^ 279286 7 ^ INSTITUTUL DE IGIENĂ Şl IGIENĂ SOCIALA, CLUJ

ş i SUBSECŢIA EUGENICA Şl BIOPOLITICÀ A „ASTREI"

BULETIN EUGENIC Ş l BIOPOLITIC Voi. VI. Ianuarie-Februarie-Martie 1935. Nr. 1-2-3.

I. MOLDOVAN: Modificarea legii sanitare şl de ocrotire. Dr. M. ZOLOG: Baza biologică a instrucţiei şcolare. Dr. P . RÂMNEANŢU: Calcularea populaţiei viitoare din Banat,

Criş.-Maram., Bucovina, Basarabia, Vechiul Regat şi România. Dr. O. COMŞIA: Biologia familiei. Dr. P. RÂMNEANŢU şi Dr. P. DAVID: Cercetări asupra originii

etnice a populaţiei din Sud-Estul Transilvaniei pe baza com­poziţiei serologice a sângelui.

I. FĂCĂOARU: Forma capului (indicele cefalic) la români, săcui şi unguri.

Dr. L. PRODAN: Organizarea periferică a inspecţiei sanitare, a stabilimentelor industriale şi comerciale.

1. FĂCĂOARU: Legea germană privitoare la moşia succesorală. Cronica eugenică.

e i -u x Bl*.ateu 'o, . .ih.'iiiwiH

21^286

Modificarea legii sanitare si de ocrotire. I. MOLDOVAIST

IV.

Sunt două probleme pe cari credem util să le discutării-. In cele ce urmează şi anume: alcătuirea Consiliului superior al sănătăţii şi trecerea tuturor instituţiilor spitaliceşti judeţene: şi comunale sub directa administraţie a Ministerului Sănă­tăţii.

Unul dintre principiile de bază afe legii sanitare şi d e ocrotire din 1930, a fost t ransformarea serviciului sanitar în -t r 'un serviciu predominant tehnic, instalarea competinţei teh­nice în rolul de conducere, funcţiunile administrative u r m â n d să devină simple auxiliare ale serviciului. Această transfor­mare u rma să se întâmple în toate compartimentele organi-zaţiunei noastre sanitare, începând cu Ministerul şi până la circumscripţie. Trebuia odată terminat cu stăpânirea forma­lismului biurocratic, care înăbuşea iniţiativa rodnică şi afirma­rea competinţei, neglija cu desăvârşire scopul esenţial al acti­vităţii sanitare: prevenirea de boli şi reducerea mortalităţii, şi nu cunoştea altă preocupare mai importantă decât, formala aplicare a legilor, regulamentelor şi ordinelor, dosare, p r o ­cese verbale, registre, rapoarte , tabele, sancţionarea ocazio­nală a contravenţiunilor etc. Semnificativ era, că în Ministerul sănătăţii, între sutele de funcţionari centrali, erau numai câţi­va medici, deveniţi şi ei mânuitor i de forme, lipsiţi de iniţia­tivă şi de contactul permanent cu progresele ştiinţei şi a ex­perienţei de specialitate.

Reforma nouă cerea t ransformarea organului nostru cen­tral în t r 'un Minister tehnic şi conducerea direcţiilor şi servi­ciilor prin specialişti cunoscători ai rosturilor şi cerinţelor serviciului practic în domeniul competinţei lor. Se cerea m a i departe înfiinţarea de institute de ştiinţă aplicată, menite să cerceteze realităţile şi nevoile sanitare din ţară, să examineze

cât mai urgent, aplicabilitatea la noi a nouilor procedee indi­cate de progresul ştiinţei şi experienţei şi să participe activ la controlul tehnic şi îndrumarea serviciilor sanitare exte­r ioa re . Iar pentru ca Ministerul să aibă la dispoziţie un organ consultativ tehnic, care să pună la contribuţie toate compe-tinţele mai de seamă în principalele domenii ale sănătăţii pu-jblice, s'a creiat Consiliul general al sănătăţii şi ocrotirei.

Acest consiliu era diferenţiat pe comisii de specialitate, cupr inzând câte 5 membr i şi anume pentru: boli infecţioase, medicină curativă, boli sociale, salubritate şi igienă industria­lă, problema farmaciei, puericultura, asistenţă socială, p ro ­b l e m a defectivilor, medicină legală şi problema coordonări i . Aceste comisii, u rmau să lucreze independent, convocate fiind î n şedinţe speciale, iar pent ru examinarea problemelor de competen ţa mai multor comisiuni, aceste puteau să fie con­vocate în şedinţe comune. Toate comisiunile întrunite în Con­siliul general, u rmau să fie convocate odată sau de două ori la an în şedinţă comună, pentru a examina chestiuni de im­por tanţă generală. O delegaţie permanentă a consiliului, com­pusă din 7 membri , a fost instituită pr in legea modificatoare d i n 1933, pent ru a putea sta mai frecvent la dispoziţia Minis­terului în chestiuni de ordin general.

Această alcătuire a Consiliului central a fost modificată p r i n legea din 1934, instituindu-se un consiliu superior al să­nătăţ i i şi asistenţei, compus din 20 membri , dintre cari 6 spe­cialişti (un igienist, un profesor de microbiologie, 3 profesori d e clinică şi un profesor de medicină legală), iar 14 membr i reprezentând funcţiuni sau instituţii variate. Deci nu compe-t inţa specială tehnică, repartizată pe toate problemele pr in­cipale ale sănătăţii publice, este criteriul de selecţionare a membr i lo r consiliului, ci funcţiunea lor, instituţiile sau ser­viciile pe cari le reprezintă şi ale căror interese în mod fi­resc predomină în colaborarea pe care o acordă acei membr i . Noul Consiliu superior deci nu se deosebeşte în mod princi­p ia l de vechiul Consiliu sanitar superior şi nu este capabil sâ cupr indă în activitatea sa îndrumătoare , eu deplină compe-t inţă, toate problemele principale ale sănătăţii publice. Pen t ru & remedia acest defect, Ministerul sănătăţii a instituit în afară d e Consiliul superior o serie de alte comisiuni de specialitate, pe rmanen t e sau ocazionale, cajieejea^de malarie, pelagră, etc.

k m s ,

ş i va I i .desigur .nevoit să tot sporească aceste comisiuni spe­ciale, aşa cum era şi pe t impul Consiliului sanitar superior , «când existau încă vreo 10 sau 15 atari comisiuni speciale. Şi p e lângă aceasta, se jna i preconizează înfiinţarea unei Aca-.demii de medicină, tot cu rosturi de amestec în înd rumarea serviciului sanitar, formată în mod covârşitor tot de aceleaşi pe rsoane .cari sunt sau ar trebui să fie membr i Consiliului central al Ministerului. Şi atunci ne întrebăm, pentruce a tre-ibuit să fie .înlocuit Consiliul general al sănătăţii şi ocrotirei, •care cuprindea pe treaptă de egalitate, toate problemele prin­cipale ale sănătăţii publice, angajând la o colaborare sistema­tică grupuri Ae specialişti, reprezentând în modul cel mai -competent posibil acele probleme, şi făcând inutilă Înfiinţa­rea oricărei alte comisiuni de specialitate? Realizându-se pos-ttulatul esenţial al conducere i serviciilor din Minister prin spe­cialişti, realizându-se un consiliu ceniffel de o cuprinzătoare compet inţă tehnică şi în sfârşit colaborarea teEnică a institu­te lor de ştiinţă aplicată, care ar mai putea să fie justificarea amestecului în treburile sănătăţii publice a Academiei de me­dicină, care să proiectează tot ca organ consultativ şi de în­d r u m a r e a sănătăţii publ ice şi de control al activităţii nor­mat ive şi domeniul sanitar. D e altfel din Academie vor face p a r t e aceiaşi pu ţ in i pricepători membri , cari in t ra sau ar t re­bui să intre şi in Consiliul centra l al Ministerului sănătăţii publ ice . Academia de medicină din Paris , a re în pr imul rând xosturi ştiinţifice şi n u atât sanitare, iar pletora de personali­tăţi medicale, d e care dispune Parisul, şi aşezarea temeinică .a conducerei sani tare de acolo, permi te o organizaţiune şi atribuţiuni, p e car i no i nu le p u t e m imita aidoma, decât cu riscul de a împiedeca p r in t r ' o atare experimentare şi mai anult aşezarea temeinică şi stabilirea autorităţii necesare Mi­nisterului sănătăţii. Iată încă un fapt care justifică p ropune­rea noastră, de a încerca întâi o discuţie lămuri toare şi apoi •o solidarizare an jura i anumitor principii de bază ale organi­za ţiunei noastre sanitare, pen t ru a evita continuarea unor experimentări inutile şi dăunătoare unei evoluţii progresive a sănătăţii noastre publice.

Dacă o atare discuţie obiectivă ar fi avut loc, cu sigu­ran ţă nu se ajungea nici ra dispoziţiile decretului, care t rece ftoate aşezămintele de «spitalizare judeţene şi comunale sub

directa conducere şi adminis t rare a Ministerului sănătăţ i i , descărcând administraţiile locale de orice altă obligaţiune îrr aceasta direcţie, decât de vărsarea unei cote de 15% sau 10% a bugetului lor pe seama Ministerului sănătăţii. Aceste dispo-ziţ iuni lovesc în faţă toată experienţa făcută până acuma la noi şi consacrată în formă de norme categorice în alte ţări.. Noi ştim, şi şi Ministerul actual o afirmă în permanenţă , că medic ina curativă este o problemă de interes local, a cărei satisfacere t rebue să cadă în pr imul rând în sarcina admi­nistraţ i i lor locale. Aceasta însă nu numai în sensul suportări i obligaţiunilor materiale, ci cointeresându-le cât de intens la bunu l mers şi la perfecţionarea progresivă a instituţiilor d e interes local. Part iciparea prefecţilor şi pr imar i lor în Efo­riile spitalelor nu va putea în nici un caz să egaleze răspunde­rea, grija ocrotitoare şi spiritul de jertfă manifestat de atâtea administraţ i i locale faţă de instituţiile spitaliceşti, gospodări te direct de ele şi aparţ inătoare lor, chiar şi în aceste t impuri d e criză. Noi ştim mai departe că gospodăria centrală, nu este capabilă , să dea aceleaşi roade, şi că este o profundă eroare,, de a elimina administraţiile locale din part iciparea efectivă, interesată şi convinsă la treburile sanitare de interes local şi ş t im în sfârşit că Ministerul nostru ar trebui să se descarce tot mai mult de preocupăr i administrative pentru a deveni ceeace t rebue să fie: organul tehnic de conducere a serviciu­lui sanitar şi pent ru aşi putea consacra maximul posibil d e energii operei preventive.

Singura raţiune, nemărturisi tă , a dispoziţiunilor cari n e interesează, nu poate să fie alta, decât de a centraliza fondu­rile date de administraţiile locale şi de a le distribui apoi după bunul plac sau favorizând judeţele şi comunele sărace sau prost gospodărite în contul celor mai bogate sau mai b ine administrate . O nivelare deci, care în acelaş t imp înseamnă şi o stagnare a progresului şi şi o nedreptate. Un avantaj pen­tru unele instituţii, care nu stă în nici un rapor t cu riscul desorganizării generale, care va putea u rma după aplicarea acelor dispoziţiuni.

înţelegem foarte bine necesitatea de a se complecta mi j ­loacele judeţelor sau comunelor sărace. Dar pentru acest scop

' nu era nevoie să se recurgă la dispoziţiile atât de riscate ale decretului amintit. Tendinţa firească trebue să meargă şi la

noi în direcţia angajării administraţii lor locale, la o cât m a i interesată colaborare, la rezolvirea problemelor sanitare d e interes local, care rezolvire trebue să revină cu timpul exclu­siv acelor administraţiuni, evident sub conducerea tehnică a organelor de specialitate. Orice dispoziţie, care loveşte în. acest principiu, este greşită.

Baza biologică a instrucţiei şcolare. Dr. M. ZOLOO.

învăţământul nostru de toate categoriile, dar în special învă ţământu l p r imar şi secundar, a trecut în ultimii ani p r in -t r ' o serie întreagă de frământări , schimbări de principii , metode şi programe, uneori la intervale atât de scurte, încât corpul didactic nici nu a avut t impul necesar să experimen­teze o reformă şi o nouă reformă şcolară impunea deja alte principii şi alte programe, uneori diametral opuse. Fiecare minis t ru de instrucţie a ţinut să-şi legifereze principiile şi me­todele în materie de instrucţie, să modifice ceeace a tăcut an­tecesorul lui, uneori nu atât de dragul principiilor, ci ma i mult de dragul schimbării în sine. Aceste frământări şi con­t inue schimbări au dezorientat corpul didactic şi au transfor­mat în cobai de experienţă elevii.

Nu suntem partizanii principiilor şi programelor rigide in orice împrejurăr i . Ele trebue să se schimbe şi să se adap­teze, după cum cercetările ştiinţifice stabilesc no rme noui , metode mai perfecţionate sau se schimbă structura socială şi biologică a colectivităţii, căreia se adresează, pr in u r m a r e t rebue să se conformeze progresului ştiinţific şi nevoilor spe­cifice a populaţiunei.

In orice împrejurare însă reformele şcolare t rebue să ţină cont de scopul dublu al şcoalei, care este chemată pe de o parte să facă instrucţia elevilor şi în acelaş t imp să facă şi educaţ ia lor, care are o importanţă tot aşa de mare , dacă nu ch ia r mai mare , decât instrucţia. Instrucţia trebue să dea ele­vilor cunoştinţele elementare, fundamentale, pentru a putea beneficia de roadele culturii şi civilizaţiunei şi pentru a-i

ajuta să lupte cu mal mul te şanse pentru, existenţa, iar edm-caţia t rebue să le asigure o desvoltare armonioasă a calităţi­lor biologice: fizice, intelectuale şi morale , pent ru ca să-şi găsească fiecare în viaţă locul cel mai potrivi t şi cei mai c o ­respunzător calităţilor lui .

