BULET INUL ISIDRICJE

anul XXXI X nr. 1.1 9 7 0

r l ONUMENTElOR

L J

http://patrimoniu.gov.ro

CONTRIBUŢI I LA STUDIUL ORIG IN I I Ş I EVOLUŢIE I PLANULU I TRICONC ÎN MOLDOVA

Prof. u n i v . a r h . HORIA TEODORU

Am avut ocaz i a să cercetăm m a i d emu lt une l e d i n ce le ma i vech i m on umente med ieva le d i n Mo ldova : b i ser i c i le m ănăst i r i lor Vatra Mo ldov iţe i ş i Gura H u m oru l u i (pe cînd n u erau atît d e �u i n ate c a Î n z i l e l e noastre) , ru i n a b i ser i c i i Sfîntu l N icu l ae d i n

o i an a , Înt îm p lător descope r ită parţ i a l , precum ş i b i ser ica Sfînta Tre i m e d in S i ret, la care am cond us l ucrăr i le d e conso l i d are . Vom ex pune d ate le cu l ese atu nc i ş i , refe r i nd u-ne l a aprop ierea care se poate face Între fu ndat i i l e b i ser ic i i d i n S i ret si r u i n a b i ser i c i i G u ra Hu moru l u i , vo� exam i n a prob l ema t i p

'u l u i d e

.., I an tr i conc Î n care abs ide l e l atera le sînt f lancate, l a i nter ior , d e c îte două f i r i de d reptu ngh i u l are .

Cu pr i l ej u l l ucrăr i lor d e s u bz id i re l a b i ser ica Sfînta Tre i me d i n S i ret - care amen i nţa să se prăbuşească d i n cauza grave lor crăpătu r i care o brăzd au - s-a descoper i t că fu ndaţ i i le n aosu l u i prezentau caracter ist ic i l e u n u i p l an tr i conc de t i p u l ce l u i În care pbs i d e le l atera le s înt f lancate s pre est şi s pre vest de cîte o f i r i d ă d rept u ngh i u l ară (f ig . 1 ) . Ce le patru i eş i t u r i af late În z i dă r i a fu ndaţ i e i , s i metr ic aşezate faţă de abs i de l e l atera le , au con fi rmat i potet ica asemăn are pe care G heorghe Ba l ş a presu pus-o Încă de acu m patru decen i i , d i ntre b i ser ica Sfînta Tre ime s i b iser ic i l e d e ace l aş i t i p d i n Serb i a] sau d i n Ţara Rom ânească (Co� i a , Brădet, Dea l u) ş i Tran s i lvan i a ( Pr i s lop) . În această enu merare nu am putut cupr i nde şi r u i n a b i ser ic i i Vod i ţa 2 pentru că aceasta pare a fi m a i t îrz i e , Întrucît abs i de l e l atera le nu se dezvo ltă d i rect d i n p l an u l perete l u i n aosu l u i , ci d u pă o p r i m ă retragere a acestu i p lan , c a l a b i ser ica ep i scopa l ă d i n C u rtea d e Argeş .

Aceste patru p i c ioare a le fu ndaţ i e i (fig . 2) au fost m arcate pe pav i m entu l b i ser ic i i Sfînta Tre i me , respectînd m ic i l e neregular ităţ i a le traseu l u i l or rea l , i nerente u ne i fu ndaţ i i care u m p le go l u l u n e i s ăpăt u r i . neregu l ar it ăţ i pe care le prez i n tă ş i t raseu l şovă itor a l fu ndaţ i i lor a bs i de lor . Dar n u m a i d i n cauza acestor l i c i neregu l ar ităţ i , p i c ioare le de z i d ăr i e nu pot f i cons iderate -

cum s-a putut presupune - ca s i m p l e Întăr i tu r i a le fu ndaţ i e i 2 • Ch i ar d acă am ad m i te că fu n d aţ i i l e , care se p rez i ntă ca u n tot u n itar , ar f i avut nevo ie de p i nten i de Întăr i re , aceşt i a , pentru a p re l u a Împ i ngerea bo l ţ i lor i nter ioare, a r f i t rebu i t s ă se afle

