toţi solvenţii din motive tehnice şi economice. Mai rămân multe de făcut şi, după cum preci-zează Sebastien Taillemite, „solvenţii pe bază de apă deţin segmente de piaţă foarte impor-tante în unele domenii. Totuşi, oferta existentă de solvenţi ecologici nu permite să se răspun-dă caietului de sarcini ale tuturor aplicaţiilor. Vor trebui inventaţi noi solvenţi ecologici sau noi tehnologii care nu folosesc solvenţi”.

8 STANDARDIZAREA ianuarie 2010

Standarde elaborate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul solvenţilor

Indicativ TitluSR 7690:�99� Materiale textile. Determinarea conţinutului de substanţe solubile în solvenţi

organiciSR 9687:�996 Cauciuc. Determinarea extractului de solvenţiSTAS �70�-80 Solvenţi din distilarea lemnuluiSTAS 7�87:�996 Calitatea apei. Determinarea substanţelor extractibile cu solvenţi. Metoda gravi-

metricăSTAS 8��0-69 Uleiuri minerale rafinate cu solvenţi selectivi. Determinarea conţinutului de

furfurolSTAS ��78-80 Materiale utilizate în circuitul frigorific. Determinarea substanţelor extractibile în

solvenţi organiciSR EN 60068-�-��+A�:�998 Încercări de mediu. Partea 2: Încercări. Încercarea XA şi ghid. Imersia în solvenţi

de curăţareSR EN ��6�9:�00� Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice a compuşilor organici

gazoşi individuali. Metoda prin carbon activ şi desorbţia solvenţilorSR EN ��6:�00� Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice de carbon gazos total

în efluenţii gazoşi din procesele care utilizează solvenţi. Metoda continuă cu detector de ionizare din flacără

SR EN 9��:�00� Adezivi. Adezivi pe bază de solvent şi fără solvent. Determinarea punctului de inflamabilitate

SR ISO 7�79:�997/A99:�00� Coloranţi. Determinarea solubilităţii în solvenţi organici. Metoda gravimetricăSR EN ��-��:�00� Vopsire continuă în bandă a metalelor. Metodă de încercare. Partea 11: Rezisten-

ţa la solvenţi (încercare prin frecare)SR EN ��667:�00� Agenţi activi de suprafaţă. Determinarea conţinutului activ de solvenţi cu punct

de fierbere scăzut în detergenţii lichizi. Metoda gaz-cromatografică

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 299, noiembrie 2009

STANDARDIZAREA ianuarie 2010 9

S�a��ar�� r� s��ă as�g�ră �a��a��a ş� ��rf�rma�ţaLES NORMES POUR LE VERRE ASSURENT LA QUALITÉ ET LA PERFORMANCE

Valerie L. Block, secretară a ISO/TC 160, Sticla în Construcţii, SC 2, Consideraţii asupra utilizării

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Le verre est une partie intégrante de l’architecture des bâtiments grâce à la fonctionnalité et à l’at-trait artistique. Un large domaine de produits en verre rend plus efficiente l’énergie, le contrôle des sons, la sécurité résidentielle et commerciale des bâtiments. L’utilisation du verre en constructions assure plus de lumière de jour, ayant le potentiel de réduire la consommation de l’énergie. Les stra-tégies de conservation de l’énergie comprennent souvent le verre de performance pour ce but tout en offrant aux résidents une vue au-dehorsMots clés: constructions, verre, qualité, manage-ment de l’énergie, sécurité

Sticla este o parte integrantă a arhitecturii clădirilor datorită funcţionalităţii şi atrac-ţiei estetice. Un domeniu larg de produse

din sticlă participă la eficientizarea energiei, la controlul sunetelor, şi oferă securitate şi siguran-ţă rezidenţială şi comercială a clădirilor.ISO/TC 160, Sticlă pentru construcţii, elabo-rează standarde care tratează calitatea pro-duselor de sticlă şi folosirea acestora pentru îndeplinirea nivelului specificat.

Unul din primele standarde ale ISO/TC 160, elaborat sub prevederile Acordului de la Vie-na, a fost ISO 125431, referitor la sticla strati-ficată, părţile 1-6�. Sticla laminată constă din

� Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional deAsociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat ca standarde române seria de standarde ISO 12543 menţionate în acest articol. A se vedea nota din finalul arti-colului.

�0 STANDARDIZAREA ianuarie 2010

două piese de sticlă legate împreună printr-un strat de material. Din definiţiile şi descrierile de bază din partea 1, la metode-le de încercare, din partea a 4-a, aceste standarde promovează uniformitatea şi oferă beneficia-rilor un instrument valabil pen-tru asigurarea consistenţei şi ca-lităţii sticlei laminate.Liderul grupului de lucru referi-tor la sticla laminată, Dr. Norbert Wruk de Pilkington, a afirmat: „Elaborarea seriei de standar-de ISO 12543 nu a fost simplă, pentru că existau diferite stan-darde asupra impactului încer-cării, în diferitele părţi ale lumii. Dar, în final, cred că am găsit o soluţie satis-făcătoare pentru fiecare. Intre timp, grupul 3 de lucru abia a terminat seria de standarde ISO/DIS 12543, care va fi publicată pentru a fi furnizată în curând”.Grupurile de lucru elaborează la ora actuală standarde ISO pentru sticla de bază, pentru geamul care nu se sparge cu uşurinţă, geam peliculizat, oglinzi şi geam curb.

Noi metode de încercare pentru a demonstra calitatea sticlei

ISO/TC 160 a publicat câteva standarde care ajută la demonstrarea calităţii sti-clei printr-un program specific de încercări destinat aplicaţiilor bene-ficiarilor. Standardul ISO 22897, re-feritor la vitraje şi la sunetele trans-mise prin mediu, stabileşte un cadru comun pentru descrierea produse-lor şi a proprietăţilor acustice ale vitrajelor pentru izolare acustică. Standardul ISO 16940 permite uti-lizatorului să măsoare impedanţa mecanică a sticlei laminate.

Părţile 1-4 ale standardului ISO 16936 se refe-ră la încercările vitrajelor de securitate pentru protecţie împotriva infracţiunilor/uşi de geam securizat. Metodele de încercare, care includ căderea repetată a unei mingi şi încercarea

cu ciocanul şi cu ferăstrăul, permit identifica-rea metodei de încercare, care realizează cel

mai veridic scenariul. Alte stan-darde asupra rezistenţei la glonţ (ISO 16935) şi la distrugere din cauza furtunii (ISO 16932) creea-ză protocoale uniforme de încer-care şi criterii de acceptare.Dr. John Turnbull, preşedinte al acestui grup de lucru şi consul-tant în Statele Unite, a afirmat: „Standardele ISO în domeniul securităţii au relevanţă în întrea-ga lume. De exemplu, standardul referitor la rezistenţa la furtună se poate aplica atât în Asia, cât şi în Caraibe. Această metodă de

încercare promovează un mediu mai sigur şi protejează oamenii şi proprietatea în zonele cu climă severă”.

Standarde pentru produse din sticlă eficiente energetic

Dacă performanţa acustică şi securitatea sunt elemente critice în proiectarea clădirilor, din-tr-o perspectivă practică, un mediu liniştit şi sigur promovează satisfacţia salariaţilor şi un mediu de lucru mai productiv. Folosirea sti-clei la ferestre, faţade, magazine şi luminatoa-re asigură mai multă lumină de zi în interiorul

clădirii, cu potenţial de reducere a consumului de energie. Strategi-ile de conservare a energiei includ adesea sticla de calitate pentru acest scop, şi de asemenea, oferă ocupan-ţilor clădirii o vedere afară.

O soluţie tipică pentru eficienti-zarea energiei este caracterizarea sticlei în unităţi de izolare. Aceste produse conţin unul sau două spaţii de aer pentru a reduce pierderea de

căldură. ISO/TC 160 rezolvă protecţia sticlei în ISO/ DIS 20492, părţile 1-4. William Ling-nell, preşedinte al grupului de lucru, a afirmat: „Grupul nostru de lucru a elaborat metode de încercare care evaluează calitatea sticlei ter-moizolante. Acestea examinează durabilitatea

„O soluţie tipică a

provocării energetice

este a specifica sticla

în unităţi izolante”

STANDARDIZAREA ianuarie 2010 ��

şi atributele fizice ale marginilor de etanşare, aburirea chimică, acumularea ga-zelor şi evacuarea de gaze. O parte din strategia noastră de elaborare de standarde în legătură cu etanşa-rea sticlei este de a oferi opţiuni la încercări – deci servind nevoile di-feritelor arii regionale.

Un alt standard al ISO/TC 160 este în curs de elaborare în ceea ce pri-veşte sticla acoperită. Sub coor-donarea preşedintelui dr. Richard Blacker de la Guardian Industries, activitatea grupului progresează într-un stan-dard în două părţi. Partea 1 va defini calită-ţile optice şi estetice ale acoperirilor aplicate sticlei prin procese de depunere pirolitice şi de vacuum. Aceste acoperiri sunt utilizate în mod tipic pentru a controla câştigul de căldu-ră solară, performanţa în domeniul energiei şi condensării şi de a spori estetica clădirii. Par-tea 2 descrie o metodă pentru a permite eva-luarea obiectivă a culorii sticlei acoperite.