Reformele noastre şcolare sunt caracterizate pr in negli­ja rea problemelor de educaţie sau accentuarea lor insufi­cientă, ocupându-se aproape exclusiv numai de problemele instrucţiei.

Mai au marea greşală. că toate se adresează unu i elev ipo­tetic, care nu e supus legilor hiologiei şi fiziologiei, funcţiu­nile lui sunt reduse exclusiv numai la cele mintale, fără nece­sităţi, funcţiuni şi per turbaţ iuni fizice, u n u i elev-maşină, fără; alt rost şi chemare decât de a magazina cunoştinţele p revă ­zute în programa analit ică.

Ori toate reformele şcolare, cari nu sunt bazate pe legile biologiei, cari nu recunosc şi nu respectă individualitatea b io ­logică a fiecărui elev şi nu se acomodează fazelor de evolu­ţie a copilului, sunt menite să dea greş, sau la tot cazul să, dea rezultate inferioare aşteptărilor.

Am impresia că fiecare legiuitor a simţit aceasta lacună a reformelor, dar nu a cercetat şi nu a identificat cauzele, a. continuat să legifereze după aceiaş metodă şi în acelaş spirit„ neglijând fondul biologic al învăţământului .

Dacă admitem scopul dublu al şcoalei: instrucţia şi edu­caţia, şi nu se poate să nu-1 admitem când evenimentele zib-nice ne dau nenumăra te exemple de necesitatea imperioasă a ambelor, în acelaş timp trebue să ne dăm seama că ins t ruc­ţia poate da rezultate satisfăcătoare numai în cazul, când este individualizată, adaptată calităţilor hiologice ale elevilor, iar aceste calităţi t rebue ameliorate şi armonizate pr intr 'o educa­ţie integrală: fizică, mintală şi morală. Nenumărate cercetări,, făcute atât în străinătate cât şi în ultimul timp la noi în ţară,, ne arată o considerabilă variaţie a capacităţii biologice a ele­vilor, care face, dacă nu chiar imposibilă, dar la tot cazul di­ficilă instrucţia lor uniformă, şi face ca rezultatele să fie in­ferioare aşteptărilor şi muncii depuse. începând cu cele mai! simple şi mai frecvente defecte fizice: vegetaţiuni adenoide,. hipertrofia amigdalelor, defecte oculare, până la cele mai g ra ­ve, din nenorocire la noi şi aceste destul de frecvente: s u b -

nutr i ţ ia şi tuberculoza, toate reduc capacitatea f iacă a elevi­lor şi implicit reduc şi capacitatea lor de muncă şi progresul şcolar. Cum ne vom putea adresa în mod uniform acestor elevi şi cum vom putea pret inde dela ei aceiaş munca şi ace-laş rezultat, când capacitatea lor fizică şi rezistenţa lor este aşa de diferită?

Pr ivind elevii din punct de vedere al desvoltării minta le , constatăm aceleaşi vanaţ iuni . Pe lângă un număr mai m a r e de elevi normal desvoltaţi din punct de vedere mintal, cu eta­tea fiziologică şi mintală egală, găsim totdeauna un număr de elevi întârziaţi, cu o etate mintală inferioară etăţii fiziologice şi un număr de copii înaintaţi din punct de vedere mintal , având o etate mintală superioară etăţii fiziologice, aşa zişii copii dotaţi.

Copiii întârziaţi, chiar făcând cele mai mari eforturi, n u pot să progreseze la şcoală în aceiaş rijpi în care progresează colegii lor normali , dar nu numai atât, în urma faptului că răpesc un timp mai îndelungat şi mai multă energie învăţă to­rului, decât cei normali, reduc timpul şi energia destinată in­strucţiei restului de elevi şi în mod indirect retardează şi p r o ­gresul lor.

Copiii cu defecte morale, aşa zişii „copii probleme", car i pe lângă pericolul ce-1 prezintă pentru ceilalţi copii, mai sunt responsabili şi de o mare pierdere de timp şi energie din pa r ­tea învăţătorilor, împiedecă de asemenea progresul normal al instrucţiei, în defavorul normalilor.

Instrucţia unui grup heterogen de elevi, pe lângă că este o muncă chinuitoare şi obositoare, nu dă nici rezultate satis­făcătoare, iar după un timp oarecare, se manifestă şi influin-ţele ei dăunătoare asupra tuturor categoriilor de elevi. Nu rămâne altceva de făcut, decât individualizarea instrucţiei şi adaptarea ei calităţilor biologice ale fiecărui elev.

De o individualizare în sensul strict al cuvântului, în epoca în care instrucţia nu mai este privilegiul numai unei categorii sociale, nu se poate vorbi. Individualizarea însă în sensul ca elevii unei clase, care este unitatea dîdachcă, să fie aproximativ de aceiaş valoare biologică, prin u rmare în linii generale să poată fi instruiţi în mod uniform, este realizabilă. Aceasta este de dorit, atât în vederea unei instrucţii mai satis­făcătoare, cât şi în interesul sănătăţii elevilor.

s Egalitatea biologică a elevilor se poate obţine prin două

căi: prin selecţionarea lor şi prin corectarea defectelor, de cari eventual ar suferi. Egalitatea biologică astfel obţinută, irebue păstrată prin creiarea unor condiţiuni favorabile de muncă, prin respectarea timpului destinat recreaţiei, exer­ciţii fizice sistematice şi educaţie integrală.

Acestea sunt principiile fundamentale, cari constitue baza biologică a instrucţiei, şi de cunoaşterea şi respectarea cărora dep inde atât progresul şcolar, cât şi evoluţia normală a ele­vi lor .

Examenul medical şi psihologic ne permite cunoaşterea valorii biologice a fiecărui elev şi în plină cunoştinţă de cauză jrntem proceda la selecţionarea lor. Nu e necesară o selecţio­n a r e prea severă, la o complectă uniformitate nu putem ajunge pe calea aceasta, numai reducând foarte mult număru l «elevilor, restul se poate obţine pr in corectarea defectelor şi •educaţie. Vor fi eliminaţi însă din grupul elevilor cari con­st i tue clasa, aceia, a căror valoare biologică este mult infe­r ioară normali lor şi a căror prezenţă împiedecă progresul in­strucţiei şi periclitează valoarea biologică a celor normali .

In această ordine de idei, copiii, a căror stare fizică, min­tală şi morală va fi incompatibilă cu şcolaritatea, vor fi în­d ruma ţ i la şcoli speciale, unde pe lângă instrucţie, care în acest caz cade pe plan secundar, vor fi supuşi unui t ra tament adecvat. In acest scop trebue să se creieze şi la noi o serie întreagă de şcoli şi instituţii speciale, sau să se înmulţească n u m ă r u l celor existente, ca de ex. şcoli pentru debili mintali, şcoli în aer liber şi preventorii pentru pretuberculoşi şi anu­mite forme de tuberculoză (extrapulmonare) , şcoli pentru elevi cu defecte morale, etc.

0 altă modalitate pentru selecţionarea elevilor, este şi p r imi rea lor în şcoală numai pe baza determinări i valorii lor biologice. Copiii găsiţi inferiori din punct de vedere mintal tşi debili din punct de vedere fizic, deşi au vârsta ae şcolari­tate obligatorie, vor fi primiţi numai cu 1—2 ani mai târziu, când şi din punct de vedere mintal vor fi ajunşi la vârsta ne­cesară începerii şcolarităţii şi se vor fi refăcut şi din punct de vedere fizic. Este cu mult mai util şi pentru elevi, dacă încep mai târziu şcoala, când vor putea rezista mai bine muncii la care vor fi supuşi.

Cu mult mai mulţumitoare sunt rezultatele obţinute prin <i doua cale, adică prin corectarea defectelor şi o educaţie in­tegrală pentru prevenirea acestora.

In vederea acestui scop însă, ar trebui ca pe de o pa r t e corpul didactic să fie mult mai temeinic şi detaliat instruit în problemele biologiei şi igienei, pe de altă parte ar trebui in­tensificată activitatea medicilor în domeniul igienei şi medi-cinei şcolare. Până când aceste două condiţiuni p re l iminare n u sunt satisfăcute, rezultate apreciabile nu se pot aştepta. In -t r 'adevăr t rebue să recunoaştem că pregătirea corpului didac­tic în domeniul biologiei şi igienei, este prea superficială şi incomplectă, ceeace nu-i permite să activeze mai intens în această direcţie.

Studiul biologiei şi igienei ar trebui să fie un studiu fun­damental şi important în programul şcolilor normale, atât pen t ru activitatea profesională a învăţătorilor, în cadrele scoalei, cât şi în vederea desvoltării unei activităţi mai rodnice i n sânul populaţiei, pr in t re care traesc, ei fiind în foarte mul te hazuri singurii căr turar i ai comunelor.

Dacă la şcolile normale se mai fac oarecari cursuri rud i ­menta re în aceste domenii, pregătirea profesorilor secundari este şi mai lacunară din acest punct de vedere. Profesorii se­cundar i îşi încep activitatea profesională exclusiv numai cu cunoştinţele elementare de igienă primite în liceu, la Univer­si tate nu au nici un curs în acest domeniu. Să nu ne mi răm deci de rezultatele uneori dezastruoase ale instrucţiei, dacă corpul didactic nu cunoaşte şi nu respectă normele elemen­tare ale biologiei şi igienei, instrueşte toţi copiii în mod iden­tic, ca şi când toţi ar avea aceleaşi calităţi şi dispoziţiuni.

„Azi şcoala este un scop în sine, un loc de exper imentare p e n t r u o pedagogie oarbă faţă de necesităţile elementare ale vieţii, o instituţie menită de a da fizicului, intelectului şi ca­racterului o îndrumare direct opusă cerinţelor individului, naţiunii şi patriei. Rezultatul final al acestei instrucţiuni, pen­tru care se pierde cea mai frumoasă şi cea mai preţioasă pa r te a vieţii, partea în care ar trebui să fie concentrată bucuria , fericirea şi libertatea neîncătuşată de forme prea rigide şi inutile, rezultatul acestei instrucţiuni sunt absolvenţi slăbiţi, deraiaţ i ca fizic, fără rezistenţă şi disciplină morală, miopi,

iO

fără voinţă şi hotărîre, fără pregătire pentru necesităţile rea le ale vieţii.

Cine profită de acest fel de educaţiune? Se crede probabi l că statul, ori mai bine zis conducerea

statului, al cărui exponent şi instrument este Ministerul in ­strucţiei publice, deci un cerc restrâns de persoane ori de in­terese, care evident are nevoe de o masă servilă de cetăţeni, fără părer i proprii , fără voinţă şi iniţiativă: o conducere a destinelor patriei care nu prevede şi nu simte răspunderea pent ru viitor şi distruge în loc să clădească". (Prof. Moldovan, Biopolitica, Cluj, 1926).

Acestea sunt motivele pentru cari şcoala nu este privită cu dragostea cu care ar t rebui să fie privită, ea inspiră mai mult frică, decât simpatie, mai mult repulsiune decât atrac-ţ iune. Aceasta este greşala fundamentală a organizării învăţă­mântului nostru, de care sufere toate legiuirile noastre şcolare.

A doua chestiune ridicată, lipsa de activitate a medicilor în domeniul igienei şcolare, are aceiaş importanţă şi aceleaşi consecinţe, ca şi lipsa de pregătire in domeniul biologiei şi igienei, a corpului didactic. Deşi în aceasta privinţă s'au ară­tat unele bune intenţiuni şi s'au luat oarecari dispoziţii din par tea Ministerului Sănătăţii şi Instrucţiei, acestea au rămas numai intenţiuni şi dispoziţiuni, foarte puţine au fost t raduse în realitate.

Greşala în privinţa aceasta este cu atât mai mare, cu cât până la pregătirea necesară a corpului didactic ar fi fost sin­gura cale, pr in care se putea veni în ajutorul elevilor, dar noi ne-am lipsit şi de acest ajutor, cu toate că am avut personal aproape suficient la dispoziţie şi nu se cerea o nouă încărcare a bugetului. Această greşala are repercusiuni nu numai asu­p r a sănătăţii elevilor, ci asupra sănătăţii publice în general.

Intr 'adevăr, nu există o altă ocaziune mai potrivită şi mai uşor accesibilă în care am putea lucra cu mai bune rezultate pentru sănătatea populaţiei, atât direct, pr in corectarea de­fectelor cât şi indirect, în mod preventiv, pr in educaţie igie­nică, decât epoca şcolară.

Şcolaritatea fiind obligatorie la o anumită vârstă şi pe o perioadă destul de lungă, toată populaţia trece prin şcoală, afară de un n u m ă r infinit de mic, şi trece chiar la o vârstă, la care este mai susceptibilă faţă de toate influinţele externe,.

se poate modela, educa mai uşor, i-se pot corecta defectele de cari sufere, se poate obişnui cu anumite reguli e lementare de igienă, cu ajutorul cărora îşi poate păstra şi chiar perfec­ţiona sănătatea.

Şi totuşi această epocă este una dintre cele mai neglijate. Aşteptăm până ce bolile şi defectele se agravează, tuberculoza,. veneriile şi alte boli îi degradează şi îi decimează, ca să con­struim spitale în cari să moară .

Punând medicii de circumcsripţii rurale, urbane şi şco­lari la lucru, intensificând activitatea lor în acest domeniu, şi . făcând-o cbiar cea mai importantă şi fundamentală, am pu­tea obţine rezultate cu mult mai satisfăcătoare, la un cost cu mult mai redus, decât mai târziu pr in ospitalizare şi t ra tament medical.

Activitatea medicală trebue să fie secondată şi completată cu activitatea surorilor de ocrotire, ace^Je admirabile educa­toare practice în domeniul igienei, create şi pregătite în m o d special pentru aceste probleme.

