m&c - cap. 2.a ppt

Cap. 2. Moneda şi sistemul monetar naţional2.1. Conceptul de sistem monetar naţional şi elementele sale specifice

2.2. Bimetalismul

2.3. Sisteme monetare bazate pe etalonul aur:

a) Sisteme monetare bazate pe etalonul aur-monedă (Gold Specie Standard)

b) Sisteme monetare bazate pe etalonul aur-lingouri (Gold Bullion Standard)

c) Sisteme monetare bazate pe etalonul aur-devize (Gold Exchange Standard)

2.4. Sisteme monetare bazate pe etalonul devize (Exchange Standard)

2.5. Sistemul monetar internaţional

2.5.1. Sistemul monetar internaţional: concept, funcţii, etape premergătoare

2.5.2. Sistemul monetar internaţional de la Bretton-Woods

2.5.2.1. Obiectivele şi principiile de funcţionare ale sistemului monetar internaţional de la Bretton-Woods

2.5.2.2. Evoluţia sistemului monetar internaţional de la Bretton-Woods

2.5.3. Sistemul monetar internaţional actual

2.5.3.1. Funcţionarea sistemului monetar internaţional actual

2.5.3.2. Drepturile Speciale de Tragere

2.5.4. Moneda în relaţiile economice internaţionale

Cressus (Lydia), sec. VII î.H.

- bate primele monede din aur şi din argint (stateri)

- fondatorul primului sistem bănesc bimetalist

Sistem monetar naţional:

- acad. Costin Kiriţescu: „o formă de organizare monetară instituită de stat prin acte normative, în cadrul căreia se prevede o circulaţie de monezi cu valoare proprie deplină”

- Gh. Zane: „forme de organizare a baterii şi circulaţiei monedei într-o ţară sau alta, organizare realizată prin norme dictate de stat, dar şi prin norme ce decurg din cutume”

sisteme monetare – legale consuetudinare

- „un ansamblu de instituţii şi norme adoptate de autoritatea naţională în vederea facilitării îndeplinirii funcţiilor banilor pe teritoriul său”

2.1. Conceptul de sistem monetar naţional şi elementele sale specifice

Reglementări (varianta clasică):

a) metalul monetar

b) unitatea monetară

c) baterea şi circulaţia monedei cu şi fără valoare intrinsecă

d) emisiunea şi circulaţia bancnotelor convertibile, respectiv a banilor de hârtie


a) Metalul monetar

Primele sisteme monetare naţionale:

- aur sau argint - sisteme băneşti monometaliste

- aur și argint - sisteme băneşti bimetaliste

Demonetizarea aurului: Primul Război Mondial - sistarea baterii şi circulaţiei monedelor din aur şi a

convertibilității bancnotelor în metal preţios anul 1971 - eliminarea convertibilității în aur a dolarului american anii 1973-1974 – trecerea de la cursurile fixe bazate pe parităţile-aur la cursurile

flotante anul 1978 (al doilea amendament al statutului FMI) – renunţarea la definirea

monedelor naţionale aur


b) Unitatea monetară - „uniforma naţională” pe care o îmbracă banii (Marx) Denumirea unităţii monetare naționale:

- metalul din care era confecţionată moneda („aureus”)

- greutatea acesteia („taler”, dolar”, „tolar”),

- denumirea monedei altei ţări etc.

Legătura unitatea monetară - etalonul monetar

Etalonul monetar = o valoare sau o materie adoptată convenţional ca bază a sistemului monetar şi prin care se defineşte unitatea monetară: un anumit conţinut în aur (devalorizări, revalorizări) un anumit raport faţă de o altă monedă în monede-coş de tipul DST (Drepturi Speciale de Tragere) sau ECU (European

Currency Unit)

Procesul de dematerializare a etalonului monetar

Etalonul monetar actual = etalonul putere de cumpărare (etalon abstract, se bazează pe puterea de cumpăre a monedelor)


c) Baterea şi circulaţia monedei cu şi fără valoare intrinsecă

Monede bătute din aur şi argint:

- monede cu valoare integrală

- baterea liberă a monedelor din aur şi argint şi libera lor tezaurizare = elemente esenţiale ale mecanismului intern de autoreglare a masei monetare în circulaţie

- abandonarea etaloanelor băneşti bazate pe aur (sistemele băneşti actuale)

Monede fără valoare deplină (de bilon) – batere strict controlată, monopol al statului - riscul scoaterii din circulaţie a monedelor din metal preţios


d) Emisiunea şi circulaţia bancnotelor convertibile, respectiv a banilor de hârtie

Contradicţie: cantitatea de metal preţios din rezerva băncilor - necesarul din ce în ce mai mare de monedă cerut de amplificarea relaţiilor comerciale şi de sporirea volumului tranzacţiilor

Soluţia: apariţia şi generalizarea utilizării monedei fiduciare (bancnotele convertibile)

menţinerea legăturii dintre volumul emisiunii de bancnote şi stocul de metal preţios

Particularități - acoperirea emisiunii de bancnote prin devize, efecte comerciale sau titluri de stat