Promovarea folosirii globale a sticlei

Elaborarea standardelor a permis experţilor din industria sticlei din diferite ţări să schim-be informaţii şi să lucreze împreună pentru a

Seria de standarde ISO 12543, adoptate ca standarde române de Asociaţia de Standardizare din România

SR EN ISO 12543-1:1999, Sticlă pentru construcţii. Geam stratificat şi geam stratificat de securitate. Partea 1: Definiţii şi descrierea părţilor componente;SR EN ISO 12543-2:2000, Sticlă pentru construcţii. Geam stratificat şi geam stratificat de securitate. Partea 2: Geam stratificat de securitate;SR EN ISO 12543-2/A1:2005, Sticlă pentru construcţii. Geam stratificat şi geam stratificat de securi-tate. Partea 2: Geam stratificat de securitate;SR EN ISO 12543-3:1999, Sticlă pentru construcţii. Geam stratificat şi geam stratificat de securitate. Partea 3: Geam stratificat;SR EN ISO 12543-4:1999, Sticlă pentru construcţii. Geam stratificat şi geam stratificat de securitate. Partea 4: Metode de încercare a durabilităţii;SR EN ISO 12543-5:2000, Sticlă pentru construcţii. Geam stratificat şi geam stratificat de securitate. Partea 5: Dimensiuni şi prelucrare pe margini;SR EN ISO 12543-6:2000, Sticlă pentru construcţii. Geam stratificat şi geam stratificat de securitate. Partea 6: Aspect.

elabora standarde ISO care oferă cea mai bună informaţie transmisă în timpul pro-cesului de elaborare. In mediul eco-nomic de astăzi, sticla şi produsele din sticlă sunt transportate cu uşu-rinţă de la o regiune la alta. Stan-dardele de calitate sunt esenţiale în promovarea înţelegerii a ceea ce putem aştepta din punct de vedere al calităţii finite a sticlei. În plus, ca-litatea standardelor este cheia către specificaţiile necesare şi de folosire a sticlei pentru protecţie, siguranţă, controlul zgomotului şi manage-

mentul energiei.

Casele, clădirile pentru apartamente, clădirile pentru birouri, complexele comerciale, şcolile, sălile de concerte şi multe alte tipuri de clădiri continuă să încorporeze sticla, pentru a spori aspectul estetic al clădirii şi a furniza avantaje importante ocupanţilor.Standardele ISO/TC 160 sunt proiectate să sprijine utilizarea continuă a sticlei în viitor.

„Standardele de performanţă sunt cheia pen-tru specificaţii şi folosirea sticlei pentru pro-tecţie, siguranţă, controlul zgomotului şi ma-nagementul energiei”.

„Standardele de calitate

sunt esenţiale în

promovarea înţelegerii

cu privire la aşteptări şi

calitate”

�� STANDARDIZAREA ianuarie 2010

Standarde adoptate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul sticlei pentru construcţii în ultimii ani

Indicativ Titlu SR EN �0�6-�:�008 Sticlă pentru construcţii. Oglinzi din geam argintat pentru interior. Partea 1: Defi-

niţii, condiţii şi metode de încercareSR EN �0�6-�:�008 Sticlă pentru construcţii. Oglinzi din geam float argintat pentru interior. Partea 2:

Evaluarea conformităţii; standard de produsSR EN �0��-�:�008 Sticlă pentru construcţii. Cărămizi de sticlă şi dale de sticlă. Partea 2: Evaluarea

conformităţii/standard de produsSR EN �096-�:�00� Sticlă pentru construcţii. Geam peliculizat. Partea 4: Evaluarea conformităţii/stan-

dard de produsSR EN ��0-�:�00� Sticlă pentru construcţii. Geam de securitate de sticlă silico-calco-sodică securi-

zat termic. Partea 2: Evaluarea conformităţii/standard de produsSR EN ��7-�:�00� Sticlă pentru construcţii. Geam de sticlă silico-calco-sodică securizat chimic. Par-

tea 2: Evaluarea conformităţii/standard de produsSR EN ��600:�00� Sticlă pentru construcţii. Încercare cu pendul. Metodă de încercare la impact şi

clasificare a geamului planSR EN ��60�:�00� Sticlă pentru construcţii. Proceduri de adecvare a repartiţiei şi intervale de încre-

dere a datelor de rezistenţă a geamului cu ajutorul repartiţiei WeibullSR EN ��7�8:�00� Sticlă pentru construcţii. Vitraje şi izolare acustică. Descrierea produselor şi deter-

minarea caracteristicilor SR EN ��79-�:�00� Sticlă pentru construcţii. Elemente de vitraje izolante. Partea 1: Generalităţi, tole-

ranţe dimensionale şi reguli pentru descrierea sistemuluiSR EN ��79-�:�00�/AC:�006 Sticlă pentru construcţii. Elemente de vitraje izolante. Partea 1: Generalităţi, tole-

ranţe dimensionale şi reguli pentru descrierea sistemuluiSR EN ��79-�:�00�/AC:�006 Sticlă pentru construcţii. Elemente de vitraje izolante. Partea 1: Generalităţi, tole-

ranţe dimensionale şi reguli pentru descrierea sistemuluiSR EN ��79-�:�00� Sticlă pentru construcţii. Elemente de vitraje izolante. Partea 2: Metodă de încer-

care de lungă durată şi condiţii pentru pătrunderea umidităţiiSR EN ��79-�:�00� Sticlă pentru construcţii. Elemente pentru vitraje izolante. Partea 3: Metodă de

încercare de lungă durată şi condiţii pentru debitul de gaz pierdut şi toleranţele la concentraţia gazului

SR EN ��79-�+A�:�009 Sticlă pentru construcţii. Elemente de vitraje izolante. Partea 5: Evaluarea confor-mităţii

SR EN ��0��-�:�006 Sticlă pentru construcţii. Vitraj structural lipit (SSG). Partea 1: Produse de sticlă pentru sisteme (SSG), pentru vitraje simple şi multiple cu şi fără susţinere

SR EN ��0��-�:�006 Sticlă pentru construcţii. Vitraj structural lipit (SSG). Partea 2: Reguli de asamblareSR EN ��0��-�:�00� Sticlă pentru construcţii. Geam de securitate borosilicatic securizat termic. Partea

2: Evaluarea conformităţii/standard de produsSR EN ��78-�:�00� Sticlă pentru construcţii. Produse de bază de sticlă silico-alcalino-pământoasă.

Partea 1: Geam floatSR EN ��78-�:�00� Sticlă pentru construcţii. Produse de bază de sticlă silico-alcalino-pământoasă.

Partea 2: Evaluarea conformităţii/standard de produs

Traducere: Alexandru Alexandrescu, redactare: Maria Bratu, din: ISO Focus, vol. 6, nr. 12, decembrie 2009, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]


Ultima anchetă realizată de ISO eviden-ţiază o creştere importantă a utilizării standardelor în domeniul securităţii

produselor alimentare şi al securităţii infor-maţiei.

Raportul ISO privind certificările pe anul 2008 relevă situaţia activităţii de certificare în 176 de ţări, şi potrivit raportului, s-a demonstrat faptul că sistemele de management au devenit instrumentele esenţiale ale economiei globa-le. În ciuda crizei financiare, care a început în 2007 şi s-a răspândit în cele mai multe ţări şi sectoare ale economiei, studiul ISO relevă faptul că activitatea de certificare a înregistrat o creştere semnificativă, iar implementarea sistemelor de management în cadrul unei or-ganizaţii a devenit o soluţie pentru sprijinirea obiectivelor şi menţinerea pe piaţă.

Principalele rezultate ale acestui raport sunt următoarele: ISO 9001:2000/2008 - Managementul calităţii Rezultatele obţinute în cazul standardelor ISO 9001:2000 şi ISO 9001:2008 au fost cumu-late, deoarece noua ediţie nu include cerinţe noi faţă de ediţia anterioară pe care o înlocuieşte. Standardul ISO 9001, care oferă cerinţele pen-tru sistemele de management al calităţii, este

Ra��r�� ISO �r�v�� r��fi�ăr�� a��r�a�� î� 2008LA DERNIÈRE ÉTUDE ISO SUR LES CERTIFICATIONS ATTIBUÉES EN 2008

ISO vient de publier la dernière étude sur la certification, qui révèle une forte augmentation de l’appli-cation des normes relatives à la sécurité alimentaire et à la sécurité de l’informationMots clés: certification, normes internationales, management de la qualité, management de l’environ-nement, sécurité de l’aliment, sécurité de l’information

acum recunoscut ca fiind standardul aplicat la nivel mondial pentru a asigura cerinţele de ca-litate şi pentru a spori satisfacţia clientului în relaţiile furnizor-client. Până la sfârşitul lunii decembrie 2008, au fost acordate aproximativ 982 832 de certifi-cate ISO 9001 (2000 şi 2008) în 176 de ţări şi economii. S-a înregistrat astfel o creştere cu 31 346 de certificate (3%) faţă de 2007, când au fost acordate 951 486 de certificate în 175 de ţări. Serviciile au crescut semnificativ cota lor de certificare, în mod special furnizorii de servicii, într-un procent de 40% din numărul total de certificate ISO 9001, comparativ cu 32% în 2007. ISO 14001:2004 - Managementul mediului ISO 14001:2004 oferă cerinţele pentru siste-mele de management de mediu, iar utilizarea acestui standard confirmă relevanţa sa globală pentru organizaţiile care doresc să îşi desfă-şoare activitatea în scopul dezvoltării durabi-le. Până la sfârşitul lunii decembrie 2008, au fost acordate aproximativ 188 815 de certifica-te ISO 14001:2004 în 155 de ţări. Totalul din 2008 indică o creştere cu 22%, respectiv cu 34 243 de certificate faţă de 2007, când au fost acordate 154 572 de certificate în 148 de ţări şi economii.


