1

Buletin Informativ

Nr. 10/2012 ISSN: 1453-8822

BULETIN INFORMATIV

CUPRINS

Hârtii tissue – I. Compoziție și domenii de utilizare ...................................................................... 2

Florin Ciolacu Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iași

Responsabilitatea socială a companiilor în conformitate cu SA 8000 și ISO 26000 ................. 11

Steluța Nisipeanu, Maria HaiduccuInstitutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii “Alexandru Darabont”

Date statistice interne aferente industriei de celuloză şi hârtie .................................................. 17

Cătălina Mihaela TalaşmanS.C. CEPROHART S.A. Brăila

2

Buletin Informativ

Hârtii tissue – I. Compoziție și domenii de utilizare

Florin CiolacuFacultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași

Termenul „tissue” descrie produsele fabricate din hârtie cu gramaj mic, creponată uscat sau necreponată cum ar fi hârtia igienică, prosoapele de bucătărie, batistele, șervețelele faciale, șervețelele de masă, prosoapele, șervețele (umede). Produsele de acest tip sunt obținute dintr-o hârtie de bază uni-strat, semi-finisată, care este compusă predominant din fibre naturale. Fibrele pot fi virgine sau reciclate. Proprietățile hârtiei tissue de bază conferă produselor care rezultă o valoare tipic ridicată a energiei absorbite la tracțiune (TEA), împreună cu caracteristici bune de material textil precum: flexibilitatea, moliciunea suprafeței, densitate aparentă relativ scăzută, precum și capacitatea ridicată de absorbție a lichidelor. Materiale nețesute nu fac parte din grupul de hârtii tissue.

Hârtia a început să fie folosită în scopuri de igienă cu secole în urmă. În cazul hârtiilor tissue, aceasta constituie astăzi încă utilizarea cea mai importantă. Cu toate acestea, hârtia tissue așa cum o știm astăzi, nu a fost fabricată în Statele Unite, până după mijlocul anilor 1940. În Europa de Vest, fabricarea industrială pe scară largă a produselor tissue a început la începutul anilor 1960, Finlanda fiind unul dintre înaintași.

1. Piețele hârtiilor tissue

Consumul global de hârtii tissue a depășit 30 de milioane de tone. Consum din sectorul casnic a cumulat circa 70% din total și sectorul ”departe-de-casă” pentru restul de 30%.

Produsele „departe-de-casă” și dozatoare lor sunt destinate hotelurilor, restaurantelor și catering-ului (HoReCa), birourilor, industriei și sectorului de asistență medicală, acestea incluzând prosoape de hârtie, hârtie igienica, șervetele, șervețele faciale, dozatoare și produsele tissue utilizate într-un mediu de lucru.

În ultimii douăzeci de ani, consumul global de hârtii tissue a crescut în medie cu 4% pe an. Creșterea cea mai rapidă a fost în țările din Asia (Fig. 1).

Hartii tissue

3

Buletin Informativ

Fig. 1 Creșterea consumului de hârtii tissue pe regiuni și pe ani

La nivel mondial, consumul de hârtii tissue calculat pe cap de locuitor este aproximativ 4 kg pe an. Cel mai mare consum este în Statele Unite, caz în care aceasta este de 20 kg pe an. În Africa, consumul anual pe cap de locuitor este de doar 0.36 kg. În țările nordice, cifra este de aproximativ 15 kg (Fig. 2).

Fig. 1 Creșterea consumului de hârtii tissue pe regiuni și pe ani

La nivel mondial, consumul de hârtii tissue calculat pe cap de locuitor este aproximativ 4 kg pe an. Cel mai mare consum este în Statele Unite, caz în care aceasta este de 20 kg pe an. În Africa, consumul anual pe cap de locuitor este de doar 0.36 kg. În ț ările nordice, cifra este de aproximativ 15 kg (Fig. 2).

Fig. 1 Creșterea consumului de hârtii tissue pe regiuni și pe ani

La nivel mondial, consumul de hârtii tissue calculat pe cap de locuitor este aproximativ 4 kg pe an. Cel mai mare consum este în Statele Unite, caz în care aceasta este de 20 kg pe an. În Africa, consumul anual pe cap de locuitor este de doar 0.36 kg. În ț ările nordice, cifra este de aproximativ 15 kg (Fig. 2).

4

Buletin Informativ

Fig. 2 Consumul de hârtie tissue pe cap de locuitor la nivel mondial și în Europa de Est

În prezent, la nivel mondial, există mai mult de 700 de fabrici ce produc hârtii tissue. Numărul de mașini de hârtii tissue în funcțiune este de aproximativ 1 400. Acestea au o capacitate anuală totală de peste 30 milioane de tone. Cei mai mari zece producători produc mai mult de jumătate din totalul de hârtii tissue din lume.

Capacitatea globală de fabricație de hârtii tissue a crescut cu o medie de 2,6 milioane de tone (Fig. 3) in ultimii ani - aproximativ un sfert din creșterea anticipată a cererii a cererii de hârtii tissue. Cu toate acestea, capacitatea de producție și cererea nu vor crește în același ritm peste tot, și de exemplu, Europa de Vest s-ar putea confrunta cu o criză de supra-capacitate.

Fig. 2 Consumul de hârtie tissue pe cap de locuitor la nivel mondial și în Europa de Est

În prezent, la nivel mondial, există mai mult de 700 de fabrici ce produc hârtii tissue. Numărul de mașini de hârtii tissue în funcțiune este de aproximativ 1 400. Acestea au o capacitate anuală totală de peste 30 milioane de tone. Cei mai mari zece producători produc mai mult de jumătate din totalul de hârtii tissue din lume.

5

Buletin Informativ

Fig. 3. Creșterea capacității de producție pentru hârtii tissue

Fig. 3. Creșterea capacității de producție pentru hârtii tissue (prognoza)

Capacitatea globală de fabricație de hârtii tissue a crescut cu o medie de 2,6 milioane de tone (Fig. 3) in ultimii ani - aproximativ un sfert din creșterea anticipată a cererii a cererii de hârtii tissue. Cu toate acestea, capacitatea de producție și cererea nu vor crește în același ritm peste tot, și de exemplu, Europa de Vest s-ar putea confrunta cu o criză de supra-capacitate.

Fig. 3. Creșterea capacității de producție pentru hârtii tissue

Fig. 3. Creșterea capacității de producție pentru hârtii tissue (prognoza)

Capacitatea globală de fabricație de hârtii tissue a crescut cu o medie de 2,6 milioane de tone (Fig. 3) in ultimii ani - aproximativ un sfert din creșterea anticipată a cererii a cererii de hârtii tissue. Cu toate acestea, capacitatea de producție și cererea nu vor crește în același ritm peste tot, și de exemplu, Europa de Vest s-ar putea confrunta cu o criză de supra-capacitate.

Fig. 3. Creșterea capacității de producție pentru hârtii tissue

Fig. 3. Creșterea capacității de producție pentru hârtii tissue (prognoza)

6

Buletin Informativ

2. Materii prime pentru fabricarea hârtiilor tissue

Ca și în fabricarea altor sorturi de hârtie, hârtiile tissue se obțin din pastă de hârtie, in care fibrele sunt amestecate cu apă. În această pastă pot fi adăugați agenții care vor îmbunătăți caracteristicile hârtiei. Cei mai utilizați dintre aceștia sunt agenții de rezistență în stare umedă pentru a conferi hârtiei o mai mare rezistență după umezire, pigmenți pentru a face hârtie o anumită culoare, și nuanțatori și înălbitori optici pentru a da nuanța dorita. Adaosul de antispumanți și substanțe chimice pentru controlul pH-ului ușurează fabricarea hârtiei pe mașină. Toți agenții utilizați în producția de hârtii tissue sunt de tipul celor acceptați pentru utilizare în contact cu alimentele.