În schema ce prezentăm (fi g . 3) se poate u rm ăr i ro l u l construct i v şi monumenta l -d ecorat i v al acestor fi r i de care f lanchează a bs i de l e l atera l e . Stî l p i i S m icşorează p r i n gros i mea lor G raza bo l ţ i i c i l i nd r ice ce se reaze m ă pe arcad a s u per ioară a respect ive lor f i r i d e . Raza r astfe l obţ i n ută este mai m i că decît raza R a bo l ţ i i care s-ar rezema d i rect pe pereţ i i l atera l i a i monu mentu l u i . Dar , aceşt i stî l p i m icşorează s paţi u l i nter ior a l n aosu l u i ş i d e aceea În arh i tectura mo l dovenească au fost consecvent s up r i m aţ i ş i În locu i ţ i cu conso le C u neori foarte proe m i nente . I deea fo los i r i i acestor stî l p i se pare că a pers i stat totuş i , d eoarece vedem că apar m a i tîrz i u , În t i m pu l l u i Ştefan ce l M are, foarte m u lt red uş i ca g ros ime , ca reazem a l conso le lor , l a grupu l b iser i c i lor fără abs ide l atera le , cu m sînt ce le d i n Războien i , Borzest i ş i P i atra (În aceasta d i n u rm ă abs i d e le l atera l e s înt cupr i n se

'În

g ros i mea z id u l u i ) . Credem că acesta este un mot i v În p l us care atestă că stî l p i i d i n fu n d aţ i a b i ser i c i i Sfînta Tre i m e n u .erau n i şte Întăr i tur i n e l og i ce a l e fu n d aţ i e i , c i teme l i a u nor stî l p i i nteri or i a căror rem i n i scenţă s-a m a n i festat -s i În evo .l u-ţ i a u l ter ioară a arh i tectur i i mo ldovenest i .

'

În aceeaş i schemă se vede ş i ro l u l pe'care perechea d e f i r i de

astfe l formate Î I joacă În mod consecvent Î n p l ast ica monumenta lă a ed i fi c i u l u i : e le mot ivează În e l evaţ ie u n d u b l u acoper i ş a ş i A. care Îm bogăţeşte atît de fer i c i t faţade le u nora d i n ce le m a i fru moase monumente de pe va lea Morave i ş i d i n Ţara Rom ânească , cum s înt b i ser ic i le m ă n ăst i r i lor Coz i a ş i Dea l u sau bo l n i ţ a m ăn ăst i r i i Cozi a . Ad ăugăm că , d acă se ad m ite că tr i concu l cu fi r i de l e ş i cu d u b l u l său acoper iş a rezu ltat d i n s i m p l if icarea mon u mente lor În cruce g reacă cu patru st î l p i i nter i o r i , este fi resc s ă presu punem că această s i m p l i fi care n u a putut fi Înch i p u it ă decît Î n reg i u n i În care abu nd ă aceste monumente . S laba pătrundere În Mo l dova a t r i concu l u i d e acest t i p este atestată ş i d e faptu l c ă d u b l u l acoper i ş n u s e găseşte n icăi e r i d i ncolo de M i lcov.

- În exter ior , s u b formă de contrafort i . . ' Cum se poate exp l i ca faptu l că aceş� i stî l p i prevăzuţ i În fund aţ i e n u apar ş i d easupra so l u l u i ?

