c infectiisncro10mart2009.ppt

65
SINDROMUL MENINGO-ENCEFALITIC. SINDROMUL MENINGO-ENCEFALITIC. (Infec (Infec ţ ţ ii ale sistemului ii ale sistemului nervos central) nervos central) Dr. Prof. Monica Junie Dr. Prof. Monica Junie

Upload: rares-cristian-gaga

Post on 11-Aug-2015

45 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

TRANSCRIPT

Page 1: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

SINDROMUL MENINGO-SINDROMUL MENINGO-ENCEFALITIC. ENCEFALITIC.

(Infec(Infecţţii ale sistemului nervos ii ale sistemului nervos central)central)

Dr. Prof. Monica JunieDr. Prof. Monica Junie

Page 2: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Meningite:Meningite: leziuni inflamatorii leziuni inflamatorii îîn foin foiţţele meningiene ele meningiene EncefaliteEncefalite - infec - infecţţiile generalizate ale parenchimului iile generalizate ale parenchimului

cerebral. cerebral. Meningoencefalite Meningoencefalite - afectarea concomitentặ a - afectarea concomitentặ a

meningelui şi a parenchimului cerebral: în infecmeningelui şi a parenchimului cerebral: în infecţţii virale ii virale ale SNC. ale SNC.

Leziuni inflamatorii : Leziuni inflamatorii :

- - îîn mn măăduva spinala (duva spinala (mielitemielite), ),

- ale r- ale răăddăăcinilor nervoase (cinilor nervoase (radiculiteradiculite) )

- ale nervilor periferici (- ale nervilor periferici (nevritenevrite).). InfecInfecţţii ale ţesutului neural specific:ii ale ţesutului neural specific:

- neuroni din coarnele anterioare (poliomielitặ) - neuroni din coarnele anterioare (poliomielitặ)

- neuroni din coarnele posterioare (tabes dorsalis - neuroni din coarnele posterioare (tabes dorsalis sifilitic). sifilitic).

InfecInfecţţiile sistemului nervos central (CNS):iile sistemului nervos central (CNS):

Page 3: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Plurietiologice:Plurietiologice:

bacteriene, bacteriene,

virale (mai alevirale (mai aless))

fungice, fungice,

parazitare. parazitare.

Page 4: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Leziunile se datoresc: Leziunile se datoresc: invaziei foiinvaziei foiţţelor meningieene de celor meningieene de căătre tre

microorganisme microorganisme şşi a i a rrăăspunsului inflamator. spunsului inflamator. leziuni inflamatorii leziuni inflamatorii îîn foin foiţţele ele

meningienemeningiene Celulele rCelulele răăspunsului inflamator se pot spunsului inflamator se pot

evidenevidenţţia in LCR ia in LCR

adesea letale, adesea letale, necesitnecesităă un diagn un diagnoostic precoce, rapid stic precoce, rapid pentru spitalizare şi terapie suportivpentru spitalizare şi terapie suportivăă şi şi

antimicrobianantimicrobianăă..

- punctia lombara - diagnostic

MeningiteleMeningitele

Page 5: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

MeningiteleMeningitele pot fi cauzate de:pot fi cauzate de: microorganisme patogenemicroorganisme patogene ((bacterii, virusuri, bacterii, virusuri,

fungi),fungi), care au: care au: tropism pentru SNC, tropism pentru SNC, unde se localizeazunde se localizeazăă prin: prin: Diseminarea hematogenDiseminarea hematogenăă spre SNC, spre SNC, calea de pcalea de păătrundere: trundere:

tractul respirator superior tractul respirator superior (ureche medie, (ureche medie, sinus mastoid); sinus mastoid);

BBacteriiacterii: b: bacteriile capsulate de la nivelul acteriile capsulate de la nivelul tract respirator superior tract respirator superior suntsunt responsabile responsabile de majoritatea meningitelor bacteriene de majoritatea meningitelor bacteriene (70%): (70%):

FungiFungi: : Criptococcus neoformansCriptococcus neoformans Amibe libereAmibe libere: : Naegleria, Naegleria,

Achanthamoeba Achanthamoeba tract digestivtract digestiv: Enterovirusuri: Enterovirusuri

Diseminare pe cale nervoasDiseminare pe cale nervoasăă: pe calea : pe calea nervilor periferici nervilor periferici

v. rabic, v. rabic, Herpes simplex virus Herpes simplex virus Varicella- zoster virusVaricella- zoster virus

Virus rabic pe cale axonala –SNC

Page 6: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Herpes virus simplexHerpes virus simplex

Page 7: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Meningite purulente Meningite purulente

- Hemophilus influenzae - Hemophilus influenzae - tip b şi f, la copii,- tip b şi f, la copii,

- Neisseria meningitidis: - Neisseria meningitidis: - meningit- meningităă cerebro-spinalcerebro-spinalăă epidemic epidemicăă

- - Streptococi group BStreptococi group B

- Streptococcus pneumoniae - Streptococcus pneumoniae

- - Staphylococcus aureus, Staphylococcus aureus,

- Staphylococcus epidermidis - Staphylococcus epidermidis

- Enterobacterii: - Enterobacterii: Klebsiella, E.coli K12,Klebsiella, E.coli K12,

- alti bacili Gram-negativi: b.piocianic,- alti bacili Gram-negativi: b.piocianic,

- Leptospire,- Leptospire,

- Bacil c- Bacil căărbunos,rbunos,

- - Listeria monocytogenesListeria monocytogenes Meningita cu lichid clarMeningita cu lichid clar

- - Mycobacterium tuberculosis,Mycobacterium tuberculosis,

Meningite bacteriene acuteMeningite bacteriene acute

Page 8: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Etiologia meningitelor corelata cu factori predispozantiEtiologia meningitelor corelata cu factori predispozanti

