RĂSPÎNDIREA MAMUTULUI (ELEPHAS PRIMICENIUS, BLUM.) ÎN CUATERNARUL DIN NORD-ESTUL TRANSILVANIEI

1. CHINTAUAN, GH. ISA, 1. MESZAROS

Lucrările de specialitate referitoare la pr ezenţa acestui probosci­d ian în sedimentele cuaternare din nord- estul Transilvaniei sînt puţine si sumare. Intr-o lucrare din anul 1 967 Isă Gh. 1 prezintă cîteva resturi de mamuţi identificate la Săsarm şi Sîngeorzu Nou (Bistriţa- Năsăud). iar în anul 1 97 1 Chintăuan 1. şi Sîngeorzan 0.2 descriu un fragment de molar identificat la Fîntînele (Bistriţa-Năsăud) .

Prezenta lucrare concentrează atît datele cunoscute cî t ş i datele n oi , rezultate ale unor cercetări recente, referitoare la prezenţa acestui e lefant fosil pe teri toriul de nord-est al Transilvaniei.

Materialul studiat cuprinde un număr de 8 molari (unii întregi şi bine conservaţi, alţii fragmentari) ; două fragmente mari de defense şi cîtev a fragmente mici cu aspect de aşchii; un fragment de mandibulă !:>i un fragment de tibie, provenind din depozitele cuaternare de la Să­'> a rm, U riu, Dipşa, Sîngeorzu Nou şi Fîntînele ( fig. 1). Aceste resturi fo­sile s e află în colecţiile Muzeului judeţean Bistriţa, Liceului de cultură �1 en erală din Beclean, Şcolii generale Uriu şi Liceului nr. 2 Dej .

ELEPHAS PRIMIGENIUS BLUM.

Săsarm ( comuna Chiuza, Jud. Bistriţa-Năsăud) . La nord de locali­: at ea Săsarm, pe Valea Slatinii, în depozite de scurgeri de pantă, cua­:ern are, formate în zona periglaciară, au fost identificaţi 3 molari; două.

: isa Gh.. Contribuţii privitoare la răspîndirea mamutului (E!ephas (Mamutus) primigenius !J:um.) in R.S. Romdnia, Natura, ser. biolog. nr. 3, p. 7�1, 1967, Bucureşti .

. C�:ntăuan I.. Singeorzan o . . Despre prezenţa unor resturi de mamtfere fostle în cuaterna­.. ,: 'lin nord-estul Transilvaniei. File de istorie, r. p. 295-305, 1971, Bistriţa.

www.cimec.ro

10 I. CHINTAUAN, GH. ISA şi I. MESZAROS

:JUDETUL Bi:iTRlTA -NĂ5iUO -LOCALIZAREA Pr/NCTELOii? CU li!EST7.JR/'oE MAMUT( ELEPHA:> PR.tMifiENIUS SI.. IIM)-

<;" �. � �� -L �-G-�-N.-V-A -, --------;

Fig. 1. - Harta regiunii cercetate cu localizarea punctelor în care au fost identificate resturi de mamut (Eiephas primigenius Diurn). www.cimec.ro

HASPINDIREA MAMUTULUI IN NORD-ESTUL TRANSILVANIEI 11

fra gmente mari de defense şi cîteva fragmente mici; un fragm ent de m andibulă şi un fragment de tibie.

Sedimentele în care apar aceste resturi fosile de ma mut sînl repre­z enta te ;prin mîluri galbene ( lut galben loessoid) , uneori mai nisipoase, care au benzi negre şi brun-roşca te , datorate unor acumulări mai mari de substa nţă organică, sau prezenţei oxizilor de fier şi ma nga n. Mîlul u alben stă pe a rgile sa lifere cu interca laţii de gresii mica cee şi sa re ma­sivă, bine deschise în ma lurile Văii Slatinii, pe cursul mij lociu şi supe­r ior a l acesteia. In a cest sector versanţii ce încadrea ză valea sînt pu­t ernic afecta ţi de a lunecări de teren, care au scos la zi sedimentele ma1 vechi, tortoniene (ba deniene) cu sare şi bineînţeles cele cuaternare su­pra puse l or . Alunecările au fragmentat puternic mîlurile galbene sco­tin d la suprafa ţă resturile de Elephas primigenius Blum.

Ma teria l : mola r-M2 dext. ( fig. 2 a , b ) . Locul : Va lea Slatinii. Stra t geo-

a

Fig. 2. - a. Molar-M2, dext., vedere o ­cluzală (3/4). Săsarm, V. Slalinii.

