8/13/2019 byron - Unei Doamne

1/1

Unei doamne

O, dac Soarta ne unea,

Cum mi jurasei, mi se pare,N-a mai fi fost, n pacea mea,De-attea nebunii n stare!

De vin tu eti, deci, deiCertat sunt eu, pentru pcate,De cei ce n-au de unde tiC tu ai rupt logodna, poate.

Mi-era, ca ial tu, curatPe-atuncea sufletul, de-aceeaPutea curma orice pcat. -Azi, altuia i eti femeia!

A fi n stare s-i zdrobesci linitea i fericirea,Dar pentru c te mai iubesc,

Nu-l pot ur - aa mi-e firea!

De cnd plecat-ai, n zadarmi caut tihna, chip de nger!Tot ce gseam la tine, doarLa multe caut azi, i snger!

Adio, deci, nu te regret,Ndejdea-n ajutor nu-mi vine;Mndria ns-ncet, ncet,M-o face s te-alung din mine!

Azi, caut alte bucurii:n cte o cea zgomotoas(Pe gnduri, annebuni!)ncerc s uit tot ce m-apas.

Dar chiar aa, cte un gndSe mai strecoar prin beie, -i diavolii m-ar plnge - aflndC te-am pierdut pentru vecie!