Comunicarea cu pielea (postoperatorie, Comunicarea cu pielea (postoperatorie, derivaderivaţţii accidentale LCR, proteze,)ii accidentale LCR, proteze,)

Comunicarea cu nasofaringele Comunicarea cu nasofaringele (postoperatorie, fractur(postoperatorie, fracturăă cribriforma cribriforma platplatăă accidental accidentalăă) ) - - Staphylococcus aureus Staphylococcus aureus - Staphylococcus epidermidis - Staphylococcus epidermidis - Bacili aerobi Gram-negativ- Bacili aerobi Gram-negativ SinuziteSinuzite, , Otita medie (adulOtita medie (adulţţi) i)

Staphylococcus aureusStaphylococcus aureus Staphylococcus epidermidisStaphylococcus epidermidis Bacili Aerobi gram-negativi Bacili Aerobi gram-negativi Streptococcus pneumoniaeStreptococcus pneumoniae

InfecInfecţţii ii iintravasculare ntravasculare (endocardit(endocardităă, hemodializ, hemodializăă)) Hemophilus influenzaeHemophilus influenzae Neisseria meningitidisNeisseria meningitidis Streptococcus pneumoniaeStreptococcus pneumoniae

Page 9: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Deficit al imunitatii mediate celularDeficit al imunitatii mediate celular (limfocite T): (limfocite T): limfom, SIDA, steroiziilimfom, SIDA, steroizii- - Mycobacterium tuberculosis Mycobacterium tuberculosis - Staphylococcus- Staphylococcus epidermidis epidermidis ((dindin microbiocenoza normalmicrobiocenoza normalăă cutanat cutanatăă))- Cryptococcus neoformans- Cryptococcus neoformans

Neutropenie (terapie citotoxicaNeutropenie (terapie citotoxica))- Bacili aerobi Gram-negativi - Bacili aerobi Gram-negativi

DeficienDeficienţţe sistem complement (C5 pe sistem complement (C5 pânăână la C9): la C9): Bacili Gram-negativi Bacili Gram-negativi aaerobi,erobi, Pseudomonas aeruginosaPseudomonas aeruginosa Neisseria meningitidisNeisseria meningitidis

Deficit al imunitatii umoraleDeficit al imunitatii umorale: anticorpi : anticorpi

- (limfocite B): mielom multiplu, - (limfocite B): mielom multiplu, aaγγ/disgammaglobulinemia, leucemia limfocitara cronic/disgammaglobulinemia, leucemia limfocitara cronicăă Streptococcus pneumoniaeStreptococcus pneumoniae Hemophilus influenzaeHemophilus influenzae Neisseria meningitidisNeisseria meningitidis Listeria monocytogenesListeria monocytogenes

ImunodepresieImunodepresie

Page 10: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Evolutia clinica a meningEvolutia clinica a meningitelitelor or bbacteriacterieneene:: MMeningitele bacteriene acuteeningitele bacteriene acute,, debut brusc,debut brusc,

--febră, febră,

-cefalee, -cefalee,

-v-vomă, omă,

--fotofobie fotofobie

-redoare de ceafa-redoare de ceafa, ,

-s-semnele neurologiceemnele neurologice simptome de infecţie a tractului simptome de infecţie a tractului

respirator superior respirator superior frecvent frecvent (50%) (50%) faringite, faringite, otitotitee şi sinuziteşi sinuzite

Meningitele tuberculoase, Meningitele tuberculoase, debutdebut mai mai lent lent evolutie evolutie subacutsubacutaa

Page 11: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

MMENINGITELE BACTERIENEENINGITELE BACTERIENE

Meningism: Meningism: semne semne KernigKernig şi şi Brudzinski Brudzinski pozitive pozitive

cefaleecefalee redoare ceafaredoare ceafa vomăvomă ssimptomele neurologice pot progresa rapid imptomele neurologice pot progresa rapid

spre spre confuzie, letargie şi comăconfuzie, letargie şi comă.. La nou născuţi şi copii miciLa nou născuţi şi copii mici, , fontanel fontanel

proeminent, iritabilitate,proeminent, iritabilitate, anomalii ale nervilor cranieni, anomalii ale nervilor cranieni, Convulsii, semne neurologice focale, Convulsii, semne neurologice focale,

hidrocefalihidrocefalie:e: mai comune în meningitele bacteriene şi mai comune în meningitele bacteriene şi

fungice decât în cele virale. fungice decât în cele virale.

meningism

greceaca „hydros”- apă, „kephalos”- cap

Page 12: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

InfecInfecţţii cu microorganisme dobii cu microorganisme dobâândite ndite de la mama (de la mama (pasaj vaginal)pasaj vaginal) sau sau din mediul spitalicesc: din mediul spitalicesc:

Streptococi group BStreptococi group B Listeria monocytogenes Listeria monocytogenes Herpes simplex virus tip 2Herpes simplex virus tip 2

Page 13: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Herpes Virus simplexHerpes Virus simplex tip 2 2

Page 14: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

nou –nascut , Meningite meningite neonatale Septicemie portaj vaginal de streptococ grupe B in sarcina Mame pozitive Depistaea colonizarii materne cu strept. groupe B la

femei gravide, antibiopropilaxie intrapartum (API),

Page 15: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

forma precoce <1 saptamina clinic septicemie, pneumonie la meningite Incidenta: 1 – 3/1.000

n.n Mortalitate: 4,76 -

9,02% infectie neonatala urgenta terapeutica pronostic sever

forma tardiva >1 saptamina transmisie verticala de la

mame colonizate (50%) Transmisie orizontala

( spital)

• meningita (85% din cazuri) Mortalitate: 2,87 - 2,02 %

Page 16: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt
Page 17: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

H. influenzae est une espèce classée dans le genre Haemophilus au sein de la famille des Pasteurellaceae.

                                                                                                                                                                                    

gen Haemophilus Pasteurellaceae

Page 18: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

cocobacili Gram negativi cocobacili Gram negativi bacterie capsulatbacterie capsulatăă 6 tipuri (a-f). 6 tipuri (a-f).