- b. Molar-Mz, dext., vedere palalală. Săsarm, V. Slalinii.

20

b

l ogic : mîl galben slab m s1pos. Vîrsta : pleis locen. Colecţia : Liceul de c ultură generală Beclean. Da te cara cteristice : Lungimea= 200 rom ; Lă­ţ imea ma ximă = 80 mm; Inălţimea = lSO ro m; Greutatea = 1 960 g.; Frec­' enţa la merală = 7.

Mol arul este bine conservat, iar rădăcina este prezentă . Cele 15

l ame de ivoriu ale acestui mola r funcţional au ma rginile uşor ondula­l e, paralele şi sînt fo rmate din d entină acoperită de smalţ; separate în­

t re ele prin ciment, care le şi a coperă. Grosimea smalţ ului este de ') r _,:J rnm.

www.cimec.ro

12 I. CHINTAUAN. GH. ISA şi 1. MESZAROS

Material : molar-M2 , sin. ( fig. 3 ) . Locul : Valea Slatinii . Strat geolo­

gic : mîl galben slab nisi pos. Vî rsta : . pleisto­

cen. Col ecţia : Liceul de cultură generală Be­

clean . Date caracteristice : Lungimea = 140

mm ; Lăţimea maximă 80 mm ; Î nălţimea

= 1 50 mm; Greutatea = 1 960 g.; Frecvenţa

lamelară = 6.

Fig. 3. - Molar-M2, sin .. vedere palatală. Săsarm, V. Slatini'

Suprafaţa de masticaţie a acestui m olar

este sfărîmată ; rădăcina este prezentă aproa­

pe în întregime. Molarul are 1 4 lame, cu o

grosime maximă de 1 4 mm, iar smal ţul are o

grosime de 2 mm.

Mat erial : molar-M2, sin . ( fig. 4 a, b). Locul : Valea Slatinii. Strat

a

Fig. 4. - a. Molar-M2, sin., vedere ocluzală (3/4). Săsarm, V. Slatinii.

b

- b. Molar-M2, sin., vederr palatală (3/ 4). Săsarm, Valea Slatinii.

geol ogic : mîl galben slab nisipos. Vîrsta : pl eistocen. Col ecţia : Liceu! nr . 2 Dej . Date caracteristice : Lungimea = 305 mm; Lăţimea maximă = 92 mm ; Înăl timea = 145 mm; Greutatea = 3 . 1 00 g.; Frecvenţa lamel ară = 7,8.

Suprafaţa de masticaţie are o lăţime maximă de 92 mm. Molarul are 1 5 lame de iv oriu, înguste şi cu smalţul căzut în cea mai mare par­te. Acolo unde a mai rămas, grosimea smalţul ui este cuprinsă între 1 ,5 şi 2 mm.

www.cimec.ro

RASPINDIREA MAMUTULUI IN NORD-ESTUL TRANSILVANIEI 13

Material : fragment de defensli. ( fig. 5 ) . Locul : Valea Slatinii . Strat geologic : mîl galben slab nisipos. Vîrsta : pleistocen. Colecţia : Liceul

.9B

Fig. 5. - Fragment de deiensă, vedere laterală, Săsarm, V. Slatinii

de cultură generală Beclean. Date caracteristice : Lungimea maximă= 980 mm; Lungimea medie= 880 mm; Circumferinţa în regiunea mijlo­cie 5 1 0 mm; Greutatea = 1 9.500 g. Material : fragment de defensă ( fig. 6 a,b) . Locul : Valea Slatinii. Strat geologic : mîl galben slab nisipos.

a

Fig. 6. - a. Fragment de deiens.li. vedere lateral-externă (3/4). Săsarm, Valea Slatinii.

b

- b. Fragment de defensl. vedere lateral-Interni (3/4). Slsarm, Valea Slatinll.

Virsta : pleistocen. Colecţia : Liceul nr. 2 Dej. Date caracteristice : Lun­gimea maximă= 370 mm; Lăţimea� 1 27 mm; Circumferinţa ln regiunea mijlocie= 398 mm ; Greutatea-1.860 g.