Prin aceste dispoziţiuni, adică prin pregătirea mai temei­nică în biologie şi igienă a corpului didactic şi pr in intensifi­carea activităţii medicilor la şcoli, s'ar putea pune bazele unei instrucţii mai raţionale şi s'ar putea aduce reale servicii să­nătăţii publice.

A ireia problemă care merită deasemenea discuţii mai ample, o formează condiţianile de muncă ale elevilor şcolari. Muncitorii industriali, după îndelungate şi uneori violente lup­te, au reuşit să-şi asigure condiţiuni de muncă, de cari elevii şcolari nici azi nu beneficază. Pent ru muncitori s a fixat şi s'a legiferat deja de mult munca de 8 ore la zi, s'au reglementat condiţiuniie minimale de igienă a muncii, cari le asigură con­servarea sănătăţii, s'au reglementat condiţiuni speciale pentru minori şi femei, până când pentru elevii şcolari,, incompara­bil mai avizaţi la protecţia legii, nu s'a făcut aproape nimic. Durata muncii elevilor şcolari este de multe ori mai lungă ca a muncitori lor industriali, fiindcă pe lângă acele 5—6 ore de muncă depuse la şcoală, programul şcolar le mai impune câte 2—3—4 ore de muncă, care trebue făcută acasă. Organele su­perioare şcolare şi corpul didactic, chiar din cauza lipsei de pregătire în domeniul biologiei şi igienei, nu-şi dau seama că există o limită a capacităţii de muncă, chiar şi pentru elevii

rnormal i , că această limită la elevii inferiori din punct de ve­dere fizic şi intelectual este scăzută, şi dacă se trece peste ea, se manifestă semnele surmenajului, care la rândul lui le re ­

aduce şi mai mult capacitatea de muncă, le scade vitalitatea şi rezistenţa faţă de boli, ca la finea şcolarităţii să avem certi­ficate şi diplome, dar să nu mai avem oameni capabili de muncă .

Condiţiunile de muncă ale elevilor şcolari lasă mult de dorit . înţeleg necesitatea imperioasă a înmulţirii şcolilor, pen­t ru a repara lipsurile suferite în trecut, cred însă că nu numai n u m ă r u l ci şi calitatea lor este importantă.

Sunt norme igienice elementare pentru construcţia şcoli­lor, confecţionarea mobilierului şcolar şi cărţilor didactice,

• cari sub nici un motiv nu ar trebui desconsiderate şi neglijate, ^ al tcum vom ajunge să r idicăm nivelul civilizaţiei şi culturei, d a r să nu mai avem cine să se bucure de ele.

Cari sunt azi condiţiunile de muncă ale elevilor şcolari în majoritatea şcolilor? Sălile de învăţământ sunt neîncăpă­toare, cu un n u m ă r de elevi peste limita admisă, aerul este viciat, fiindcă posibilităţile de ventilaţie sunt o raritate, băn­cile confecţionate contrar tuturor principiilor igienice şi fi­ziologice, manualele didactice din hârtie de calitate inferioară, de multeori cu litere defectuoase, din cari elevii t rebue să în­veţe la o lumină, mai cu seamă când e artificială, insuficientă. Rezultatul acestor condiţiuni de muncă nu întârzie să se ma­nifeste, cu atât mai curând şi cu atât mai intens, cu cât con­diţiile fizice ale elevilor sunt mai puţin mulţumitoare: elevi slabi, subnutriţi , debili, surmenaţi , victime a tuturor bolilor inlecţioase, în special a tuberculozei, iar progresul şcolar, atât cantitativ, cât şi calitativ, sub aşteptări.

0 politică şcolară bazată pe legile biologiei şi fiziologiei, t r ebue să îndepărteze aceste condiţiuni, cât mai curând, alt-

• cum este periclitată nu numai instituţia şcoalei, dar însăşi vi­goarea biologică a populaţiei.

Programele şcolare sunt unanim recunoscute ca prea în­cărcate. Sunt prea încărcate chiar şi pentru copiii normali şi sănătoşi, şi pentru condiţiuni de muncă satisfăcătoare; sunt

•cu atât mai încărcate pentru copiii slab desvoltaţi şi pentru • condiţ iuni de muncă neigienice. Se argumentează că, copiii nu au cunoştinţe suficiente şi se crede că nu învaţă suficient.

Copiii nu ştiu, nu pentru că nu învaţă, dar chiar pentru că în­vaţă prea mult, au programele prea încărcate, sunt obosiţi ş l surmenaţi , şi din cauza studiilor şi din cauza condiţiunilor de muncă.

Consecinţa fiziologică a oricărei munci este oboseala, iar aceasta este cu atât mai intensă, cu cât munca este mai grea^ condiţiunile de muncă mai rele şi valoarea biologică a celui care munceşte, mai mică. Defectele şi bolile elevului reduc-ele înşile, capacitatea lui de muncă. Să nu se uite nici un mo­ment că elevul întreg merge la şcoală, el e o unitate indivizi­bilă, la şcoală nu poate fi considerat numai intelectul lui şi neglijat fizicul, toate influinţele nocive le resimte elevul întreg.

De o importanţă deosebită sunt, pentru sănătatea elevilor şcolari, pauzele şi exerciţiile fizice. Munca oboseşte, pauza re -crează. Nerespectarea pauzelor este o adevărată crimă cont ra sănătăţii elevilor şi în acelaş timp un facfor, care reduce p r o ­gresul şcolar. Industriile raţionalizate au introdus, deja de mult, pent ru muncitorii lor adulţi, pauze la anumite intervale, . în contul orelor de lucru, şi cu toate acestea, r andamentu l muncii nu numai că nu a scăzut, dar s'a urcat chiar, atât d in . punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.

Pauzele trebue să fie cu atât mai de lungă durată, cu cât copiii sunt mai mici, de 15—20 minute pentru grădinile de copii şi cl. I—II. pr imară , iar după 2 ore de curs, o pauză de 30 min. La copiii mar i pauzele sunt mai scurte, dar nici odată-nu sub 10 minute; acestea să fie însă sever respectate, să nu . se reducă sub nici un motiv, aşa cum le place multora dintre profesori.

Recreaţia să se facă necondiţionat în aer liber, nu în sala de învăţământ, nici în coridor, fiindcă se împiedecă pe de o par te ventilaţia acestor încăperi, iar pe de altă par te este u n fapt demonstrat în mod ştiinţific, că aerul din spaţii închise, chiar dacă are aceiaş compoziţie chimică şi aceleaşi propr ie­tăţi fizice ca şi aerul extern, nu are acelaş efect recreator şi stimulant.

Exerciţiilor fizice trebue să li se dea importanţa cuvenită, ele. t rebue puse pe pr imul plan în programul şcolar. Nu t re­bue considerate numai ca o umplutură a programului şcolar, ci esenţiale pentru asigurarea desvoltării fizice a copiilor, i a r

-alternanţa muncii mintale şi a exerciţiilor fizice, ca un factor impor tan t pent ru evitarea surmenajului .

In alcătuirea programului şcolar, pe lângă respectarea in­dividualităţii biologice a copiilor, t rebue respectată şi dife­renţa dintre sexe. Deosebirea dintre bărbaţ i şi femei nu se re ­zumă numai la diîerenţa de sex, ci sunt deosebiri cu mult mai profunde, sunt deosebiri de calităţi fizice, intelectuale şi jnora le , cari t rebue respectate, iar instrucţia adaptată lor. Trebue cultivate însuşirile specifice ale ambelor sexe, iar des-voltarea şi armonizarea acestor însuşiri, t rebue făcută după legile biologiei şi fiziologiei.

In altă par te a acestui articol am spus, că educaţia ele­vilor, înţelegând sub aceasta totdeauna educaţia integrală, fi­zică, mintală şi morală, are cel puţin aceiaş importanţă pen­tru viitorul copilului ca şi instrucţia, de multeori chiar mai mare. Pr in u rmare şcoala t rebue să se ocupe de ambele p ro -i l e m e în aceiaş măsură . Sarcina educaţiei revine din ce în ce mai mult şcoalei, din motivul, că familia, din nenumăra te cauze bine cunoscute, se poate achita tot mai puţin şi mal in­complet de această sarcină. Tot programul şcolar, toate stu­diile, t rebue să fie infiltrate cu principiile fundamentale ale unei educaţiuni integrale sănătoase, iar toate persoanele ofi­ciale, cari vin în contact cu elevii: învăţători, profesori, me­dici, surori de ocrotire, e t c , t rebue sa caute cât mai multe p o ­sibilităţi, ca să demonstreze şi să exemplifice aceste principii .

De o importanţă deosebită este pentru viitorul copiilor, cunoaşterea legilor fundamentale ale biologiei şi igienei, cari ne cârmuesc viaţa şi ne determină evoluţia ca individ şi na­ţiune.

Cunoaşterea acestor legi fundamentale, p recum şi a ra­p o r t u l u i dintre om şi mediul extern, influinţele mediului ex­tern şi social asupra omului, apărarea sănătăţii faţă de toate influinţele nocive, conservarea şi perfecţionarea sănătăţii, for­marea obiceiurilor în această direcţie, responsabilitatea bio­logică faţă de noi înşine şi faţă de familia şi naţiunea din care facem parte, vor fi cunoştinţe cu mult mai utile, atât pent ru viitorul individului, cât şi al familiei şi naţiunei, decât multe

-altele, cari s'au învăţat şi s'au uitat, fără nici o urmă. înţeleg «că rostul şcoalei este cultivarea minţii, dar în aceiaş măsură .•şi cultivarea trupului şi a sufletului, ameliorarea familiei, ce-

l u l a biologică şi socială a naţiunei. Şcoala nu trebue să cultive individualismul strâmt, egoist, ci din contră spiritul de largă generozitate, simţul de răspundere faţă de familia şi na ţ iunea din care facem parte.

Baza biologică a instrucţiei şcolare are multe şi variate aspecte. In cadrul acestui articol am putut aminti numai o par te din ele. Problema este însă nu numai importantă ci şi extrem de urgentă. Alte ţări au parcurs deja un lung d rum în această direcţie.

Dacă dorim să ne menţinem şi chiar să ne consolidăm iocul ce-1 deţinem în concertul popoarelor europene, t rebue să procedăm de urgenţă la aşezarea instrucţiei noastre pe s ingura bază care ne garantează eficacitate ei: pe baza bio­logică.

Calcularea populaţiei viitoare Jln Banat, Criş.-Maraui., Bucovina, Basarabia, Vechiul Regat şi

România. Dr. PETRU RÂMNEANŢU.

a) Banat.

In calcularea populaţiei viitoare din Banat şi celălalte pro--vincii istorice vom aplica curba logistică în acelaşi fel ca şi la •calcularea populaţiei din Transilvania ').

Populaţia suprafeţei actuale a Banatului, dela 1869 până la 1930, a evoluat conform cifrelor cari urmează:

Anul Populaţia

1869 8 2 3 , 2 2 7 1880 8 0 2 , 3 3 2 1890 8 7 3 , 9 3 4 1900 9 2 9 , 6 4 2 1 9 1 0 9 6 8 , 9 4 7 1 9 3 0 9 4 1 , 5 2 1

Valoarea cea mai potrivită pentru d am fixat-o egală cu 0, iar pentru K de 4,650,000. In acest fel asymptota superioară este 4,650,000 2).

' ) Vezi Buletinul eugenie şi b'opolitic, Cluj, Nr. 8 - 9 - 1 0 , 1 9 3 4 . 2 ) In calculele făcute nu am ţinut seama de valori mai mici de-

•cât o m i e ; populaţia am exprimat-o în milioane, de ex. : în loc de 1 , 6 5 0 , 0 0 0 am notat 1 .650.

Pentru creşterea populaţiei din Banat am obţinut u rmă­

toarele valori, ale curbei logistice : y = ^ Qj()|!-i)u77t ' Diferenţele dintre populaţia observată la recensăminte şi

cea calculată prin ajutorul valorilor formulei curbei logistice? (prima aproximaţie, p<? care am aplicat-o şi Ja Transilvania şi vom aplica-o şi la celăialte provincii) sunt următoarele :

Diferenţele în Anul mii. dintre y obs.

şi y calc.

1869 — .026 1880 + . 030 1 8 9 0 — . 0 1 0 1900 — .035 1 9 1 0 - . 0 4 3 1 9 3 0 + .046

Cea mai mare diferenţă s'a produs pentru anul 1930, î a raloare de .046 milioane sau de 5 % faţă de populaţia din acel an.

Deviaţia standard sau tip, a diferenţelor dintre cifrele calcu­late şi observate, este egală cu .0338 miioane.

In tabloul care urmează redăm cifrele populaţiei calculate a Banatului înainte de recensămintele considerate şi cifrele pe cari le va avea în epoca culturală actuală.

Cifrele populaţiei observate şi calculate din Banat. (Tabl. No. 1).

Anul Populaţia în mii

Anul Populaţia in mii

Anul Observată Calculată

Anul Observată Calculată

Asympt. iof. 0 0 0 1910 9 6 9 9 2 6 1650 245 1920 9 5 7 1700 3 3 6 1930 9 4 2 9 8 8 1 7 5 0 4 5 0 1940 1,018 1770 5 0 2 1950 1 ,048 1790 5 5 7 1960 1,077 1810 6 1 5 1970 1,155 1820 645 1980 1 ,133 1830 6 7 5 2 0 0 0 1,186 1840 7 0 6 2 0 3 0 1,259 1 8 5 0 737 2 0 6 0 1,323 1860 7 6 9 2 1 0 0 1,396 1869 8 2 3 797 2 1 5 0 1,468 1880 8 0 2 8 3 2 2 2 0 0 1 5 2 2 1890 8 7 4 864 2 2 5 0 1,560 1900 9 3 0 895 Asympt.sup. 1,650

Rata de creştere (r) a popularei din Banal, cetită din for­mula logistică fiind foarte mică, ne justifică creşterea lentă a populaţiei acestei provincii. In anul 1980 va avea numai 1,133,000 locuitori, iar la recensământul care se va face la anul 2030 va avea 1,959,000.