Tulpinile necapsulate colonizeazTulpinile necapsulate colonizeazăă frecvent tractul respirator superior, frecvent tractul respirator superior,

nu cauzeaznu cauzeazăă boli invazive boli invazive cauza cea mai frecventcauza cea mai frecventăă a meningitei a meningitei

bacteriene bacteriene copii copii sub 5 anisub 5 ani tip capsular b, tip capsular b,

Page 19: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

faringite laringoepiglotite la copiii mici traheobronşite acute pneumonii otite medii artrite septice pericardite

Epiglotita-laringotraheita obstructivă: obstrucţia căilor respiratorii prin edem laringean asfixie deces.

pneumonii şi bronhopneumonii

postgripale.

produc infecţii, dar nu sunt invazive.

Nu diseminează pe cale hematogenă,

infecţii respiratorii : otite medii, sinuzite, epiglotite sau pneumonii.

infecţii respiratorii acute secundare infecţiilor virale (infecţii gripale),

acutizari ale bronşitelor cronice.

Page 20: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Factori de patogenitate Factori de patogenitate

PiliiPilii - - aderenţa de mucoasa aderenţa de mucoasa respiratorie respiratorie sunt prezenţi atât la tulpinile sunt prezenţi atât la tulpinile

capsulate, cât şi la cele capsulate, cât şi la cele necapsulate necapsulate

determină determină aderarea de mucoasa aderarea de mucoasa respiratorie,respiratorie,

EndotoxinaEndotoxina este un lipooligozaharid (LOZ). este un lipooligozaharid (LOZ).

Corele polizaharidic suferă Corele polizaharidic suferă modificări structurale modificări structurale moleculare moleculare

variabilitatea antigenică a LOZ variabilitatea antigenică a LOZ la diversele tulpini. la diversele tulpini.

Variabilitatea structurală a LOZ Variabilitatea structurală a LOZ poate influenţa poate influenţa

aderenţa de mucoasa respiratorie aderenţa de mucoasa respiratorie

Lipidul A - responsabil de Lipidul A - responsabil de toxicitatetoxicitate, ,

Page 21: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Proteaza Ig A:Proteaza Ig A: scindează IgA secretorii, scindează IgA secretorii, permite ataşarea de mucoasa respiratorie.permite ataşarea de mucoasa respiratorie.

Producerea de bacteriocineProducerea de bacteriocine: : hemocina, prin care hemocina, prin care tulpinile de tulpinile de H. influenzaeH. influenzae tip b tip b

competiţionează cu hemofilii netipizabili, competiţionează cu hemofilii netipizabili, pentru colonizarea mucoasei respiratorii.pentru colonizarea mucoasei respiratorii.

Proteina P2Proteina P2 este o proteina de suprafata majoră, este o proteina de suprafata majoră, >50% din proteinele membranei externe ale >50% din proteinele membranei externe ale

H. influenzaeH. influenzae. . antigenică antigenică anticorpii induşi au efect protector şi anticorpii induşi au efect protector şi

bactericid, bactericid, se încearcă prepararea unui se încearcă prepararea unui vaccin vaccin din din

proteinele P2 proteinele P2

Page 22: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

CAPSULACAPSULA

natură polizaharidică. natură polizaharidică. 6 serotipuri6 serotipuri (a, b, c, d, e, f). (a, b, c, d, e, f). factor major de patogenitate, factor major de patogenitate, confera rezistenţa la fagocitoză a confera rezistenţa la fagocitoză a H. H.

influenzae. influenzae. Capsula Capsula serotipului bserotipului b este formată din este formată din

poliribitol fosfat (PRP)- conţine riboză poliribitol fosfat (PRP)- conţine riboză particularite structurală corelată cu particularite structurală corelată cu

patogenitatea, patogenitatea, Anticorpii anticapsulari au efect Anticorpii anticapsulari au efect

opsonizant opsonizant facilitează fagocitoza dependentă facilitează fagocitoza dependentă

de Complement de Complement omorârea hemofililoromorârea hemofililor

Page 23: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

H. influenzaeH. influenzae capsulat tip b. capsulat tip b. pătrunde în organismul uman pe cale respiratorie pătrunde în organismul uman pe cale respiratorie Colonizează mucoasa tractului respirator Colonizează mucoasa tractului respirator Poate rămâne asimptomatic în faringe Poate rămâne asimptomatic în faringe Diseminarea hematogenă Diseminarea hematogenă În patogeneza infecţiei diseminate un rol important îl deţine În patogeneza infecţiei diseminate un rol important îl deţine capsula (prin efectul său antifagocitar) şicapsula (prin efectul său antifagocitar) şi endotoxina. endotoxina. Bacteriemie Bacteriemie

SNC: SNC: meningite meningite pneumoniepneumonie endocardite, endocardite, artrite septice (supurative), artrite septice (supurative), celulite, celulite, osteomielite, osteomielite, septicemia nou născutuluisepticemia nou născutului

PatogenezăPatogeneză

Page 24: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

produsă de serotipul “b” capsulat, produsă de serotipul “b” capsulat, copii copii 6 luni - 5 ani, cu 6 luni - 5 ani, cu o incidenţă crescută la 6 luni -1 an, o incidenţă crescută la 6 luni -1 an,

susceptibilitatea crescută a copiilor, susceptibilitatea crescută a copiilor, imaturitatea sistemului imun de a imaturitatea sistemului imun de a

produce anticorpi anticapsulari, până produce anticorpi anticapsulari, până la 2 - 3 ani.la 2 - 3 ani.

