ByByABCABC

CEL MAI MARE POVESTITO

R ROMÂN

SE SPUNE CA S-A NASCUT CU

MARTISORUL SI A MUTIT CU

PLUGUSORUL…

ION ION CREANGACREANGA

EPOCA MARILOR CLASICI

“părintele nuvelei

româneşti”

cel mai mare dramaturg din

literatura română

cel mai mare povestitor

român

“omul deplin al culturii

româneşti”

PRIMUL NOSTRU ESTETICIAN ŞI

CRITIC LITERAR

ByByABCABC

“Ia, am fost şi eu în lumea asta,

un boţ cu ochi,

o bucată de humă însufleţită din

Humuleşti,

care nici frumos până la 20, nici cu minte până la 30 şi

nici bogat până la 40 nu m-am făcut. Dar şi sărac aşa ca în anul acesta, ca în

anul trecut şi ca de când sunt, niciodată

n-am fost”.ByBy

ABCABC

HUMULESTI

ByByABCABC

“Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi

şi ce oameni mai erau în părţile

noastre pe când începusem şi eu,

drăguliţă-Doamne, a mă ridica băieţaş la

casa părinţilor mei, în satul Humuleşti, din târg drept peste apa Neamţului; sat mare şi vesel, împărţit în 3

părţi ”.

“Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, … ”

ByByABCABC

“…la stâlpul hornului unde lega mama o sfară cu

motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la

prichiciul […] cuptiorul […]”

ByByABCABC

“parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie !”

ByByABCABC

ByByABCABC

ByByABCABC

“ “Hai mai bine despre Hai mai bine despre copilărie să povestim, copilărie să povestim, căci ea singură este căci ea singură este

veselă şi nevinovată”.veselă şi nevinovată”.

ByByABCABC

ByByABCABC

ByByABCABC

“D-apoi cu moş Chiorpec ciubotarul ce necaz aveam !”

“Bine-ai venit, nepurcele!”

ByByABCABC

ByByABCABC

Matusa Marioara ByBy

ABCABC

Nică şi pupăza din tei

“- Când mă lua cineva cu răul, puţină treabă făcea cu mine; când mă lua cu bineşorul, nici atâta; iar când mă lăsa de capul meu, făceam câte-o drăguţă de trebuşoară ca aceea, de nici sfânta Nastasia, izbăvitoarea de otravă, nu era în stare a o desface cu tot meşteşugul ei. “

ByByABCABC

“Vorba unei babe:Să dea Dumnezeu tot anul

să fie sărbători şi numai o zi de lucru, şi atunci să fie praznic şi nuntă .”

Isteţ şi neastâmpărat, cum se autodescrie mai apoi în “Amintiri din copilărie”, Nică urmează şcoala de pe lângă biserică, avându-l

dascăl pe "bădiţa Vasile" (Vasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul la oaste. Scoala era într-o chilie făcuta de săteni, la îndemnul parohului

Ion Humulescu. ByByABCABC

SfSfâântul Nicolae ntul Nicolae şşi Calul Bi Calul Băălanlan

ByByABCABC

“Potop era pe capul muştelor”

Prinderea muştelor şi bondarilor cu ceaslovul în ţintirim ( 10-

20 )

ByByABCABC

Mama “învăţa cu mine acasă şi citea acum la

ceaslov, la psaltire şi

<Alexandria> mai bine decât mine,

şi se bucura grozav când

vedea că mă trag la carte”.

Mama “era în stare să toarcă-n furcă şi să învăţ

mai departe. Si tot cihăia mama pe tata să mă mai deie undeva la şcoală”: “vreu să-mi fac băietul

popă”.

ByByABCABC

Humuleşti

Ceaslovul lui I. Creanga ByByABCABC

Duminică, prin cârneleagă, vine tatăl mamei, bunicul David Creangă din Pipirig si-l duce pe Nica la Broşteni, cu Dumitru ( fratele cel mai mic al mamei ) la profesorul

Nicolai Nanu de la şcoala lui Baloş.ByBy

ABCABC

Copilul cade în Ozana

( ciubote largi ).