Cifra maximă a populaţiei din Banat, într'o epocă dincolo de 2250, va fi de 1,650,000.

Densitatea relativă a populaţiei din Banat la această epocă de saturaţie va fi de 88 de locuitori pe 1 kmp. Această densi­tate relativ redusa la care poate ajunge vreo dată Banatul con-stitue o curiozitate demografică, care va cere foarte multe studii de descifrare.

b) Crişana-Maramureş.

Crişana-Maramureş, formată din suprafaţa actuală a celor 4 judeţe cari o compun (Arad, Bihor, Salu-Mare, Maramureş), în epoca 1869—1930, a avut următoarea^ evoluţie a populaţiei re-censate.

Anul Populaţia

1869 1 ,000 ,174 1880 9 2 5 , 9 4 1 1890 1 ,055 ,909 1900 1 ,182 ,349 1910 1 ,315 ,367 1 9 3 0 1 ,390 ,243

Asymptotei inferioare i s'a potrivit mai precis valoarea 300,000, iar celei superioare 1,750,000 (K).

Pentru curba logistică, am obţinut următoarele valori :

y—.300 = 1 + L a i 4 l e - o m ( H t • ( v e z i n o t a 2 dela papr. 15) Populaţia calculată diferă de cea observată la recensăminte,

conform următoarelor cifre:

Anul Dif. în mii. dintre y obs. şi y calc .

1869 — . 0 8 4 1880 + . 0 8 0 1890 + . 0 3 4 1 9 0 0 — . 0 0 5 1910 — . 0 5 2 1 9 3 0 + . 0 3 9

In anul 1809 diferenţa a fost destul de însemnată, de .OS4 de mii. sau 9 ° 0 .

Deviaţia tip a diferenţelor produsa este de .056 mii. Cifrele observate şi calculare ale Criş-Maramureşului le ce­

tim, din următorul tablou:

Cifrele populaţiei observate şi calculate din Oiş-Maramiţreş. (TăbU No. 2).

Anul Populaţia în mii

Anul Populaţia în mii

Anul observată calculată

Anul observata calculată

Ssympt.iRf. 3 0 0 1 9 1 0 1 1,315 1,263 1 6 5 0 3 1 2 1920 1 ,348 1700 3 3 3 1930 1 ,390 1 ,429 1750 3 8 6 1940 1,506 1770 4 2 4 1950 1,577 1 7 9 0 4 7 9 1960 1 ,642 1810 5 5 3 1970 1,701 1820 5 9 9 1930 1 ,753 1830 651 2000 1,838 1840 710 2 0 3 0 1,926 1850 776 2 0 6 0 1,980 1860 8 4 7 2 1 0 0 2 , 017 1869 1 ,000 9 1 6 2 1 5 0 2 ,038 1880 926 1,006 2 2 0 0 2 , 0 4 5 1890 1,056 1,090 2 2 3 0 2 , 0 4 8 1900 1 ,182 1,177 flsymptsup 2 , 0 5 0

Populaţia Oriş.-Maramitreş, auânl rata de creştere mai mare decât Banatul şi chizr decât Transilvania, la anul 1980 va fi de 1,753,000 locuitori, iar la 2030 v.i ajuige la o cifră dublă celei din 1869.

Maximum de populaţie, în cifre 2,050,000, Crişana-Mar. v» avea în jurul anului 2150. Densitatea relativi în acel timp va fi 96 de locuitori pe 1 kmp., intermediară deci între a Banatului şi a Transilvaniei.

c) Bucovina. Cifrele de care ne-am servit în calcularea viitoarei popu­

laţii din Bucovina au fost cele obţinute la recensămintele dintre anii 1774 şi 1930, publicate în parte de către Dr. Aurel Mora-r iu 1 ) . Le ledăm în Tab l Nr. 3

Celor două asymptote, inferioară şi superioară, le corespund, valoarea 0 psntru prima şi 1,250,000 p e n r u a doua. (nu am no­tat valori mai mici decât o mie), (vezi nota 2 de la pag. 15)

Valorile formulei logistice pe cari le-am obţinut sunt urmă-1.250

toarele: y = ^ m & _ , u 2 0 7 1 • Bucovina deşi, încă astăzi are cea mai mare densitate a

populaţiei, totuşi observăm că are cea mai mare rată de creştere dintre provinciile considerate până în prezent.

') Dr. Aurel Morarlu: Bucovina, 1774 — 1 9 1 4 , Buc. I. şi II.

Intre cUreie populaţiei observate şi calculare prin formula >de mai sus, s'au produs următoarele diferenţe :

Anul Dlf. în mii. dintre y obs. şi y calc. Anul

Dif. in mii. dintre y obs. şi y calc.

1779 + . 0 0 1 ; 1875 — . 0 0 4 1786 — . 0 0 2 1880 + . 0 0 4 1800 — . 0 2 5 1 8 9 0 — . 0 0 5 1848 — . 0 0 1 1900 — . 0 2 9 1 8 6 0 — . 0 0 9 1910 — . 0 4 1 1869 — . 0 0 8 1920 — . 0 2 6

^Maximum de diferenţă, de .041 mii. sau 5.4% se observă, In anul 4910. Deviaţia tip a diferenţelor este de .0184 mi i , mult mai mică faţă de a provinciilor analizate în paginile precedente.

Evoluţia populaţiei înainte de epoca recensămintelor şi după-;aceea o observăm în tabloul următor :

Cifrele populaţiei observate şi ealcull le din Bucovina. (Tabl. No. 3).

Anul Populaţia In mii

Anul Populaţia in mii |

Anul observata calculată

Anul observată | calculată

Âsympt.inî. 0 0 0 1920 8 2 4 1650 009 1930 854 8 8 0 1700 025 1940 9 3 2 1750 0 6 8 1950 9 7 8 1760 0 8 2 1960 1,020 1779 117 118 1970 1,056 1786 136 134 1980 1,088 1800 198 173 1990 1,115 1848 3 7 8 3 7 9 2 0 0 0 1,138 1 8 6 0 4 5 7 4 4 8 2 0 2 0 1,174 1869 511 5 0 3 2 0 3 0 1,187 1875 5 4 4 5 4 0 2 0 6 0 1,215 1880 5 6 8 5 7 2 2 1 0 0 1,235 1890 6 4 2 637 2 1 5 0 1.244 1900 7 3 0 701 2 2 0 0 1,248 1910 805 764 2 2 5 0 1,249

Asympt.supi 1,250

Bucovina, la proximul recensământ care va avea loc în 1940, va avea 932,000 locuitori, iar la amil 1980 va avea 1,088,000.

Cea mai mare cifră a populaţiei pe care va aveo-o vreodată Buc vina va fi de 1,250,000, fapt care se va împlini între 2060 şi 2150. La acea epocă densitatea relativă va fi de 120 locuitori pe 1 kmp.

d) Basarabia.

Suprafaţa Basarabiei de astăzi, indiferent de schimbările de* regim pe cari le-a tu erit dela 1847 până la recensământul ul^ tim, a avut următoarea evoluţie a populaţiei:

Anul Populaţia Sursa cifrelor.

1 8 1 7 4 9 1 , 6 7 9 Bachnieth-ff, guvernatorul Basarabiei. 1 8 3 7 5 5 3 , 4 6 0 Biroul Oficial de Statistică al Rusiei. 1 8 4 3 7 1 9 , 1 2 0 Recensământ. 1845 7 8 5 , 1 7 5 Hibsch von Grosthal, colonel de stat major. 1 8 5 0 8 7 2 , 6 6 8 Statistica JVtîn de Interne. 1855 9 9 3 , 0 4 5 » n i ,

1871 1 ,153 ,797 Ofiţerii Marelui Stat Major (plus populaţia j td . Bolgrad, Cahul şi Ismailj. f

1 8 8 1 1 ,466 ,502 Anuarul Statistic al Rusie i . \ 1891 1 ,641 ,559 , ' , i , • > , '•

1897 1 ,935 ,412 Recensământ. 1 1 9 0 8 2 , 3 4 4 , 8 0 0 Anuarul Statistic al Rusiei. j , 1 9 3 0 2 , 8 6 3 , 4 0 9 Recensământ. |

Acestea sunt cifrele populaţiei de cari ne-am servit în calcuL Asymptotei inferioare i-a corespuns valoarea .450, iar celei

superioare 5.¡00 (K), (vezi m t a -l dela pag 45 . Pentru curba logistică a creşterii populaţiei din Basarabia

am obţinut următoarele valori:

3 ' 4 + 6.6750 0--M53* Rata de creştere a populaţiei din Basarabia este mai mare

chiar faţă de acelei din Bucovina. Cu ajutorul valorilor curbei logistice calculând cifrele pobulaţiei, înainte,. în cursul şi după* perioada recensămintelor, am obţinut faţă de numărul populaţiei: observate următoarele diferenţe:

Anul Dif în mii. y obs. şi y

dintre calc.

Anul Dif. în mii. dintre y obs. şi y calc.

1817 — .031 1871 + . 0 3 2 1837 - ¡ - .091 1881 - . 0 5 5 1843 — . 0 0 1 l b 9 1 + 024' 1845 — .042 189T — . 1 0 4 l b 5 0 — 0 5 9 1908 —. 1 84-1855 — 102 1930' — . 0 0 3

Cifra populaţiei calculate iată de cea observată,, a diferit cui

maximum în anul 1908. Aceasta diferenţă de .184 mii. este de 8 % , iar deviaţia tip a diferenţelor dintre cifrele calculate şi ob­servate este de .0787 mii

Cifrele calculate în raport cu cele observate le cetim din următorul tablou, din care reiese şi populaţia înainte şl după perioada recensămintelor.

Cifrele populaţiei observate şi calculate din Basarabia. (Tabl. No. 4).

Anul Populaţi a în mii

Anul Pop ilaţia în mii

Anul observată calculată

Anul observata calculată

A s p p t . i o f . 150 1908 2 ,345 2 ,161 1650 155 ¡ 9 2 0 2 5 4 0 1700 167 1930 2 , 8 6 3 2 , 8 6 0 1750 2 1 0 1940 3 , 1 8 0 1770 249 1950 3 4 8 3 1790 3 1 2 1960 3 , 7 6 3 1810 4 1 3 1970 4 015 1817 4 9 2 46 i 19 0 4 , 2 3 6 1830 5 7 2 2 0 0 0 4,5 il 18 ' 7 5 5 4 6 4 5 2 0 3 0 4 , 9 1 7 1843 7 1 9 718 2 0 6 0 5 0 8 9 1845 785 7 4 3 2 1 0 0 5 190 1850 8 7 3 8 1 4 2 1 5 0 5 , 2 3 3 1855 9 9 3 891 2 2 0 0 5 ,245 1871 1,154 l , 1 8 i 2 2 5 0 5 249 1881 1,466 1,411 Asymptsup 5 , 2 5 0 1891 1,642 1,666 1897 1,935 1,833

Li recensământul din 1980, Basarabia va avea 4,236,000 locuitori, iar la 2030 va avea 4,917,000.

Populaţia maximă pe care va avea-o Basarabia în epoca culturală actuală va fi de 5,250,000. Acest număr il va atinge în perioada 2100—2200.

Densitatea relativă a populaţiei Basarabiei, din acel timp va fi de {5,250,000'.44,432 kmp.) 118 locuitori pe 1 kmp.

e) Vechiul Begat.

In stabilirea cifrelor observate la recensăminte am întâlnit aceleaşi dificultăţi enorn ie, ca şi până de prezent, din cauza mo­dificărilor graniţelor naturale, cari au avut loc în cursul ultimu­lui secol.

Ne-am năzuit să calculăm aceste cifre în aşa fel încâ să ne apropiem cât mai mult de realitate, nu suntem siguri însă «dacă am izbutit. C â n i ; v a apare monografia comunelor din

România, cuprinzând evoluţia populaţiei conform tuturor surse­lor pe cari le avem, atunci cifrele noastre vor fi confirmate sau infirmate.

Cifrele populaţiei observate din supra!'a{a actuală a Vechiu­lui Regal, cât şi sursele de cari ne-am servit şi felul cum. am. înţeles să le formulăm, sunt cuprinse în tabloul următor :

P o p u l a ţ i a d 1 n

Anul Moldova, Muntenia Oltenia. Oobrogea

Veche Dobrogea Nouă Vechiul Regat

1 8 4 4 1 8 5 4 1871 1 8 8 0 1890 1899 1 9 1 2 1 9 3 0

3 , 6 5 6 , 8 2 8 ' E 4 , 0 8 6 , 4 2 6 ' E 4 , 3 0 6 , 3 8 2 2 E 4 , 5 4 5 , 8 2 1 3 E 5 , 3 1 8 , 3 4 1 3 E 5 , 9 5 6 , 6 9 0 3 R 7 , 2 3 4 , 9 2 0 3 R 8 , 4 0 8 , 4 9 5 R

9 8 , 3 8 0 « E 1 1 5 , 6 3 0 5 E 155,1 IO 6 E 179 ,3267 E 1 9 8 , 1 5 5 8 E 2 2 9 , 7 6 8 9 E 2 8 4 , 4 8 9 l 0 E 3 7 8 , 0 2 7 R

3 , 7 5 5 , 2 0 8 E 4 , 2 0 2 , 0 5 6 E 4 , 4 6 1 , 5 4 2 E 4 , 7 2 5 , 1 4 7 E 5 , 5 1 6 , 4 9 6 E 6 , 1 8 6 , 4 5 8 R 7 , 5 1 9 , 4 0 4 R 8 , 7 8 6 , 5 2 2 R

Asymptotei inferioare i-am fixat valoarea de 3,500,000 pentru-K am găsit că-i corespunde mai bine valoarea de 18,500,000' obţinând astfel pentru asymptota superioară 20 de mii.