1% la adulti1% la adulti Majoritatea copiilor prezintă anterior Majoritatea copiilor prezintă anterior

instalării meningitei instalării meningitei infecţii respiratorii sau otite.infecţii respiratorii sau otite.

Page 25: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

prezintă o evoluţie clinică asemănătoare cu a prezintă o evoluţie clinică asemănătoare cu a meningitei produse de meningitei produse de

meningococ sau pneumococ. meningococ sau pneumococ. Evoluţia mai puţin severă decât meningita Evoluţia mai puţin severă decât meningita

meningococică, meningococică, letalitatea mai scăzută: letalitatea mai scăzută: 5% 5% mai crescute sechelele mai crescute sechelele neurologice: 25% - 35% neurologice: 25% - 35%

surditate, retardare mintală, convulsii, surditate, retardare mintală, convulsii, tulburări de vorbire.tulburări de vorbire.

Page 26: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Antibiograma – pentru testarea sensibilitatii la antibiotice.

Ampicilina, cefalosporine de generatia II, III, Cloramfenicol.

rezistenta naturala Macrolides lincosamines, bacitracine, mecillinam, oxacilline glycopeptides. Intermediar sensibile Eritromicine (ERY), Streptogramine, cefalosporine de generatia I

(cefalotin)

rezistenta dobindita multe familii de

antibiotice. ß-lactamine: tetracicline (TET), fenicoli (C), Fluoroquinolone trimethoprime-

sulfametoxazole (SXT),

Page 27: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

vaccinarea impotriva HI tip “b”. vaccin polizaharidic vaccin conjugat (PRP); proteine Protecteur in primele luni de viata, N.n 2 luni

vaccin conjugat (PRP); Haemophilus influenzae type b

Page 28: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

MENINGITA MENINGOCOCICA

Page 29: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

11 specii, dintre care cei mai important reprezentaţi sunt :N gonorrhoeae şi N meningitidis.

N. Meningitidis

Page 30: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

diplococdiplococii Gram negativ Gram negativii,,

N. Meningitidis N.gonorrhoeae, blenoragiegonoree.

Page 31: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

diplococi Gram negativi, de forma reniformă sau ovoidă capsulaţi şi piliaţi conţin endotoxina în structura lor. patogeni stricţi umani nu au sursă animală cunoscută distribuite pe tot globul. unul dintre cei maiunul dintre cei mai virulenţi patogeni virulenţi patogeni

umaniumani agent etiologic alagent etiologic al meningiteimeningitei

(meningita cerebrospinală)(meningita cerebrospinală) transmis prin secreţii respiratorii, transmis prin secreţii respiratorii, contagiozitate crescutacontagiozitate crescuta

bacterie capsulata: bacterie capsulata: capsulă polizaharidică capsulă polizaharidică semnificativă, antigenică. semnificativă, antigenică. Pe baza specificitặţii antigenice ale Pe baza specificitặţii antigenice ale polizaharidelor capsulare se delimiteazặ polizaharidelor capsulare se delimiteazặ 13 serogrupe: 13 serogrupe:

A, B, C, D, H, I, K, L, X,Y, Z, A, B, C, D, H, I, K, L, X,Y, Z, W135, 29EW135, 29E

Page 32: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Grupele A, B, C, Grupele A, B, C, W135 şi Y W135 şi Y sunt cele sunt cele mai frecvent implicate mai frecvent implicate

C: 20% pC: 20% pâânnăă la 25%, la 25%, W135 (15%), W135 (15%), Y (10%), Y (10%), A (1% - 2%): procent scazut de cazuri A (1% - 2%): procent scazut de cazuri diferenţe corelate cu producerea de diferenţe corelate cu producerea de

epidemii în diverse zone geografice: epidemii în diverse zone geografice: în Anglia şi SUA sunt mai frecvente în Anglia şi SUA sunt mai frecvente

epidemiile produse de grupul epidemiile produse de grupul B: B: 50% 50% şşi 55% i 55% ddintre cazuri (intre cazuri (îîn SUA), n SUA),

în Africa, China, America de Sud, în Africa, China, America de Sud, epidemiile sunt produse de grupul A epidemiile sunt produse de grupul A şi C. şi C.

meningococii de grup A: producerea meningococii de grup A: producerea epidemiilor de meningită la copii epidemiilor de meningită la copii

Rata de atac endemic este ridicata la Rata de atac endemic este ridicata la copii copii îîntre 6 ntre 6 şşi 12 luni. i 12 luni.

Europe - endemic (500 cazuri/an). serogrup B (60%), C (40%).

Afrique: epidemic serogrup A frecvent - epidemii. serogrupe W135.

Meningococii deţin: antigen proteic de suprafaţă (proteine

membranare) potrivit diferenţelor proteinelor

membranare Serogrupele B şi C sunt subdivizate în

serotipuri, Serotipul 2 este cel mai întâlnit

Serogrupe Serogrupe - - SerotipulSerotipul

Page 33: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Meningococii pătrund în nazofaringe Proteaza Ig A: clivează anticorpii de clasă IgA secretorii,

favorizând ataşarea de meningococilor mucoasa respiratorie şi iniţierea infecţiei.