2.1 Paste fibroase

Pasta utilizată în producția hârtiilor tissue este fie o pastă din fibre virgine, fie o pastă de fibre reciclate.

2.1.1 Pastele din fibre virgine Pastele din fibre virgine produse chimic fie prin procedeul sulfat sau sulfit sunt potrivite pentru

fabricarea hârtiilor tissue. Tipul cel mai utilizat pe scară largă nivel mondial este de celuloză sulfat (kraft), în Finlanda toate hârtiile tissue fiind fabricate din această pastă.

Pasta chimică (celuloza papetară) poate fi înălbită sau neînălbită. Fabricile finlandeze de hârtii tissue folosesc exclusiv pastă chimică înălbită. Înălbirea îmbunătățește gradul de alb al produsului și proprietățile de absorbție, îi conferă viață mai lungă, și reduce nivelul de impurități. Astăzi, toate fabricile ”responsabile” din punct de vedere al mediului utilizează paste fibroase, care sunt fie înălbite cu oxigen, de exemplu, cele înălbite în totalitate fără clor (TCF), sau paste înălbite fără clor elementar (ECF).

Pastă chimică utilizată pentru producția de hârtii tissue este fabricată fie din fibre de lemn de rășinoase, fie din fibre de lemn de foioase. Cele mai multe paste de rășinoase sunt din lemn de pin, deși unele pot conține și molid. Pastele din lemn de foioase pot fi din mesteacăn, eucalipt, si din fag. Fabricile finlandeze utilizează în mod normal de pastele din mesteacăn. Pastă din lemn de rășinoase are fibre mai lungi și conferă hârtiei rezistență, în timp ce fibrele de celuloză din lemn de foioase conferă moliciune.

Pasta chimico-termo-mecanică (CTMP) pot fi, de asemenea, utilizată în fabricare pastei de hârtiei pentru a face hârtia tissue mult mai absorbantă și mai voluminoasă.

2.1.2 Pastele din fibre reciclate (pasta de maculatură)

Există două clase principale de pastă din fibre reciclate: premium adică, conține în principal fibre de pastă chimică - celuloză, (maculatură de birou), și ordinară (maculatură amestec), și anume din ziare și reviste. Ambele sunt utilizate în procesul de fabricație a hârtiilor tissue.

Hârtii tissue au fost unul dintre primele sorturi de hârtie fabricate din pastă de fibre reciclate. Prima fabrică de pastă de fibre reciclate din Finlanda și-a început producția în 1970.

Pasta premium din fibre reciclate (pe baza de fibre de pastă chimică), se obține din maculatură de cea mai bună calitate, cum ar fi maculatura de birou. Pastă rezultată este deschisă la culoare, cu un grad de alb de cel puțin 80%.

Pastă obișnuită din fibre reciclate este fabricată fie din maculatură colectată de la utilizatorii casnici, care constă în mare parte din ziare și reviste. Ea are, de obicei, un grad de alb de 60%.

7

Buletin Informativ

2.1.3 Amestecurile de paste

Utilizarea unui anumit tip de pastă chimică sau pastă din fibre reciclate depinde de cerințele de calitate impuse hârtiei tissue de bază. De exemplu, hârtia tissue de bază destinată pentru șervețelele faciale conține un procent mai mare de fibre din foioase pentru o moliciune mai mare, în timp ce cea pentru prosoapele de hârtie și șervețele industriale conține mai multe fibre de rășinoase pentru o rezistență mai mare.

Produse de înaltă calitate din fibre reciclate sunt fabricate din pastă de maculatură premium, în timp ce produsele de calitate inferioară conțin pastă din fibre reciclate din maculatura colectată la utilizatorii casnici.

În mod corespunzător, proporțiile de fibre primare și reciclate folosite depind, de asemenea, de cerințele de calitate. Extremele sunt hârtiile tissue fabricate din 100%fibra de virgină si cele fabricate din 100% fibre reciclate. Produsele de cea mai bună calitate sunt realizate din pastă chimică pură obținută din fibra de virgine. Hârtia rezultată este rezistentă, absorbantă, și moale.

3 Utilizări ale hârtiilor tissue

3.1 Produse de igienă

Utilizarea cea mai mare și cea mai importantă pentru hârtiile tissue este în produsele de igienă:- Hârtia igienică- Prosoape de bucătărie - Prosoape de hârtie pliate- Șervețele industriale- Batiste din hârtie - Șervețele de masă- Șervețele cosmetice (faciale)- Scutece de unica folosința- Tampoane pentru incontinență și spitale- Șervețele sanitare- Șervețele (umede, parfumate) de împrospătare.

Aceste produse sunt fabricate atât pentru piața consumatorilor individuali cât și pentru piața produselor departe-de-casă. În 1996, aproximativ 70% din toate hârtiilor tissue produse la nivel mondial a fost vândut pe piața de consum. Cu toate acestea, piața departe-de-acasă este în creștere rapidă. În sectorul de igienă, hârtiile tissue destinate pentru ștergere și uscare sunt în competiție cu șervețelele textile, haine, tampoane de bumbac, și uscătoare automate cu aer cald.

3.1.1 Hârtia igienică

Hârtia igienică este singurul și cel mai important produs realizat din hârtie tissue atât pentru sectorul consumatorilor individuali cât și pentru sectorul departe-de-acasă. În Europa de Vest, de exemplu, hârtia igienică reprezintă peste 50% din consumul de hârtie tissue. În America de Nord, cifra este de peste 80%.

Hârtia tissue de bază folosită pentru fabricarea hârtiei igienice are un gramaj de 14-22 g/m2. Hârtia igienică se fabrică cu una, două, trei, sau patru straturi. Lățimea rolei (lățime foaie) este de 100-115 mm, iar lungimea unei foi este de 90-150 mm. Rolele destinate pieței de consum conțin 180-

8

Buletin Informativ

280 de foi. Cele pentru piata departe-de-acasă poat avea până la 2 000 foi pe rola, deși numărul lor este, de obicei, 600-800.

Compoziția hârtiei igienică variază de la 100% fibră virgină (de exemplu, celuloză) la 100% fibră reciclată. Hârtie de bază folosită pentru fabricare acestui tip de hârtie tissue trebuie să se dezintegreze în sistemul de canalizare și, prin urmare, nu este tratată cu agenți de rezistență în stare umedă.

Hârtia igienică poate fi netedă sau gofrată, neimprimate sau imprimată cu model, albă, aproape albă, sau nuanțată. Există o multitudine de sortimente ce diferă în compoziția materiei prime, culoare, gofrare, alegerea fiind în măsură foarte mare în funcție de țară și de piața în cauză.

3.1.2 Prosoapele de bucătărie

Prosoapele de bucătărie sunt al doilea produs ca mărime a consumului pentru sectorul de consum individual. Consumul variază foarte mult de la o țară la alta, dar este cu mult sub cel al hârtiei igienice.

Prosoapele de bucătărie au de obicei un gramaj de 20-24 g/m2. Foile sunt de 220-280 mm lățime și 250-280 mm lungime. Numărul de foi dintr-o rola este în mod normal între 54 și 100. Cele mai multe prosoape de bucătărie sunt cu două straturi. Prosoapele cu mai mult de două straturi sunt rare, însă există și prosoape dintr-un singur strat. La fel ca și la hârtia igienică, hârtia tissue de bază din care sunt fabricate prosoapele de bucătărie, poate varia teoretic de la 100% fibre virgine(celuloză) la 100% fibre reciclate incluzând toate combinațiile intermediare. Având în vedere cerințele de rezistență, pasta de hârtie din care sunt realizate prosoapele de bucătărie conține în mod normal, cel puțin unele fibre primare, adică, celuloză papetară. În plus, se adaugă rășini pentru rezistență în stare umedă, cu scopul de a îmbunătăți rezistența hârtiei.