I n acelaşi loc au mai fost identificate şi cîteva fragmente mai mici de defense, cu o greutate cuprinsă între 200 şi 800 g.

www.cimec.ro

14 1. CHINTAUAN. GH. ISA şi I. MESZAROS

Material : fragment de mandibulă ( fig. 7 a , b ) . Locul: Valea Slatini i

a

Fig. 7. - a. Fragment de mandibulă, vedere lateral-internă (3/4). Săsarm, Valea Slatinii.

b

- b. Fragment de mandibulă vedere lateral-externă (3/4). Săsarm, Valea Slatinii.

Strat geologic : mîl galben slab nisipos. Vîrsta : pleistocen. Colecţia :

L iceul nr. 2 Dej. Date caracteristice : Lungimea totală = 325 mm; Grosi­

mea maximă = 90 mm; Inălţimea = 200 mm; Greutatea : 4 .200 g. Pe suprafaţa acestui fragment de mandibulă se observă trei orificii

de formă ovală cu un diametru cuprins între 7 şi 1 2 mm, reprezentînd

fH ificiile 1prin care treceau vasele de sînge şi nervii.

Material : fragment de tibie ( fig. 8) . Locul : Valea Slatinii . Strat

Fig. 8. - Fragment de libie (3/4). Săsarm, Valea Slatinii.

geol ogic : mîl galben slab nisipos. Vîr­

sta : pleistocen. Colecţia : Liceul nr. 2 Dej . Date caracteristice : Lungimea =

270 mm ; Grosimea în dreptul epifi­

zei = 1 00 mrn . Epifiza este al cătiută din os spon-

gios; diafiza din os compact, din care

s-au desprins cîteva bucăţi sub for­

mă de aşchii. Canalul medular nu s-a

păstrat .

www.cimec.ro

RASPINDIREA MAMUTULUI lN NORD-ESTUL TRANS ILVANIEI 15

URIU (Comuna Uriu, Jud. Bistriţa-Năsăud).

Pe Valea Hăşmaşului, situată la nord-est de localitatea Uriu, aflu­ent de dreapta al văii Ţibleşului, apar la zi sedimente cuaternare repre­zentate prin mîluri galbene ( lut galben) cu nivele mai nisipoase şi in­tercalaţii de culoare brun-roşcată şi neagră a aceloraşi mîluri, datora­te prezenţei substanţelor organice în cantitate mai mare; oxi zilor de fier ş i mangan. In aceste depozite lutoase am identificat un molar de ma­m ut.

Material : molar-Mz, dext. ( fig. 9 a, b ) . Locul : Valea Hăşmaşului. S trat

a

Fig. 9. - a. Molar-M2, dext., vedere o­cluzală (3/4). Uriu, V. Hăşmaşului.

b

- b. Molar-M2, dexl., vedere palatală (3/ 4). Uriu, V. Hăşmaşului.

geologic : mîl galben. Vîrsta: pl eistocen. Colecţia: Şcoala generală Uriu. lJ ate caracteristice : Lungimea= 21 0 mm; Lăţimea maximă= 85 mm; inălţimea= 1 35 mm; Greutatea = 2.700 g ; Frecvenţa lamelară= 6.

Lungimea suprafeţei de mast icaţie a molarului este de 2 1 0 mm, iar 'ă ţimea maximă de 85 mm. Grosimea maximă a unei lame este de 1 5 m m. Smalţul, relativ bine conservat, are o gro� ime d e 2 mm; iar cimen­tul dintr la me 6-8 mrn. Acest rnolar, aproape întreg, are 12 1/2 larne d e ivoriu; rădăcina este prezentă, iar suprafaţa de rnasticaţie este slab conservată. Ultimele 4 lame se prezintă ca fiind alcătuite din tuberculi :-: euniţi, separati prin ciment.

DIPŞA (Comuna Galaţii Bistriţei, Jud. Bistriţa-Năsăud) .

La sud-vest de localitatea Dipşa, în locul numit ,.Fînaţele Dipşei u,

s e aflA depozite de spălare (depozite de scurgeri de pantă) , formate în cuaternar pe o suprafaţă situată în afara acţiunii directe a gheţarilor , în

www.cimec.ro

16 I. CHINTAUAN, GH. ISA şi I. MESZAROS

z ona periglaciarului. Aceste depozite de scurgeri de pan tă sîn t alcătui .. te din mîluri galben -cen uşii cu ben zi brun -roşcate, scoase la zi de pîrîu l din Fîn aţe. Ele stau pe sedimen te sarmaţien e reprezen tate prin mam e argiloase cu in tercalaţii de gresii, n isipuri şi un n ivel de tuf vulcan ic .