Valorile calculate ale curbei logistice sunt următoarele :

y —1.500 = i + 3~!^2e - '0205t ' r a t a ^ e c r e ^ e r e a populaţiei fiind! identică cu a populaţiei din Bucovina, (vezi nota 2 dela pag. 15>

1. Populaţia primelor trti provincii am luat -o dup l Aurelian P. S . Ţera Nostra, B u c , 1 8 9 0 , Ed. 11., iar populaţia Dobrogei Vechi am obţ inut-o prin extrapolaţia cifrelor dela 1850 şi 1878 date de acelaşi autor.

2 . Din populaţia calculată în Anuarul Statistic al Românie»; 1 9 1 5 — 1 6 am scăzut cifra populaţiei teritoriului celor 3 judeţe din Sudul Basarabiei, (pe care am adăogatu-o acestei provinci, 127 ,51 lo­cuitori) , ş i - a m adăogat populaţ'a Dobrogei Vechi calculată prin inter­pelaţ ie .

3 . Cifrele sunt după Anuarul Statistic al Rcmâniei 1 9 1 5 — 1 6 1 6 . . 4 . 5 . 6- Cifre estimate pe baza creşterii populaţiei din 1 8 8 1 - 1 8 9 3 . 7. Cifre estimate prin extrapolaţia cifrtlor dela recensămintele

bulgare din 1881 şi 1 8 9 3 . 8 . Cifre estimate prin interpolaţia cifrelor dela recensămintele bul­

gare din 1881 şi 1 8 9 3 . 9 . Cifre estimate prin interpolaţia cifrelor dela recensămintele bul<-

gare din 1893 şi 1 9 0 0 . 10 . Cifrele sunt după Dicţionarul Statistic al României voi. IU

Buc. 1 9 1 5 . R : recensământ ; E : estimare.

Diferenţele dintre populaţia observată şi cea calculată prin valorile formulei de mai sus, le rodăm în tabloul următor :

Anul Dif. în mi!, dintre y obs. şi y cale.

1 8 4 4 — . 3 6 4 1 8 5 4 — 4 3 2 1871 + . 1 0 0 1880 + . 3 3 9 1 8 9 0 + 177 1 8 9 9 + - . 1 3 7 1 9 1 2 — . 1 8 5 1 9 3 0 + .114

Maximum de diferenţă, în valoare de .432 mii. sau 1 0 % , a avut loc între cifrele dela 1854.

Valoarea deviaţiei tip este d^ .20 mii. Cifrele observate în comparaţie cu cjlb calculate le obser­

văm din tabloul care urmează:

Populaţia obserrată şi calculată din Vechiul Regat. (Tabl. No. 5).

Anul Populaţia în mii

Anul : Populaţia în mii

Anul observata calculută

Anul j observata | calculata

AsyntpUn!. i 1 1,500 1940

II || 9 , 8 2 8

1650 1,539 1950 |! 10 ,775 1700 1 1,609 1960 li 11 .721 1 7 5 0 1,800 1970 12 ,648 1770 1,949 1980 1 3 , 5 3 7 1 7 9 0 2 , 1 7 0 2 0 0 0 1 5 , 1 4 3 1810 2 , 4 9 2 2 0 2 0 16 .467 1830 2 ,956 2 0 3 0 17 ,017 1844 3 755 3 ,391 2 0 6 0 18 ,261 1854 4 2 0 2 3 , 7 7 0 2 0 8 0 1 8 , 8 0 9 1871 4 , 4 6 2 4 , 5 6 2 2 1 0 0 1 9 , 1 9 3 1880 4 , 7 2 5 5 , 0 6 4 2 1 5 0 19 6 8 9 1890 5 ,516 5 , 6 9 3 2 2 0 0 19 ,947 1899 6 ,186 6 , 3 2 3 2 2 5 0 19 ,961 1912 7 5 1 9 7 ,334 Asympt.sn 2 0 , 0 0 0 1920 8 ,001 1 1930 8 ,786 8 , 9 0 0 1

La cincizeci de ani după recensământul din 193f), Vecinul

Regat va avea 13,537,000 locuitori, iar dup i 10) de ani va avea 17,017,000. Această cifră din urmă este tocmai de două ori mai mare decât populaţia din 1930 ceeace înseamnă, că Ve­chiul Regat în epoca actuală îşi dublează populaţia ecact într'o sută de ani.

Cifra maximi a populaţiei din Vechiul Regat în actuala epocă culturală va fi de 20,000,003, iar data când va atinge această valoare vx fi între 2W0—2W0.

Densitatea relativă a populaţiei din acel timp, va fi de Ido de locuitori pe 1 kmp, adică cea mai mare din România.

f) România.

Populaţia teritoriului actual al ţării am constituit-o pe baza cifrelor de cari ne-am folosit la fiecare provincie în parte. Fiind­că recensămintele nu au avut ioc în toate provinciile la aceeaşi dată, prin interpolare am calculat populaţia corespunzătoare ani­lor din tabloul care urmează :

Populaţia României 1869—1930. Suprafaţa actuală.

Provincia 1869 1880 1890 1900 1910 1930

Banatul 823,227 802,332 87Î.934 929,642 968,947 941,521 Basarabia 1,269,004 1,448,997 1,738,56 i| 2,047,063 2,391,946 2,863,409 Buco/ ina 511,364 568.453 642,495| 73J.I95 804.822 853,524 Criş-Maram. 1,000.174 9 ¿5.941 l,O55,909| 1,182,349 1,315,367 1,390,243 Transilvania 2.399,965 2,305,0*0 2.500,O33| 2,729,714| 2,979,907 3,217,677 Vechiul Reg. 4,402,963 4,725,147 5,516,496! 6,488,99^ 7,378,613 8,786,522 România 10,406,697 10,775,910 12,327,431113,907,9551 i 5,839,602 18.05i.896

Din cifrele ultimului şir ne-am servit în calcularea prezice­rii populaţiei viitoare din România.

Asymptota inferioară am fix.it-o egală cu 3,000,000 iar pe K egal cu 33,500,000; asymptota superioară este deci egală cu 36,500,OCO.

Pentru formula curbei logistice am obţinut următoarele va­lori : y—3.000 = . . ,-, . f ^ n , M t •

J 1+2.ot)0oe _ 0 1 9 2 ' Rata de creştere a populaţiei am obţinut-o intermediară

acelei din Transilvania, Banat, Criş-Maramureş, cari o au mai mică şi acelei din Bucovina, Basarabia şi Vechiul Regat, cari pro­vincii o au mai urcată (vezi note 2 dela pag. 45).

Diferenţele dintre citrele populaţiei obs3rvate şi acelei calcu­late prin ajutorul formulei de mai sus, sunt cuprinse în tabloul care urmează :

Anul Dif. în mii. între y obs. şi y calc .

1869 - . 5 4 2 ' 1880 + . 3 1 6

1 8 9 0 + . 0 0 3 1900 — . 2 3 0 1910 -- . 7 1 6 1930 + 174

Cea mai mare diferenţă s'a produs la 1910 în valoare de -71G mii iar în procente de 4"5f|f0.

Valoarea deviaţiei standard a diferenţelor am găsit-o egală cu .0408 mii., destul de mică prin urmare. Aceasta înseamnă, că cifrele calculate se potrivesc foarte bine celor observate.

Tabloul care urmează cuprinde cifrele populaţiei observate rşi calculate.

Populaţia observată şi calculată atn România. (Tabi. No. 6).

Anul Populaţia în mii Populaţia în mii

Anul Observată Calculată

Anul Observată Calculată

Asvmpî. inf. 3 , 0 0 0 1 9 2 0 1 6 , 6 4 8 1650 3 ,127 1930 1 8 , 0 5 3 1 8 , 2 2 7 1700 3 ,331 1040 1 9 , 8 3 4 1 7 5 0 3 , 8 5 3 1950 2 1 , 4 4 0 1770 4 , 2 3 8 1960 2 3 , 0 1 4 1790 4 , 7 8 8 1970 2 4 , 5 3 1 1810 5 , 5 6 3 1980 2 5 , 9 6 7 1820 6 ,057 1990 2 7 , 3 0 4 1830 6 ,635 2 0 0 0 28 ,531 1810 7 ,307 2 0 3 0 3 1 , 5 0 4 1 8 5 0 8 , 0 8 2 2 0 6 0 3 3 , 4 9 9 1860 8 , 9 6 8 2 1 0 0 3 4 , 9 7 4 1869 10 ,407 9 ,865 2 1 5 0 3 5 , 9 2 6 1880 10 ,776 11 ,092 2 2 0 0 3 6 , 2 7 8 1890 12 ,327 12 ,330 2 2 5 0 3 6 , 4 1 5 1900 13 ,908 13 ,678 Asympt.surj 3 6 . 5 0 0 ! 1910 15 ,840 15 ,124 1

Cifrele populaţiei obţinute în acest tablou, pentru fiecare an, sunt identice cu suma cifrelor pe care le-am obţinut la cal­

cularea populaţiei viitoare din provincii. Pentru a observa această suprapunere am întocmit tabloul care urmează:

1

Carba logistică pentru populaţia României. Gtafica No I.

1

I

3 ss

Ml* 5^

i i •

1 w o,

TE

Ni

I

2r

Populaţia calculată (în mii) din România şi pe Provincii Istorice (Tabl. No. 7).

Anul Romania Transilvania Banat C i is -Maf . Bucovina Basarabia y . Regat

1 6 5 0 3 ,127 9 9 2 245 3 1 2 0 0 9 155 1,539 1 7 0 0 3 ,331 1,078 3 3 6 3 3 3 0 2 5 167 1,609 1 7 5 0 3 , 8 5 3 1 ,240 4 5 0 386 0 6 8 2 1 0 1,800 1 7 9 0 4 , 7 8 8 1,459 557 4 7 9 145 3 1 2 2 , 1 7 4

1 8 3 0 6 ,635 1,794 675 651 288 5 7 2 2 , 9 5 6 1 8 5 0 8 , 0 8 2 2 ,011 737 776 390 8 1 4 3 , 6 1 2 1 8 6 0 8 ,968 2 ,136 769 8 4 7 4 4 8 9 7 5 4 ,027 1 8 6 9 9 , 8 6 5 2 ,?55 7 9 7 9 1 6 5 0 3 1,145 4 , 4 5 9 1880 1 1 , 0 9 2 2 4 1 0 8 3 2 1,006 5 7 2 1,387 5 , 0 6 4 1 8 9 0 1 2 , 3 3 0 2 , 5 5 9 8 6 4 1,090 637 l , b 4 0 5 , 6 9 3 1 9 0 0 1 3 , 6 7 8 2 ,716 895 1,177 701 1,920 6 , 3 9 6 1 9 1 0 15 ,124 2 ,879 9 2 6 1,263 764 2 , 2 2 3 7,171 1 9 2 0 1 6 , 6 4 8 3 ,048 9 5 7 1,348 827 2 , 5 4 0 8 ,001 1 9 3 0 18 2 2 7 3 ,222 9 8 8 1,429 • 8 8 0 2 , 8 6 0 8 , 9 0 0 1 9 4 0 19 ,834 3 , 3 9 4 1,018 1,506 9 3 2 3 ,180 9 ,828 1950 2 1 , 4 4 0 3 , 5 7 0 1 0 4 8 1,577 9 7 8 3 , 4 8 3 1 0 , 7 7 5 1 9 8 0 25 9 6 7 4 , 0 8 4 1 ,133 1,7 5 3 1,088 4 , 2 3 6 13 ,537 2 0 0 0 28 ,531 4 , 4 0 3 1,186 1,838 1,138 4 , 5 8 7 1 5 , 1 4 3 2 0 3 0 3 1 , 5 0 4 4 , 8 2 4 1,259 1,926 1,187 4 ,917 17 ,017 2 0 6 0 3 3 , 4 9 9 5 , 164 1,323 1,980 1,215 5 ,089 18 ,261 2 1 0 0 3 4 , 9 7 4 5 , 4 9 6 1,396 2 ,017 1,235 5 , 1 9 0 1 9 , 1 9 3 2 1 5 0 3 5 , 9 2 6 1 5 , 755 1,468 2 ,038 1.244 5 , 2 3 3 1 9 , 6 8 9 2 2 0 0 3 6 , 2 7 8 5 ,896 1,52 2 ,045 1,248 5 ,245 19 ,947

Asympt 36,5001 6 ,650 1,651 ; 2 ,050 1,250 5 ,250 2 0 , 0 0 0 sup. ! '

; 2 ,050 1,250 5 ,250 2 0 , 0 0 0

Dens't . 124 1 103 88 96 120 118 145 [relati >u

124

Conform cifrelor din Tabl. No. 6 România la amil 1080 va avea aproape 26 mii. de locuitori, iar la 2030 va avea 3t,50/i,00O. Dubla­rea cifrei populaţiei dela 1930 se va produce in curs de 120 de ani.

Până la anul 2060 România va avea o creştere mare a popidaţiei, ceace reiese şi din grafica anexată (No. I.), iar dela acel an, creşterea va deveni din ce in ce mai mică. ca in jurul anu-*-lui 2200 populaţia să devină staţionară.

Cea mai ridicată cifră a populaţiei pe care va avea-o România actuală, va fi de36,500,000. La aceasta va ajunge in jurul anului 2200. Densitatea relativă a populaţiei din acel timp va fi de-136,500,000: 205,500 kmp) 124 de locuitori pe 1 kmp.

Vom avea deci o densitate relativă intermediară popu­laţiei de astăzi din Cehoslovacia şi acelei din Italia, deşi vitali­tatea neamului nostru este tot aşa de mare ba poate chiar mat mare decât a cehoslovacilor si italienilor, iar solul ţârii noastre? este mult, mai bogat decât al neamurilor amintite.