Pili: ataşare de celulele epiteliale şi colonizarea mucoasei nazofaringiane

Purtători sănătoşi 10-20% din populatie, 35% în colectivităţi până la 70% în cursul epidemiilor transmit meningocogii la persoane

sănătoase rinofaringe cu evoluţie banală

Page 34: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Endotoxina: Endotoxina: LPLPZZ bacterii bacteriilorlor Gram negative. Gram negative.

febra, febra, stare de şoc stare de şoc alte manifestări patofiziologice alte manifestări patofiziologice

întâlnite în întâlnite în meningococemiemeningococemie

endotoxina bacteriena

Page 35: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

principalul factor de patogenitate, principalul factor de patogenitate, efect antifagocitar efect antifagocitar diseminarea hematogenă - - invaziva invaziva

meningococilormeningococilor permite identificarea meningococilor permite identificarea meningococilor

(detectarea meningococilor în LCR).(detectarea meningococilor în LCR). utilizată pentru prepararea de vaccin utilizată pentru prepararea de vaccin induce anticorpi induce anticorpi anticapsularianticapsulari specifici de specifici de

grup,grup, efect protector, efect protector, opsonizant opsonizant ((corelat şi cu corelat şi cu

sistemul complementsistemul complement))

infecţii meningococice invazive

Page 36: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

diseminarea hematogenă: diseminarea hematogenă: infecinfecţţii meningococice invaziveii meningococice invazive localizarea secundară: localizarea secundară:

meningita,meningita, bacteremia (mortalitate 20%)bacteremia (mortalitate 20%) pneumonia, pneumonia, pericardita pericardita şşi artriti artrite, e,

Susceptibilitate crescută la invazie: Copiii de vârstă cuprinsă între 6 luni şi 6 ani: au pierdut protecţia prin anticorpi materni şi nu au dobândit imunitatea proprie prin vaccinare sau trecerea

prin infecţie susceptibili de a dezvolta infecţia meningococică invazivă. Incidenţa infecţiei meningococice la această grupă de vârstă

este mai scăzută decât a infecţiilor produse de H. influenzae şi similară cu a pneumococului (Streptococcus pneumoniae).

persoanele cu deficienţe ale sistemului complement (deficienţă persoanele cu deficienţe ale sistemului complement (deficienţă a factorilor C5-C9), a factorilor C5-C9),

Page 37: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

a doua cauza doua cauzăă de meningit de meningităă bacterian bacterianăă, dupa , dupa H. H. influenzaeinfluenzae,,

produce aproximativ 20% din cproduce aproximativ 20% din cazuriazuri Meningite: Meningite: sporadice, sporadice, Epidemice - meningita cerebrospinala Epidemice - meningita cerebrospinala

epidemica. epidemica. 3,000 p3,000 pâânnăă la 4,000 persoane afectate/an. la 4,000 persoane afectate/an. mortalitate: 10% mortalitate: 10%

debut brusc cefalee severă febră ridicată vărsături vomă semne neurologice: redoarea cefei creşterea semnificativă a PMN în LCR.

Page 38: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Meningococemia acută Meningococemia acută fulminantfulminantăă

febră crescută, febră crescută, leziuni mucoaseleziuni mucoase leziuni tegumentare leziuni tegumentare maculo-papularemaculo-papulare peteşii peteşii hemoragice extinse - hemoragice extinse - purpura fulminanspurpura fulminans (în (în

cazurile severe), cazurile severe), se poate instala se poate instala şoc septic, endotoxemie,şoc septic, endotoxemie, tulburări de coagulare, tulburări de coagulare, CID (coagulare CID (coagulare

intravasculară diseminată), intravasculară diseminată), hemoragii hemoragii cerebrale, cerebrale, hemoragii la nivelul glandelor suprarenale hemoragii la nivelul glandelor suprarenale

((sindromul Waterhouse-Friderichsen),sindromul Waterhouse-Friderichsen), insuficienţă renalăinsuficienţă renală decesdeces în 8-12 ore de la apariţia iniţială a în 8-12 ore de la apariţia iniţială a

simptomelor. simptomelor. mortalitate peste 90%mortalitate peste 90%

Page 39: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

leziuni tegumentare:leziuni tegumentare:

maculo-papulare maculo-papulare

hemoragice mici (peteşii), hemoragice mici (peteşii),

hemoragice extinse - hemoragice extinse - purpura purpura fulminansfulminans (în cazurile severe), (în cazurile severe),

Page 40: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Lezini necrotice

Page 41: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

LCR Hemocultura,

LCR purulent

LCR purulent

CulturaSECRETIE NAZALA

Page 42: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

În timpul epidemiilor, sunt indicate:În timpul epidemiilor, sunt indicate: Chimioprofilaxia Chimioprofilaxia (protecţie pe termen scurt)(protecţie pe termen scurt)

Rifampicina sau CiprofloxacinaRifampicina sau Ciprofloxacina pentru pentru membrii familiei sau alţi contacti apropiaţi, uneori şi pentru personalul membrii familiei sau alţi contacti apropiaţi, uneori şi pentru personalul

medical). medical). Rifampicina se recomandă pentru 2-3 zile şi se preferă deoarece se Rifampicina se recomandă pentru 2-3 zile şi se preferă deoarece se

elimină prin salivă, permiţând eliminarea meningococilor. elimină prin salivă, permiţând eliminarea meningococilor. Penicilina G: Penicilina G: nu se recomandă pentru profilaxie neeliminându-se prin salivă nu se recomandă pentru profilaxie neeliminându-se prin salivă nu elimină meningococii din rinofaringe şi starea de purtător.nu elimină meningococii din rinofaringe şi starea de purtător.

VaccinareVaccinare (pentru protecţie pe termen lung). (pentru protecţie pe termen lung).