Din sedimen tele cuatern are re51pective p rovin e un molar de mamut. Material : mo lar-M3, dext. (fig. 1 0 a,b ) . Locul : "Fîn aţele Dipşei".

b

Fig. 10. - a. Molar-M3, dext., ve­dere ocluzală (l/2). Dipşa, "Fînaţele Dipşei".

a

- b. Molar-M:i, dext., vedere palatală (l/2). Dipşa, "Fînatele Dipşei".

Strat geologic : mîl galben -cen uşiu. Vîrsta : pleistocen . Colecţia : Mu­z eul j udeţean Bistriţa. Date caracteristice : Lun gime= 1 90 mm ; Lăţimea maximă= 1 40 mm; ln ălţimea= 1 30 mm; Greutatea= 1 .960 g. ; Frecven ţa lamelară = 6.

Acest molar, din care s-a rupt un fragmen t cu puţin timp în ain te de a f i iden tificat, este foarte bin e con servat. Suprafaţa sa de mastificaţie are o lun gime de 1 40 mm, iar lăţimea de 80 mm. Cele 1 5 1 /2 lame de ivoriu sin t bin e reliefate şi au o grosime cuprin să in tre 6 şi 7 mm. Gro­simea cimen tului este de 4 mm, iar a smalţului de 1 ,5 mm. In acelaşi aflorimen t am iden tificat şi un fragm en t de coastă.

SINGEORZU NOU (Comuna Lecbinţa, Jud. Blstrlţa-Năsăud).

In partea de n ord-vest a localităţii Sin georzu Nou, la margin ea satului, în apropierea grajdurilor C.A.P.-u lui, se află o mică deschidere d atorată locuitorilor, care au dus de aici lut galben . Acest mîl galben cu ben zi brun -roşcate mai n isipoase, bogate in resturi n edeterminabil e d e plan te, este o acumulare, de pan tă , un mîl de pan tă, format in plei s­tocen la margin ea zon ei glaciare. Din mîlul respectiv provin mai mul te restu ri de mamu t.

www.cimec.ro

H.\SPlNDIREA MAMUTULUI lN NORD-ESTUL TRANSILVANIEI !7

M aterial : molar-M2 , sin . ( fig. 11). Locul : "La grajduri " . Stra t geo-

Fig. 11. - Molar-Mo, sin., vedere pa­latală (t/2). Singeorzu Nou, "La grajduri".

logic : mîl galben. Vîrsta : pleisto­cen. Colecţia : Liceul nr. 2 Dej . Da­te caracteristice : Lungimea = 185 mm ; Lăţimea maximă == 7 5 mm ; Înălţimea = 117 mm ; Greu tatea 1 .750 g. ; Frecvenţa lamelară =

10,4. M olarul acesta, incomplet, are

13 l ame bine reliefate pe toată înC:il­ţ imea. Lăţimea lui maximă în treimea superioară este de 75 mm, iar gro­simea medie de 7 mm. Lungimea suprafeţei de masticaţi e este de

125 mm. Cimentul dintre lame are grosimea cuprinsă între 4 şi 8 mm; iar grosimea smalţului este de 2 mm.

f n acelaşi afloriment a mai fost identificat un fragment ele m olar . cîlev a lam e izolate de mol ari ş i un fragment de os spongios.

FÎNTÎNELE (Comuna Matei, Jud. Bistriţa-Năsăud).

L a Fîntînele, pe Valea Pleşului, apar sedimente cuate rnare repre ­z entate prin aluviuni şi depozite de scurgeri ele pantă, în care au fos: descoperite mai multe resturi de mamuţi.

M ate rial : mola r-M:;?, sin . ( fig. 12 a, b,c) . Locul : Valea Pleşuiu i. Stra�

a

fig. 12. - a. Molar-M2, sin.?, vedere palatală (1/2). Pinlînele, Valea Pleşuloi.

: - l"ile de istorie. Voi. IV.

b

- b. Molar-M2, sin.? (1/2). Pintînele, Valea Pleşului

www.cimec.ro

ill

("

I. CHINTAUAN. GH. ISA şi 1. MESZAROS

geologic : mi l galben. Vîrsta : pleis­tocen. C olecţia : Muzeul jud eţean Bis t riţ a.

Fragmentul acesta d e molar ar e u rmătoarele d imensiuni : Lun­gimea ··• 90 mm ; Lăţimea maximă

··· 90 mm ; t nălţimea = 1 80 mm; Greu ta L ea 1 . 1 05 g. ; Frecvenţa inmelară = cea. 7.