Permanenţii vizitatori sosiţi azi la Humuleşti văd nu numai muzeul din căsuţă, dar şi biserica sau drumul spre Ozana, unde se scălda Ionică.

Apoi mama Smaranda îl dă în primire tatălui ei, David Creangă (bunicul lui Nică ). Acesta îl duce, împreună cu fiul său mai mic Dumitru, tocmai pe Valea Bistriţei, la Broşteni, unde învaţă cu un profesor, N. Nanu, până la episodul

hazliu cu râia şi caprele Irinucăi.

ByByABCABC

Bunica, Nastasia, este foarte miloasă. Bunicul David le face opinci lui Dumitru şi lui Nică.

ByByABCABC

La şcoala de la Broşteni sunt tunşi

In ziua de Paşti, Nica a cântat “Ingerul a strigat” .

La Invierea a doua, fetele au început să zică: “Tunsul felegunsul, tunsul felegunsul, cânii după dânsul!” ByBy

ABCABC

Irinuca are o fată “balcâză şi lălâie, de-ţi era frică să înnoptezi cu dânsa în casă “, un ţap si doua capre slabe şi râioase.

Cei doi băieţi iau râie căprească de la caprele Irinucăi.

“Noi n-avem ce lucra ?”

ByByABCABC

“Nu mi-ar fi ciudă, încaltea, când ai fi şi tu ceva de te miri unde, îmi zice cugetul meu, dar aşa, un boţ cu ochi ce te găseşti, o bucată de humă însufleţită din sat de la noi, şi nu te lasă inima să taci; asurzeşti lumea cu ţărăniile tale”.

“Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se oglindeşte cu mâhnire Cetatea- Neamţului de atâtea veacuri !”

ByByABCABC

Desfiinţându-se Scoala din Fălticeni

(caricaturizată copios în

Amintiri...), Creangă pleacă la Iaşi, prin

insistenţele mamei, care-l dorea

neapărat preot. Ajunge elev la

Seminarul teologic "Veniamin

Costachi" de la Socola. Este notat

la toate materiile cu "bun", "foarte bun" şi "eminent". Stă la

internat, care e gratuit. Termină

seminarul - cursul inferior.

ByByABCABC

ByByABCABC

“POVESTEA LUI HARAP-ALB”

CALUL NAZDRAVANByBy

ABCABC

Ursul păcălit

de vulpe

ByByABCABC

ByByABCABC

ByByABCABC

Punguţa cu doi bani

ByByABCABC

•Se căsătoreşte cu fiica preotului de la biserica “Patruzeci de sfinţi”, de care se va despărţi curând.

•Timp de 12 ani e slujitor al altarului (dascăl, diacon, la diferite biserici din Iaşi). La 10 oct. 1872 este exclus definitiv din cler. Îl părăsise nevasta (un diacon n-avea voie sa divorţeze).

•Va intra în conflict cu autorităţile ecleziastice locale, fiind acuzat că a asistat la un spectacol de teatru, că şi-a tuns coada, vrând să modernizeze clerul şi că… ByBy

ABCABC

TURNUL CLOPOTNITA

A tras cu puşca în ciorile de pe turla bisericii Golia, unde funcţiona ca

diacon.CASA UNDE A LOCUIT ION

CREANGA LA GOLIA

MANASTIREA GOLIA DIN IASI

ByByABCABC

"Popa Sm"Popa Smâântntâânnăă", cum era poreclit diaconul ", cum era poreclit diaconul matahalos, blond matahalos, blond şşi cu ochi albai cu ochi albaşştri, pe ltri, pe lâângngăă