Biologia familiei. 111. Familie şi ereditate.

de Dr. OVIDIU COMŞIA.

Studiul eredităţii ne-a arătat, că t ransmiterea vieţii ur­mează cu stricteţă, precisiunea unor legi biologice. în t reaga iisionomie şi comportare a generaţiunilor ce se succed, e de­terminată, până în cele mai mici amănunte , de putere suve­rană a patr imoniului ereditar. Lucrul acesta e valabil pent ru toate formele de vieaţă, dela cele mai simple până la cele mai evoluate.

Cunoaşterea legilor eredităţii e, astăzi, de o importanţă fundamentală, fiindcă ele ne explică felul cum se naşte nor­malul şi abnormalul , utilul şi inutilul, şi cum se perpetuiază calităţile şi defectele, superiori tatea şi inferioritatea, în lanţul generaţiunilor ce vin. Cunoscând apoi, şi rolul mediului ex­tern şi desvoltarea anumitor însuşiri fixate ereditar, p recum şi variabilitatea unora dintre ele, noi ne vom putea da seama de ceea ce e fix sau variabil, pe rmanent sau transitor, eredi­tar sau dobândit, fond sau aparenţă. Studiul mutaţiunilor, a venit, în cele din urmă, să complecteze cunoştinţele noastre asupra eredităţii şi să ne permită interpretarea ştiinţifică a anumitor fenomene de modificări bruşte ale conţinutului ere­ditar, de salturi pe cari na tura le poate face uneori , de pierde­rea unor însuşiri şi dobândirea altora noui.

Legile eredităţii, nu guvernează numai vieaţa individului, ci. pr in individ, vieaţa colectivităţii, a naţiunei, a societăţii, p recum şi orice manifestare a spiritului uman (individual şi colectiv), cultura, civilizaţia, ambianţa socială. O ereditate bună, e hotărî toare pentru creiarea omului integru, iar acesta, e indispensabil, pentru o naţiune puternică, pent ru o cultură şi o civilizaţie constructivă, pentru aspiraţiunile noastre la per­fecţiune biologică şi confort social.

Orice program preocupat de protecţia capitalului eredi­tar împotriva nenumărate lor daune cari îi compromit calita­tea (venerii, intoxicaţii, e t c ) , şi îl reduc cantitativ prin lipsa unei transmiteri apropiate (sterilitate, avort, celibat, căsătorii tardive) , t rebue să se polarizeze în jurul familiei, ea fiind de­pozitara plasmei ancestrale, şi ei revenindu-i menirea perpe-

tuări i vieţii. Singură familia ne oferă astăzi, posibilitatea de a păstra o bună dotă ereditară sau chiar de a o ameliora, p r in l r 'o însoţire conştientă a celor cu calităţi superioare.

Privită p r in pr isma eredităţii, căsătoria depăşeşte toate cadrele unui contract lumesc încheiat între două persoane de sex opus, după bunul plac al acestora, fiindcă de sănătatea ei depinde nu numai viitorul urmaşilor, dar viitorul naţiunei, a societăţii, a culturii. întemeierea unei familii, t rebue să pre­ocupe astfel, întreaga naţiune, întreaga societate.

Prob lema căsătoriei, ridicată de către biserica creştină la înălţimea unei sfinte taine, dar bagatelizată apoi atât de mult, de către materialismul secolelor din urmă, e reeditată, astăzi, în termeni ştiinţifici, de către biologia modernă, restituindu-i-se astfel sub o formă nouă, drepturile sacramentale cu cari o investise biserica.

Pent ru a înţelege mai bine articolele privind „biologia familiei", cari vor urma în această revistă, va trebui să ne opr im un moment asupra legilor fundamentale ale eredităţii.

1. Legile eredităţii.

Orice caracter ereditar e reprezentat pr in t r 'o pereche de „gene" (alele sau factori ereditari) situate în cromosomii ce­lulei germinale. Toate caracterele noastre fenotipice sunt de­terminate de aceste gene, primite ca patr imoniu ereditar, şi fiecare pereche de gene, poate determina unul sau mai multe caractere fenotipice. Când ambele gene determină acelaş ca­racter, individul e omozigot faţă de caracterul respectiv, şi, eterozigot (hibrid, bastard) , atunci, când caracterele determi­nate de gene nu sunt identice. Un genotip omozigot, îşi im­pune, în toate cazurile, caracterul corespunzător, în fenotip. In condiţiuni eterozigole însă, o genă devine „dominantă" traducându-şi caracterul in fenotip, iar cealaltă rămâne ,.re­cesiva" ascunsă, fenotipic inaparentă. Dacă pr in încrucişare, genele cari determină caractere recesive identice, se vor în­tâlni în aceeaş pereche alelă, caracterul lor devine manifest, cu alte cuvinte , caracterele recesive, devin aparente, numai" în condiţiuni omozigote. Astfel, un caracter fenotipic apare atunci, când ambele gene ale perechei alele îl determină do­minant, când ambele îl determină recesiv sau când una sin­gură îl determină dominant. Dacă un anumit caracter, se în-

tâlneşte la ambii părinţi , el se va întâlni în acelaş timp la toţi copiii, în cazul când cei doi părfnţi îl păstrează în câte doi geni dominanţi , sau recesivi în stare omozigotă. Când însă perechile alele ale părinţi lor se compun din câte un gen do­minant şi altul recesiv, un anumit n u m ă r de copii nu vor moşteni caracterul respectiv, fiindcă se poate întâmpla, ca la alcătuirea dotei ereditare, copilul să primească dela ambii părinţ i , numai par tea recesivă care să nu conţină caracterul părinţi lor. Din procreiarea acestui individ cu un pa r tne r având aceeaş constituţie genotipică, se vor naşte numai copii cu lipsa caracterului respectiv.

După cât se ştie astăzi, factorii ereditari nu se contopesc niciodată pentru a da naştere la caractere intermediare, ci r ămân independenţi , alăturaţi în perechi .

Din aceste date s'au putut desprinde trei legi, sau poate mai exact, trei regule, cunoscute sub numele de legile sau regulile lui Mendel.

Prima regulă mendeliană, priveşte uniformitatea bastar-j a r z i l o r la generaţia întâia. Dacă încrucişăm doi indivizi cari diferă între ei pr in t r 'un caracter oarecare, toţi produşii ge-neraţ iunii întâi, se aseamănă între ei. A doua regulă mende­liană se referă la disjuncţiunea caracterelor în a doua genera­ţie, când numai 50% dintre copii se vor asemăna cu părinţii lor şi între ei, în timp ce 25% vor reaminti caracterele buni­cului, iar alţi 25% pe acelea ale bunicei. A treia regulă men­deliană, ne familiarizează cu independenţa caracterelor. în ­crucişând între ei pe indivizii cari au însuşirile aceluiaş bu­nic, toţi cei născuţi din această încrucişare vor pur ta însuşi­rile părinţilor, cari sunt în acelaş t imp, însuşirile străbunicu­lui, încrucişând între ei pe cei ce s'au asemănat cu părinţi i lor, indivizii cari se vor naşte, îşi vor repartiza însuşirile în­tocmai ca cei amintiţi în a doua regulă.

Dar lucrurile se petrec aşa de schematic numai în cazuri excepţionale, căci în intimitatea structurii cromosomilor fac­torii ereditari nu sunt funcţiuni independente, ci sunt mai mult sau mai puţin intricaţi în relaţiuni de reciprocitate. Ast­fel autorii moderni vorbesc de o „ambianţă genotipică", înţe­legând prin aceasta inter-relaţiunea modificatoare a genelor, -a cărei joc complicat şi variabil, va decide fenotipul. O genă a acestei ambianţe, va parveni să se exprime în fenotip, nu-

mai dacă dispune de o anumită penetrantă. Penetranta gene­lor se poate afla pe întreaga scară a valorilor cuprinse între 0 şi 100%, între inaparent şi absolut. Aceasta înseamnă,, că un faclor ereditar care nu dispune de o penetrantă suficientă, va putea r ămâne indefinit, valoare neglijabilă, în formule genotipică. Dar chiar t radus în fenotip, intensitatea sau ex­presivitatea cu care se manifestă, poate fi deasemenea gra­dată în u rma influenţei genelor modificatoare ale ambianţei genotipice. Aceiaşi factori ereditari, mai dispun şi de o spe­cificitate, cu alte cuvinte, de o tendinţă de a t raduce In feno­tip acelaş caracter sau acelaş grup de caractere, într 'un loc sau într 'un ţesut determinat.

După cercetările recente ale lui Timofeeff-Ressovsky, modificările suferite de un factor ereditar, nu privesc toate cele trei caracteristice ale acestuia, simultan; atât penetranta cât şi expresivitatea şi specificitatea, po^jje fi influenţată în mod izolat, fiecare putând face par te dintr 'o ambianţă geno­tipică diferită, pu tând avea deci, fiecare, modificatorii ei propri i .

Aceste lucruri au putut fi demonstrate prin studii de în­crucişări la Drosophila melanogaster şi funebris, a cărei s truc­tură genotipică e cea mai bine cunoscută până în prezent. Rezultatele culese ar putea avea însă o valabilitate generală sau cel puţin suntem forţaţi să admitem aceasta, cu atât mai mult, cu cât speranţa de a putea face cândva studii similare, complecte, asupra omului, ne apare de nerealizat.

Acestea ar fi aproximativ, posibilităţile cu cari calculează ambianţa genotipică, ea poate conţine gene pe cari feno tipul nu le trădează, oricât de amănunţi tă ar fi examinarea noastră, gene cari se pot t ransforma însă în caractere manifeste, dici-t r 'un moment într 'altul, când factori de ordin genetic (incru-cişeri), endogeni sau chiar exogeni, modifică vechile relaţinni

, de mutualitate între factorii ereditari şi modificatorii am­bianţei genotipice.

Pr in aceasta am ajuns însă tocmai la o problemă de mare actualitate, cunoscută sub numele de ereditate de teren. Pr in teren înţelegem organismul în ansamblul proprietăţ i lor sale biologice. Astfel, terenul ne apare determinat în conţinu­tul lui, până în cele mai mici amănunte , de natura factorilor ereditari, dar a cărui achiziţie fenotipică, poate fi şi sub de-

pendenţa momentelor de circumstanţă, cari acordă unui g e a inaparent , posibilitatea de a se manifesta ulterior.

Biologia şi biopatologia animală şi umană, ne furnizează, deasemenea unele date în această privinţă, cari, deşi parţiale încă, prezintă totuş o importanţă remarcabilă . Noi cunoaştem, astăzi, destul de bine, măsura, în care glandele endocrine pot modifica fenotipul, modificări cari atingând uneori şi conţi­nutul germinai, pot fi t ransmise mai departe ca modificări constante. Nanismul, cretinismul şi gigantismul, spre exem­plu, ar putea intra în par te în această categorie. Episoadele intersexuale mai mult sau mai puţin accentuate, ne demon-slrează şi ele, unele alternanţe periodice ce se pot petrece în ombianţa genotipică. Cunoscând pe de altă parte , rolul ce re­vine anumitor glande endocrine, (glanda inter-renală, hipo­fizară, testiculară şi ovariană) , în deslănţuirea acestor stări de sexualitate ambiguă, am admite şi din acest motiv, in­fluenţa importantă, pe care glandele endocrine o exercită asupra genotipului.

E adevărat, că o distincţiune netă între momentul gene­tic şi cel endocrin, e greu de făcut, fiindcă şi acesta din u r m ă se poate afla sub dependenţa necondiţionată a eredităţii. Im­por tan ţa acestor fapte rezidă tocmai în aceea, că ne ara tă cum diferiţi factori, în par te greu de identificat încă, pot in­fluenţa apreciabil felul de a se manifesta al genelor. Fă ră să discut aici dacă funcţiunea endocrină este sau nu o entitate care poate influenţa felul de a se manifesta al genelor sau dacă ea însăşi e aservită eredităţii, voiu spune numai, că sunt unele observaţiuni cari pledează pentru pr ima alternativă. In afară de acestea, mai sunt şi alţi factori de ordin intern sau endogen, cari pot modifica ambianţa genotipică, şi alţii, car i se desprind din mediul extern fizic şi social, asupra cărora vom insista însă în altă par te .

2. Ereditatea calităţilor.

Alăturea de ereditatea însuşirilor normale , studiul gene­ticei ne-a putut demonstra, că şi însuşirile superioare p re ­cum şi cele inferioare, pot fi t ransmise urmaşi lor după ace­leaşi legi, pe cari le-am schiţat mai sus. Talentul se întâlneşte cu o frecvenţă superioară în familiile talentate, faţă de popula-ţiunea generală. Calităţile superioare (genialitatea) nu se t rans-

mit urmaşilor în mod evident. Aceasta poate din motivul că ele nu se sprijinesc pe o singură pereche alelă, ci pe mai multe, situate în ambianţe genotipice diferite. Nici chiar ta­lentele, cu toată unilateralitatea cu care se manifestă, nu au funcţiunea unui singur caracter ereditar.

Intre talentele ereditare ar fi de amintit în pr imul r ând talentul muzical, care se întâlneşte pr in t re descendenţi cu o regularitate ce sfidează legile hazardului . Familia Bach, Beet-hoven, Mozart şi Mendelsohn, figurează ca tot atâtea exemple incontestabile. Talentul pent ru pictură şi sculptură, ni se în­făţişează adeseori, ca o dotaţiune ereditară, iar matematicienii şi spiritele inventive se recrutează, într 'un n u m ă r destul de urcat , din familiile de matematicieni sau de inventatori.

Genialitatea se t ransmite cu o frecvenţă mult mai redusă şi cu o regularitate abia aparentă. Totuş şi în privinţa aceasta avem câteva exemple. Reamintim faptul că Galton, care a pus bazele ştiinţei eugenice, a fost văr cu rifarele Darwin, şi că, familia lor a dat, ştiinţelor naturale şi medicinei, un n u m ă r considerabil de creere luminate.