ISO/TS 16949:2002 - Managementul cali-tăţii în organizaţiile cu producţie de auto-vehicule şi de piese de schimb aferente ISO/TS 16949:2002 oferă condiţiile de apli-care a ISO 9001:2000 de către furnizori, în sectorul automobilelor. Până la sfârşitul lunii decembrie 2008, au fost acordate aproximativ 39 320 de certificate ISO/TS 16949:2002 în 81 de ţări şi economii. S-a înregistrat astfel o creştere cu 12%, adică cu 4 122 de certifica-te faţă de 2007, când valoarea totală a fost de 35 198 de certificate în 81 de ţări.

ISO 13485:2003 – Managementul calităţii pentru serviciile medicale ISO 13485:2003 oferă cerinţele de calitate pentru sectorul de gestionare a dispoziti-velor medicale în scopuri de reglementare. Până la sfârşitul lunii decembrie 2008, au fost acordate aproximativ 13 234 de certificate ISO 13485:2003 în 88 de ţări şi economii. To-talul din 2008 reprezintă o creştere cu 2%, adică cu 249 de certificate faţă de 2007, când valoarea totală a fost de 12 985 în 84 de ţări. ISO/CEI 27001:2005 – Managementul se-curităţii informaţionale ISO/CEI 27001:2005 oferă cerinţele pen-tru sistemele de gestionare a securităţii in-formaţiilor. La sfârşitul anului 2008, au fost acordate aproximativ 9 246 de certificate ISO/CEI 27001:2005 în 82 de ţări şi econo-mii. Totalul din 2008 a evidenţiat o creştere cu 20%, respectiv cu 1 514 de certificate faţă de 2007, când valoarea totală a fost de 7 732 în 70 de ţări şi economii. Furnizorii de servicii au obţinut cea mai mare parte a certificatelor, 94% (faţă de 90% în 2007). ISO 22000:2005 - Managementul securită-ţii alimentelor ISO 22000:2005 oferă cerinţele pentru siste-mele de management al siguranţei alimenta-re. Cu toate că sondajul realizat în 2007 nu a

furnizat o detaliere a certificărilor acordate pe ţări, raportul din 2008 permite o astfel de comparaţie la nivel mondial. Până la sfârşitul lunii decembrie 2008, au fost acordate aproximativ 8 102 de certificate ISO 22000:2005 în 112 de ţări şi economii. Faţă de anul 2007, când valoarea totală a fost de 4 132 în 93 de ţări şi economii, rezultatele din acest an indică o creştere cu 96%, respec-tiv cu 3 970 de certificate.

Conform anchetei realizate de ASRO pentru România, cerută anual de către ISO, situaţia din ţara noastră este următoarea:

Până la sfârşitul anului 2008, au fost acordate:- 10 737 de certificate conform cu cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2000/2008;- 3 884 de certificate în cazul managementu-lui mediului (SR EN ISO 14001:2004);- 44 de certificate în cazul managementului securităţii informaţiei (SR EN ISO 27001:2005);- 347 de certificate în cazul managementului securităţii alimentelor (SR EN ISO 22000:2005).

Raportul privind certificările acordate pe anul 2008 – realizat de ISO, în colaborare cu fieca-re organism naţional de standardizare – este disponibil pe site-ul Organizaţiei Internaţio-nale de Standardizare – www.iso.org, secţiu-nea Produse – publicaţii în format electronic.

Adina Haţegan, expert imagine, ASRO


Un nou standard internaţional – ISO 31000:2009, Managementul riscu-lui. Principii şi linii directoare, va ajuta

organizaţiile de toate tipurile şi de toate mări-mile să gestioneze în mod eficace riscurile.

Standardul ISO 31000 furnizează principiile, cadrul şi liniile directoare pentru gestionarea oricăror forme de risc, într-un mod sistema-tic, transparent şi credibil în orice domeniu şi în orice context.

În paralel, ISO publică Ghidul ISO 73:2009, Managementul riscului. Vocabular, care com-pletează ISO 31000, furnizând un set de ter-meni şi definiţii în domeniu.

Kevin W. Knight, preşedinte al grupului de lucru al ISO care a elaborat standardul, a de-clarat: „Din cauza evenimentelor interne şi externe, întreprinderile de toate tipurile şi de toate dimensiunile nu pot avea certitudinea de a atinge obiectivele pe care şi le-au stabilit. In-cidenţa acestei incertitudini constituie riscul oricărei activităţi.

Criza financiară mondială rezultă dintr-o ges-tionare defectuoasă de către consiliile de ad-ministraţie şi echipele de conducere. Standar-dul ISO 31000 va ajuta industria şi comerţul, domeniul public şi privat să iasă din criză pe

U� �� s�a��ar� ISO ��r� ma�ag�m�� fi�a�� a�� r�s��*

NOUVELLE NORME ISO POUR LE MANAGEMENT EFFICACE DU RISQUE

Une nouvelle norme internationale - ISO 31000:2009, Management du risque. Principes et lignes directri-ces, aidera les organisations de tous types et de toutes tailles à gérer efficacement les risquesMots clés: organisation, gestion, management du risque, lignes directrices ISO

noi baze de încredere.

Standardul recomandă organizaţiilor şi între-prinderilor să elaboreze şi să implementeze un cadru de management al riscului care va fi in-tegrat în sistemul lor de management general şi constant îmbunătăţit.

Standardul ISO 31000 este un document con-cret, care îşi propune să sprijine organizaţiile şi întreprinderile să îşi dezvolte propria abor-dare de management al riscului, dar nu este un standard care se aplică unui demers de certificare. Prin implementarea standardului ISO 31000, întreprinderile îşi pot evalua prac-ticile în domeniul managementului riscului în funcţie de un referenţial recunoscut la nivel internaţional, oferind principii riguroase pen-tru un management eficace. Ghidul ISO 73 completează această abordare, furnizând ter-minologia comună cerută pentru a evita neîn-ţelegerile între întreprinderi în acest context”, relevă dl Knight.

Implementarea standardului ISO 31000 per-mite unei întreprinderi:

să sporească probabilitatea atingerii obiec-tivelor;să încurajeze un management activ;să ia cunoştinţă de necesitatea de a identi-fica şi de a trata riscul în întreprindere;să îmbunătăţească identificarea oportuni-tăţilor şi a ameninţărilor;să se conformeze obligaţiilor legale şi

•

••

•

•

* Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţionalnaţional de standardizare – va adopta standardul ISO 31000:2009, Managementul riscului. Principii şi linii directoare, în trimestrul IV al acestui an


reglementare, precum şi standardelor in-ternaţionale;să îmbunătăţească redactarea rapoartelor obligatorii şi voluntare;să îmbunătăţească conducerea;să sporească asigurarea şi încrederea păr-ţilor interesate;să stabilească o bază fiabilă pentru luarea deciziei şi pentru planificare;să îmbunătăţească mijloacele de control;să aloce şi să utilizeze eficace resursele pentru tratarea riscului;să îmbunătăţească eficacitatea şi eficienţa operaţională;să consolideze performanţele în domeniul sănătăţii şi al securităţii, precum şi protec-ţia mediului;să îmbunătăţească prevenirea pierderilor şi managementul incidenţelor;să reducă la minimum pierderile;să îmbunătăţească instruirea la nivel de organizaţie;să îmbunătăţească rezilienţa organizaţiei.

Standardul ISO 31000 şi Ghidul ISO 73 pot fi aplicate de către orice public, de către ori-ce întreprindere publică sau privată, de orice colectivitate, de orice asociaţie, de orice grup sau individ şi sunt utile pentru:

•

••

•

••

•

•

•

••

•

persoanele care se ocupă de managemen-tul riscului în cadrul întreprinderii lor;persoanele care au sarcina de a asigura că acest risc este gestionat în mod eficace în cadrul întreprinderii;personalul care trebuie să evalueze efica-citatea unei întreprinderi în domeniul ma-nagementului riscului;elaboratorii de standarde, ghiduri, proce-duri şi bune practici în domeniul manage-mentului riscului.

Cele două documente au fost elaborate de gru-pul de lucru al ISO referitor la managementul riscului.