Prosoapele de bucătărie pot fi imprimate sau neimprimate. Pentru prosoapele de bucătărie este important de a avea o capacitate de absorbție mare, iar din acest motiv, ele sunt, de obicei, gofrate.

3.1.3 Prosoapele de hârtie și șervețelele industriale

Prosoapele de hârtie și șervețelele industriale sunt destinate în primul rând pentru piața departe-de-acasă. Acestea au o gamă largă de utilizări diferite, variind de la ștergerea vaselinei în atelierele mecanice la igiena personală, în saloanele chirurgicale de spital.

Ca și în cazul hârtiei igienice, compoziția fibroasă a prosoapelor de hârtie și șervețelelor industriale poate varia de la 100% celuloză la 100% fibră reciclata. Pentru cele mai multe, se adaugă rășini, pentru a îmbunătăți rezistența umed.

Prosoapele de hârtie, în mod normal au unul sau două straturi. Hârtia tissue pentru prosoape cu un singur strat are un gramaj de 33-50 g/m2 și cea pentru prosoapele din două straturi are un gramaj de 22-24 g/m2 bază. Suprafața poate fi netedă sau în relief (gofrată), imprimată sau neimprimată.

Prosoapele de hârtie pot fi pliate (împăturite) în diferite moduri, cele mai frecvente fiind plierea în C și plierea intercalată (Fig. 4). De asemenea se produc și prosoape de hârtie nepliate. Dimensiunea foii variază în funcție de tipul de pliere. Funcționarea corectă a distribuitorului sau suportului joacă un rol important în utilizarea prosoapelor de hârtie.

9

Buletin Informativ

Fig. 4. Modalități de pliere a prosoapelor de hârtie tissue

Tipul de pliere afectează cantitatea de hârtie necesară pentru o singură foaie, și, prin urmare, prețul produsului. Prosoape de hârtie pliate în C, și care sunt obișnuite în țările nordice, necesită mai multă hârtie decât prosoapele pliate intercalat. Modul de pliere determină de asemenea, ușurința de utilizare a prosoapelor de hârtie. Un prosop pliat intercalat, de exemplu, este mult mai convenabil de utilizat decât o versiune de pliere în C, pentru că se deschide pe măsură ce este extras din dozator și aduce următorul prosop în poziția de extracție. Prosoapele pliate în C, pe de altă parte, sunt pur și simplu stivuite în suportul, de unde acestea sunt extrase nedeschise.

Șervețele industriale sunt în mod normal, sub formă de role sau bobine. Ele constau din una, două, sau patru straturi și sunt realizate din hârtie tissue de bază de 25 - 50 g/m2. Hârtia poate avea o suprafață netedă sau gofrată.

Lățimea bobinei variază între 200 și 500 mm. Cele mai mari bobine pot avea diametre de peste un metru. Rulouri poate fi, de asemenea, furnizate fără miez, caz în care șervețelele sunt scoase din centru.

3.1.4 Șervețelele cosmetice (faciale) și batistele

Șervețelele cosmetice și batistele sunt realizate din hârtia tissue de bază cu cel mai mic gramaj (14-18 g/m2). Suprafața acestora este de cele mai mule ori netezită printr-o calandrare ușoară. Șervețelele cosmetice sunt, de obicei, din două straturi în timp ce batistele sunt formate din două sau trei straturi. Datorită cerințelor de înaltă calitate, hârtia tissue de bază pentru cele mai multe șervețele faciale si batiste se face fie în întregime din pastă chimică pură sau dintr-un amestec de pastă chimică pură și fibre reciclate din pastă de maculatură premium.

Șervețelele cosmetice sunt în mod normal furnizate într-o cutie care acționează, de asemenea, ca un distribuitor. Caseta este fie pătrată sau dreptunghiulară. Aceasta din urmă poate fi, de asemenea, utilizată pentru dimensiuni mai mari (cunoscută sub numele de man-size).

Ca și în cazul hârtiei igienice, compoziția fibroasă a prosoapelor de hârtie și șervețelelor industriale poate varia de la 100% celuloză la 100% fibră reciclata. Pentru cele mai multe, se adaugă rășini, pentru a îmbunătăți rezistența umed.

Prosoapele de hârtie, în mod normal au unul sau două straturi. Hârtia tissue pentru prosoape cu un singur strat are un gramaj de 33-50 g/m2 și cea pentru prosoapele din două straturi are un gramaj de 22-24 g/m2 bază. Suprafața poate fi netedă sau în relief (gofrată), imprimată sau neimprimată.

Prosoapele de hârtie pot fi pliate (împăturite) în diferite moduri, cele mai frecvente fiind plierea în C și plierea intercalată (Fig. 4). De asemenea se produc și prosoape de hârtie nepliate. Dimensiunea foii variază în funcție de tipul de pliere. Funcționarea corectă a distribuitorului sau suportului joacă un rol important în utilizarea prosoapelor de hârtie.

Fig. 4. Modalități de pliere a prosoapelor de hârtie tissue

Tipul de pliere afectează cantitatea de hârtie necesară pentru o singură foaie, și, prin urmare, prețul produsului. Prosoape de hârtie pliate în C, și care sunt obișnuite în țările nordice, necesită mai multă hârtie decât prosoapele pliate intercalat. Modul de pliere determină de asemenea, ușurința de utilizare a prosoapelor de hârtie. Un prosop pliat intercalat, de exemplu, este mult mai convenabil de utilizat decât o versiune de pliere în C, pentru că se deschide pe măsură ce este extras din dozator și aduce următorul prosop în poziția de extracție. Prosoapele pliate în C, pe de altă parte, sunt pur și simplu stivuite în suportul, de unde acestea sunt extrase nedeschise.

Șervețele industriale sunt în mod normal, sub formă de role sau bobine. Ele constau din una, două, sau patru straturi și sunt realizate din hârtie tissue de bază de 25 - 50 g/m2. Hârtia poate avea o suprafață netedă sau gofrată.

Lățimea bobinei variază între 200 și 500 mm. Cele mai mari bobine pot avea diametre de peste un metru. Rulouri poate fi, de asemenea, furnizate fără miez, caz în care șervețelele sunt scoase din centru.

10

Buletin Informativ

Batiste de hârtie sunt împăturite pătrat (modul tradițional), sau împăturite la dimensiunea buzunarului. Pentru batistele pliate pătrat, dimensiunile foii variază de la 25 cm x 25 cm la 29 cm x 29 cm.

Batistele de hârtie și șervețelele faciale sunt utilizate în moduri diferite în funcție de țară. Consumul de batiste de hârtie este ridicat în țări precum Germania și Finlanda, în timp ce șervețelele faciale sunt un produs de mare volum în Statele Unite și Marea Britanie. Șervețelele cosmetice sunt utilizate nu doar de către consumatorii obișnuiți, ci și locuri cum ar fi hotelurile.

3.1.5 Șervețelele de masă

Șervețelele de masa sunt produse cu unul, două, trei, sau patru straturi. Dimensiunea și tipul de pliere variază foarte mult - de la șervețele mici tip ceașcă de cafea la șervețele de masă mari pentru petreceri.

Șervețelele de masa pot fi alese pentru a corespunde decorului, și, ca atare acestea sunt realizate in mai multe culori si modele. Hârtia tissue destinate pentru șervețelele de masa poate fi colorată în culori îndrăznețe pentru a se potrivi cu tendințele din modă. Ca și în cazul altor produse de hârtie tissue, compoziția materiei prime poate varia foarte mult. Șervețelele de cea mai bună calitate au un conținut ridicat de celuloză chimică, împreună cu unele fibre reciclate din maculatură premium.