Dil1 molar s-au păstrat numai 5 l ame întregi ( a 6- a jumătate) , a că­ror grosime med ie este d e 10 mm Smalţul este subţire ( 1 ,5 mm), on-

· - c. Molar-M-,, sin.? (1/2). dulat , cl ar apare numm m urme Fîntînt>lc, -Valea Pleşului. Grosimea clentinei este cuprinsă în­

tre 3 şi 10 mm. M al erial : molar-M2?. Locul : Valea Pleşului. Strat geologic : mi�

galben. Virst a : pleis tocen. Colecţ ia : Muzeul jud eţean Bistriţa. Date c aracterist ice : Lungimea = 72 mm; Lăţimea maximă = 85 mm; Înălti­me a-165 mm; Frecv enţa l amelară = cca. 6.

E s te un f ragment d e molar cu numai 4 lame d e ivoriu, a cărui su­p rafaţă d e masticaţ ie nu s-a pă. s trat, iar d in răd ăcină s-a conservat nu­mai o mică •p arte. Grosimea smalţului este ele 3 mm.

CONCLUZII.

M amu tul apare spre sfîrş i tu l pleis tocenului mediu şi a fost .apoi cel mai răspî nd it d intre elefantii fosili d in timpul pleistocenului supe­rior s i pînă la începutul holocenului.

Î n pleistocen ( sau glaci ar ; paleolitic în istorie) a avu t loc glaciaţiu­nea, gheţurile ocupînd o mare parte d in Europa , speciile d e tip arctic coborînd pînă la noi, iar cele d e climat tem[ perat retrăgînd u-se înspre sud. Masivele montane, care flanchează înspre nord şi est zona cerce­tată , erau acoperite d e gheaţă, fapt d oved it d e prezenţa a numeroase ;trme ale gl aciaţiunii pleistocene în M. Rod nei (versantul nord ic mai ales) ş i M. Călimani. La marginea acestor regiuni glaciare, în zonele periglaciare, clima era rece şi umed ă, iar flora era săracă, d e tund ră. A.ici şi acum trăi a mamutul , iar omul paleolitic îşi d ucea viaţa în peş­teri s au adă. pos lnr i s ub stîncă. A şad ar în pleis tocenul med iu şi superior m ami ferele d e clim at r ece şi flora criofilă. se întî lnesc la altitud ini mici , ceea ce clo\·ecleşte răcirea generală a cl imatului sub influenţa gheţa­rilor.

Perioad ei de frig aspru a pleistocenului superior (glaciarului supe­ri or sau paleolil icului med iu şi superior) î i u rmează o perioad ă tempe­

rată şi umed ă, holocenul ( postglaciarul sau al uviumul) , fauna şi flora m odificînd u-şi aspectul; mamuţii d ispar. Topirea şi d eci retragerea spre

www.cimec.ro

HASP!NDIREA MAMUTULUI IN NORD-ESTUL TRANSILVANIEI lfl

nord a gheţarilor a început cu cea. 1 5.000-1 4.000 ani î .e .n. ( în postwii r­mian sau tardiglaciar ) , iar dispariţia lor completă se pare că a avu l loc cu 8.000-7.000 ani î.e.n. (în preboreal) .

Folosind subdiviziunile istorice pentru această perioadă putem spu­ne că mamutul a apărut în mousterian , migrează înspre nord în solu­trean şi dispare în magdalenian.

La marginea zonelor acoperite de gheţuri ( regiunilor glaciare) au luat naş tere acumulări de depozite fluvio-glaciare, rezultate din spăla­rea morenelor prin acţiunea apelor provenite din topirea gheţarilor; acumulări de pantă ( aşa zisele " mîluri de pantă" ) ; depozite de scurgeri de pantă, adică depozite de spălare formate pe aceste suprafeţe situa­te în afara acţiunii directe a gheţarilor , în zona periglaciarului. î n ast­f el de depozite au fost identificate numeroase resturi fosile, printre care şi acelea de mamut.

Resturile de mamuţi prezentate prov in elin depozite cuaternare ele a cest tip, reprezentate pr in mîluri cenuşiu-gălbui , mîluri galbene, pe alocuri nisipoase şi cu benzi de culoare m ai închisă (brun-roşcate şi negre) . Aceste depozite de mîluri galbene, sau luturi galbene, sînt de fapt loessur i provenite din materialul alm iuni lor fluvio-glaciare şi al m orenelor, aşa numitele loessuri reci .