Standardul ISO 31000:2009, Managementul riscului. Principii şi linii directoare şi Ghidul 73:2009, Managementul riscului. Vocabular, pot fi achiziţionate de la Asociaţia de Standar-dizare din România, Serviciul Vânzări-Abo-namente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO nr. 1266/2009

•

•

•

•

STANDARDIZAREA ianuarie 2010 �7

Laboratoarele medicale acreditate în con-formitate cu standardul ISO 15189:2007� (standard sectorial pentru competen-

ţa tehnicilor şi sistemelor de management) sunt recunoscute că satisfac principiile sis-temelor de management ale standardului ISO 9001:2008.

Această validare a fost anunţată într-un co-municat comun al ISO (Organizaţia Internaţi-onală de Standardizare), al ILAC (Organizaţia pentru Cooperarea Internaţională cu Privire la Acordul Laboratoarelor de Încercări) şi al IAF (Forumul Internaţional de Acreditare), în septembrie 2009.

� Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN ISO 15189:2007 ca standard român, cu indicativul: SR EN ISO 15189:2007 şi titlul: Laboratoare me-dicale. Cerinţe particulare pentru calitate şi competenţă

ISO, ILAC ş� IAF raţ��a��z�ază ��r��ţ�� ma�ag�m�� a�� a��ăţ�� r� ��ab�ra��ar�� m��a��L’ISO, L’ILAC ET L’IAF RATIONALISENT LES EXIGENCES DE MANAGEMENT DE LA QUALITÉ POUR LES LABORATOIRES D’ANALYSES DE BIOLOGIE MÉDICALE

Les laboratoires d’analyses de biologie médicale accrédités selon la norme ISO 15189:2007 (norme sectorielle pour les compétences techniques et les systèmes de management) sont reconnus comme satisfaisant aux principes des systèmes de mana-gement d’ISO 9001:2008Mots clés: laboratoires d’analyses de biologie mé-dicale, management de la qualité, accréditation, norme internationale ISO

Comunicatul ISO-IAF-ILAC a fost publicat ca răspuns la ideea falsă potrivit căreia labora-toarele medicale acreditate în conformitate cu standardul ISO 15189:2007 nu exploatează un sistem recunoscut de management.

Până în prezent, clienţii laboratoarelor acre-ditate cereau adesea acestora din urmă să facă demersul suplimentar al unei certificări în conformitate cu standardul ISO 9001:2008 pentru a-şi demonstra controlul deplin al pro-ceselor lor.

Pe baza unor noi proceduri, laboratoarele medicale acreditate în conformitate cu stan-dardul ISO 15189 vor fi de acum înainte re-cunoscute că satisfac principiile standardului ISO 9001 pentru sistemele de manage-ment. Laboratoarele acreditate care ţin de o


organizaţie mai mare, certificată conform standardului ISO 9001, nu vor trebui să facă decât obiectul unei singure evaluări, con-form standardului ISO 15189, ale căror re-zultate vor fi validate ca satisfăcând princi-piile cerinţelor sistemului de management (ISO 9001:2008).

Această recunoaştere va reduce numărul de audituri redundante, costisitoare ca timp şi bani şi, în acelaşi timp, va permite laboratoa-relor medicale să răspundă mai bine necesită-ţilor clienţilor săi.

Notă: ISO a elaborat standardele ISO 15189 şi ISO 9001, nu are activităţi de audit/evaluare şi certificare. Aceste servicii sunt asigurate inde-pendent de ISO prin organisme de acreditare şi certificare. ISO nu controlează aceste orga-nisme, dar elaborează standarde internaţiona-le cu aplicare voluntară pentru a încuraja bu-nele practici în activităţile acestor organisme pe plan internaţional.

ILAC este principalul forum internaţional în lume pentru elaborarea practicilor şi proce-durilor de acreditare a laboratoarelor şi pro-

movarea acreditării laboratoarelor de etalo-nare, încercare şi inspecţie. Această acreditare garantează faptul că deciziile luate cu privire la probleme de comerţ internaţional, sănătate publică şi mediu se bazează pe date fiabile, re-productibile şi exacte. Organismele naţionale de acreditare membre ale ILAC, deşi lucrează în alte domenii, evaluează şi declară compe-tenţa laboratoarelor medicale faţă de cerinţele standardului ISO 15189.

IAF este asociaţia internaţională a organisme-lor de acreditare şi a altor organisme intere-sate de acreditarea organismelor de evaluare a conformităţii, care furnizează servicii de certificare şi de inspecţie. Funcţia sa princi-pală este să elaboreze programe de acreditare la nivel mondial, care să stimuleze eliminarea barierelor netarifare din calea comerţului. Or-ganismele de acreditare declară competenţa organismelor de certificare în domeniile: sis-teme de management, produse, servicii, per-soane şi alte programe analoage de evaluare a conformităţii.



În cazul accidentelor rutiere, rapiditatea in-tervenţiei vehiculelor de salvare este ade-sea o problemă de viaţă şi de moarte pentru

victime. Pentru a ajuta centrele de urgenţă să deplaseze mai rapid echipele şi echipamente-le de intervenţie la locul accidentului, un nou standard internaţional ISO va contribui la asigurarea faptului că mesaje-le de securitate automatizate emise de vehicule sunt înţe-lese imediat de către servi-ciile de urgenţă.

După un accident care lasă conducătorul auto şi pasagerii în stare de şoc, răniţi sau inconştienţi, un vehicul dotat cu un captator de coliziune transmite ser-viciilor de urgenţă un anunţ automat care indică locul şi ora accidentului, precum şi direcţia vehiculului. Aceste informaţii permit serviciilor de urgenţă să acorde îngrijiri medicale foarte rapid. Me-sajele automate de acest tip sunt decisive dacă accidentul se produce pe un drum mai puţin

Graţ�� s�a��ar� ��r�aţ��a��, s� v�r a��r�a ma� ra�� î�gr�j�r� m��a�� î� �az �� a�� r��r*

UNE NORME ISO SUR LES MESSAGES DE SÛRETÉ ET D’URGENCE PERMETTRA DE PORTER PLUS RAPI-DEMENT SECOURS AUX ACCIDENTÉS DE LA ROUTÉ

Dans les accidents de la route, la rapidité d’intervention des secours médicaux est souvent une question de vie ou de mort pour les victimes. Afin d’aider les centres d’urgence a dépêcher plus rapidement les équipes et le matériel de secours sur le lieu d’un accident, une nouvelle norme internationale ISO contri-buera à assurer que les messages de sécurité automatisés des véhicules sont immédiatement compris par les services d’urgenceMots clés: accidents de la route, systèmes intelligents de transport, transmissions sans fil, norme inter-nationale ISO

frecventat sau dacă se pot scurge ore sau zile până când alerta să fie dată. Datorită transmi-terii mesajelor de securitate uşor de înţeles şi fără cel mai mărunt echivoc, de către serviciile de urgenţă, echipele de intervenţie medicală se vor deplasa mai rapid la faţa locului, împre-

ună cu echipamentul adecvat.

Standardul ISO 24978:2009, Sisteme inteligente de trans-

port. Mesaje de siguranţă şi de urgenţă pentru SIT care utilizează toate mij-loacele de transmisie fără cordon. Proceduri de în-registrare a datelor, per-

mite serviciilor respective să înţeleagă imediat sem-

nificaţia precisă a unui me-saj referitor la un accident.

* Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţio-nal de standardizare – va adopta standardul ISO 24978:2009, Sisteme inteligente de transport (SIT). Mesaje de siguranţă şi de urgenţă pentru SIT care utilizează toate mijloacele de trans-misie fără cordon, în trimestrul IV al acestui an


Bob Williams, coordonator al grupului de lucru care a elaborat standardul, a declarat: „Standardul ISO 24978 va ajuta ca informaţii-le transmise de vehicul să fie uşor de înţeles la punctul de recepţie de către serviciile de ur-genţă şi de intervenţie.

Avantajele sunt clare şi semnificative, mai ales pentru accidentele care au loc în zone înde-părtate sau situate la mare distanţă de centrele urbane. Statisticile arată că localizarea exac-tă reduce timpul de răspuns al echipelor de intervenţie cu 40% în zonele construite şi cu 50% în zona rurală”.

Utilitatea unui registru de date al mesajului de siguranţă şi de urgenţă nu se limitează doar la accidente. Dacă vehiculul întâlneşte o zonă de polei sau de ceaţă, el poate transmite mesajul altor vehicule care circulă în apropiere sau la centrul local de informare şi de management rutier, pentru a avertiza cu privire la pericol. Invers, acest centru poate dispune de infor-maţii transmise de detectoare de polei, vânt sau ceaţă şi poate trimite mesajul vehiculelor care se apropie de zonele periculoase. Meta-datele sunt stocate în registrul de date de sigu-ranţă şi de urgenţă pentru ca aceste mesaje să fie înţelese la recepţie.

Noul standard furnizează cadrul unui regis-tru de date care serveşte ca referenţial pentru mesajele de securitate şi conceptele de date. El specifică un ansamblu standardizat de protocoale, de parametri şi o metodă de ma-nagement al unui registru de date care poa-te fi actualizat. El se aplică oricărui mijloc de transmisie fără cordon, pentru a îmbunătăţi fiabilitatea de recepţie a informaţiilor cu pri-vire la accident.