Convertibilitatea bancnotelor în metal preţios = important mecanism de autoreglare a volumului masei monetare în circulaţie

Creditul comercial - element decisiv în apariţia şi generalizarea utilizării bancnotelor

Scontarea și rescontarea efectelor de comerț – primul mecanism de punere în circulație a bancnotelor


Cambiile comerciale - funcţia de instrument de plată, alături de bancnote

Limite:

- natura privată a emitentului

- risc ridicat

- posibilitatea refuzului la plată și arie de utilizare restrânsă

- utilizare limitată în plăți

- reglementări specifice în ceea ce privește stingerea datoriei

- durată de viaţă limitată

- modificarea valorii în timp


Generalizarea utilizării bancnotelor – apariția băncilor de emisiune – monopolul emisiunii

Sistarea convertibilității interne a bancnotelor în metal preţios (1929-1933)

Banii de hârtie - componentă a sistemelor monetare contemporane

Avantaje:

- emisiune elastică

- posibilitatea acoperirii rapide a necesităţilor băneşti ale statului

- diminuarea considerabilă a cheltuielilor cu circulaţia bănească.

Riscuri:

- excese - generalizarea fenomenului inflaţionist

Sistemele monetare naţionale actuale - reglementări diverse prin care autorităţile guvernamentale şi monetare (guvernele, băncile centrale, trezoreriile etc.) intervin în sfera monetară în vederea influenţării stării monedei

Rolul sporit al băncilor centrale


Trăsăturile sistemelor monetare din Antichitate şi Evul Mediu (exclusiv metaliste): fărâmiţarea deteriorarea monedei

- uz îndelungat

- falsificare („mutaţii monetare”)

Bimetalismul (sec. XVI – XIX) = „bază a sistemelor monetare în cadrul căreia două metale, aurul şi argintul, servesc ca echivalent general şi ca mijloc de circulaţie”( acad. Costin Kiriţescu)

Variante de funcţionare:

a) bimetalismul integral (varianta monedei duble)

b) bimetalismul paralel (varianta monedei paralele)

c) bimetalismul parţial (bimetalism „şchiop” sau „compozit”)

2.2. Bimetalismul

a) Bimetalismul integral – Caracteristici:

- baterea liberă a monedelor din aur şi argint

- stabilirea prin lege a unui raport de schimb fix între cele două metale monetare (1 / 15 - 1 / 15,5)

Avantaje: asigurarea unei oferte suficiente de monedă

Dezavantaje: contradicţia dintre raportul de valoare legal și raportul comercial (de piață) dintre cele

două metale monetare permite efectuarea de speculaţii cu cele două metale

“Legea lui Gresham” - „moneda rea scoate din circulaţie moneda bună". „Atunci când într-o ţară circulă concomitent două monede, dintre care una este considerată public ca fiind mai bună şi cealaltă ca fiind rea, moneda rea o goneşte pe cea bună.”

„moneda rea” = moneda supraevaluată juridic

„monedă bună” = moneda subevaluată juridic

Legea lui Gresham – valabilitate în timp și spațiu la nivel intern, nu este valabilă la nivel internațional

2.2. Bimetalismul

b) Bimetalismul paralel – Caracteristici:

- baterea liberă a monedelor din aur şi argint

- raportul de valoare dintre cele două metale monetare este fixat de piață

- arie restrânsă de aplicare (Germania)

c) Bimetalismul parţial – Caracteristici:

- variantă a bimetalismului integral

- baterea era liberă numai pentru monedele din aur

- practicat de Uniunea Monetară Latină, 1865-1875 (Franţa, Italia, Belgia, Elveţia şi Grecia)

2.2. Bimetalismul

Declinul bimetalismului – sfârșitul sec. al XIX-lea

Contradicţia bimetalismului (var. integrală) - accentuarea diferenţelor dintre raportul fixat prin lege şi cursul comercial al celor două metale monetare

Cauze:

- descoperirea unor importante zacăminte de argint şi perfecţionarea tehnologiilor de extracţie şi prelucrare a acestuia

- dezvoltarea inegală a țărilor – polarizarea aurului

- practicarea bimetalismului într-un număr redus de ţări

Abandonarea bimetalismului: Anglia (1818), Germania, Franţa, Olanda (1875) România (1890- 1892), Rusia, Japonia (1897)

2.2. Bimetalismul

Monometalismul aur - majoritatea ţărilor

Monometalismul argint (China, Indochina ş.a.)