Page 43: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Penicilina GPenicilina G - - esteeste antibioticul de antibioticul de elecţie recomandat în tratamentul elecţie recomandat în tratamentul meningitei meningococice;meningitei meningococice; administrată intravenos. administrată intravenos. Rezistenţa la Penicilină este rar Rezistenţa la Penicilină este rar

întâlnită, însă trebuie să se întâlnită, însă trebuie să se determine obligator determine obligator sensibilitatea prin efectuarea sensibilitatea prin efectuarea antibiogramei. antibiogramei.

CloramfenicolulCloramfenicolul - se recomandă - se recomandă la pacienţii alergici la penicilină.la pacienţii alergici la penicilină.

Rezistenţa la sulfamide este Rezistenţa la sulfamide este frecventă.frecventă.

incubatie 37°C 5% CO2

Page 44: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Pentru profilaxia specifică, Pentru profilaxia specifică, aplicat cu succes în unele ţăriaplicat cu succes în unele ţări preparat din preparat din polizaharidul capsularpolizaharidul capsular

specific de specific de grup A, C, Y si W135grup A, C, Y si W135. . nu nu conţine polizaharidul capsular de conţine polizaharidul capsular de

grup B,grup B, care care nu este imunogen (datorită nu este imunogen (datorită

similitudinii de structură cu similitudinii de structură cu structuri umane cerebrale, este structuri umane cerebrale, este recunoscut ca şi “self”) recunoscut ca şi “self”)

nu induce răspuns imun. nu induce răspuns imun. În prezent în diferite ţări se încearcă În prezent în diferite ţări se încearcă

prepararea unui vaccin de grup B.prepararea unui vaccin de grup B.

Page 45: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

diplococi ovalari Gram pozitivi, diplococi ovalari Gram pozitivi, aspect de vậrf de lance sau flacarặ aspect de vậrf de lance sau flacarặ de lumậnare.de lumậnare.

alpha-hemolitici la nivelul tractulului respirator la nivelul tractulului respirator

superior superior purtặtori sặnặtoşi: purtặtori sặnặtoşi:

5-10% din populaţia adultặ, 5-10% din populaţia adultặ, 20-40% dintre copii. 20-40% dintre copii.

atasare pe mucoasa faringeana, pe atasare pe mucoasa faringeana, pe celulele epiteliale, prin , prin adezine bacteriene de suprafatabacteriene de suprafata

InfecInfecţţii pneumococice: in ordinea ii pneumococice: in ordinea frecventei frecventei Pneumonie: Pneumonie: PPneumonineumoniaa franc francaa lombară lombarăbacteriemiebacteriemiemeningita meningita rata de mortalitate: rata de mortalitate:

- pneumonii (5%) - pneumonii (5%) - bacterimie (20%), - bacterimie (20%), - meningita (30%). - meningita (30%).

mortalitatea este mai crescuta la unele mortalitatea este mai crescuta la unele grupuri de mare risc, grupuri de mare risc, îîn special la pacienti n special la pacienti peste 65 de ani peste 65 de ani

- bacteremie (40%)- bacteremie (40%)- meningite (55%).- meningite (55%).

Page 46: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

PATOGENEZĂPATOGENEZĂ

Pneumococii Pneumococii adera specific de capilareleadera specific de capilarele cerebrale, cerebrale, utilizậnd legặturi dintre:utilizậnd legặturi dintre:

colina (colina (din peretele celular bacterian)din peretele celular bacterian) şi şi proteina G din proteina G din receptorii receptorii celularicelulari PAF, PAF, de de pe suprafaţa celulelorpe suprafaţa celulelor

Coline-binding proteina AColine-binding proteina A ( (CbpA) CbpA) şişi receptorii carbohidrat, de pe suprafaţa receptorii carbohidrat, de pe suprafaţa celulelor celulelor

interacţiunea dintre colina si receptorii PAF interacţiunea dintre colina si receptorii PAF celulari, contribuie la: celulari, contribuie la:

alterarea permeabilitặţii vasculare,alterarea permeabilitặţii vasculare, exudat inflamator exudat inflamator (iniţial exudat seros, urmat (iniţial exudat seros, urmat

de transvazarea leucocitelor, cu apariţia unui de transvazarea leucocitelor, cu apariţia unui exudat purulent)exudat purulent)

Page 47: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

O varietate de componente O varietate de componente pneumococice (componente pneumococice (componente ale peretelui celular ale peretelui celular bacterian), induc un rặspuns bacterian), induc un rặspuns inflamator. inflamator.

Liza pneumococilor (sub Liza pneumococilor (sub acţiunea autolizinelor acţiunea autolizinelor bacteriene, şi a AB), bacteriene, şi a AB), permite:permite: eliberarea de eliberarea de

componente ale peretelui componente ale peretelui celular, pneumolizina şi celular, pneumolizina şi alte substanţe, alte substanţe,

conduc la accentuarea conduc la accentuarea inflamaţiei şi a efectelor inflamaţiei şi a efectelor citotoxice citotoxice

.Autopsie semne de meningitia pneumococica. - dura mater (alba). - leptomeninge, edematos si hemorrhagic.

Page 48: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Spirochete:Spirochete: Treponema pallidum: Treponema pallidum: Meningitele Meningitele

sifilitice apar sifilitice apar in in sifilisului secundar, sifilisului secundar, când când se producese produce disiminarea disiminarea ((spirochetemiaspirochetemia))..