Dar c ă constructor i i care a u con t i n uat sau a u re l u at z i d i rea b i ser i c i i Sfînta Tre i me Îş i am i nteau de u n a n um it protot i p , ne-o arată l ămur it ş i axu l - ne log ic - est ·vest a l bo l ţ i i c i l i nd r ice a p ronaosu l u i , a căru i f i rească acoper i re ar f i cerut un ax nordsud , aşa cum a fost fo los it Într- un caz s i m i l a r d e constructor i i b i ser ic i i m ănăst i r i i Vatra Mo ldov i ţe i (fi g . 7 - 1 0) . Axu l est-vest era fi resc l a b i ser ica m ănăst i r i i Coz i a sau la b i ser ica d i n Brădet unde pronaosu l are o l ă ţ ime aproape ega l ă cu l u ng i mea l u i Ş ; u nde bolta sem ic i l i n d r i că mot i vează fru mosu l fronton sem i c i rcu lar a l faţad e i vest ice . De a ltfe l acest fronton n u se găseşte şi la monu mentu l d i n S i ret c um ne doved eşte z i d ă r i a or ig i nară care se păstrează pe această faţad ă pîn ă aproape de corn i s ă3 .

1

În t i m pu l l ucrăr i lor d e s u bz i d i re a monumentu l u i ca s i l a , . executarea şanţu r i lor d e d rena j În j u ru l b i se r i c i i , n u a apărut n ic i un i n d i c i u care să arate că ar fi ex i stat o construct ie i nter

�ed i ară care să f i fost Î n ă l ţată deasu pra aceste i fu nd aţi i şi apoi

sa fi fost d ăr îmată . Nu se poate p res u pu ne d ecît că , d upă executarea teme i i e i , i m ed i at sau d u pă un anum it răst i m p , m a i scu rt sau m a i l u ng , cînd s-au re l u at l ucrăr i l e , n u s-a m a i respectat p lanu l i n i ţ i a l , ren u nţÎnd u-se la r i d i carea ce lor patru stî l p i În e levaţ i e .

. De fapt , p r i n această mod i ficare , se I ărgea spaţ i u l ut i l i nte-

nor, se putea d a o m a i m are amp loare abs i de lor l atera le si se s i m p l i fi ca constr ucţ i a , d a r se m ărea cu c i rca un metru d i am�tru l cupo le i . Ace asta - cea m a i veche d i n Mo ldova - băn u i m că a fost refăcută de restau rator i i austr iec i s i n u vom cunoaste for� a ei i n i ţ i a l ă d ecît cercetînd arh i va d i n Vi e na , căci În pu bl i c,aţ l r le ce a m putut găs i n u am af lat n i c i o i n form at ie re lat ivă l a ucr� · , d

. an e e restau rare a l e acestu i monument .

p. 1 �O:���rg�e Balş , Biser i c i l e l u i Ştefan ce l M are, Bucureşti, 1 926, • f ig . 243- 246 2 V. Vătă . . . . • _ .

val . 1 , p. 304

ş.lanu , I storia artei feudale I n ţ ar i le rom âne , Bucureşti, 1 959,

E just că În partea lor su per ioară zid u ri l e b i ser i c i i au fost parţ i a l com p l etate de către restau rator i i austr iec i , d ar aceste com p letăr i nu au ad us neapărat , cum s-a presu pus , o su praÎnă lţare a lor . Corn i şa , refăcută cu cărăm iz i asezate ca z i mt i i d e ferăstrău , a m i nteşte brîu l d e cărăm iz i d e

'd easupra ar�a

de lor oarbe a l e abs i d e lor b iser ic i i , putînd fi o reprod ucere aprop i ată a ce l e i or ig i n are . N ive l u l e i este ce l cerut d e săgeata bo l ţ i i sem i c i l i nd r ice a pronaosu l u i , boltă care, cum am arătat m a i s u s , rezemÎndu -se nu pe pereţ i i ce i m a i aprop i aţ i , ci pe ce i m a i d epărtaţ i , cu axu l est-vest , at i nge o m are î n ă l ţ ime . Act ua l a corn i şă s e a f l ă l a n uma i 3 0 cm deasupra ancad ramentu l u i or ig i n ar d e p i atră a l ferestre i care l u m i nează bolta pron aosu l u i