faima deloc... ortodoxfaima deloc... ortodoxăă ce-o avea ce-o avea îîn tn tâârg din cauza rg din cauza deselor deselor şşi zgomotoaselor vizite prin cri zgomotoaselor vizite prin crâşâşmele mele mahalalei s-a apucat mahalalei s-a apucat îîntr-o bunntr-o bunăă zi s zi săă îîmpumpuşşte te ccââteva ciori din stolul cteva ciori din stolul câârrââitor aitor aşşezat pe turla ezat pe turla

bisericii... bisericii... CercetCercetăătorii faptelor spun ctorii faptelor spun căă alungarea lui Creang alungarea lui Creangăă

din preodin preoţţie a fost legatie a fost legatăă, , îîntr-un scenariu ntr-un scenariu complicat, complicat, şşi de faptul ci de faptul căă t tâânnăăra lui sora lui soţţie, Ilenuie, Ilenuţţa a

Grigoriu, fata pGrigoriu, fata păărintelui iconom al Bisericii ""40 de rintelui iconom al Bisericii ""40 de mucenici"", se mucenici"", se îîndrndrăăgostise de protopopul Iagostise de protopopul Iaşşiului. iului. Ba chiar aceasta se mutase cu chirie Ba chiar aceasta se mutase cu chirie îîntr-o cntr-o căăsusuţăţă

tainictainicăă, l, lăăssâând pe Creangnd pe Creangăă cu singurul lor fiu, cu singurul lor fiu, Constantin. Constantin.

ByByABCABC

Bojdeuca din Ticău

Ignorarea canoanelor religioase, ca şi criticarea

ierarhiei bisericeşti, i-a atras destituirea din funcţia de

diacon, iar ulterior, când la conducerea ministerului se afla Cristian Tell, a fost scos şi din

învăţământ.Pentru a-şi menţine existenţa, a

fost nevoit să-şi deschidă un debit de tutun, iar după divorţul

pronunţat de către Tribunalul Iaşi, cumpără "bojdeuca" din

Ticău, unde se mută împreună cu Tinca Vartic, bună

cunoscătoare de poveşti. ByByABCABC

1873 1873 DupDupăă un proces lung, tribunalul d un proces lung, tribunalul dăă o o

decizie de divordecizie de divorţţ şşi Creangi Creangăă are câ are câşştig tig de cauzde cauzăă. .

CreangCreangăă caut cautăă o c o căăsusuţăţă potrivit potrivităă. . O gO găăseseşşte în mahalaua Ticte în mahalaua Ticăău u şşi se muti se mutăă

în bojdeucîn bojdeucăă (a (aşşa îi spunea povestitorul) a îi spunea povestitorul) de vde văălatuci, acoperitlatuci, acoperităă cu drani cu draniţăţă. .

Ca gospodinCa gospodinăă, o aduce pe Tinca Vartic, , o aduce pe Tinca Vartic, o fato fatăă--ţţiitoare, cu care va triitoare, cu care va trăăi toati toatăă viaviaţţa, fa, făărrăă s săă se c se căăssăătoreasctoreascăă legitim. legitim.

ByByABCABC

Greu de imaginat cum se va fi mişcat Creangă prin bojdeuca cu tavanul atât de jos şi uşile aşa de înguste şi scunde.

Humuleşteanul era un bărbat înalt şi corpolent (1,85 m şi cam 120 kg). Datorită apetitului său proverbial, prietenii apropiaţi îi spuneau ""mâncăul""

sau ""burtuhănosul"". Ei mărturisesc că putea înfuleca la o singură masă 100 de sarmale şi o

mămăligă cât roata carului. Aflat în drum spre băile de la Slănic, unde mergea pentru... cure de slăabire,

a comandat şi a mâncat într-un birt toate felurile aflate pe listă, adică: o supă de bulion, un borş de pui, costiţe cu mazăre, friptură la tigaie, friptură de frigărui, toate udate cu o carafă cu vin alb, vechişor...

ByByABCABC

1875 Moment decisiv în viata humulesteanului stabilit în

Ticău: îl cunoaşte pe Mihail Eminescu, pe atunci revizor şcolar la Iaşi şi Vaslui.