Textura depozitelor periglaciare respective este fină spre mij locie, cu v ariaţii neînsemnate pe verticală. În ele se disting benzi de culoare mai închisă, ceea ce denotă o acumulare mai însemnată de substanţă oru anică, sau alterări. Benzile acestea, datorate compoziţiei , ne indică si v ariaţii climatice în timpul de punerii sedimentelor respective.

Benzi le brune, brun-roşcate, se datoresc oxizilor de fier şi mangan, care s-au format în perioadele mai calde şi umede ale unui interstadiu glaciar. Alternanţa benzilor diferi l colorate reflectă alternanţe paleocli­mal. ice dintr-o fază interglaciară.

Intercalaţiile mai nisipoase, brun-roşcate, bogate în oxizi de fier şi mangan, se cl atoresc probabil oscilaţiilor ritmice de temperatură ( în­g heţ-dezgheţ) care au avut loc în zona activă a solului de tundră peri­q laciară (moli sol) din pleistocen, proces ce se petrece şi azi în regiu­n ile de tundră. La fel cum precipită oxidul de fier, prin înghetarea (cris­: alizarea) apei şi concentrarea soluţiei, p recipită oxidul de mangan c arbonatul de calciu şi bioxidul de siliciu, pe care-i întîlnim în mi lul cr alben nisipos. Formarea dungilor diferit colo rate e în legătură deci cu finele unor perioade reci în această regiune p eriglaciară, unde solul a f ost ex pus variaţiilo r ritmice de temperatu ră amintite. Aceast ă structu­ră în dungi este un fenom en caracteristic tundrei; ea nu poate fi expli­cată prin factorii c limatici de azi sau cei din holocen. Aşadar este vor­��a d espre un fenomen periglaciar.

Aceste date, precum şi prezenţa resturilor de Elephas primigenius Blum., ne arată că depozitele cercetate au luat naştere în pleistocenu! ,up erior ("Wii rrn ). , c înd glaciaţiunea a afectat regiţm ea respectivă. � �i1Ci�l0

www.cimec.ro

1. CHINTAUAN, GH. ISA şi I. MESZAROS

Sedimentele din care provin resturile de mamut repauzează pe for­m aţiuni tortoniene (Săsarm-V. Slatinii; Uriu-V. Hăşmaşuln i) şi sarma­t iene (DiJP şa-"Fînaţele Dipşei"; Sîngeorzu Nou-"La grajduri" ; Fîntînele­V. Pleşului ) . Ele aparţin unor acumulări de pantă ( "mîl uri de pantă" Sîngeorzu Nou) şi depozite de scurgeri de pantă (Uriu, Săsarm, Dipşa, Fîntînele) .

î n afara resturilor de mamuţi, în aceste formaţiuni, n-am întîlnit a l t. e resturi fosile; foarte probabil există microfosile ( ostracode, polen), dar o cercetare din acest punct de vedere v-a fi intreprinsă de colecti ­v ul nostru în viitorul apropiat.

Mamutul a fost mult vînat de către oamenii din paleolitic şi se cu­�l osc azi adevărate depozite de oase, alcătuite din fildeşi (defense), ma ­s ele (molari) şi oase de mamuţi. Urme ale activităţii intenţionate a omu­lui preistoric (contemporan cu mamutul) pentru procurarea hranei s-au întîlnit în multe regiuni, ele fiind reprezentată prin unelte de os, mâ-­ciuci , străpungătoare, răzuitoare, ş .a. Sînt frecven te şi uneltele elin oase de mamut.

Din regiunea studiată de noi nu dispunem decît de puţine dovezi ale locuirii ei de către omul paleolitic, dar aceasta s-ar putea datora l ipsei unor cercetări arheologice detaliate în zonele respective.

Remarcăm faptul că res turile de mamut descrise provin din depo­zite cuaternare situate în apropierea unor zone de apariţie la z i a sării masive şi fenomenelor legate de aceasta ( izvoare, fîntîni şi bălţi cu apă. sărată; eflorescenţe saline şi p lante h alofile). Deci în apropierea masi ­velor de sare (masivele de sare Săsarm-Ch iuza-Dumbrăviţa, Albeştii Bistriţei ) apar resturi de mamuţi. Există oare o legătură între sare, m a­muţ i şi omul din 1paleolitic?