3 Grigore Ionescu , Istor ia arh itectu r i i În Rom ân i a , 1 , Bucureşt i , 1 963, fig . 85.

http://patrimoniu.gov.ro

ş i conc l uz i i l e care s-au putut trage pres up un înd o su praÎn ă l ţare a z i d u r i lor În scopu l amena jăr i i pod u l u i b i ser i c i i ca u n m ic red u i t d e apărare, n u s înt Înteme i ate4•

Dar , pe l îngă prezenţa stî l p i l or d i n fu nd aţ i e şi a axu l u i bo l ţ i i pronaosu l u i , m a i af lăm l a acest monu ment ş i u n e lement caracter i st i c de p l ast i că d ecorat ivă care, foarte răspînd it În Pen i n s u l a Ba l can i că , n u s - a m a i găs i t În ţara noastră dec ît l a b i ser ica m ăn ăst i r i i Coz i a .

D i ntre e lemente le de p l ast ică d ecorat ivă descoper ite pe faţade l e b i ser i c i i Sfînta Tre i me s u b tencu i a l a care le ascu ndea , cărăm iz i s mă l ţ u ite ş i d i scu r i smă l ţ u ite cu bu m b i , ne vom refer i l a e lementu l ce l m a i caracter i s t i c ş i anu me l a ceram ica În form ă de tub c i l i nd r i c , ad înc Î nfi pt În m ortaru l z i d ăr i e i ş i a l căru i capăt exter ior e fason at În form ă de floare cu patru fo i . Această ceram i c ă , atît de expres i v ă pr i n jocu l d ecorat iv al u m bre i e i ad înc i , a fost fo los ită cu stră l u c i re l a b i ser i ca mănăst i r i i Coz i a , u nd e , pr i ntr-u n ş i r ne întrerupt de m i c i c ruc i u l i ţe Întunecoase, contu rează m ar i le arcade decorat i ve a l e paramentu l u i (f ig . 4) , Ea este l arg răspînd i tă În Ba l can i ş i ar fi putut a ju nge În nord u l Mo l dove i , l a S i ret , pe m u lte că i . V a trebu i Însă s ă ţ i nem seam a că l a no i În ţară n u se m a i găsea În acea epocă decît n u m a i l a b i ser i ca m ăn ăst i r i i Cozi a5•

Să cercetăm acu m fe l u l În care se reflectă la b i ser i ca m ănăst i r i i G u ra H u moru l u i i n fl uenţa p l an u l u i t r i conc În care abs i · d e ie l atera le s înt f lancate de f i r i de d reptu ngh i u lare , t i p d e p l an ce era cunoscut de ce i ce au pus fu nd aţ i i l e b i ser i c i i Sfînta Tre i m e d i n S i ret.

În a n u l 1 939, cînrJ am cercetat această aşezare , r u i n a b i ser ic i i Înteme iată anter ior an u l u i 1 41 5 m a i păstra u ne l e d i n e lemente le e i , aşa cu m se văd În fotog r afi i le panoram i ce ce am l uat cu u n aparat fotografic ob i şn u it , d Îndu - i o m i că m i şcare de rotaţi e pe trepied (fig. 5, 1 1 ) . Tot atu nc i am făcut şi sumare l e măsurător i c u a j utoru l cărora am putut Întocm i şi p l an u l acestei b i ser ic i . Această docu mentaţ i e ne a jută să facem u ne le observat i i ca re astăz i cînd monu mentu l este m u l t m a i ru i n at , n u ma i ap�r tot at it d� ev idente .