Leptospira interrogans Leptospira interrogans

Borrellia –Borrellia – boala Lyme. boala Lyme. Enterobacterii Enterobacterii şşi alti bacili gram-i alti bacili gram-

negativi: negativi: Klebsiella, Klebsiella, E.coli, E.coli, b.piocianic,b.piocianic,

Bacil cBacil căărbunos,rbunos,

Staphylococcus aureus,Staphylococcus aureus,

Meningitele pot fi asociate cu un Meningitele pot fi asociate cu un număr de boli sistemice,număr de boli sistemice,

BacteriiBacterii Rickettsia,Rickettsia, Mycoplasma pneumoniaeMycoplasma pneumoniae

Paraziti:Paraziti: Naegleria (encefalita acuta) , Naegleria (encefalita acuta) , Acanthamoeba Acanthamoeba (meningo-(meningo-

encefalita subacuta encefalita subacuta granulomatoasa)granulomatoasa)

Entamoeba histolytica (abcese Entamoeba histolytica (abcese cerebrale), cerebrale),

Schistosoma mansoni Schistosoma mansoni şişi japonicum japonicum

Page 49: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

FORMES CLINIQUES

Page 50: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt
Page 51: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

ETIOLOGIE VIRALAETIOLOGIE VIRALA

Meningite: Meningite: virus urlian,virus urlian, Enterovirus: Enterovirus:

Echovirus,Echovirus, Coksackievirus,Coksackievirus, Poliovirus, Poliovirus,

HSV type 2, HSV type 2, Virusul Virusul

choriomchoriomééningitei ningitei limfocitairelimfocitaire

Meningo-encefalomielite: Meningo-encefalomielite: CoksackievirusCoksackievirus

Encefalite: Encefalite: CoksackievirusCoksackievirus, , HSVHSV type 1 type 1

Mielite: Mielite: Enterovirus: Enterovirus:

Poliovirus, Poliovirus, Coksackievirus, Coksackievirus, EchovirusEchovirus

Page 52: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Meningite aseptice (virale) Meningite aseptice (virale)

PParamyxovirusaramyxovirusurileurile parotoditis - v parotoditis - virusul urlianirusul urlian

Virusul Herpes simplexVirusul Herpes simplex tip 2 tip 2 îîn timpul primo-infecn timpul primo-infecţţiei la adultul tiei la adultul tâânnăăr.r.

Virusul Epstein-BarrVirusul Epstein-Barr, , produce produce şşi encefaliti encefalităă, , poliradiculitpoliradiculităă sau sau mielita transversmielita transversăă

Virusul choriomeningitei limfocitareVirusul choriomeningitei limfocitare

EnterovirusuriEnterovirusuri

Page 53: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

PPARAMYXOVIRUS PAROTODITISARAMYXOVIRUS PAROTODITIS

vvirusul urlian irusul urlian ((parotiditparotidităă epidemica epidemica, , oreionuloreionul),), prinderea meningelui este frecvent prinderea meningelui este frecvent

îîntntââlnitlnităă 16% 16% din meningitele asepticedin meningitele aseptice lala 50% 50% dintre dintre papacienţi cienţi cucu oreion, înainte, oreion, înainte,

în timpul sau după parotidite,în timpul sau după parotidite, orchi orchidite dite sau sau pancreatipancreatitete

73% din cazurile de meningit73% din cazurile de meningităă nu s nu suunt nt îînsonsoţţite de afectarea glandelor salivare ite de afectarea glandelor salivare

encefalita, mielita, ataxie cerebeloasa encefalita, mielita, ataxie cerebeloasa sechele: surditate unilaterala (rar).sechele: surditate unilaterala (rar).

OOreionul a fost cea mai comună cauză a reionul a fost cea mai comună cauză a meningitmeningitelor virale şi elor virale şi a a encefaliteencefalitelor,lor, până până la la administrarea vaccinului. administrarea vaccinului.

Une épidémie d’oreillons

Page 54: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

orchite : (2 ‰) pancreatite (0,4 ‰), ovarite, mastite tiroidite; complicatii neuro-meningeale

- vaccin RRO: : rugeole, rubeole,rugeole, rubeole, oreionoreion-

Page 55: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Virusul coriomeningitei liVirusul coriomeningitei limmffocociiticticee virusvirus cu cu ARNARN din grupuldin grupul Aren Arenoovirusvirus, , Rezervor: Rezervor: rozatoarelerozatoarele ( (şoareci şi şoareci şi

hamsterihamsteri), ), infectează accidental omulinfectează accidental omul; prin ; prin

excreexcreţţiile rozatoareloriile rozatoarelor Izbucniri epidemiceIzbucniri epidemice meningitemeningite sau encefalite, sau encefalite, pleocitoză mononucleară şi pleocitoză mononucleară şi

hipoglicorachiehipoglicorachie mar marcatcata in LCR. a in LCR. Evolutia Evolutia clinică poate fi prelungităclinică poate fi prelungită,, bifazică (infecţie a tractului respirator bifazică (infecţie a tractului respirator

superior, urmat de meningităsuperior, urmat de meningită)), , rraata recidiveta recidivelor crescutalor crescuta..

Page 56: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

EnterovirusuriEnterovirusuri familia Picornaviridaefamilia Picornaviridae virusuri cuvirusuri cu ARN ARN, , 72 72 tipuri serologice distinctetipuri serologice distincte se se transmit transmit prin contact fecal – oralprin contact fecal – oral Reprezentanti:Reprezentanti:

V. poliomielitice (I, II, III)V. poliomielitice (I, II, III): : semne minoresemne minore,, meningite acute, meningite acute, boli sistemiceboli sistemice,, cu sau fără cu sau fără paralizii.paralizii.