Anterior am arătat că apariţia gheţarilor a determinat scăderea ge­nerală a climatului. Se presupune că temperatura în timpul stadiilor

Wii rmt , Wii rm2, Wii rmJ era cuprinsă între 3-4-9° C, iar în timpul in­IC' rstadiilor Wii rmt/Wii rm2 şi Wii rm2/Wii rm3 între 1 2- 1 4° C.

Aşadar în regiunea în care am identificat resturile de m amuţi a fost tu ndrii în fazele glaciare şi silvotundră în fazele interglaciare. Molarii de Elephas primigenius Blum. cercetaţi au suprafaţa largă şi au fost for­m aţi din 1 2-1 5 lame de iv oriu, înguste; deci mamuţii se hrăneau în­d eosebi cu ierburi puţin suculente de silvotundră ori de tunclră.

Incercind să atribuim depozitele cuaternare c ercetate unei etape· d in e\• oluţia p leistocenului sîntem de părere că ele ar aparţ ine intersta ­cliui ui Wii rmt -Wii rm2 (interstadiul Nandru)3• Deci cu cea. 45.000 ani î.e.n., în mousterian, pe aceste teritorii de nord-est a Transilvaniei cli­matul era deosebit de rece şi destul de umed, flora era de tundră şi silvotundră, iar în faună se remarcă mamutu l.

3 Circiumaru M .. CîteL•a aspecte privind osctlaţtHe climatului din pleistocenul superior ln sua-­vestul Transilvanie!, SCIV, tom. 24, nr. 2. p. 179-205, 1973, Bucureşti.

www.cimec.ro

RASPtND!HEA JI.IAl\iUTULUI IN NORD-ESTUL TRANSfLVANIE:T 'li

III BLIOGRAFIA

·;. Apostol L. ( 19611), Particu1arites morphologiqucs des molaircs de Proboscidiene'

fossiles quatemaircs de Roumanie, Tra\. Mus. d'Hist. Nat. .. G. Antipa", tom.

IX, Bucureşti.

2. Asvadurov H., ct. ·COL ( 1970), Precizări în cronologia palcoliticului în Ţara Oaşu­

lui, SCIV, 21, 3, p. 357-371, Bucureşti.

3. Barbu V .. (1966). Paleontologic, Edit. didact. şi pcdag., Bucureşti.

4. Drudiu 1\.f., ( 1974), Paleoliticul superior şi cpipaleoliticul din Moldova, Acad. şt. soc. pol. R.S.R .. Inst. Arh., 279 p., Bucureşti.

5. Iancu M., ("1964), Formatiuni periglaciare pleistocene în Deprcsiunca Braşovului,

Natura, ser. geol.-geogr., nr. 2. p. 38-41, Bucureşti.

·!). l<:him 1., (1974), Problema teraselor de crioplanatie elin Masivul Călimani, Lucr.

stat. .,Stejarul", geol.-geogr., 1972-1973, p. 113-92, Pîngărati.

7. lvăncescu O., (1963), Prezenta lui Elephas primigenius Blum. în zona Bucecea, Na­

tura, ser. geogr.-geol., nr. 3, Bucureşti.

Il. Kovacs A., ( 1969), Mcstecănişul de la Reci, Alu ta, I, p. 211-267, Sf. Gheorghe.

�J. Macarovici N., (1963), Unele observatii în legătură cu problema glaciatiunii cuii­

ternare elin Carpatii Oricntali. Natura, ser. geogr.-geol., nr. 4, Bucureşti.

i O. Idem, ( 1965), Evolu!ia mamiferelor în cuaternar pe teritoriul tiirii noastre, Natu­

ra, ser. biolog., nr. 1, p. 30-40, Bucureşti.

ll. ldem, (1968), Geologia cuaternarului, Edit. didact. şi pcclag., 243 p., Bucureşti.

1 �- Idem, ( 1974). Evolutia faunei de mamifcre fosile din Pliocenul şi Pleistocenul Ro­

mâniei, Lucr. stat. ,.Stejarul", geol.-geogr., 1972-1973, p. 25-32, Pingă­

raţi.

3 Maxim AI., 1., Clichici O., Dragoş 1., Meszaros 1., ( 1972), Studiul rnoluştelor teres­

tre şi ele ape dulci din sedimentele cuaternare ele la Uriu, Judetul Bis­

trHa-Năsiiud, Inst. Geol.. Stucl teh. econom., Ser. H. Stud, de geol. cua­

tern., nr. 4, Bucureşti.