Naosu l ru i ne i prezintă o particu lar itate care const i tu ie o ver igă i nteresantă Î n u rm ăr i rea ev:> 1 uţ ie i p lan u l u i tr icon i c Î n

4 V . Vătăs i anu , care a folosit u n releveu greş it , o p . c it . . fig . 262. li Folos i nd ' o inform aţ ie greş ită d i n " Bu let inu l Com is iu n i i M onu m ente

l or Istorice" , Gabr ie l M i l l et, În lucrarea sa " L' Eco le grecqu e dans I 'arc h itecture byzant ine" , a presupus prezenţa acestei ceram ic i la b iserica Aronean u , d e l îngă l aş i ; d e fapt ea p ătrunsese In Moldova, d ar m a i la nord ş i m a i d evreme.

Moldova (fig . 6 .) Î n pereţ i i l ateral i ai naos u l u i , f lancînd s pre SUd ş i sp re vest abs i de l e l u i l atera le , se găsesc patru f i r i d e d reptun_ g h i u l are În p l an , acoper ite cu arcade sem i c i rcu l are cu o uşoară frînt u ră În ax (ca bo l ţ i l e , m a i vech i , a le b i ser i c i i d i n Răd ăuţ i ) . Caracter i st i c este faptu l că spre vest arcade le f i r i de lor se reazem ă d i rect pe perete le d e apus a l n aosu l u i . Aceste f i r i de , l arg i d e c i rca 70 cm ş i ad înc i d e c i rca 55 cm , care, pe de o parte ar Împ ied i ca d esfăşu rarea l i beră a u n u i p rogram i conograf ic , i ar pe de a lt ă parte , ch i ar d acă ar f i cerute d e u ne l e neces ităţ i a le cu ltu l u i , n u s înt aşezate , aşa c um ar fi fi resc , În m i j locu l pere_ te l u i , ci la un capăt al l u i , n u pot fi exp l i cate dec ît ca o rem i_ n i scenţă a t r i concu l u i cu f i r i de l atera l e . Într-adevăr , d acă pr i. v im n u m a i p l an u l acestu i n aos , n u ş i secţ i u nea l u i , am crede că ne găs i m În prezenţa u n u i monument asem ănător cu Cozia d i n O lten i a . CoborÎte p înă la sol şi Î n ă l ţate p înă la n aşterea bo l ţ i lor , aceste fi r i de astfe l p re l u ng ite ar const i tu i , aşezate pe fu ndaţ i a de l a S i ret , un t r i conc În care patru f i r i de d reptu ngh i uI a re f lanchează abs id e le l atera l e .

Î n fe l u l acesta , pe de o parte , sensu l fi r i de lo r care s e sp r i j i n ă atît d e c u r i os pe perete le vest i c a l naosu l u i n u ne-ar f i l ăm u r i t d acă n u am cunoaşte stî l p i i fu ndaţ ie i b i ser i c i i Sfînta Tre i me, i a r pe de a l tă parte , rostu l stî l p i lor d i n fu ndaţ i a de la S i ret n u ar fi d ep l i n l ăm u r i t fără a- i con s i de ra ş i În legătură cu f i r i d e i e d e l a Gura H umoru l u i . M a i departe , faptu l că b i ser i c i l e cu p l an d reptungh i u lar d i n vremea ! u i Ştefan ce l M are , cum s înt ce le d i n Războ ien i , Borzeşt i ş i P i atra - l a care n u este exc l u s s ă s e poată ad ăuga ş i b i se r i ca Sfîntu l N i cu l ae d i n Po i a n a a acel u i aş i ct itor - păstrează am i nt i rea stî l p i lor l i p i ţ i de pereţ i i l atera l i a i naosu l u i , n e arată pers i stenţa acestor e lemente. În starea actu a l ă a cercetăr i lor n i m ic nu ne Împ i ed ică să presupunem că a l te monumente d i spărute, sau m ăcar u n u l d i n e l e , a r putea prezenta dep l i n rea l i zate f i r i d e l e care f lancau s imet r i c abs id e l e l atera le a l e n aosu l u i , f i r i d e expr i m ate l a S i ret n u m a i În fu nd aţ i i , i ar l a G u ra H u m oru l u i s u b forma u nor f i r i de d e m ică Î n ă l ţ ime .