Potrivit Raportului situaţiei cu privire la secu-ritatea rutieră în lume, al Organizaţiei Mondi-ale a Sănătăţii (OMS), în fiecare an, acciden-tele rutiere fac peste 1,3 milioane de morţi şi

între 20 şi 50 de milioane de răniţi, în lume. La nivel global, bilanţul pierderilor datorate ac-cidentelor rutiere este estimat la 518 miliarde de dolari americani, adică 1-3% din produsul naţional brut mondial.

Un anumit număr de sisteme inteligente de transport şi de iniţiative electronice de secu-ritate, precum „eCall” (apel de urgenţă auto-matizat) şi sistemele de mesagerie cu privire la accidente Automatic Crash Notification (Notificare automată a accidentului) sunt în curs de elaborare, pentru a reduce la jumătate, în decurs de zece ani, aceste cifre alarmante. Proiectul european eCall şi-a stabilit obiecti-vul ambiţios de a furniza automat, în întreaga Europă, „un ansamblu minim de date” comun centrelor de sprijin competent în caz de acci-dent rutier.

Standardul ISO 24978 este chemat să joace un rol important în proiectul european eCall. El va fi util şi serviciilor care nu ţin neapărat de urgenţă, mai ales constructorilor de automo-bile, care pot fi interesaţi de aceste aspecte, pentru a identifica şi a corecta mai rapid de-fectele de proiectare şi deficienţele de softwa-re şi reduce riscurile de responsabilitate.

Standardul ISO 24978:2009, Sisteme inteli-gente de transport. Mesaje de siguranţă şi de urgenţă pentru SIT care utilizează toate mij-loacele de transmisie fără cordon. Procedură de înregistrare a datelor, poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din Româ-nia, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.



Un nou comitet de proiect al ISO, care s-a reunit pentru prima dată la Toron-to, îşi propune elaborarea unui stan-

dard internaţional care să prevină fabricarea şi comercializarea de produse care ar putea să prezinte riscuri pentru sănătatea şi siguranţa consumatorilor.

Standardul proiectat va prezenta linii direc-toare concrete furnizorilor pentru ca aceştia să poată să reducă riscurile asociate produse-lor destinate consumului. El va contribui, de asemenea, la creşterea încrederii consumato-rilor, stimulând comerţul şi competitivitatea.

La ora actuală, 23 de state participă la lucrările comitetului de proiect ISO/CP 243, Securita-tea produselor destinate consumului şi peste 20 de experţi din: Australia, Canada, China, Japonia şi Republica Coreea au participat ac-tiv la prima reuniune.

Domeniul de aplicare al standardului a fost una din principalele probleme examinate. În mod deosebit, participanţii au studiat defini-ţia „produsului destinat consumului” şi dacă acesta trebuia sau nu să includă: tutunul, pro-dusele alimentare şi medicamentele.

ISO ��ţ�ază ��răr� �� r�v�r� ��a �� s�a��ar� r�f�r��r ��a s�g�ra�ţa �r��s��r ��s��a�� s�m��ISO ENGAGE DES TRAVAUX SUR UNE NORME RELATIVE Ŕ LA SÉCURITÉ DES PRODUITS DE CONSOMMATION

Un nouveau comité de projet de l’ISO, qui s’est réuni pour la première fois à Toronto, a pour objectif l’élaboration d’une norme internationale visant à prévenir le développement et la commercialisation de produits susceptibles de présenter des risques pour la santé et la sécurité des consommateursMots clés: consommateurs, produits, santé, sécurité, norme internationale ISO

S-a sugerat ca standardul să fie elaborat în perspectiva unui domeniu de aplicare larg şi flexibil. Doamna Elizabeth Nielsen, preşe-dintă a ISO/CP 243, a afirmat că „guvernele care vor adopta sau vor face referire la viitorul standard în reglementarea lor, vor trebui să fie în măsură să definească căror produse li se va aplica documentul, în funcţie de situaţia din ţara lor şi de reglementarea care este în vigoa-re în acel stat”.

ISO/CP 243 a fost creat în urma unei iniţiative a grupului de lucru al Comitetului ISO pentru Politica în Domeniul Consumului (ISO/CO-POLCO), care îşi propune să reducă riscurile referitoare la produsele destinate consumu-lui.


Potrivit propunerii, statisticile cu privire la ac-cidente în Europa, America de Nord şi statele din regiunea Pacificului, indică faptul că pro-blemele de proiectare, disfuncţionalităţile şi o informaţie insuficientă în domeniul siguranţei produselor sunt asociate cu numeroase răniri neintenţionate. Un standard internaţional va oferi linii directoare universal aplicabile şi in-strumente concrete pentru identificarea, eva-luarea, eliminarea sau reducerea riscurilor po-tenţiale legate de siguranţă, pentru ca aceste riscuri să poată fi tratate înainte ca produsele să fie introduse pe piaţă.

Viitorul standard va oferi linii directoare tu-turor părţilor interesate de lanţul de aprovizi-onare cu produse destinate consumului (pro-iectanţi, fabricanţi, importatori, distribuitori şi comercianţi cu amănuntul). El va avea drept rezultat reducerea numărului rănirilor care

pot fi evitate, stimularea încrederii consuma-torilor, furnizarea unui referenţial internaţio-nal pentru facilitarea accesului la pieţele inter-naţionale; documentul va servi ca instrument auxiliar la abordările reglementare, va oferi o abordare prin sistem de siguranţă a produse-lor, va uniformiza regulile jocului, va educa furnizorii, etc.

Asociaţia Canadiană de Standardizare, care deţine secretariatul comitetului de proiect în numele Consiliului Canadian de Standardiza-re, membru al ISO pentru Canada, a găzduit prima reuniune a ISO/CP 243. Următoarea reuniune va avea loc în februarie 2010 prin conferinţă Web.



Numărul internaţional standardizat al muzicii (ISMN), mijloc de a identifica în mod univoc publicaţiile muzicale

imprimate, a fost actualizat prin intermediul standardului ISO 10957:2009. ISMN-ul cu zece cifre devine un indicator cu treisprezece cifre, pentru a urma evoluţia numărului inter-naţional standardizat al cărţii (ISBN), trecut la 1 ianuarie 2007 la codul de treisprezece cifre, pentru a asigura o capacitate sporită.

ISMN a fost elaborat de către şi pentru dome-niul editurii muzicale, ca sistem distinct com-plementar faţă de ISBN. ISMN permite să se identifice muzica imprimată şi notată drept categorie particulară de publicaţie în ansam-blul lanţului de aprovizionare, să se dezvolte repertorii utilizate în comerţ şi să facă servicii comparabile pentru piaţa editurilor muzicale.

Standardul ISO 10957:2009 specifică atribui-rea unui ISMN unic acestor publicaţii, astfel încât să se distingă de toate celelalte o ediţie a unui titlu sau o componentă a unei ediţii.

N�măr�� r�aţ��a��măr�� r�aţ��a�� s�a��ar��za� a�� m�z�� (ISMN) �s�� a��a��za� �r��r-�� s�a��ar� ISO*

LE NUMÉRO INTERNATIONAL NORMALISÉ DE LA MUSIQUE (ISMN) ACTUALISÉ DANS UNE NORME ISO

Le numéro international normalisé de la musique (ISMN), moyen d’identifier de manière univoque les publications de musique imprimée, a été actualisé dans la norme révisée ISO 10957:2009. L’ISMN à dix chiffres devient un indicateur à treize chiffres, pour suivre l’évolution du Numéro international norma-lisé du livre (ISBN), passé le 1 janvier 2007 au code à treize chiffres pour assurer une capacité accrueMots clés: publications de musique imprimée, numéro international normalisé de la musique, norme ISO

Standardul precizează, de asemenea, constru-irea unui număr internaţional standardizat al muzicii, precum şi amplasarea sa pe publicaţi-ile muzicale imprimate.ISMN poate servi, de asemenea, la identifica-rea publicaţiilor muzicale imprimate produ-se pe alte suporturi, care fac parte integrantă dintr-un tot (de exemplu, o înregistrare sono-ră care, cu muzica imprimată, constituie un singur produs). ISMN nu este potrivit pentru identificarea de documente produse pe alte suporturi care sunt difuzate separat, precum înregistrările sonore sau audiovizuale (pre-cum CD-urile sau DVD-urile). Pentru aceste înregistrări, se aplică ISO 3901 (Cod inter-naţional standardizat al înregistrărilor) sau ISO 15706 (Numărul internaţional standardi-zat al operei audiovizuale).

Standardul revizuit oferă, de asemenea, infor-maţii cu privire la atribuirea unui ISMN şi cu privire la administrarea sistemului ISMN.

Hartmut Walravens, coordonator al grupului de lucru care a revizuit standardul, a declarat: „ISMN oferă posibilitatea unei raţionalizări complete a editurii muzicale şi a comerţu-lui muzical, precum şi a librăriilor muzicale.

* Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţio-nal de standardizare – va adopta standardul ISO 10957:2009, Informare şi documentare. Numărul internaţional standardizat al muzicii (ISMN), în trimestrul IV al acestui an


După intrarea în vigoare a noului ISBN, re-vizuirea standardului ISO 10957 devenise o necesitate. Dat fiind faptul că numeroase aplicaţii, în special în domeniul distribuţiei, urmează necesităţile comunităţii ISBN, nu-mărul de identificare cu zece cifre devenise problematic. Identificatorul cu treisprezece cifre asigură compatibilitatea cu aplicaţiile comerciale. Procesul de revizuire a fost ope-rat dintr-o preocupare de raţionalizare şi de utilitate optimă, precum şi pentru adaptarea acestor identificatori la necesităţile actuale”.

Standardul ISO 10957:2009, Informare şi do-cumentare. Numărul internaţional standardi-zat al muzicii (ISMN) a fost elaborat de comi-tetul ISO/TC 46, Informare şi documentare, subcomitetul SC 9, Identificare şi descriere.

Documentul poate fi achiziţionat de la Asoci-aţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, te-lefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat ISO nr. 1256/2009


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

N��ăţ� ��g�s��a��v� a�ăr�� î� �� mbr�� ş� ��mbr�� 2009NOUVEAUTÉS LÉGISLATIVES PARUES AUX MOIS DE NOVEMBRE ET DÉCEMBRE 2009

Steluţa Manolache - jurist, administrator bază date reglementări tehnice - ASRO

L’article présente les nouveautés législatives publiées dans le Journal Officiel de Roumanie en novem-bre et décembre 2009 concernant:

• l’assurance du carburant à l'aviation sur les aérodromes • les dispositifs médicaux• le transport du pétrole brut, de l’essence, du condensat et de l'éthane liquide• les substances interdites aux sportifs lors des compétitions et en dehors de ces compétitions

Mot-clés: normes, carburant à l’aviation, dispositifs médicaux, pétrole brut, essence, condensat, éthane liquide, substances interdites

Ordinul Ministrului Transporturilor şi In-frastructurii nr. 1121 din 2.11.2009 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civi-le române privind asigurarea cu combusti-bili de aviaţie pe aerodromuri, RACR-AD-ACAA, ediţia 01/2009, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 768 din 11/11/2009, este un act normativ care aprobă o reglementare care are ca scop stabilirea cerinţelor tehnice şi operaţionale aplicabile activităţilor de hand-ling combustibil pentru realizarea siguranţei zborului.În capitolul referitor la cerinţele privind con-strucţia echipamentelor de alimentare cu combustibili a aeronavelor este specificat standardul EN 1361. Menţionăm că ultima ediţie a acestui standard, cea din anul 2004, a fost adoptată ca standard român cu indica-tivul SR EN 1361:2004 şi titlul : Furtunuri şi furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc, pentru manipularea carburantului de aviaţie. Specificaţie.

Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr. 1511 din 26.11.2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănă-

tăţii publice nr. 1.662/2007 privind contro-lul prin verificare periodică a dispozitivelor medicale puse în funcţiune şi aflate în uti-lizare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 860 din 10/12/2009, este un act care aduce o serie de precizări.Se stipulează că activitatea de control prin ve-rificare periodică a dispozitivelor medicale nu se referă la activitatea de verificare prestată de unităţile de tehnică medicală, avizate, în con-formitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.636/2004 pentru aprobarea normelor meto-dologice referitoare la avizarea unităţilor de tehnică medicală. Actul prevede că fiecare unitate sanitară, atât din domeniul public, cât şi din cel privat, are obligaţia să supună dispozitivele medicale puse în funcţiune şi aflate în utilizare, de tipul celor prevăzute în anexa nr. 1, controlului prin verificare periodică, efectuat de Oficiul Teh-nic de Dispozitive Medicale sau alte organis-me agreate de acesta, indiferent dacă are sau nu are încheiat contract cu casa de asigurări de sănătate judeţeană sau a municipiului Bu-cureşti, după caz.Ca documente de referinţă pentru verificările


prevăzute în acest ordin, sunt citate o serie de standarde române care adoptă standarde eu-ropene.

Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţio-nale pentru Resurse Minerale nr. 232 din 4.11.2009 privind aprobarea Contractului-cadru pentru transportul ţiţeiului, gazoli-nei, condensatului şi etanului lichid pen-tru anul 2010, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 772 din 12.11.2009 abrogă Ordi-nul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 181/2008 privind apro-barea Contractului-cadru pentru transportul ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului lichid pentru anul 2009.

Ordinul Ministrului Mediului nr. 1648 din 2.12.2009 pentru modificarea şi com-pletarea Metodologiei de calcul al con-tribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, aprobată prin Ordinul mi-nistrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 843 din 7.12.2009, aduce modifi-cări esenţiale Ordinului din 2006.Noul act normativ prevede că nu sunt supu-se taxării pungile confecţionate din materiale pentru care operatorii economici fac dovada biodegradabilităţii acestuia. Caracterul bio-degradabil al materialului se stabileşte în baza

evaluării conformităţii, potrivit prevederilor Legii nr. 608/2001, cu cerinţele esenţiale de biodegradabilitate stabilite prin Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, transpusă prin Hotărârea Guvernu-lui nr. 621/2005 privind gestionarea ambalaje-lor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare. Conformitatea cu Conformitatea cuConformitatea cu standardele europene armonizate, adoptate la nivel naţional, conferă prezumţia de confor-mitate cu cerinţele esenţiale de biodegrada-bilitate. Actul publică lista celor 13 standarde române referitoare la caracterul biodegradabil al materialelor, care adoptă standardele euro-pene armonizate.

Ordinul Agenţiei Naţionale Antidoping nr. 92 din 4.11.2009 privind aprobarea Listei interzise pentru anul 2010, publicat în Mo-nitorul Oficial, Partea I nr. 777 din 13.11.2009 abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţio-nale Antidoping nr. 64/2008 privind aproba-rea Listei interzise pentru anul 2009. Lista publicată în Ordinul nr. 62 este în con-formitate cu cea a Agenţiei Mondiale Anti-doping şi este considerată „standard interna-ţional” care stabileşte substanţe interzise în cursul competiţiilor şi în afara acestora.


A�a��za ��h�va��ţ�� î��r� s�a��ar�� SR EN ISO 9001:2008, s�a��ar�� ISO 14001:2005 ş� s�a��ar�� OHSAS 18001:2008L’ANALYSE DE L’ÉQUIVALENCE ENTRE LA SR EN ISO 9001:2006, L’ISO 14001:2005 ET L’ OHSAS 18001:2008

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Doru Hauptmann

Dans cet ouvrage on a établi les équivalences qui devaient définir au préalable, pour chacun des trois systèmes: le produit, les parties intéressées, les exigences et la non-conformité au cas d’une station pour la distribution des carburants. La norme ISO 9001:2008 vise à obtenir le produit et l’ISO 14001:2005 et l’OHSAS 18001:2008 spécifient les pas pour ne pas réaliser la prestation de services d’une manière non-intentionnée au cadre des stations pour la distribution des carburants.Le présent ouvrage a le but d’améliorer les performances des stations pour la distribution des carburants par le contrôle de l’impact des activités de ceux-ci dans toutes les étapes de distribution des carburants, en assurant des produits de haute qualité, sans préjudicier les ressources naturelles limitées, l’environ-nement, la sécurité et la santé de tous les consommateurs, des salariés et des parties intéressées. Dans ce but, on s’est proposé de respecter les exigences des clients et des autres parties intéressées, appli-quant les préventions de la législation en vigueur, des normes existant, harmonisées avec les normes de l’Union Européenne, ainsi que les exigences du groupeMots clés : système, station de distribution des carburants, normes, management

Introducere

Piaţa de carburanţi va continua să se dezvolte în următorii ani cu un ritm accelerat, dezvoltarea viitoare fiind legată de necesităţile omului modern şi de creşterea nivelului de trai. În această lucrare au fost stabilite standarde de operare a unei staţii pentru distribuţia carburanţilor, stan-darde ce determină succesul unui distribuitor de carburanţi. Succesul se poate obţine doar în condiţiile unei abordări sistematice a proceselor. O integrare reuşită a sistemelor de manage-ment depinde în esenţă de o bună planificare şi o implementare eficientă.

1. Consideraţii generale Pentru a stabili echivalenţele între cerinţele celor trei sisteme în cazul unei staţii pentru distri-buţia carburanţilor, considerăm că trebuie să definim în prealabil, pentru fiecare dintre cele trei sisteme: rezultatele ce se doresc a fi obţinute, părţile interesate, cerinţele şi neconformităţile (tabelul 2). În cele ce urmează, prezentăm sintetic aspecte de valorificat în documentele SMI (sistemul de management integrat) pe care le-am identificat prin analiza celor trei documente de referinţă. Primele capitole ale documentelor de referinţă includ doar îndrumări, fără cerin-ţe.