.; Morariu T., (1940), Contributii la glaciatiunea din Muntii Rodnei, Re\·. geogr. Rom ..

III, fasc. I, p. 60-72, Bucureşti.

Mor a riu T., Girbacea V., ( 1960), Terasele rîurilor din Transilvania, Comunic.

Acad. R.P.R., lom. X, nr. 6, p. 515---540, Bucureşti.

• "'aum Tr., (1970), Complexul de modelare nh·o-glaciar din masivul Ci\lîmani, An.

liniv. Buc:ureşti, geogr., an. XIX. Buc:ureşti.

- Păunes.cu Al. , Conea A., Circiumaru M., Codarcea V., Grossu V .. Al., Popovici R .•

( 1976), Consideraţii arheologice, geocronologice şi paleoclimaticl' privind

.aşezarea Ripiceni-l7xor, SCIV. tom. 27, nr. 1, Bucureşti.

www.cimec.ro

2') ,_ I. CHINTAUAN, GH. ISA şi I. MESZAROS

18. Plopşor-Nicolăescu S., C. ( 1958), Les phenomenes pcriglaciaires et la gcochrono­logic rlu pa leolithique supericur etc terrasse cn Roumanie, Dacia, N.S., 11.

p. 383-391.

19. ldem, (1961), Fenomonele perigla ciare şi strati grafia pa leoliticulu i, SCJV, XII, 1, p.

65-73, Bucureşti.

20. ldem. ( 1961 ), Cercetări priY itoare la paleoliticul inferior. Mat., VTI, p. 11-13, Bu­

cure�ti.

21. ldem, ( 1964), Date noi cu prh irc la cunoa�terca inceputului şi sfî rşitului paleoli­

ticului României, SCIV, 15, 3, p. 307-317, Bucureşti. '2'2. Pricăjan A., Ghenea C., (1966), Cuaternarul din Ro1nânia, Corn. Gcol., Inst. Gcol.,

Stud. tehn. econom., ser. H, Bucureşti.

23. Rădulescu C., Kovăcs Al., (1966), Contributii la cunoaşterea fau nei de mamifere

fosile din Bazinul Baraolt (Dc•presiunea Braşo,-). Lucr. Jnst. Speol., V, Bucureşti.

:!4. Rozycki Z., S., (1964), Systeme climato-stratigraphique de Ju dh ision rlu Pleistoce­

ne, Acta Geol. Polon., tom. 14, fasc. 3, \Varszuwa.

25. Samson P., Rădulescu C., (1963), Les faunes mammal ogiques du Pleistoccnc infc­

rieur et moyen rle Roumanie, C. R. Acad. Se. Paris, p. 257, Paris.

26. Samson P., Rădulescu C., Kovacs AI., ( 1969), Fa unele ele mamifere şi stratigrafia

cuaternarului în Depresiunea Braşov, AJuta, 1. p. 193-209, Sf. Gheorghe.

'27. Savu Al., Clichici O., Dragoş 1., (1970), Contribuţii la problema vîrstei teraselor

Someşului Mare, Studia Univ .. .. Babeş-Bolyai", ser. geopraph., fasc. 2, Cluj.

28. Sau lea E., ( 1967), Geologie istoricii, Edit. didact. şi p erlag., Bucureşti.

29. Sircu 1., ( 1964), Cîteva precizări în legătur.:i c:u glacia tiunea cuaternară din Car­paţii Orientali româneşti, �atuw, nr. 3, 13ucllreşti.

www.cimec.ro

HASP1NDIREA MAMUTULUI tN NORD-ESTUL TRANSILVANIEJ 23

THE SPREADING OF THE MAMOUTH (ELEPHAS PRIMIGENIUS

BLUM.) I N THE QU ATERNARY THE NORTH-EAS T OF TRANSILVA NIA.

SUMMARY

The poper presents the elephant renwinders (Elephas prmugenius Blum), identified in cua ternary s torehouses from the nor th-east Tran­

silvanio. These are descried ou locali tes after n first prescnto tion oi the provenience points and of the storehouses Ji tology from where

comc the fosyl remainders .. In the fjno/ part of the paper are slro tigraphicGI, lito/ogicol, pa­

!eon thologicol, paleoclimatical and paleoecological conclllsions formu­iGted Gbout the explored Grea and system.

www.cimec.ro