În Înche iere , re lat i v l a p rob lema or ig i n i i t r i concu l u i putem spune că Mo l dova a avut şt i i nţă d e acest p l an tr iconc În care abs i de l e l atera le a l e n aosu l u i s înt f lancate de f i r i de d reptungh i uI are , d ar că n u c u noaştem n ic i u n monu ment În care această so lUţ i e construct i va. să f i fost dep l i n expr i m ată . Totuş i el a pers i stat ş i , d u pă m a i b i ne de un seco l , a sp r i j i n it m u l t i l ate ra l a creaţ i e arh i tecton i că d i n vremea l u i Ştefan ce l M are de l a cal

Fig. 1 . Biserica Sfînta Treime din Siret. in plan u l aflat la Institutul de a rh itectură s-au adăugat e lementele găsite În fundaţie.

J , • , , , , , ' . , , . ; , I ,. " \ ': " " ,; , ;! . '\ " "

1 ,

http://patrimoniu.gov.ro

oe-au răm as ace le tre i b i ser i c i pe care c l arvăzătoru l Ba l ş - deş i

,n U Î i erau cunoscute e lemente le de l a S i ret ş i d e l a G u ra H u moru l u i - le-a c l asat În grupa pe care a d en u m it-o " a p l an u l u i c U caractere 5îrbeşt i " , d u pă ţara În care această rezo lvare arh i tecton i că a d at o ser i e d e monumente rem arcab i le , Î n care p l as.t ica mon umenta l ă exp r im ă cu c l ar i tate În exter ior logica con struct ivă a e lemente lor lor componente.

Prob l e m a gropn iţe i

S-a crezut că se poate descoper i În r u i ne l e ce lor ma i vech i 'b i ser ic i d i n Mo ldova tend i nţa ct i tor i lor de a crea În i nter ioru l lor s paţ i i dezvo ltate sau Încăper i dest i n ate an u m e pentru cupr i n.derea morm i nte lor6.

Atît b i ser ica mănăst i r i i Mo ldov i ţa cît ş i b i ser i ca G u ra H umo:ru l u i au avut sp re vest cîte o s paţ ioasă Încăpere ad ăugat ă la o .d ată ce u rmează a fi stab i l i tă de recente l e cercetăr i arheolog i ce . Că aceste e lemente n u sînt contem porane cu corpu I b i se r i c i i respect i ve apare fără spr i j i n u l vreune i prea l ab i l e cercetăr i arheo log ice cu atîta ev id enţă Încît n u putem decît s ă ne m i răm că au putut fi cons i derate m a i vec h i d ecît s înt .

Într adevăr l a Mo ldov i ţa se ved e cu u ş u r i nţă că g r i n z i l e de lem n cu l atura de 1 5 - 1 8 cm pr i nse În g ros i mea z i d ăr i e i vech i u l u i monu ment n u pătrund ş i Î n Încăperea ad ăugată (fi g . 8-1 0) , i ar l a G u ra H u moru l u i perete le vest i c a l vech i i b i ser i c i , l at de

Fig. S. Ruina b ise ricii mănăst ir i i Gura Humo r u l u / . Naosu l : de la stînga spre dreapta ' uşa naos u i u i spre pronaosul adăugat, { I r l da din colţul n ord-v�s al naos u l u i ş i începutu I absidei nord, pa rţ ial dărîmată.

e

Fig. 6. Ruina biserici i mănăst ir i i Gura Humoru lui. Plan u l naos u l u i şi a l p ronaos u l u i adJugat.

Fig. 8. Ru ina b iseric i i Moldoviţa Veche. Faţada de sud.

.... . ....

PKC N R O S U L N R05 IJ L ,D,551DA 5VO 'Il"',,,,' S,M

'0

F ig. 7, Ruina biserici i Moldoviţa Veche, Plam

Fig. 9. Ru ina bisericii Moldoviţa Veche, Secţiunea longitudina

NAO S UL

............. �....