E incontestabil că manifestarea fenotipică a calităţilor superioare determinate genotipic, nu poate fi despărţită în mod net de influenţele mediului. Cu toate că mediul nu poate nici creia calităţi cari să nu fie fixate în mod ereditar, nici supr ima apariţia lor fenotipică, el contribue totuş la desăvâr­şirea, la stilizarea şi eficienţa lor.

La fel, copiii capabili să întâlnesc mult mai des în fami­liile capabile. Acest fapt s'a putut constata cu uşurinţă, pr in examinarea copiilor de şcoală. Când ambii părinţi au fost elevi buni, copiii lor îşi păstrează, în general, calitatea de a fi şi ei elevi buni . Când numai unul dintre părinţi a fost elev bun, iar celălalt rău, copiii lor vor fi buni sau răi într 'o p ro -centuaţie aproximativ egală. In acelaş t imp, copiii părinţ i lor rău dotaţi nu vor avea nici când privilegiul a conta pr in t re eleviT buni, mai ales în cazul când şi bunicii lor dăduseră do­vadă de aceeaş mediocritate.

Impor tanţa dispoziţiunei ereditare, se afirmă în toate ca­zurile de ereditate normală şi de ereditatea calităţilor supe­r ioare . Plasma ancestrală e deci aceea care determină şi per-petuiază valorile, ea este aceea care hotăreşte calitatea să-mânţei ; factorii de ambianţă (culturali, morali , educativi, eco-

nomici) intervin numai în calitate de modificatori, activând, inhibând sau orientând manifestarea dispoziţiunilor prefor-mate.

^ 3. Ereditatea morbidă.

Studiul eredităţii şi al geneticei aplicate la medicină a putut releva deasemenea o serie înrteagă de boli şi rnalforma-ţiuni, a căror na tură ereditară e mai presus de orice îndoială; ele sunt aşa numitele boli şi malformaţiiini ereditare sau fa­miliale. In acest capitol intră în pr imul r ând bolile psihice, bolile nervoase, boli ale organelor simţului, u rmate de unele boli sanghine şi în fine de o serie întreagă de malformaţiuni.

In t re bolile psihice ereditare vom nota deficienţa min­tală, imbecilitatea de diferite grade, idioţia, cari în populaţiu-nea generală nu depăşeşte frequenţa de 1% în timp ce pr in­tre descendenţii părinţ i lor bolnavi, aceste tare apar într 'o procentuali tate de 33—50%. Trebue ţinut cont, însă de faptul că, şi copiii „sănătoşi" în calitatea lor de eterozigoţi, sunt ta­raţ i potenţiali. Schizofrenia apare în populaţia generală în cifra de 0.85%, menţinându-se însă pr in t re descendenţii schi­zofrenicilor la un procent care atinge cifra de 53, iar dacă mai adăugăm şi cazurile schizoide, cifra se urcă până Ia 82%. Epilepsia se transmite ca un caracter recesiv simplu, fiind familială în 56% a cazurilor. Psihoza maniaco-depresivă se întâlneşte pr int re copiii familiilor bolnave într 'o procentua-şie de 65,5 (când ambii părinţ i sunt bolnavi), la care adăo-gând şi cazurile de ciclotimie, o putem urca la 9 3 % .

Intre bolile nervoase ereditare sau familiale, se notează, coreea lui Huntington, care abea întâlnită în populaţia gene­rală, se află în 50% pr in t re descendenţii coreicilor; boala lui Pierre Marie, boala lui Friedreich, angiomatoza centrilor ner­voşi, neuro-fibromatoza sau boala lui Recklinghausen, dista-xia areflexică ereditară, etc.

Din partea aparatului sensorial avem surzenia, muţi a şi orbirea ereditară, ca tot atâtea boli cari se transmit după schema mendeliană, iar din partea aparatului sanghin, hemo­filia, cu ereditatea ei part iculară, legată de sex.

In t re malformaţiuni, amintim, polidactilia, exoslozele, luxaţia congenitală a coapsei, disostoza cleido-craniană, sin. dactilia.

Mai reamint im în treacăt caracterul familial al unor tul­b u r ă r i constituţionale sau boli generale, ca artritismul, dia­betul, adipositatea, arteroscleroza, constituţia astenică şi al­tele.

In afară de acestea mai sunt o serie întreagă de defecte şi anomalii mai puţin grave, fiindcă nu sunt boli propr iu zise, i n s ă cari întâlnindu-se în n u m ă r considerabil, fac ca gravita­tea lor să depăşească pe aceea a bolilor amintite mai sus. I n gurpul lor intră desechilibraţii psihici, clienţii parchetului , -crima şi prosti tuaţia precoce, perverşii , trădătorii , mincinoşii , -depresivii, violenţii, alcoolicii, sinucigaşii, amorali i şi alţii . -Rolul mediului e extrem de important , în creearea acestor t ipuri ; noi cunoaştem astăzi, frequenţa în care apare acestea în familiile alcoolizate sau sifilizate. Impor tant este, că infe­rioritatea odată creiată, devine ereditară, iar pr in marea p r o ­lificitate a acestor defectivi, număru l inferiorilor va inunda viitorul, compromiţând societatea şi dă râmând cultura.

Legile eredităţii au fost descoperite de mult, însă timp de r un secol ele au rămas ignorate cu desăvârşire; abea au trecut trei decenii, de când au intrat din nou în preocuparea lumei •ştiinţifice.

Concluziile pe cari le-a sugerat studiul eredităţii, nu au rrămas prea mult t imp în liniştea laboratoarelor sau intre pe ­re ţ i i revistelor de specialitate, ci au trecut dela cercurile aca­demice , la vieaţa de toate zilele, dela teorie savantă, la reali­zare practică, aşa încât, astăzi, infiltrate în majoritatea p r o -iblemelor umane, ele tind să fixeze linia de conduită biologică a acestora.

De aceea, nu trebue să ne mire faptul, că tocmai familia <e instituţia asupra căreia se concentrează toate atenţiile p ro ­gramului biopolitic; ea e singura care poate spori, în viitor, •elementele bine înzestrate sub raport ereditar, conservând vi­g o a r e a naţiunei şi garantând progresul social.

Cercetări asupra orîgfnlf etnice a populaţiei (lin Sud-Estnl Transilvaniei pe baza compoziţiei

serologicea sângelui de

Dr. PETRU ltĂMSEAXTlT In oolaborare cu

PEJMU X>A,V1D. Această lucrare a f ost iniţiată şi condusă de Dl Pnof*

Dr. J u l i u M o l d o v a n , în calitatea D-bale de Director al Institutului de Igienă şi Preşedinte al „Astrei". Ea a-fost sintetizată prin cuvintele: „Suntem în marginea-Săcuimii, mormântul atâtor conştiinţe româneşti, unde într'o conştitntă acţiune de danaţionalizare, duşmanii noştri şi-au sporit forţa lor numerică şi cu iănge romă<~ nesc şi-au creeat o joităreaţă pmtruatacarea drepturilor noastre asupra acestui pământ", rvsiitede D-Sa la Adu­narea Gintrală u „Asirei" care a avut loc în Tg~ Mureş, anul 1934.

A) Consideraţiuni Istorice. 1. P r o b l e m a c o n t i n u i t ă ţ i i r o m â n i l o r î n T r a n s i l v a n i a . 2. O r i g i n e a s ă c u i l o r : a) T e o r i a h u n i c ă , b) Teo r i a co^ l o n i z ă r i i s ăcu i lo r . 3. Colonizăr i le d i n S u d - E s t u l T r a n s i l v a n i e i .

B) Aplicarea Reacţiei de Isohemaglutinare în Determinarea Ori­ginii Etnice a Neamurilor. 1. R e a c ţ i a de i s o h e m a g l u t i n a r e în a n t r o ­pologie . 2. I s o h e m a g l u t i n a r e a şi cele p a t r u grupe de s â n g e . 3. Cal i ­tăţile- biologice ale s u b s t a n ţ e i a g l u t i n o g e n e . 4. Metodele de expunere--a r ezu l t a t e lo r : a) Indice le biologic de r a s ă . b) Ind ice le specific ele genă (Wel l i sch) . 5. V a l o a r e a r e a l ă a r ezu l t a t e lo r şi d i f e r en ţ a semni f ica t ivă ' d i n t r e ele: a) E r o a r e a p robab i l ă , b) M e t o d a de c o m p a r a ţ i e a r e z u l t a ­te lo r .

C) Indicele Biologic şi Indicele' Wellisch la, Câteva Neamuri. D} Materialul din Sud-Estul Transilvaniei. 1. Alegerea c o m u n e ­

lor . 2. V â r s t a , sexul, şi n e a m u l e x a m i n a ţ i l o r . 3. Ana l i za n u m e l u i de-fami l i e .

E) Rezultatele Analizelor. 1. R o m â n i . I d e n t i t a t e a d i n t r e român i i -din S u d - E s t u l T r a n s i l v a n i e i şi moţii d in j ud . Cluj . 2. S ă c u i . O r i g i n e a etniGă c o m u n ă a s ăcu i l o r cu a r o m â n i l o r . 3. Saş i . I d e n t i t a t e a lor cu: g e r m a n i i rie Vest. 4. Ţ igan i .

F) Comparaţia Rezultatelor. 1. D i fe ren ţa d i n t r e r o m â n i i s ăcu i -z a ţ i şi ungurii d in Debre ţ in si cei d i n Sudul-TJngar ie i . 2. Or ig inea et-

D o m n i l o r Pre fec ţ i şi D-Ior Medic i p r i m a r i a i jude ţe lo r Ciuc, Mu­reş , Odorhe iu şi T r e i -Scaune , D-lui D i rec to r al P re fec tu r i i Odorhe iu , D-lor D i r e c t o r i ai sp i t a le lo r de s t a t d i n Odorhe iu şi Sft. Gheorghe , .

D-lui /Dr. Cionca p r i m p r e t o r în Ocland , D-lui T. C h i n d e a d i r ec to r al' liceului de băeţi d i n Gheorghen i , D-lor Medic i de c i r c u m s c r i p ţ i i şi-D-lor N o t a r i şi P r i m a r i ai c o m u n e l o r în cari am l u c r a t , le aducem-cele m a i s incere m u l ţ u m i r i p e n t r u p re ţ lo su r conGurs pe- care 1-ami primit în c u r s u l ce rce tă r i lo r .

« i c ă a unguri lor din jud. Mureş . 3. Diferenţa dintre români i săcu i -zaţ i şi neamuri le turanice: bulgari ş i fini.

G) Reprezentarea Genografică a Rezultatelor. Triunghiul lui Streng.

II) Influenţele Străine si Reprezentarea lor Geografică. J) Procesul de Săcuizare. K) Concluzii.

A) Consideraţiuni istorice. Pentru a avea posibilitatea ca să analizăm rezultatele

sero-biologice obţinute în u rma analizei sângelui recoltat dela 20,092 persoane din Sud-Estul Transilvaniei, credem absolut necesar să facem o succintă incursiune în istorie. Aceasta pen­t ru a rezuma evenimentele istorice referitoare:

1. la problema continuităţii elementului daco-roman în Transi lvania,

2. la originea enigmatică a săcuilor şi 3. la colonizările din Sud-Estul ftasilvanltei.

1. Problema continuităţii românilor în Transilvania.

Aceasta a fost un capitol larg studiat atât de istoricii no­ş t r i cât şi de susţinătorii teoriei Hunfalvy-Roesler-iene. S'au -adus dovezi cu prisosinţă, că populaţia Daciei, rurală, săracă, reorganiza tă milităreşte, fiind cultivatoare de pământ şi cres­că toare -de vite a rămas legată de glie în tot timpul năvălir i lor ibarbare. Dovezi şi mar tor i vii în această afirmare, au consti­tuit: baza limbii noastre, unitatea ei, portul, obiceiul popula­ţiei, numele pâraielor, râurilor, dealurilor, munţilor, cătune­lor, satelor, etc.

Poporul român nu numai că şi-a asigurat continuitatea, «dar nici n u a fost influenţat, decât foarte puţin în s t ructura lui etnică de neamuri le năvăli toare 1 ) cari au trecut pe aci: gepizi, huni, avari, slavi, bulgari, pecenegi, cumani şi tătari .

2. Originea săcuilor. Tteferitor la enigmatica origine a săcuilor între multele

teor i i avem două mai importante: una că săcuii ar fi de ori­gine bunică, iar alta l i crede unguri colonizaţi.

a) Teoria hunică. Simon de Keza, cel mai de seamă cro-

*) N. lorga: Istoria Românilor . Ed. III, Buc . 2) JBrdss S.: A szekelyeik tortenete, Kezdivâsârhely, 1913.

as nicar ungur după Notarul anonim al regelui Béla, într'un. extras din Gesta Ungarorum (1278—1290), scrie, că săcui i sunt urmaşii hunilor. Anume, după războiul Crimildin (Şzi-kambria , lângă Buda de astăzi) trei mii de locuitori b ă r b a ţ v scăpând cu fugă şi temându-se de popoarele din Occident, s 'au aşezat în Câmpia dela Ghigla (localitate neidentificată,, p robabi l Bandu de Mureş), unde au rămas până pe timpul luL Ârpâd. Aceştia aflând, că ungurii vin spre Panonia, au a lergai în t ru în tâmpinarea lor, la hotarele Rutheniei. Iar după ce au. cucerit împreună cu ungurii Panonia , au p r imi t o par te din. ţară, totuşi nu în câmpia Panoniei , ci în munţi i vecini cu. blackii ( românii) .

Toţi scriitorii unguri, porniţ i în cercetări cu p reconcep­ţia să demonstreze întâietatea săcuilor pe plaiurile noastre,, s 'au folosit de acest izvor.