Tabelul 1. Cerinţele şi neconformitatea

ISO 9001 ISO 14001 OHSAS 18001 Abordarea pe bază de fapte

Produsul intenţionat Produs neintenţionat, abateriţionat, abateri ale performanţei de mediu (im-pacturi asupra mediului)

Produsul neintenţionat „accident”, „boală profesională” (riscuri)

Abordarea ca proces Procesele Aspecte de mediu Factori de risc

Parte interesată (in mod direct)

Clienţi, proprietari, angajaţi

Comunitate, guvern, firme de asigurări, investitori, furnizori etc.

Angajaţi/sindicate, angaja-tor/proprietari, guvern

Cerinţe Ale clientului, legale, reglementare, proprii, altele

Legale, reglementare, proprii Legale, reglementare, proprii

Neconformităţi = abaterea de la cerinţele privind sistemul de mana-gement

SMC / produsul SMM / performanţa de mediu SMSSO / performanţa de SSO

2. Standardul SR EN ISO 9001:2008SR EN ISO 9001:2008 presupune: − adoptarea SMC - decizie strategică, adică luată şi semnată de managerul general;− factori pentru stabilirea SMC: necesităţi, obiective, planificarea realizării produselor specifi-ce, procesele utilizate, mărimea şi structura staţiei pentru distribuţia carburanţilor;− cerinţele SMC sunt complementare cerinţelor pentru realizarea produselor; − la baza cerinţelor stau principiile managementului calităţii din SR EN ISO 9001 şi SR EN ISO 9004; − SMC este dezvoltat, implementat şi îi îmbunătăţim eficacitatea pentru a creşte satisfacţia clientului prin îndeplinirea cerinţelor sale; − abordarea procesuală care presupune identificarea, înţelegerea şi satisfacerea datelor de in-trare (cerinţelor), urmărirea valorii adăugate (procesul este instrumentul prin care organizaţia obţine valoare), obţinerea rezultatelor (datelor de ieşire) cu privire la performanţa (atingerea obiectivelor pentru proces) şi eficacitatea (atingerea obiectivelor pentru produs) procesului, îmbunătăţirea continuă a poceselor pe baza măsurătorilor obiective;− aplicarea metodologiei PDCA.

3. Standardul SR EN ISO 14001:2005SR EN ISO 14001:2005 presupune: − atingerea şi demonstrarea unei performanţe de mediu evidentă;− mijloace pentru ţinerea sub control a impactului (activităţilor/produselor) asupra mediului;− luarea în considerare a proprii politici şi obiective de mediu; − contextul legislativ este tot mai strict, datorită dezvoltării politicii economice şi a altor măsuri vizând să încurajeze protecţia mediului, creşterea preocupării părţilor interesate pentru pro-blemele legate de mediu, inclusiv dezvoltarea durabilă, tot aşa cum calitatea nu se realizează prin inspecţii la final, nici analizele/auditurile de mediu - evaluări ale performanţei de mediu post-factum nu pot, singure, furniza prezumţia că performanţa de mediu stabilită va fi continuă,


zi de zi, la fiecare loc de muncă; − bunăvoinţa singură nu asigură obţinerea unei performanţe optime; − SMM prin el însuşi nu garantează rezultate optime de mediu;− ISO 14001 nu se referă explicit la valorile numerice ale performanţei de mediu, ci la procesele prin care aceasta va fi atinsă şi îmbunătăţită;− ISO 14001 nu impune, ci încurajează staţiile pentru distribuţia carburanţilor pentru sistemul de management de mediu furnizând această prezumţie prin sprijinul acordat să stabilească şi să atingă obiectivele de mediu şi să demonstreze această conformitate; − angajament asumat la toate nivelurile şi funcţiile staţiei pentru distribuţia carburanţilor;− scopul general al standardului este susţinerea protecţiei mediului, prevenirea poluării, în echilibru cu necesităţile social-economice;nu valoarea performanţei de mediu contează la SMM, ci angajamentul rezultat din politica de mediu de a se conforma legislaţiei şi reglementărilor aplicabile, precum şi principiului îmbu-nătăţirii continue.

EVOLUŢIA CONŞTIINŢEI DE MEDIU

Fig. 1. Evoluţia conştiinţei de mediu

PREVENIRE ÎN LOC DE TRATARE

sau

PREVENIRE ÎN LOC DE „END OF

PIPE”

PRIORITĂŢI:

EVITARE

înainte de

RECICLARE

înainte de

ELIMINARE

4. Standardul OHSAS 18001:2008OHSAS 18001:2008 al cărui model este similar cu cel al ISO 14001:2005: − a fost conceput să fie compatibil cu celalte două pentru a facilita integrarea SMC, SMM şi SMSSO; − nu este standard internaţional, nefiind promovat de un organism de standardizare, ci de un grup de părţi interesate, probabil pentru că nu toate părţile interesate au ajuns la un consens în ceea ce priveşte cerinţele pentru SSO. − conformitatea cu el nu conferă garanţia că legislaţia în domeniul protecţiei muncii a fost sau va fi mereu respectată. În general sistemele de management descrise aici nu furnizează o ga-ranţie din punct de vedere legal, ci doar o prezumţie bazată pe faptul că staţia pentru distribuţia carburanţilor aderă la reguli recunoscute şi acceptate în toată lumea.


5. Corespondenţa între OHSAS 18001, ISO 14001 şi ISO 9001 Spre deosebire de sistemele de management al calităţii după ISO 9001 şi de mediu după ISO 14001, în domeniul sănătăţii şi securităţii muncii responsabilităţile şi atribuţiile funcţiilor implicate sunt bine precizate în legislaţia de profil. Astfel, legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prevede obligaţiile angajatorului în domeniul securităţii şi sănătăţii în mun-că, respectiv obligaţiile şi drepturile angajaţilor. Comparat cu ISO 9001:2008, standardul internaţional de referinţă pentru SMC, managemen-tul SSO descris în OHSAS 18001:2008, pare mai apropiat de asigurare decât de management. Pe de altă parte: − în OHSAS 18001 nu apare nici măcar o singură dată cuvântul „proces” (apar „activităţi”, „operaţii”), ceea ce subliniază focalizarea mai degrabă tehnologică decât managerială a mana-gementului SSO; − accentul pus în OHSAS 18001 pe stabilirea şi menţinerea de proceduri (documentate) ne duce cu gândul la formula dragă asigurării calităţii - „furnizorul va elabora şi menţine proce-duri documentate”;− „prevenirea poluării”, ,,cel puţin respectarea legislaţiei”, care apar în politica de mediu/SSM, presupun prevenirea, care este instrument fundamental pentru asigurarea calităţii, nu pentru management;− ca şi la ediţia a II-a a standardelor ISO 9001, cerinţele OHSAS şi ISO 14001 se referă la asi-gurare, în vreme ce îndrumările respective sunt mai manageriale (OHSAS 18002:2004, docu-mentul de îndrumare pentru OHSAS 18001, se referă la proces); − trecerea de la ,,procedură” (procedeu) la „proces” este simbolică pentru diferenţa dintre asi-gurare şi management; − în managementul de mediu şi cel al securităţii şi sănătăţii ocupaţionale, îmbunătăţirea con-tinuă se referă la performanţa de mediu şi la performanţa SSO, adică la rezultatele finale, nu la cauze-procese;− ISO 14001 şi OHSAS 18001 nici măcar nu pomenesc de satisfacţia vreunei părţi interesate (cu atât mai puţin de creşterea continuă a satisfacţiei, care este apanajul managementului), ele vorbesc de „elemente” separate, deci de sistem, nu de procese interdependente, corelate; − numerotaţia şi titulatura capitolelor sunt practic identice la ISO 14001 şi OHSAS 18001 şi structurateă ca în standardul de cerinţe pentru asigurarea calităţii (ISO 9001:2006), (capitolul 4), în vreme ce la managementului calităţii sunt cinci capitole de cerinţe, după tot atâtea cate-gorii de procese. Managementul conferă dinamism abordării ca întreaga activitate să fie orientată pe atingerea unor obiective, care fac măsurabile progresele în implementarea politicilor respective. La fel ca şi în cazul altor sisteme de gestiune, organizaţia trebuie să asigure următoarele criterii: − să planifice măsurile de îmbunătăţire în domeniul protecţiei angajaţilor; − să asigure protecţia în mod eficient;− cadrul unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale trebuie să fie asigu-rat printr-o politică pentru asigurarea protecţiei angajaţilor la nivel de societate; − obiective clare în domeniu, stabilite de conducere;proceduri pentru îndeplinirea acestei politici.