Sistemele monetare bazate pe etalonul aur:

a) sisteme monetare bazate pe etalonul aur-monedă (Gold Specie Standard)

b) sisteme monetare bazate pe etalonul aur-lingouri (Gold Bullion Standard)

c) sisteme monetare bazate pe etalonul aur-devize (Gold Exchange Standard)

2.3. Sisteme monetare bazate pe etalonul aur

Avantaj: stabilitate monetară relativă (internă şi externă), determinată de principiile care au stat la baza funcţionării sale: baterea liberă a monedelor din aur şi libera lor tezaurizare, convertibilitatea bancnotelor

în aur = echilibrul intern (autoreglare) circulaţia liberă a aurului pe plan internaţional = echilibrul extern (echilibrarea

automată a balanţei de plăţi externe) - mecanismul „punctelor-aur”

A asigurat stabilitatea relativă a sistemului monetar, impunând o „disciplină internaţională” fără subordonare faţă de o autoritate străină sau supranaţională (acad. Costin Kiriţescu)

Dezavantaj:

- etalon rigid (presupunea deţinerea de către institutul de emisiune a unor stocuri importante de aur, cheltuieli importante cu circulaţia monetară)

- a condus la întărirea economiilor ţărilor dezvoltate şi la concentrarea aurului monetar în câteva ţări mai puternice

Alți factori care au condus la abandonarea acestui etalon (în preajma Primului Război Mondial):

- accentuarea dezvoltării inegale a ţărilor

- repartiţia inegală a aurului pe plan internaţional

- uriaşelor cheltuieli şi pierderi materiale şi umane suferite de ţările participante la prima conflagraţie mondială

a) Sistemele monetare bazate pe etalonul aur-monedă (Gold Specie Standard).

Caracteristici:

- variantă redusă a etalonului aur clasic

- eliminarea din circulaţie a aurului, care este tezaurizat de emitenţii bancnotelor (băncile de emisiune) sub formă de lingouri

1 lingou standard de uz curent = 400 de uncii troy = 12,444 de kg aur

1 uncie = 31,1035 gr. aur

- unitatea monetară continuă să fie definită în aur

- convertibilitatea bancnotelor în lingouri de aur

- etalon „aristocratic" (H. Guitton)

- durată de viață redusă: Anglia (1925-1931), Franţa (1928-1936)

- din punct de vedere istoric a reprezentat prima formă de restrângere a convertibilităţii în aur

- soluţie neinspirată şi păgubitoare - a restrâns drastic convertibilitatea, a limitat în mod excesiv posibilitatea autoreglării masei monetare în circulaţie

- unul dintre factorii declanşatori ai crizei mondiale din anii 1929-1933 (M. Friedman ş.a.)

b) Sisteme monetare bazate pe etalonul aur-lingouri (Gold Bullion Standard).

Momentul apariţiei - controversat:

- în urma Conferinţei Monetare Internaţionale de la Genova (1922)

- încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea – India (lire engleze), România (devize engleze și germane)

Caracteristici:

- introdus într-un număr mai mare de ţări

- existenţă mai îndelungată

- extins la nivel mondial (Bretton Woods, iulie 1944)

- acoperirea emisiunii bancnotelor:

- aur

- devize şi alte titluri de creanţă deţinute asupra străinătăţii (trate, cambii, remiteri, cecuri etc)

- scopul convertibilității la intern a bancnotelor (indirectă):

- protejarea împotriva deprecierii banilor

- asigurarea mijloacelor de plată necesare pentru achitarea mărfurilor şi serviciilor importate


Caracteristici:

- ruperea legăturii directe dintre bancnotele puse în circulaţie şi stocul de metal preţios deţinut de banca de emisiune

Avantaj: posibilitatea adaptării mai elastice a masei monetare în circulaţie la cerinţele economiei

„Etalonul aur-devize a constituit o soluţie pentru lărgirea circulaţiei băneşti fără lărgirea corespunzătoare a bazei aur a emisiunii” (acad. Costin Kiriţescu)

Alte avantaje: obţinerea unor venituri (dobânzi) uşurinţa gestionării rezervelor de valute şi devize etc.

Riscuri:

- instabilitate monetară

- risc politic

- avantaje unilaterale pentru unele țări dezvoltate

- plata cu propria monedă a unor importuri de mărfuri şi servicii

- constituirea unor monopoluri pe diverse pieţe etc.

- anomalie economică şi politică – țările mai puţin dezvoltate economic susțin deficitul bugetar al unor țări dezvoltate


Consecințe: afirmarea unei tendinţe separatiste de dezvoltare a pieţei mondiale şi destrămarea caracterului unitar al sistemului internaţional de plăţi, odată cu formarea „blocurilor” sau „zonelor” valutare (blocul lirei sterline, al dolarului, al francului francez etc.).

Anul 1978 - adoptarea celui de-al doilea amendament al statutului FMI – abandonarea etalonului aur-devize


Caracteristici:

- bazat pe puterea de cumpărare a monedelor

- eliminarea definitivă a aurului de la baza sistemelor băneşti

- etalonul monetar actual = etalon abstract

- valoarea etalon cuprinsă în puterea de cumpărare a monedei este dată de dimensiunile cantitative şi calitative ale valorilor de întrebuinţare corespunzătoare acestei puteri de cumpărare

- expresie a legii (procesului) demonetizării aurului

Controverse actuale cu privire la cariera monetară a aurului

2.4. Sisteme monetare bazate pe etalonul devize (Exchange Standard)

m&c - cap. 2.a ppt

Documents