3.2 Alte produse din hârtie tissue

Hârtiile tissue sunt, de asemenea, folosite pentru a obține hârtii filtru de cafea, filtre de țigări, și tampoane suport pentru ambalare carne. Hârtia tissue poate fi laminată cu nețesute pentru a realiza materialul pentru îmbrăcămintea de unică folosință utilizată pentru îngrijirea sănătății, etc.

11

Buletin Informativ

Responsabilitatea socială a companiilor în conformitate cu SA 8000 și ISO 26000

Steluța Nisipeanu, Maria Haiducu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii “Alexandru Darabont”

1. IntroducereDupă lansarea conceptului de dezvoltare durabilă, la Summitul de la Rio, în anul 1992 și

adoptarea de către Consiliul European a Strategiei Europene de Dezvoltare Durabilă, dezvoltarea conceptului de responsabilitate socială (RS), menționat pentru prima dată în Strategia de la Lisabona în anul 2000, a reprezentat o reflectare a dezvoltării durabile la nivel de organizație.

În 2001 Comisia Europeană a elaborat „Cartea verde a CSR” și a lansat „Multi Stakeholder Forum” care a stabilit principiile pentru practicile responsabilității sociale. Au fost dezvoltate un număr mare de instrumente de măsurare, evaluare, îmbunătățire și comunicare a performanțelor responsabilității sociale și a fost lansat conceptul de „bune practici” în domenii ca: învățarea continuă, organizarea muncii, egalitatea de șanse, incluziunea socială și dezvoltatea susținută.

În anul 2006 Comisia Europeană a sprijinit lansarea „Alianței europene pentru responsabilitatea europeană a organizatiilor”, cu scopul de a da un nou impuls inițiativelor în domeniul RS.

La data de 1 noiembrie 2010 a fost lansat oficial, la Geneva, standardul ISO 26000 cu denumirea ISO 26000 – Linii directoare privind responsabilitatea socială, care furnizează linii directoare privind respinsabilitatea sociala, atât pentru organizațiile din sectorul privat, cât și pentru cele din sectorul public, ținând cont de principiile, subiectele cheie și problematicile responsabilității sociale.

În octombrie 2011 Comisia Europeană publică noua strategie de responsabilitate socială care pune accentul pe faptul că organizatiile „ar trebui să aibă un proces pentru a integra preocupările legate de mediu, sociale, etice și drepturile omului în operațiunile lor de afaceri și în strategia de bază, colaborând strâns cu părțile interesate”. Noua politică a CE în domeniul RS este un program de acțiune pentru perioada 2011-2012 care se axează pe 8 domenii prioritare: sporirea vizibilității a Responsabilitatii sociale (RS) și diseminării bunelor practici, îmbunătățirea și urmărirea nivelului de încredere în mediul de afaceri, îmbunătățirea proceselor de auto-reglementare și co-reglementare, creșterea recompensei de piață pentru RS, îmbunătățirea divulgării de informații privind mediul înconjurător și social, integrarea continuă a RS în educație, formare și cercetare, subliniind importanța politicilor naționale și subnaționale de RS și alinierea mai bună a abordării RS la nivel european și global.

Multe dintre marile companii au prevăzut și pus în practică măsuri de responsabilitate socială. Numărul acestor firme este în creștere și se pare că în viitorul apropiat, implementarea RS va urma o tendință ascendentă ce amintește de implementarea pe scară largă a sistemelor de management al calității, mediului și securității, în special marile companii internaționale care au filiale aici, au implementat deja măsuri de RS. Aceste exemple de inițiative sunt îmbucurătoare dar pentru a asigura o implementare pe scară largă, cu succes a conceptului de RS în România, este nevoie de activități concertate de sprijin din partea unor organisme cu experiență în managementul organizațiilor și în problematicile vizate de responsabilitate socială.

În contextul globalizării și conștientizării din ce în ce mai accentuate a problemelor sociale

Responsabilitatea socială a companiei

12

Buletin Informativ

și de mediu înconjurător, conceptul de responsabilitate socială depășește aspectele pur juridice și concentrează atenția față de oameni, planetă și profit.

RS este o acțiune voluntară a companiilor care urmărește interesul lor de dezvoltare pe termen lung prin inițiative sociale responsabile. Companiile trebuie să aibă obiective și acțiuni ce țin cont de protecția lucrătorilor prevăzută de legislația națională și comunitară, dar și de nevoile, în general percepute ca externe, cum ar fi echilibrul dintre viața profesională și viața privată, aspecte ale mediului înconjurător sau securitatea și sănătatea publică.

Conform ISO 26000, în aplicarea conceptului RS trebuie respectat un set de principii care să se reflecte în politica și activitatea organizației. Aceste principii au un caracter generic și interdisciplinar și se pot aplica fiecăreia dintre componentele RS, inclusiv SSM.

Responsabilitate – organizația trebuie să fie responsabilă pentru impacturile sale asupra societății, economiei și mediului, să identifice legislația aplicabilă și să asigure respectarea tuturor prevederilor identificate.

Transparență – organizația trebuie să asigure transparența deciziilor și activităților sale care au impact asupra societății și mediului. Ea trebuie să furnizeze stakeholderilor informații referitoare la structura interna, politici, reguli, responsabilități și alte informații ce pot influența dezvoltarea durabilă.

Comportament etic – comportamentul unei organizații trebuie să se bazeze pe valorile cinstei, echității și integrității.

Respect pentru părțile interesate – organizația trebuie să respecte să ia în considerare și să răspundă intereselor părților interesate.

Respect pentru statul de drept – organizația trebuie să se conformeze cerințelor legale în toate domeniile de activitate, chiar și acolo unde legile și reglementările nu sunt implementate corespunzător.

Respect pentru normele internaționale de comportament – organizația trebuie să respecte normele internaționale de comportament.

Respect pentru drepturile omului – organizația trebuie să facă eforturi pentru respectarea drepturilor omului, chiar dacă desfășoară activități în țări în care acestea sunt încălcate.

Toate aceste principii rezonează cu prevederile legale și politicile SSM. Fiind un domeniu foarte reglementat, sănătatea și securitatea în muncă este folosită pentru monitorizarea internă și externă și evaluată pentru respectarea legii. Conform OHSAS 18001 sau alte standarde, sistemele de management sporesc responsabilitatea pentru performanța SSM dincolo de cerințele legale. Sistemele de management integrat (ISO 9001 și ISO 14001 și OHSAS 18001) corelează problematicile SSM cu cele care privesc calitatea și mediul. RS merge un pas mai departe, cu o abordare mai largă.

Luând în considerare experiența în obținerea performanțelor de SSM, companiile pot construi o strategie de RS. Specialiștii din domeniul SSM au un rol important de jucat deoarece știu bine cât de importanta este câștigarea încrederii angajaților și implicarea acestora în inițiativele companiei.

De asemenea, RS trebuie să fie incorporată în toate politicile și toate procesele de gestionare a riscurilor (financiare, de mediu si de SSM).

Pe de alta parte, Standardul SA 8000:2008 este un standard auditabil, bazat pe Declaratia Drepturilor Omului si Conventia Drepturilor Copilului, realizat in colaborare cu diverse guverne, autoritati si organizatii de munca. Ceea ce presupune implementarea acestui standard este in mare masura bazat pe principii de egalitate in sanse si etica la locul de munca.

Implementarea Sistemului de Management al Responsabilității Sociale certifică faptul că organizatia respectă cele mai fundamentale drepturi ale omului și promovează aceste valori în relațiile pe care aceasta le are cu terții. Impactul dorit al acestui standard este diseminarea practicilor etice în ceea ce privește munca și angajatii, la toți colaboratorii unei organizatii, pentru a asigura grupuri de organizatii din ce in ce mai mari si mai numeroasa care sa asigure necesarul minim al angajatilor in acest sens. Practica a demonstrat ca aceste atitudini referitoare la drepturile omului si etica in munca, reprezinta fundatia unui loc de munca placut, echitabil si respectabil care conduc la responsabilitate individuala, concurenta productiva si eficienta.