Foarte rar meningite cu Foarte rar meningite cu v.poliomielitei.v.poliomielitei.

v.Coxsackie Av.Coxsackie A v.Coxsackie B v.Coxsackie B v. Echo v. Echo

50% dintre infecţii50% dintre infecţii sunt sunt subclinsubcliniceice

Page 57: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

V. V. Coxsackie COXSACKIE VIRUSCoxsackie COXSACKIE VIRUS V. V. Coxsackie A:Coxsackie A: serotipurile serotipurile 1-241-24

herpanginherpanginăă, , faringitefaringite, , conjunctiviteconjunctivite, , boala gura-picior- mâna boala gura-picior- mâna (A 16), (A 16), exantem exantem endemic endemic pneumonipneumoniee

V. V. Coxsackie B:Coxsackie B: serotipuri serotipuri 1- 6 1- 6 pleurodinia (pleurodinia (Boala Boala Bornholm), Bornholm), oorhiterhite, , miocarditemiocardite ppericarditeericardite

meningite cu eruptie cutanată meningite cu eruptie cutanată (maculopapular(maculopapularee, petesial, petesialee) – v. Coxsackie) – v. Coxsackie A9A9..

erupţierupţiaa cutanatăcutanată comunitar comunitara:a: v virusurile irusurile CoxsackieCoxsackie B5B5

boli pseudopoliomielitice (pareze, paralizii)boli pseudopoliomielitice (pareze, paralizii)

Page 58: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

•““echovirusuri” - „echovirusuri” - „eenteric nteric ccithopat ithopat hhuman uman oorfan”: rfan”: virusuri enterice, human, efect citopat (EC) orfane de virusuri enterice, human, efect citopat (EC) orfane de boală. boală. 34 de serotipuri 34 de serotipuri meningita asepticămeningita aseptică (meningită cu lichid clar) (meningită cu lichid clar)

sporadică sporadică epidemică - meningită aseptică epidemica (tipurile epidemică - meningită aseptică epidemica (tipurile 4, 6, 9, 4, 6, 9, 11,11,16, 20, 28, 30) 16, 20, 28, 30) meningite cu eruptie cutanată (meningite cu eruptie cutanată (echovirusechovirusurileurile 4, 6, 4, 6, 9, 16, 18, 30).9, 16, 18, 30). leziunileziunile cle cutanutanateate (maculopapular (maculopapularee sausau petesial petesialee): ): echovirusechovirusurileurile 4 4 şişi 9 9..

spectru clinic este diferit de la un serotip la altulspectru clinic este diferit de la un serotip la altul..serotipurileserotipurile 1 - 9, 11 - 27, 1 - 9, 11 - 27, şişi 29 - 33 29 - 33 boli similare cu boli similare cu vvirusurile Coxsackieirusurile CoxsackieMeningita enterovirală este sezonieră (vara şi începutul Meningita enterovirală este sezonieră (vara şi începutul toamnei),toamnei), boli pseudopoliomielitice (pareze, paralizii)boli pseudopoliomielitice (pareze, paralizii)

Page 59: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

MMeningitele granulomatoase croniceeningitele granulomatoase cronice

tuberculoztuberculozaa, , criptococozozcriptococozozaa, , histoplasmozhistoplasmozaa şi şi brucelozbruceloza,a, pacienţii pot aveapacienţii pot avea::

febra scăzută, febra scăzută, cefaleecefalee moderat moderataa, , diplopie diplopie deteriorare mdeteriorare miintală cu progresie lentă ntală cu progresie lentă anomalii cerebrale, anomalii cerebrale, evolutie lenta: levolutie lenta: luniuni,, ani. ani.

crcryyptocoptococccocosese

tuberculotuberculosese

histoplasmohistoplasmosese

brucelobrucelosese

Page 60: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

MENINGITELE FUNGICEMENINGITELE FUNGICE

micoze sistemice asociate cu meningite, la imunomicoze sistemice asociate cu meningite, la imunodeprideprimaţi, includmaţi, includ::

- - candidiaze,candidiaze,

- - asperiligioze asperiligioze

- - histoplasmozhistoplasmozaa, ,

- - mucomucorr-micoze-micoze

Page 61: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Cryptococcus neoformansCryptococcus neoformans

C. neoformansC. neoformans Ciuperca capsulata levuriforma Ciuperca capsulata levuriforma cea mai comună cauză a meningitelor la imunosuprcea mai comună cauză a meningitelor la imunosupresati:esati:

limfome, limfome, AIDS AIDS terapie cu steroiziterapie cu steroizi.. Meningita subacutaMeningita subacuta, evolutie progresiva, evolutie progresiva

Page 62: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Meningita criptococicaMeningita criptococica

febra scăzută, febra scăzută, cefalee cefalee moderatmoderataa, , diplopie diplopie deteriorare mdeteriorare miintală cu progresie lentă ntală cu progresie lentă spre dementaspre dementa anomalii cerebrale, pe perioade de la luni la ani. anomalii cerebrale, pe perioade de la luni la ani.

MMorbiditatea şi mortalitatea sunt excesiv de ridicateorbiditatea şi mortalitatea sunt excesiv de ridicate, in prezent, in prezent TTerapiaerapia:: administrarea administrarea intratecala intratecala de de AAmfotericina mfotericina B B Metodele de diagnostic rapid pentru Metodele de diagnostic rapid pentru evidentierea evidentierea C. neoformansC. neoformans

in LCR: in LCR: - - preparatpreparatee microscopice (frotiuri colorate cu tus de India) microscopice (frotiuri colorate cu tus de India) şi şi - reactia de latex-aglutinare- reactia de latex-aglutinare pentru pentru detectarea detectarea antigenantigenuluiului criptococic.criptococic.

Diagnosticul Diagnosticul meningitelor fungice meningitelor fungice este confirmat de cultura este confirmat de cultura din din LCR. LCR.

Page 63: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt
Page 64: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt
Page 65: c InfectiiSNCRo10Mart2009.ppt

Crinul (Lilium)

Crizantema (Chrysantemum)

Floarea "Flamingo"(Anthurium)

Frezia (Fressia)

Garoafa (Dianthus)

Laleaua (Tulipa)  

Orhideea (Cymbidium)

Trandafirul (Rosa)Stanjenel (Iris)