. . .....

PRONAOSUL �,OL--L __ -L __ -L __ -L __ �5,�

F ig. 1 0. Ruina b iseric i i Moldoviţa Veche. De la stînga spre dreapta . ruina proscomid l e i ; sub acop� ris colţ u l sud-vestic a l naosu 'ui cu consola bolţ i i ; l dintre naos şi pronaos ; colţul nord-vest ic al p ronaosu l u i cu locaşul grinzi lor d i n zidă rie,

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 1 1 . Ruina bisericii mănăstir i i Gura Humorului . Absida alta r u l u i cu proscomidia şi diacon icon u l

Date relat ive l a ru i na b iseric i i

mănăst i r i i Vatra Mol dov iţe i

În ceea ce pr i veşte r u i n a b i ser i c i i m ănăst i r i i Vatra Mo ldo� i ţe i , n uma i s ăpătu r i le arheolog ice ar putea lega acest t r i conc , Jare n u pare a avea n i m ic d eoseb i t , d e ce l al b i ser i c i i Sfînta Tre ime d i n S i ret şi a l e ru i n e i b i ser i c i i H u mor . Dar , cum une le E lemente pe care le-am În reg i strat acum tre izec i d e an i au d i spărut, credem necesar să le expunem a i c i .

Î n p l an u l foarte s umar ş i i ncom p let pu b l i cat de Gh . Ba l ş 7, fi r id e le ce se văd În Încăperea d i n stînga (m a i existau şi acu m tre izec i de an i) s înt a le exonartexu l u i ad ăugat , i ar Încăperea d i n m i j loc, pronaosu l , e reprezentată n uma i c u o fereastră s pre sud � i avînd spre nord u n z id pl i n , z id pe care l -am găs i t atît d e d ăr îmat ÎnCÎt nu ma i păstra v iz i b i l ă această eventu a l ă asemăn are cu z id u l

Fig. 12 . Ru ina biserici i mănăst i r i i Gura Humorului . Fragment din ancadrOlmentu l de piatră a l uş i i pronaosului odăugat.

Fig. 13. RUina biseric i i Sflntu/ Nicu /ae din Poiana. Pavimentu/ abside i a/tarului

Fig. 14. Ruina bisericii Moldoviţa Veche. Consolă de piatră a bo/ţ i lor naosuluî si pronaosu/ui .

La cele de ma i sus putem ad ăuga u rmătoare le prec izăr i : Z i d u r i l e Întîmp l ător scoase la ivea l ă arătau că b i ser i ca l u l

Ştefan ce l Mare n u avea abs i d e l atera le , i ar cercetarea m i n u � i oasă a z i d u r i l o r , care s-au păstrat n u m a i În partea l o r i n fer i oară, ar putea eventua l prec iza d acă monu mentu I prez i nt ă ace i aş i stî l p i caracter i st i c i p e pereţ i i l atera l i a i n aosu l u i , ca b i ser i c i l e d i n Borzeşt i , Războ ien i ş i P i atra .

Pardosea la b i ser i c i i care se păstra În bunăstare În abs i d a a l taru l u i era de cărăm i d ă nes m ă l ţu ită , aşezată În z igzag pe l at P l an u l aceste i pardose l i a a ltaru l u i n u era or izonta l , c i Î nc l i n at , d a r n u sp re va le , c i avînd partea ma i joasă spre apus (f ig . 1 3 ) . Această Înc l i n are a u n u i e lement s it uat l a o mare depărtare ş i l a u n n i ve l m u l t coborît faţă de mas i vu l de z i dăr i e de care s-a vorb i t m a i sus părea a arăta că o i mpres ionantă l u n ecare de teren , d e fe l u l ce lor cunoscute În reg i unea dea l u r i lor mo l doveneşt i , fusese fata l ă monumentu l u i , care s-a prăbuş i t spre va l e . În scu rtă vreme d u pă r i d icarea l u i .