13

Buletin Informativ

3. Situația curentă a României privind RS

3.1. Constrângeri și oportunități pentru implementarea RS la nivel național

Responsabilitatea Sociala este formata din:• Responsabilitatea economică (toate activitățile care provin sau au legatură economico-

financiară); • Responsabilitatea față de mediu (capacitatea companiei de a controla variabilele si impactul

activitatilor sale asupra mediului); • Responsabilitatea socială (actiunile companiei față de indivizi și comunități, grupuri de

interese și de reprezentare, oamenii care lucrează în companie).

Combinarea acestor trei componente și capacitatea companiei de a le mentine împreuna intr-un echilibru eficient si virtuos duce la nasterea conceptului de “durabilitate”.

Conceptul RS este relativ nou în România și nu se poate preciza un număr exact de organizații care implementează sau își evaluează implicarea în RS. Chiar dacă există o serie de evenimente precum workshop-uri despre RS, Conferința despre etică în afaceri, Conferința Internațională de Responsabilitate Socială Corporatistă, ajunsă la a 6-a ediție, Romanian PR Award, totuși, nu putem vorbi de o centralizare a tuturor programelor existente. Probabil că companiile familiarizate cu grupele de standarde ISO vor înțelege și vor conștientiza și mai acut importanța implementării acestui standard.

3.1.1.Constrângeri

• Din punct de vedere legislativDevenind Stat Membru al UE, România a armonizat rapid legislația existentă cu legislația

comunității europene, ceea ce a dus la un volum mare de reglementări noi, apărute într-un interval scurt, mărind astfel efortul de adaptare a părților vizate.

• Din punct de vedere economicEconomia României a trecut prin schimbări profunde și efectele unei lungi tranziții se resimt

încă. Productivitatea slabă, pierderile tehnologice, competitivitatea slabă a produselor și serviciilor au frânat dezvoltarea economică. Lipsa fondurilor de investiții pentru retehnologizare se resimte și direct asupra producției și indirect asupra condițiilor de muncă și de viață și asupra mediului. În plus, o economie slab dezvoltată aderă mai greu la principii precum concurență responsabilă, achiziții responsabile, relații de muncă corecte.

• Din punct de vedere socialSocietatea românească are o patură de mijloc slab dezvoltată și încă preocupată de stabilitate

materială. Spre deosebire de alte țări, în care această clasă este dominantă și constituie motorul multor schimbări, în România, clasa de mijloc este destul de puțin numeroasă, iar interesul și implicarea în cauze ce țin de responsabilitatea socială sunt de dată relativ recentă.

• Din punct de vedere culturalCultura civică modernă este în curs de formare și implicarea populației în aspecte de interes

comunitar este încă slabă. Percepția riscurilor pentru sănătate și mediu și chiar a celor sociale este mai dezvoltată la populația cu studii superioare din mediul urban dar foarte redusă în celelalte medii.

14

Buletin Informativ

3.1.2. Oportunități

• Din punct de vedere legislativLegislația națională română este armonizată cu cea comunitară ceea ce facilitează schimburile

economice și de forță de muncă, parteneriatele internaționale și investițiile în România. Dezvoltarea instrumentelor de implementare, dar și a celor de control duce la stimularea aplicării sistematice a prevederilor legale.

• Din punct de vedere economicInvestițiile unor firme de renume și cu performanțele economice, tehnologice și de calitate a

produselor sau serviciilor furnizate pot da un exemplu concret de abordare responsabilă a afacerilor. Unele dintre aceste firme au implementat deja conceptul de responsabilitate socială.

Dar, în general acțiunile de RS din sectorul sanitar public se desfășoară prin suportul marilor companii, sectorul medical fiind în primul rând beneficiarul acțiunilor de RS ale acestor companii.

• Din punct de vedere al know-how-uluiAderarea României la UE a deschis calea către accesul la fonduri comunitare pentru finanțare

de proiecte de dezvoltare, care au o componentă importantă de responsabilitate socială.Experiența acumulată în implementarea sistemelor de management al securității și sănătății în

muncă și al mediului în tot mai multe unități constituie o experiență ce poate fi utilizată cu succes în implementarea prevederilor ISO 26000.

• Din punct de vedere socio-culturalEste previzibil să spunem că modelul de consum al populației, care este încă în proces de

formare să fie influențat benefic de schimbările de orientare care au început să se resimtă în tările cu tradiție a consumismului și care fac eforturi să adopte modalități mai responsabile de consum, în privința resurselor, a ciclului de viață al produselor, etc.

Angajamentul unei companii pentru o lume mai buna trebuie sa aiba cel putin trei componente :• Puternic orientata spre un viitor durabil • Standarde inalte de protectia mediului • Actor important in tehnologiile curate

4. Măsuri pentru a favoriza implementarea RS la nivel naționalPentru a putea profita de oportunitățile existente și a face față constrângerilor în vederea unei

implementări a conceptului RS în cât mai multe organizații din România sunt necesare următoarele măsuri:

• Promovarea conceptului RS, a avantajelor și a exemplelor pozitive de implementare a acestuia;

• Definirea unui cadru instituțional care să asigure sprijin organizațiilor în evaluarea măsurilor RS implementate și în măsurarea performanțelor obținute;

• Instruirea părților interesate și a celor implicate în implementarea măsurilor RS;• Conștientizarea populației privind importanța implicării sale în susținerea măsurilor RS.

Partile interesate au deja o serie de asteptari ce pot conduce la implementarea masurilor de RS:

15

Buletin Informativ

Actionari• Evolutia positiva a actiunilor la Bursa• Raport de incredere si comunicare transparenta• Controlul riscului economic, de mediu si social• Reguli eficiente ale companiei• Sustenibilitate pe termen lung a investitiei

Finantatori• Volumul, utilizarea si calitatea debitului• Increderea pietei financiare si finale• Prerspective pe termen scurt si lung

Resurse umane• Administrare în conformitate cu principiile etice si respectarea Codului de etica • Oportunitati egale de dezvoltare profesionala• Satisfactie în poziția ocupată• Retribuție adecvată pozitiei • Formare, sănătate și siguranță la locurile de muncă• Institutii cu carater social • Relatii industriale corecte• Comunicare interna transparenta, eficace si pe scara larga

Clienti• Ascultarea solicitarilor• Continuitea, calitatea si modernitatea serviciului• Prețuri echitabile si transparente• Comunicare pe scara larga, clara si transparenta• Servicii noi

Furnizori• Cresterea numarului de comenzi• Calitatea raportului• Punctualitatea efectuarii platilor• Rapiditatea, claritatea si transparenta procedurilor

Institutii• Corectitudinea si transparenta desfasurarii activitatii• Dialog participativ si concretete.

16

Buletin Informativ

Generatiile viitoare• Sustenibilitatea socio-ambientala a strategiei de dezvoltare• Guvernanta eficace a mediului si educatia ecologica • Reciclarea deseurilor, reducerea consumului intern de energie si apa• Reducerea utililizarii materiilor prime• Dezvoltarea cercetarii, cresterea eficientei energetice• Dezvoltarea surselor regenerabile de energie• Respectul biodiversitatii.

Comunitate• Transparenta si promptitudinea comunicarii• Sustenibilitatea socio-ambientala a instalatiilor industriale• Disponibilitatea penrtu canale de dialog direct cu compania• Relatiile cu grupurile de interese • Initiative in favoarea colectivitatii• Masuri de redistribuire a veniturilor in social, filantropie corporatista • Raporturi cu institutiile internationale, nationale si locale• Raporturile cu media

5. Concluzii

Probleme, precum securitatea și sănătatea în munca și mediul sunt reconsiderate în perspectiva RS și sunt luate măsuri pentru a le integra mai bine și pentru a le face mai vizibile pentru părțile interesate.