Poetul descoperă, la o consfătuire a învăţătorilor ori la vreun han ieşean, harul nemaipomenit de povestitor al lui Creangă.

Devin prieteni pentru totdeauna şi petrec la vestita crâşmă cu hrube Bolta Rece ori la alte hanuri ieşene.

E cea mai frumoasă amiciţie din istoria literaturii române. Eminescu îl determină să scrie şi-l introduce în cenaclul

Junimii. Citeşte Soacra cu trei nurori (publicată la 1 oct. 1875 în

“Convorbiri literare” ). Autorul de manuale devine, la 36 de ani, scriitor, prin

grija marelui prieten, care a locuit o vreme în bojdeuca din Ticău, gustând cu plăcere sarmalele făcute de Tinca.

Era în anii 1876-1877, înaintea plecării fratelui Mihai la Bucureşti. ByBy

ABCABC

CreangCreangăă s-a f s-a făăcut cunoscut mai cut cunoscut mai îînainte de toate datoritnainte de toate datorităă harului harului şşi volubiliti volubilităţăţii cu care povestea ii cu care povestea snoave, istorii mai mult sau mai snoave, istorii mai mult sau mai pupuţţin deocheate, basme auzite in deocheate, basme auzite îîn n HumuleHumuleşştiul natal, toate tiul natal, toate îînflorite nflorite şşi mereu reinventate de geniul i mereu reinventate de geniul ssăău narativ.u narativ.

In timp ce urma Scoala de In timp ce urma Scoala de îînvnvăţăăţători, a fost remarcat de Titu tori, a fost remarcat de Titu Maiorescu, care i-a fost profesor Maiorescu, care i-a fost profesor şşi director. i director.

AAşşa cum consemneaza cum consemneazăă istoria istoria literaturii, Maiorescu a fost acela literaturii, Maiorescu a fost acela care l-a adus pe Creangcare l-a adus pe Creangăă îîn n Salonul Junimii, unde Vasile Salonul Junimii, unde Vasile Pogor Pogor şşi ali alţţi amatori de anecdote i amatori de anecdote "corosive" "corosive" îîl l îîndemnau pe ndemnau pe povestitor spovestitor săă dea glas ""pe uli dea glas ""pe uliţţa a mare"", adicmare"", adicăă s săă o zic o zicăă mai f mai făărrăă perdea... perdea... ByBy

ABCABC

• Incontestabil, cele cateva luni petrecute de Eminescu în bojdeucă au fost decisive pentru destinul literar al lui Creangă, care a început să pună pe hârtie fabuloasele sale istorisiri, scrise - aşa cum ne arată manuscrisele - cu mare chin, dar şi cu mare exigenţă.

• In 1876, Eminescu locuia la Iaşi, pe undeva, prin spatele Mitropoliei, în casa lui Samson Bodnărescu, un poet cunoscut în epocă şi bine aşezat social.

• Certându-se cu gazda lui, Eminescu îşi ia cele două lăzi pline cu cărţi şi manuscrise şi, la invitaţia lui Creangă, se mută în bojdeucă.

• Cei doi vor locui împreună vreme de cinci luni din viaţa lor atât de scurtă şi de arzătoare.

• Din informaţiile rămase de la junimişti ştim că în tot acest timp Eminescu putea fi văzut scriind în cerdacul din spatele casei sau odihnindu-se pe una din laviţe.

ByByABCABC

Decembrie 1877:

"Bădie Mihai, (...) această epistolie ţi-o

scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat

împreună, unde mata, uitându-te pe cerul plin

cu minunăţii, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase... frumoase...".

“Te-am aşteptat de Crăciun să vii, dar... beşteleu, feşteleu, că nu pot striga văleu, şi cuvântul s-a dus ca fumul în sus, şi de venit n-ai mai venit... Dar noi, adică Ienăchescu, Răceanu şi alţi muşterii pentru

mâncărică şi băuturică bună, am tras un bairam de cel turcesc, cu vin grecesc de la Amira..."". ByBy

ABCABC

1875-1883

Sub imboldul poetului, care-i citea şi îndrepta manuscrisele, sunt compuse în bojdeucă genialele sale scrieri literare, care încântă toate generaţiile de cititori români (ba şi străini, prin traduceri).