Capitol OHSAS �800� Capitol ISO ��00� Capitol ISO 900�- - - Introducere 0

0.1 0.2 0.3 0.4

Introducere Generalităti Abordarea procesuală Relatia cu ISO 9004 Compatibilitatea cu alte sisteme de management

1 Domeniu de aplicare 1 Domeniu de aplicare 1 1.1 1.2

Domeniu de aplicare Generalităţi Aplicare

2 Referinţe normative 2 Referinţe normative 2 Referinţe normative 3 Termeni şi definiţii 3 Definiţii 3 Definiţii 4 Elementele SMSSM 4 Cerinţe ale SMM 4 SMC 4.1 Cerinţe generale 4.1 Cerinţe generale 4.1

5.5

5.5.1

Cerinţe generale Responsabilitate, autoritate şi comu-nicare Responsabilitate şi autoritate

4.2 Politica de SSM 4.2 Politica de mediu 5.1

5.3

8.5

Angajamentul conducerii Politica referitoare la calitate Îmbunătăţire

4.3 Planificare 4.3 Planificare 5.4 Planificare 4.3.1. Planificarea pentru

identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor şi controlul riscurilor

4.3.1 Aspecte de mediu 5.2

7.2.1

7.2.2

Orientarea către client Determinarea cerinţelor referitoare la produs Analiza cerinţelor referitoare la produs

4.3.2 Prevederi legale şi alte cerinţe

4.3.2 Prevederi legale şi alte cerinţe

5.2

7.2.1

Orientarea către client Determinarea cerinţelor referitoare la produs

4.3.3 Obiective 4.3.3 Obiective generale şi obiective specifice

5.4.1 Obiectivele calităţii

4.3.4 Program(e) de management al SSM

4.3.4 Program(e) de manage-ment al mediului

5.4.2 8.5.1

Planificarea SMC Îmbunătăţire continuă

4.4 Implementare şi funcţionare

4.4 Implementare şi funcţionare

7 7.1

Realizarea produsului Planificarea realizării produsului

4.4.1 Structură şi responsabilitate

4.4.1 Structură şi responsa-bilitate

5

5.1

5.5.1

5.5.2

6

6.1 6.2 6.2.1 6.3 6.4

Responsabilitatea managementului Angajamentul conducerii Responsabilitate şi autoritate Reprezentantul managementului Managementul resurselor Asigurarea resurselor Resurse umane Generalităţi Infrastructură Mediu de lucru

4.4.2 Instruire, conştientizare şi competenţă

4.4.2 Instruire, conştientizare şi competenţă

6.2.2 Competenţă, conştientizare şi instruire

Tabel 2. Corespondenţa între OHSAS 18001, ISO 14001 şi ISO 9001


4.4.3 Consultare şi comunicare

4.4.3 Comunicare 5.5.3 7.2.3

Comunicare internă Comunicarea cu clientul

4.4.4. Documentaţie 4.4.4. Documentaţia SMM 4.2

4.2.1 4.2.2

Cerinte referitoare la documentaţie Generalităţi Manualul calităţii

4.4.5 Controlul documentelor şi datelor

4.4.5 Controlul documen-telor

4.2.3 Controlul documentelor

4.4.6 Control operaţional 4.4.6 Control operaţional 7. 7.1

7.2

7.2.1

7.2.2

7.3

7.3.1

7.3.2

7.3.3

7.3.4

7.3.5

7.3.6

7.3.7

7.4 7.4.1

7.4.2

7.4.3

7.5 7.5.1 7.5.2 7.5.3 7.5.4 7.5.5

Realizarea produsului Planificarea realizării produsului Procese referitoare la relaţia cu clientul Determinarea cerinţelor referitoare la produs Analiza cerinţelor referitoare la produs Proiectare şi dezvoltare Planificarea proiectării şi dezvoltării Elemente de intrare ale proiectării şi dezvoltării Elemente de ieşire ale proiectării şi dezvoltării Analiza proiectării şi dezvoltării Verificarea proiectării şi dezvoltării Validarea proiectării şi dezvoltării Controlul modificărilor în proiectare şi dezvoltarii Aprovizionare Procesul de aprovizionare Informaţii pentru aprovizionare Verificarea produsului aprovizionat Producţie şi furnizare de servicii Controlul producţiei şi al furnizării serviciului Validarea proceselor de producţie şi de furnizare de servicii Identificare şi trasabilitate Proprietatea clientului Păstrarea produsului

4.4.7 Pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

4.4.7 Pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

8.3 Controlul produsului neconform


4.5 Verificare şi acţiune corectivă

4.5 Verificare şi acţiune corectivă

8 Măsurare, analiză şi îmbunătăţire

4.5.1 Monitorizarea şi măsurarea performanţei

4.5.1 Monitorizare şi măsurare

7.6 8.1 8.2

8.2.1 8.2.3

8.2.4

8.4

Controlul DMM Generalităţi Monitorizare şi măsurare Satisfacţia clientului Monitorizarea şi măsurarea proce-selor Monitorizarea şi măsurărea produ-sului Analiza datelor

4.5.2 Accidente, incidente, neconformităţi şi acţiuni corective şi preventive

4.5.2 Neconformitate, acţiune corectivă şi acţiune preventivă

8.3

8.5.2 8.5.3

Controlul produsului neconform Acţiuni corective Acţiuni preventive

4.5.3 Inregistrări şi analiza înregistrărilor

4.5.3 Inregistrări 4.2.4 Controlul înregistrărilor

4.5.4 Audit 4.5.4 Auditul SMM 8.2.2 Audituri interne 4.6 Analiza efectuată de

conducere 4.6 Analiza efectuată de

conducere 5.6

5.6.1 5.6.2

5.6.3

Analiza efectuată de management Generalităţi Elemente de intrare ale analizei Elemente de ieşire ale analizei

Anexa A şi B

Corespondenţa cu ISO 14001 şi ISO 9001

Anexa B Corespondenţa cu ISO 9001

Anexa A

Corespondenţa cu ISO 14001

- Bibliografie Anexa C Bibliografie - Bibliografie - Vezi OHSAS 18002 Anexa A Ghid pentru utilizare şi

specificaţie - -

6. Concluzii

Lucrarea prezintă evoluţia conştiinţei de mediu în cazul unei staţii pentru distribuţia carbu-ranţilor. În această lucrare au fost prezentate sintetic aspectele de valorificat în documentele SMI pe care le-am identificat prin analiza celor trei documente de referinţă. Primele capitole ale documentelor de referinţă includ îndrumări, fără cerinţe. Managementul staţiei pentru dis-tribuţia carburanţilor, conştient de faptul că majoritatea activităţilor şi serviciilor desfăşurate pot fi generatoare de risc şi ţinând cont de principiile generale enunţate în ,,Declaraţia Manage-mentului”, se angajează să implementeze măsuri de asigurare a securităţii şi sănătăţii întregului personal al organizaţiei prin:− respectarea şi aplicarea legislaţiei în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă;− stabilirea măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice de securitate şi sănătate în muncă în concordanţă cu condiţiile şi factorii de mediu proprii organizaţiei;− evaluarea şi ţinerea sub control a riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri profesionale;− asigurarea informării personalului privind riscurile la care este expus în cadrul activităţii desfăşurate;− asigurarea conştientizării şi instruirii întregului personal privind conţinutul normelor inter-ne de securitate şi sănătate în muncă, precum şi utilizarea corectă şi permanentă a sistemelor, dispozitivelor şi echipamentelor de protecţie, pentru evitarea incidentelor periculoase;− asigurarea unui mediu adecvat.Staţiile pentru distribuţia carburanţilor promovează o politică de prevenire a poluării mediu-lui.


Implementarea sistemelor de management al calităţii are impact socio-economic major prin:− crearea unei noi culturi a staţiei pentru distribuţia carburanţilor; − creşterea performanţelor salariaţilor şi prin aceasta creşterea performanţelor staţiei pentru distribuţia carburanţilor;− orientarea managementului spre depistarea cerinţelor pieţii;creşterea satisfacţiei clienţilor/beneficiarilor pentru produsele şi serviciile achiziţionate.

Bibliografie Băbuţ Gabriel, Moraru Roland – (1999), Protecţia muncii, Editura Universitas, Petroşani Matei Ion, Băbuţ Gabriel, Moraru Roland – (2002), Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în mun-că, Editura Focus, PetroşaniCicerone Ion – (2000), Cum să construim şi să implementăm un sistem de management de mediu în confor-mitate cu ISO 14001 Editura Economică, BucureştiChirilă Vasile – (2002), Managementul calităţii, Editura Tehnica-Info, ChişinăuDarabont Alexandru, Pece Ştefan, Dăscălescu Adrian – (2002), Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (vol. I şi II), Editura AGIR, Bucureşti, *** (2008), – OHSAS 18001:2008 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Specifica-ţie, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2008*** (2004), – OHSAS 18002:2004 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii di-rectoare pentru implementarea OHSAS 18001, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti*** (2003), – SR EN ISO 19011:2003 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii şi/sau de mediu, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti*** (2000), – SR EN 1050 din 2000 - Securitatea maşinilor. Principii pentru aprecierea riscului, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti*** (2004), – SR EN ISO 14001:2004 - Sisteme de management de mediu. Specificaţii şi ghid de utilizare, Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular, Asociaţia de Standardizare din Ro-mânia (ASRO), Bucureşti *** (1998), – SR ISO 14004:1998 - Sisteme de management de mediu. Ghid privind principiile, sistemele şi tehnicile de aplicare, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti *** (2001), – SR EN ISO 9000:2001 - Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabu-lar, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti *** (2006), – SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti *** (2005), – SR EN ISO 9004:2005 - Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru îmbunătă-ţirea performanţelor, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti

c s a ar zar a g v r f ra g rma...de încercare; partea 3 – caracterizarea perfor-manţelor...

Documents