Implementarea prevederilor ISO 26000 va contribui la realizarea dezideratului de dezvoltare durabilă, prin adoptarea măsurilor de responsabilitate socială de către organizațiile din România. Transformările economice și sociale prin care trece România pot facilita deschiderea către adoptarea noului concept.

Asumarea angajamentului asupra cerintelor SA 8000 si/sau certificarea acestui Sistem de Management, demonstreaza maturitatea unei organizatiei, seriozitatea acesteia si nu in ultimul rand poate fi un indicator al eficientei si al preocuparilor pentru un sistem complex de activitati colaterale interdependente, care depasesc sfera domeniului de activitate al organizatiei respective.

Experiența dobândită în urma implementării sistemelor de management al calității, mediului și sănătății în muncă pot constitui un avantaj în preluarea prevederilor ISO 26000.

Finanțarea de proiecte de dezvoltare prin fonduri comunitare va ajuta la formarea unei generații de project manageri care să aibă în vedere responsabilitatea socială, ca parte a activităților curente, în conformitate cu strategia comunitara și cu cerințele explicite de calificare a proiectelor.

17

Buletin Informativ

DATE STATISTICE INTERNE AFERENTE INDUSTRIEI CELULOZEI

ŞI HÂRTIEI DIN ROMÂNIA

18

Buletin Informativ

CO

STU

RI T

OTA

LE

LA

1 L

EU

PR

OD

UC

TIE

MA

RFA

, CIF

RA

TO

TAL

AD

E A

FAC

ER

I, VA

LO

AR

EA

INV

EST

ITII

LO

R R

EA

LIZ

ATE

9 lu

ni 2

012

SOC

IETA

TEA

CO

MER

CIA

LA C

OST

UR

I TO

TALE

LA

1 L

EU

PRO

DU

CTI

E M

AR

FAC

IFR

A T

OTA

LA D

E A

FAC

-ER

I

VALO

AR

EA

INV

ESTI

ŢIIL

OR

RE-

ALI

ZATE

-lei-

- m

il.le

i- - m

il.le

i-m

ed 2

012

cum

201

2cu

m 2

012

med

ia 2

012

med

201

1cu

m 2

012

cum

201

1cu

m 2

012

cum

201

1

%

%

%

TOTA

L,di

n ca

re:

1,04

310

8,7

1129

,925

116,

436

,660

34,5

VR

AN

CA

RT A

DJU

D0,

972

99,3

134,

680

110,

410

,754

451,

8C

OM

CEH

CA

LAR

ASI

0,

936

109,

313

9,70

011

3,5

12,1

8945

,7SO

MES

DEJ

- -

2,99

7 -

0,00

0 -

ECO

PA

PER

ZA

RN

ESTI

1,07

510

3,4

80,9

3090

,99,

880

54,8

PETR

OC

ART

P.N

EAM

T0,

850

109,

021

,827

99,1

1,04

437

9,8

PEH

ART

TEC

PET

RES

TI0,

981

99,9

168,

627

108,

02,

793

-C

EPR

OH

ART

BR

AIL

A1,

586

137,

63,

022

66,0

0,00

0 -

DU

NA

PAC

K R

AM

BO

X S

F.G

HEO

RG

HE*

* -

- - -

- -

74,0

3510

7,0

- - -

- -

-EC

OPA

CK

GH

IMB

AV -

- - -

- -

62,9

0698

,5 -

- - -

- -

RO

SSM

AN

N G

RO

UPE

- - -

- -

-22

1,79

020

5,9

- -

RO

ND

OC

ART

ON

CLU

J -

- - -

- -

175,

901

115,

1 -

- - -

- -

VIL

CA

RT C

ALI

MA

NES

TI -

- -

- -

-M

ON

TEB

IAN

CO

TA

RG

OV

ISTE

0,95

198

,212

,993

100,

40,

000

-D

S Sm

ith P

acka

ging

Rom

ania

SR

L -

- - -

- -

30,5

1811

7,5

0,00

0 -

VPK

PA

CK

AG

ING

SA

LON

TA0,

990

101,

751

,705

120,

11,

698

151,

9EU

RO

PA E

XPR

ESS

IASI

- -

11,7

3097

,7 -

-

19

Buletin Informativ

BA

LA

NTA

CO

ME

RC

IAL

A E

XPO

RT-

IMPO

RT

9 lu

ni 2

012

mii

Euro

SOC

IETA

TEA

CO

MER

CIA

LAEX

PORT

IMPO

RTSO

LDU

L B

ALA

NTE

I

TOTA

L, d

in c

are:

5013

0,3

6525

1,0

-151

20,7

CO

MC

EH C

ALA

RA

SI

6206

,010

284,

0-4

078,

0

VR

AN

CA

RT A

DJU

D19

78,9

1651

,632

7,3

SOM

ES D

EJ0,

00,

00,

0

ECO

PA

PER

ZA

RN

ESTI

5408

,737

47,0

1661

,7

PETR

OC

ART

P.N

EAM

T13

80,1

3992

,7-2

612,

6

PEH

ART

TEC

PET

RES

TI24

564,

018

980,

055

84,0

CEP

RO

HA

RT B

RA

ILA

0,0

1063

,2-1

063,

2

DU

NA

PAC

K R

AM

BO

X S

F.G

HEO

RG

HE

449,

099

58,0

-950

9,0

ECO

PAC

K G

HIM

BAV

36

,920

70,7

-203

3,8

RO

SSM

AN

N G

RO

UPE

4617

,240

13,3

603,

9

RO

ND

OC

ART

ON

CLU

J -

- - -

- - -

- -

- - -

-

VIL

CA

RT C

ALI

MA

NES

TI -

- - -

- - -

- -

- - -

DS

Smith

Pac

kagi

ng R

oman

ia S

RL

908,

921

38,3

-122

9,4

MO

NTE

BIA

NC

O T

AR

GO

VIS

TE33

7,4

1395

,6-1

058,

1

VPK

PA

CK

AG

ING

SA

LON

TA42

43,3

5956

,7-1

713,

35

EUR

OPA

EX

PRES

S IA

SI -

- -

20

Buletin Informativ

RE

AL

IZA

RI

IMPO

RT

Cum

ulat

9 lu

ni 2

012

CEL

ULO

ZAA

GEN

T IN

CLE

IER

EA

DIT

IVI P

T H

. TIS

SUE

SOC

IETA

TEA

-t-

-t

-

-t-

CO

MER

CIA

LAcu

m 2

012

cum

.201

2cu

m 2

012

cum

20

12cu

m 2

011

cum

201

2cu

m 2

011

cum

201

2cu

m 2

011

%

%

%

TOTA

L, d

in c

are:

5146

811

5,3

999

145,

259

110

3,4

SOM

ES D

EJ0

-0

- -

-

CO

MC

EH C

ALA

RA

SI

1533

615

8,3

- -

- -

RO

SSM

AN

N G

RO

UPE

- -

815

148,

5

PETR

OC

ART

P. N

EAM

T96

012

7,2

- -

-

PEH

ART

TEC

PET

RES

TI33

276

105,

8 -

-45

510

5,1

VR

AN

CA

RT A

DJU

D0

-13

018

3,1

-

ECO

PA

PER

ZA

RN

ESTI

- -

5079

,4

MO

NTE

BIA

NC

O T

AR

GO

VIS

TE18

9668

,40

-13

698

,1

CEP

RO

HA

RT B

RA

ILA

0 -

458

,3

-

21

Buletin Informativ

EX

POR

T H

AR

TII

Cum

ulat

9 lu

ni 2

012

tone

TO

TAL

HA

RTIE

HA

RTIE

HA

RTIE

HA

RTII

IG

.H

ART

II T

EH.