În fe l u l acesta s-ar exp l i ca cum , n u m a i d upă 40 de an i , a fost necesară r id icarea mănăst i r i i Probota pe un l oc m a i depărtat de va lea nes igură , fo los i nd probab i l şi o bună parte d i n m ater i a l u l monu mentu l u i d i spărut , căci În j u ru l acestei r u i ne n u se m a i văd u rm e le z i d u r i l or prăbuş i te . D i n acest m ater i a l ar face parte ş i ce le CÎteva cărăm iz i s mă l ţu ite care se văd presărate În z i d u l i n c i nte i no i i fu ndaţ i i a l u i Rareş .

Credem că nu e l i ps i t d e i n teres să precizăm ş i faptu l că puţ i r m a i l a va le de ru i n a acestu i monument , un l oca l n i c , tot pr i ntr-c. săpătură Întîm p l ătoare, a scos la i vea l ă u rme le cu ptoru l u i În care fusese arsă ceram i ca sm ă l t u i tă a fatade lor b iser i c i i d i spărute atestînd astfe l că aceasta era

'fău r i tă �e loc. �I

D i n ce le arătate ma i sus rezu ltă că pentru u rmăr i rea evo l u � i e i m a i Îndepărtate a arh i tectu r i i Î n Mo ldova, săpătu r i l e care s-ar face l a Sf. N icu l ae d i n Po i an a ar u rma să găsească vest ig i i m a i vech i f ie sub fu ndaţ i a l u i Ştefan ce l Mare , f ie potr iv i t trad i ţ i e i , pe aceeaş i va le , ma i s u s , unde ar fi trebu i t să se găsească u rme le c i m i t i r u l u i sau a l e b i ser i c i i În care fusese Îngropată O l tea . m am a l u i Ştefan ce l Mare .

RES U M E

Certains ind ices permettent d e penser qu 'en "'lo ldav ie les arch itectes ont eu conna issance du triconque caracterise par les d eux n iches rectangul a ires (f ig . 1 ) qu i f l anquent les abs ides l aterales. En Va lach ie ces n iches m ot i vent u n e doub le tc iture (A et a , fig . 3) qu i cou vre auss i le pronaos dont la voute en berceau presente en fa�2de un tympan en p le in centrE'. com m e il: I 'egl ise d e Ccz i a . A jc utons que c'est le seu l monument ou I ' on trouve un decor ceram ique :tres repardu au Sud du Danube : u n e rangee d e tu bes profondem ent enfonces d ans le mortier e t dont la tete a pparente a l a form e d 'une f leu r il qu atre F etales (fi g . 4) .

En Moldav ie , ce decor ceram ique ne se trouve q u ' iI la petite eg l ise d e S i ret (fig . 4 ) ou l es n iches q u i flan quent les abs ides l atera les (fig. 1 ) prevues et executees en fondat ion (f ig . 2) ont ete abapdonnees au-dessus du sol . Pourtant on a conserve I 'axe est-ou est du berceau q u i couvre le pronaos b ien que son p l an rectangu la i re aurait dem ande la meme orientat ion q u e le berceau d e I 'eg l ise d e Vatra-M oldovitei (fig. 8 - 9) .

A I 'eg l ise de Gura H u m oru lu i les n i ches q u i f lanqu ent les abs ides latera les ne d escendent pas presqu 'au sol (f ig . 5, 6, 1 1 ) . P lus tard , d ans les eg l ises de Borzeşt i , P iatra et Războien i , d es pu issantes consoles (fig . 3 , C) ont perm is d e suppr i mer les poi ntes d 'appu i d es n iches l atera les.

Si I 'on exam ine les fondat ions et l a ceram ique des ru i nes d e Poiana (f ig . 1 3) pres de Probota, on constate qu ' i l s ' ag issait d 'u n e eg l ise sans abs ides laterales bât ie Dar Et ienne le Grand vers 1 490 .

http://patrimoniu.gov.ro