Acum e timpul capodoperelor povestitorului; acum e şi timpul capodoperelor scrise de Eminescu.

Destinul vrăjit a făcut ca în 1883 amândoi să se îmbolnăveasca şi să nu mai scrie nimic important, după acest an.

După Soacra cu trei nurori, Creangă publică în “Convorbiri literare”: Punguţa cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, Moş Nechifor Coţcariul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei şi fata moşneagului, Ivan Turbincă, Povestea unui om leneş, Amintiri din copilărie (primele trei părţi, a patra fiind postumă), Popa Duhu, Cinci pâni. Scrise tot acum, Moş Ion Roată şi Moş Ion Roată şi Vodă Cuza, apar în alte publicaţii.

ByByABCABC

1883-1889 1883-1889

Exact în aceeaExact în aceeaşşi perioadi perioadăă cu Eminescu, cu Eminescu, marele nostru povestitor este bolnav marele nostru povestitor este bolnav şşi scrie i scrie sporadic. sporadic.

Crizele de epilepsie îi aduc o suferinCrizele de epilepsie îi aduc o suferinţăţă de de şşase ani. ase ani.

Când aflCând aflăă, din pres, din presăă, c, căă Eminescu e bolnav, îl Eminescu e bolnav, îl apucapucăă disperarea. disperarea.

Cade chiar în clasCade chiar în clasăă, înaintea , înaintea şşcolarilor, stând colarilor, stând mult timp prin concedii medicale. mult timp prin concedii medicale.

Pentru tratament se duce la SlPentru tratament se duce la Slăănic Moldova.nic Moldova. ByByABCABC

1889, 15 iunie 1889, 15 iunie CreangCreangăă afl aflăă, tot din ziare, c, tot din ziare, căă la la

ospiciul dr. Suospiciul dr. Suţţu din Capitalu din Capitalăă s-a s-a stins "fratele Mihai". stins "fratele Mihai".

Plânge ca un copil Plânge ca un copil şşi murmuri murmurăă tremurând de suspine: Btremurând de suspine: Băădie die Mihai! Mihai!

DupDupăă câteva s câteva săăptptăămâni, aflmâni, aflăă c căă - la - la începutul lui august - sînceputul lui august - săărmana rmana Veronica Micle, cea care venea Veronica Micle, cea care venea uneori la bojdeucuneori la bojdeucăă, s-a otr, s-a otrăăvit cu vit cu arsenic la marsenic la măănnăăstirea Vstirea Văăratec. ratec.

ByByABCABC

1889, 31 decembrie Copiii pornesc prin Iaşi cu uratul.

Înveselit, Creangă coboară din Ticău, spre centru.

Intră la o franzelărie de pe Strada Lăpuşneanu, mâncând pofticios gogoşi cu dulceaţă.

Împreună cu prof. Drăghici, urcă pe Uliţa de Sus. După ce beau câte un coniac, amicul îl conduce până aproape de bojdeucă. Îşi urează "La mulţi ani".

Primeşte colindătorii, amintindu-şi cum umbla la urat prin Humuleştii natali.

În noaptea bucuriilor, el îşi dă duhul.

Aflând vestea, prietenii l-au pus în sicriu. Când să-l scoată, parcă bojdeuca nu-l lăsa să plece la cimitir. Coşciugul - prea mare; uşile - prea strâmte. Cum

să iasă? Amicii strică zidul de lut, dintre ferestruicile odăii de curat. Prin spărtură este scos sicriul şi dus la Eternitatea, unde e înmormântat pe 2

ianuarie 1890. ByByABCABC

ByByABCABC

DESPRE

“MARELE CREANGĂ”,

Cules deINSTITUTOR:

Florentina CIUNT