H. M

IEZ

SOC

IETA

TEA

HA

RTIE

ZIA

R S

CR

ISA

MB

ALA

J S

AN

ITA

RE

SPE

CIA

LEC

APA

C

CO

MER

CIA

LAcu

m

2012

cum

20

12cu

m

2012

cum

20

12cu

m

2012

cum

20

12cu

m

2012

cum

20

12cu

m

2011

cum

20

12cu

m

2011

cum

20

12cu

m

2011

cum

20

12cu

m

2011

cum

20

12cu

m

2011

cum

20

12cu

m

2011

cum

20

12cu

m

2011

%

%

%

%

%

%

%

`

TOTA

L, d

in c

are:

5760

211

0,9

- -

- -

- -

3255

910

4,7

- -

2504

312

0,3

CO

MC

EH C

ALA

RA

SI

6042

86,7

- -

- -

- -

6042

86,7

- -

- -

SOM

ES D

EJ -

--

--

- -

--

--

--

-

RO

SSM

AN

N G

RO

UPE

7280

130,

8-

--

- -

--

--

-72

8013

0,8

PEH

ART

TEC

PET

RES

TI26

157

109,

9 -

- -

- -

-26

157

109,

9 -

- -

-

ECO

PA

PER

ZA

RN

ESTI

1388

992

,4 -

- -

- -

- -

- -

-13

889

92,4

VR

AN

CA

RT A

DJU

D38

88 -

--

--

--

1459

,9-

-38

74 -

PETR

OC

ART

P N

EAM

T -

- -

- -

- -

- -

- -

- -

-

MO

NTE

BIA

NC

O T

AR

GO

VIS

TE34

611

0,1

- -

- -

- -

346

110,

1 -

- -

-

22

Buletin Informativ

EX

POR

T C

AR

TOA

NE

SI C

ON

FEC

TII

PA

PETA

RE

9 lu

ni 2

012

TOTA

L C

ART

OA

NE

MU

CAV

ALE

CA

RTO

N D

UPL

EX T

RIP

LEX

CA

RTO

AN

E TE

HN

ICE

SI

SPEC

IALE

SOC

IETA

TEA

CO

MER

CIA

LAcu

m 2

012

cum

201

2cu

m 2

012

cu

m.2

012

cum

201

1cu

m.2

012

cum

201

1cu

m.2

012

cum

201

1

%

%

%

TOTA

L,di

n ca

re:

660

132,

511

55,0

649

135,

8

PETR

OC

ART

P.N

EAM

T66

013

2,5

1155

,064

913

5,8

C

ON

F.C

.ON

DU

LAT,

tSO

CIE

TATE

Acu

m 2

012

CO

MER

CIA

LAcu

m 2

012

cum

201

1

%

TOTA

L,di

n ca

re:

5681

117,

4V

RA

NC

ART

AD

JUD

0 -

DU

NA

PAC

K R

AM

BO

X43

682

,3SF

. GH

EOR

GH

EEC

OPA

CK

GH

IMB

AV

44 -

RO

SSM

AN

N B

UC

UR

ESTI

1592

-R

ON

DO

CA

RTO

N C

LUJ

1491

53,4

VIL

CA

RT C

ALI

MA

NES

TI0

-D

S Sm

ith P

acka

ging

Rom

ania

SR

L92

514

9,7

VPK

PA

CK

AG

ING

SA

LON

TA11

9313

3,0

EUR

OPA

EX

PRES

S IA

SI0

-

23

Buletin Informativ

PRO

DU

CŢ

II R

EA

LIZ

ATE

LA

PR

INC

IPA

LE

LE

SO

RT

IME

NT

E D

E H

ÂR

TII

10

luni

201

2

-ton

e-SO

CIE

TATE

A C

OM

ER-

CIA

LATO

TAL

HA

RTII

HA

RTIE

ZI

AR

HA

RTIE

SC

RIS

HA

RTIE

AM

-B

ALA

JH

ART

II IG

. SA

NIT

AR

EH

ART

II T

EH.

SPEC

IALE

HA

RTIE

MIE

Z C

APA

Ccu

m

2012

cum

20

12cu

m

2012

cum

20

12cu

m

2012

cum

20

12cu

m

2012

cum

20

12cu

m

2011

cum

20

12cu

m

2011

cum

20

12cu

m

2011

cum

20

12cu

m

2011

cum

20

12cu

m

2011

cum

20

12cu

m

2011

cum

20

12cu

m

2011

%

%

%

%

%

%

%

TOTA

L, d

in c

are:

2594

5110

4,8

- -

0 -

693

283

104,

911

957

,316

6043

104,

8

VR

AN

CA

RT A

DJU

D62

741

134,

5 -

--

- -

-15

816

91,0

- -

4692

516

0,2

CO

MC

EH C

ALA

RA

SI

2621

011

7,4

- -

- -

- -

2621

011

7,4

- -

- -

SOM

ES D

EJ

0 -

- -

- -

0 -

--

--

RO

SSM

AN

N G

RO

UPE

6510

499

,8-

--

- -

--

--

6510

499

,8EC

O P

APE

R Z

AR

NES

TI54

014

84,5

- -

- -

- -

- -

-54

014

84,5

PEH

ART

TEC

PET

RES

TI42

389

105,

3 -

- -

- -

-42

389

105,

3 -

- -

PETR

OC

ART

P.N

EAM

T55

2399

,7-

--

- -

-55

2399

,7 -

--

-M

ON

TEB

IAN

CO

TA

RG

O-

VIS

TE33

4597

,2 -

- -

- -

-33

4597

,2 -

- -

-

CEP

RO

HA

RT B

RA

ILA

125

51,2

- -

0 -

6

- -

119

57,3

- -

24

Buletin Informativ

PRO

DU

CT

II R

EA

LIZ

ATE

LA

PR

INC

IPA

LE

LE

SO

RT

IME

NT

E D

E C

AR

TOA

NE

Cum

ulat

10

luni

201

2 to

ne

SO

CIE

TATE

A C

OM

ERC

IALA

TOTA

L C

ART

OA

NE

CA

RTO

N D

UPL

EX

TRIP

LEX

CA

RTO

AN

E TE

H.

ŞI S

PEC

IALE

cum

201

2cu

m 2

012

cum

201

2cu

m 2

012

cum

201

1cu

m 2

012

cum

201

1cu

m 2

012

cum

201

1

%

%

%

TOTA

L,di

n ca

re:

3520

77,8

2565

73,8

955

90,8

PETR

OC

ART

P.N

EAM

T35

200,

825

6573

,895

512

6,0

CEP

RO

HA

RT B

RA

ILA

0 -

- -

0 -

PEH

ART

TEC

PET

RES

TI0

- -

-0

-

25

Buletin Informativ

PRO

DU

CT

II R

EA

LIZ

ATE

LA

CA

RTO

N O

ND

UL

ATcu

mul

at 1

0 lu

ni 2

012

-t

one-

TOTA

L C

ART

ON

CO

NFE

CTI

I CA

RTO

N

ON

DU

LAT

ON

DU

LAT

SOC

IETA

TEA

CO

MER

CIA

LAcu

m 1

2cu

m 1

2

cum

12

cum

11

cum

12

cum

11

%

%

TOTA

L,di

n ca

re:

2077

4110

2,9

1312

8810

6,7

ECO

PAC

K G

HIM

BAV

22

892

98,2

1843

610

0,7

VR

AN

CA

RT A

DJU

D32

787

101,

235

9010

4,8

RO

ND

OC

ART

ON

CLU

J 49

907

109,

936

384

106,

4

RO

SSM

AN

N G

RO

UPE

4235

110

5,3

3637

810

8,8

DU

NA

PAC

K R

AM

BO

X26

531

101,

915

655

103,

1

SF. G

HEO

RG

HE

VIL

CA

RT C

ALI

MA

NES

TI

0 -

0 -

DS

Smith

Pac

kagi

ng R

oman

ia S

RL

8927

116,

382

1011

7,4

VPK

PA

CK

AG

ING

SA

LON

TA20

288

119,

887

5821

1,3

EUR

OPA

EX

PRES

S IA

SI40

5794

,138

7794

,4

26

Buletin Informativ

CO

NSU

M D

E M

AC

UL

ATU

RA

cum

ulat

10

luni

201

2

-ton

e-

SOC

IETA

TEA

CO

MER

CIA

LATO

TAL

DIN

TA

RA

DIN

IMPO

RT

TOTA

L, d

in c

are:

2324

3922

8094

4345

VR

AN

CA

RT A

DJU

D73

619

7274

787

2

CO

MC

EH C

ALA

RA

SI

1523

013

498

1732

AM

BR

O S

UC

EAVA

7035

368

612

1741

ECO

PA

PER

ZA

RN

ESTI

6150

461

504

0

PETR

OC

ART

P. N

EAM

T76

2576

250

PEH

ART

TEC

PET

RES

TI41

0841

080

27

Buletin Informativ

SIT

UAT

IE P

RIV

IND

NU

MA

RU

L D

E S

AL

AR

IAT

I SI

RE

PAR

TIT

IA A

CE

STO

RA

PE

AC

TIV

ITAT

EA

P

RO

DU

CT

IVA

SI

AU

XIL

IAR

ASe

ptem

brie

201

2

SOC

IETA

TEA

CO

MER

CIA

LAN

R. T

OTA

L SA

LA-

RIA

TI

IN P

RO

DU

CTI

A D

E PA

STE

FIB

RO

ASE

IN P

RO

DU

CTI

A D

E H

ART

IE S

I CA

RTO

NIN

INTR

ETIN

ERE

MEC

. EL.

AM

CA

LTE

SEC

TII

PER

S.TE

H.A

D-T

IV

SI D

E C

ON

DU

CER

E

Sep.

2012

Sep.

2012

Sep.

2012

Sep.

201

2Se

p.20

12Se

p.20

12Se

p. 2

012

Sep.

2011

Sep.

2012

Sep.

2011

Sep.

2012

Sep.

2011

Sep.

2012

Sep.

2011

Sep.

2012

Sep.

2011

Sep.

2012

Sep.

2011

%

%

%

%

%

%

TOTA

L,di

n ca

re:

4239

102,

466

101,

517

0894

,349

295

,563

390

,648

088

,9

VR

AN

CA

RT A

DJU

D10

2690

,5 -

-53

190

,312

788

,827

890

,690

93,8

CO

MC

EH C

ALA

RA

SI

238

93,0

- -

101

101,

025

64,1

7596

,237

94,9

SOM

ES D

EJ

146

119,

7 -

-28

200,

049

140,

021

84,0

4810

0,0

ECO

PA

PER

ZA

RN

ESTI

150

105,

6 -

-70

106,

135

100,

026

89,7

1915

8,3

PETR

OC

ART

P.N

EAM

T26

010

1,6

2410

4,3

9010

0,0

6810

6,3

4595

,733

103,

1PE

HA

RT T

EC P

ETR

ESTI

355

100,

6 -

,15

396

,246

100,

010

110

6,3

5510

3,8

CEP

RO

HA

RT B

RA

ILA

121

110,

0-

-45

102,

311

100,

051

127,

514

93,3

DU

NA

PAC

K R

AM

BO

X.

SF. G

HEO

RG

HE

167

99,4

- -

- -

- -

- -

- -

ECO

PAC

K G

HIM

BAV

18

898

,9 -

- -

- - -

- -

- -

- -

RO

SSM

AN

N G

RO

UPE

713

110,

942

100,

041

911

7,4

114

102,

717

100,

012

110

4,3

RO

ND

OC

ART

ON

CLU

J 25

3 -

- -

- - -

- -

- -

- -

- -

-V

ILC

ART

CA

LIM

AN

ESTI

- -

- -

- -

- -

- -

MO

NTE

BIA

NC

O T

AR

GO

VIS

TE20

7 -

- -

- -

- -

- -

- -

DS

Smith

Pac

kagi

ng R

oman

ia S

RL

171

124,

8 -

-14

114

8,4

512

5,0

- -

2565

,8

VPK

PA

CK

AG

ING

SA

LON

TA19

913

4,5

130

154,

812

120,

019

9538

111,

8EU

RO

PA E

XPR

ESS

IASI

4575

,0 -

- -

- -

- -

- -

-

28

Buletin Informativ

CO

NSU

MU

RI E

NE

RG

ET

ICE

9 lu

ni 2

012

SOC

IETA

TEA

CO

MER

CIA

LA

TOTA

L C

OM

B.

CO

NV

ENTI

ON

-A

LPA

CU

RA

GA

ZEN

ATU

RA

LETO

TAL

CO

NSU

M

EN.E

LEC

TRIC

AEN

.ELE

CTR

ICA

PRO

D.P

RO

PRIE

EN. E

LEC

TRIC

A

DIN

SEN

-mii

tcc-

-mii

t--m

il.N

mc-

-mil.

Kw

h--m

il.K

wh-

-mil.

Kw

h-cu

m

2012

cum

20

12cu

m

2012

cum

20

12cu

m

2012

cum

20

12cu

m

2012

cum

20

12cu

m 2

012

cum

20

12cu

m

2012

cum

20

12cu

m

2012

cum

20

12cu

m

2012

cum

20

12cu

m

2012

cum

20

12

%

%%

%%

%

TOTA

L,di

n ca

re:

50,1

93,8

- -

41,1

93,3

169,

396

,911

,494

,215

7,9

97,2

VR

AN

CA

RT A

DJU

D10

,810

1,5

- -

7,9

100,

739

,111

7,6

- -

39,1

117,

6C

OM

CEH

CA

LAR

ASI

5,

510

1,5

- -

4,8

101,

422

,384

,4 -

-22

,384

,4SO

MES

DEJ

0,0

- -

-0,

0 -

1,9

63,8

- -

1,9

63,8

ECO

PA

PER

ZA

RN

ESTI

10,9

82,0

- -

7,7

82,7

18,1

77,0

--

18,1

77,0

PETR

OC

ART

P. N

EAM

T4,

795

,2 -

4,1

94,8

11,0

101,

59,

010

0,8

2,0

104,

7PE

HA

RT T

EC P

ETR

ESTI

6,9

100,

2 -

-8,

110

0,5

39,5

102,

1 -

-39

,510

2,1

DU

NA

PAC

K R

AM

BO

XSF

. GH

EOR

GH

E -

- -

- -

- -

- -

- -

-EC

OPA

CK

GH

IMB

AV -

- -

- -

- -

- -

- -

- - -

- -

- -

- - -

-R

OSS

MA

NN

GR

OU

PE7,

695

,5 -

-5,

488

,032

,610

0,8

2,4

75,9

30,1

103,

5R

ON

DO

CA

RTO

N C

LUJ

- - -

-

- -

- - -

-

- - -

- -

- -

- - -

- -

VIL

CA

RT C

ALI

MA

NES

TI -

- -

- -

- -

- -

- -

MO

NTE

BIA

NC

O T

AR

GO

VIS

TE0,

691

,5 -

0,

692

,83,

795

,3 -

-3,

795

,3D

S Sm

ith P

acka

ging

Rom

ania

SR

L3,

199

,6 -

-2,

799

,51,

110

3,9

- -

1,1

103,

9V

PK P

AC

KA

GIN

G S

ALO

NTA

- -

- -

- -

1,9

128,

7 -

-1,

912

8,7

EUR

OPA

EX

PRES

S IA

SI -

- -

- -

- -

, -

- -

-