In extrasul lui Simon de Kéza, se aminteşte şi de r ă m â ­nerea pe loc în Transilvania a blackilor, care fuseseră păsto­rii şi agricultorii hunilor, informaţie confirmată între alte c r o ­nici şi de Geograful anonim (1308).

b) Teoria colonizării săcuilor. Din cercetările lui Nagy G-Sebestyén Gyula, Erdèly Lâszlo, Thury József şi Pauler G-autori mai obiectivi, reiese că săcuii, la început, au fost uru neam deosebit de unguri , de origine mongolă, maghiarizaţi şi uniţ i cu ungurii chiar înainte de venirea acestora în Ungaria-Probabi l a fost un tr ib înrudit cu bulgarii, dintre cele trşi de-pe maluri le râului Volga.

Timpul în care se crede că săcuii şi-au făcut apar i ţ ia pen t ru p r ima dată în părţile centrale şi de Sud ale Trans i l ­vaniei, a fost la sfârşitul sec. al XI-lea şi la începutul secolului u rmător , când hotarele ţării au fost ameninţate de cumani-

In sec. al XH-lea ungurii au ajuns cu stăpânirea până la-mijlocul judeţului Odorheiu, pe care l-au colonizat cu săcuii. Pe la anul 1150 săcuii au fost colonizaţi până la poalele Car -paţilor, cuprinzând astfel ungurii în regatul lor şi actualele judeţe Trei-Scaune şi Ciuc.

Astăzi cei mai mulţi istorici, unguri şi români , susţin, car aceasta este originea cea mai verosimilă a săcuilor din Sud-Estul Transilvaniei.

In ce priveşte regiunea de unde au venit săcuii în T r a n ­silvania se crede, că ar fi Panonia .

G. Popa-Lisseanu 3 ) relevă ca p r ima amintire despre să-cui, un registru de proprietate găsit la Bakony dincolo de Du­nă re scris la anul 1086.

Filologul Kallos Zsigmond 4 ) , în acelaşi fel, susţine < ă -ă-cuii sunt refugiaţi din Panonia , de unde în mod treptat s'au aşezat în satele de astăzi, meseria lor fiind grăniceri şi păzi­tori de cetăţi. Această păre re a fost amintită şi de P . Hun-falvy.

Afară de aceste două părer i , asupra originii săcuilor, mai sunt şi altele:

Preotul Karâcsony a crezut că săcuii sunt rămăşiţele ge­pizilor.

Sebestyen susţine că sunt resturile avarilor. Sândor Imre într 'o publicaţie oficială combină cele două

teorii principale şi susţine, că elementele de origine hună ul­terior au fost întărite pr in colonizări de unguri .

3. Colonizările din Sud-Estul Transilvaniei. După ce ungurii la anul 1085 sub Ladislau I, au cucerit

Transilvania locuită de români , hotarele regatului fiind în­continuu ameninţate de cumani, în colţul Sud-Estic, de acord cu autorii cari susţin teoria colonizării săcuilor, ungurii au adus colonişti ca grăniceri, din Apusul regatului, numiţi de ei săcui. Ţara Bârsei cu târgul Braşovului şi o par te din jud. Trei-Scaune au dat-o cavalerilor teutoni. Nu se cunosc nici satele în cari au fost aşezaţi şi nu se ştie nici număru l colo­niştilor săcui aduşi. Cât despre cavalerii teutoni se ştie, că în u rma certuri lor cu regele Ungariei au fost alungaţi, (1225) stabilindu-se pe ţărmuri le Mării Baltice.

Andrei al II-lea a adus colonişti germani de pe Rhinul de jos, numiţi la noi saşi, pe cari i-a aşezat mai ales la oraşe ca meşteşugari.

In secolul XV-lea, hotarele nefiind bine delimitate şi pă­zite, p r in Tulgheş, Bicaz, Oituz şi Buzău, românii moldoveni încă au coborît mai ales în jud. Ciuc şi Trei-Scaune, întemeind chiar comune, de ex. Voşlobeni 5), pe cari săcuii n 'au mai avut t impul să le săcuizeze complet. (Chindea).

3) G. Popa-Lisseanu: Secu i i şi S e c u i z a r e a R o m â n i l o r , Buc . 1932. *) Confe r in ţă , ţ i n u t ă l a M a g y a r Nepra j z i T â r s a s â g în 1931. 5) Chindea T.: C o n t r i b u ţ i u n i l a I s t o r i a R o m â n i l o r d in Giurgeu l -

C iucu lu i , Gheorghen i , 1930.

Dintre neamuri le colonizate în colţul Sud-Estic al Tran-sivaniei sau în imediata lui vecinătate şi dintre toţi năvăli­torii barbar i cari au trecut pe aici, atât din punct de vedere istoric, cât şi demografic săcuii au jucat rolul cel mai impor­tant.

Imediat după cucerirea Transilvaniei, ungurii şi-au în­dreptat privirea asupra săcuilor, acordându-le privilegii ex­cepţionale, iar în cursul dominaţiei de o mie de ani s a u nă­zuit să t ransforme ţinutul zis săcuiesc într 'unul specific un­guresc. Cu toată această atenţie, originea săcuilor a rămas din lipsă de izvoare nedocumentată până astăzi.

Noi românii încă am fost şi suntem interesaţi în eluci­darea acestei probleme, deoarece sunt dovezi istorice şi to­ponimice incontestabile, că foarte mulţi români autohtoni şi moldoveni veniţi de peste Carpaţi au fost săcuizaţi.

Faţă de variatele părer i istorice, D-l Prof. Iuliu Mol-dovan a iniţiat aplicarea reacţiei de isohemaglutinare şi in­vestigaţii antropologice în stabilirea originii etnice a săcuilor, fiind convins ca un bun cunoscător al biologiei, că mai ales sângele este izvorul real, poate chiar unic, care a rămas ne­modificat de intemperiile vremuri lor şi care ne va elucida originea etnică adevărată a săcuilor.

B) Aplicarea reacţiei de i sohemaşlut inare în de te rminarea originii etnice a ncamuri 'o r .

1. Reacţia de isohemaglutinare în antropologie.

Deoarece pr in metodele somatometrice nu s'au putut trasa limite precise în caracterizarea etnică a neamuri lor , datori tă influenţelor mediului geo-fizic care au o anumită acţiune, deşi redusă, asupra componentelor rasiale ale indivizilor, an t ro­pologia a fost nevoită să facă incursiuni şi în alte domenii , în special în cel al serologiei. Metoda nouă nu este numai ab­solut hotărî toare în caracterizarea deosebirilor dintre nea­muri , dar este şi mai uşoară de executat atât pe teren cât şi în ce priveşte prelucrarea rezultatelor obţinute. In acest fel reacţia grupelor sangvine ne dă posibilitatea ca să t ragem concluzii pe un n u m ă r foarte mare de analize, deci conforme cu realitatea.

L. şi H. Hirszfeld încă în 1919 pr in reacţia de isohema-

glutinare aplicată în masă au observat diferenţe nete între grupe etnice diferite, stabilind deosebirea dintre 14 neamur i . La noi, în 1924 D-l Dr. Mnauilă şi D-l Prof. Dr. Popovici, au aplicat reacţia la neamuri le din România. Rezultatele obţinute au confirmat pe ale lui Hirszfeld şi au stabilit proporţi i le ce­lor patru grupe de sânge caracteristice neamului nostru.

2. Isohemaglutinarea şi cele patru grupe de sânge.

Reacţia de isohemaglutinare consistă în aglomerarea globulelor roşii unei persoane cu serul sangvin recoltat dela o alta de aceeaşi specie care are o grupă sangvină diferită. Cu ajutorul alor două seruri recoltate separat, într 'o fiolă dela o persoană cu grupa sangvină A sau grupa II, şi într 'altă fiolă dela o persoană cu grupa sangvină B sau a III, determinăm grupa sangvină a ori cărui individ. Serul dela persoana întâi îl numim 0 iar pe cel dela a doua îl n u m i * a - Aprovizionaţi cu aceste două seruri numite teste executăm analizele şi în masă. Indivi zii cu globulele roşii cari se aglomerează cu «, fac pa r te •din grupa sangvină numită A sau europeană fiindcă se întâl­neşte într 'o proporţ ie mai mare la popoarele din Nord-Ves-tul Europei . Persoanele a căror hematii aglomerează cu serul fi formează grupa sangvină B sau asiatică deoarece are o p ro ­porţie mai urcată la neamuri le din Sud-Estul Asiei. Pe lângă aceste două grupe sangvine mai întâlnim încă două. Una care este amestecul dintre grupele A şi B şi pe care o numim AB. Hematiile dela indivizii acestei grupe aglomerează atât cu s;*-rul dela grupa A cât şi cu cel dela grupa B. A patra grupă, numită 0 , este caracterizată pr in aceea, că hematiile recoltate dela persoanele cari o compun, nu se aglomerează cu nici unul dintre cele două seruri. Această grupă este produsul com­binaţiei t ipurilor recesive non-A (Aa) şi non-B (Bb) conform legii heredităţii stabilită de Mendel.

Ori care persoană examinată t rebue să aibe una din a-•ceste 4 grupe: AB, A, B sau 0 .

3. Calităţile biologice ale substanţei aglutinogt,ne.

E. V. Dugern şi L. Hirszfeld în 1910 au demonstrat pe membri i mai multor familii din Heidelberg, că grupele san­gvine se moştenesc conform legii lui Mendel.

Grupa sangvină a unui individ nu se schimbă în cursul

vieţii şi nici chiar sub influenţa bolilor sau pierderi lor m a r i de sânge. Ea nu se modifică nici în rapor t cu mediul geo-fizic. O persoană care s'a născut la şes sau într 'un climat mar in , spre ex., unde şi-a petrecut şi copilăria nu îşi schimbă grupa sangvină după ce îşi trăeşte per ioada de adult la munte . Această stabilitate a grupelor sangvine se observă şi la ra­muri le unui neam cu aceeaşi origine etnică. Orice ramură , da­că îndeplineşte această condiţie, prezintă aceleaşi proporţ i i din fiecare grupă sangvină indiferent de ocupaţie, de situaţia geografică şi de altitudinea la care trăeşte. Saşii din Transil­vania şi şvabii din Banat au exact aceeaşi s tructură sangvină, ca şi fraţii lor din Germania de unde au venit deşi s'au des­părţ i t de mai multe secole. La fel ungurii, bulgarii şi slovacii examinaţi în Banat 6 ) , prezintă aceeaşi proporţ ie din fiecare-grupă sangvină ca şi t runchiul neamuri lor lor din cari s'au desfăcut.

Pr in u rmare atunci când executăm reacţia isohemagluti-năr i i în masă, diferenţele pe cari le obţinem delà o comuni­tate la alta, nu pot fi atribuite decât deosebirilor etno-antro-pologice cari există între locuitorii acelor comunităţi .

4. Metodele de expunere a rezultatelor.

a) Cea mai uşoară cale de reprezentare a rezultatelor ob­ţinute în u rma unui n u m ă r mai mare de analize este des­crierea proporţ i i lor la 100, pe cari cele pa t ru grupe le for­mează din totalul analizelor.

Pen t ru a observa repede diferenţele delà neam la neam şi delà o comunitate la alta, s'a propus ca din proporţi i le ce­lor patru grupe să se calculeze un singur indice. Astfel ne este cunoscut „Indicele biochimic de rasă", descris de L. şi H. Hirszfeld. Acesta este format din raportul dintre proporţ ia grupei A şi B la cari s'a adăugat prealabil şi proporţ ia gru­pei AB, care conţine valori egale atât pent ru A cât şi pentru B. Formula este următoarea :

T A-f-AB B-f-AB '

b) Deoarece formula de mai sus nu ţine seamă de genă,, adică de unitatea ereditară transmisă din generaţie în genera-

•) Dr. S. Manuilâ: C. R. Société de Riologie, 1924, pag. 1071.

ţie, Wellisch dela Viena în 1928 a propus un alt indice numifc „Blutartlicher Geneindex" sau indicele sangvin specific de genă. Ţinând seamă de combinări le posibile dintre cele p a t r u fenotipuri ale grupelor sangvine, 0 , A, B şi AB şi de distribu­ţia grupelor sangvine din punct de vedere fenotipic conforma legii lui Medel, ca şi 9 : 3 : 3 : 1, F . Berstein încă în 1924 a p r o ­pus metode noui de expr imare a rezultatelor. Valorile for­mulate, r, p şi q sunt calculate pe baza dihibridării p ropr ie­tăţilor dominante A şi B. r este egal cu rădăcina păt ra tă d i a

1 O, p este egal cu ţ- (10-r + ]/ 0 + A— f 0 -f B , iar q. este egal

1 c u - ( lO-r-f+O + B — ^ 0 — A ' Ci

r e în funcţiune de A şi B, este valoarea proporţ iei Non-A şi Non-B conform legii lui Mendel. Având în vedere aceasta dependenţă a lui r de A şi B, se înţelege că rezultatele ob­servate pentru A şi B se pot verifica. Noi^mi Tăcut controluL tu turor rezultatelor obţinute. La Feleag jud. Odorheiu, de ex., greşala pe care am comis-o la cetit a fost de 1.96%, care-este destul de mică. Proporţ i i le calculate teoretic pe baza acestei dependenţe ne dau acelaşi indice biologic şi de genă ca şi cel observat în momentul analizelor, p calculat de Ber­stein reprezintă proprietatea europeană ia r q pe cea asia>-tică. Aceste trei valori laolaltă sunt egale cu 10.. In cal­culul lui Bernstein nu intră grupa AB deoarece atât el cât' şi Wellisch nu admit existenţa gârneţilor AB. Formula dată: de Wellisch este următoarea : 1 = adică un raport ace-

r + q lor trei proprietăţ i calculate de Bernstein. Steffan 7) ne dă pen­tru precizarea mai detailată a deosebirilor dintre neamuri , următoare le subdiviziuni pent ru r, p , q şi indicele Wellisch.

r p q Indicele Wellisch

a =1.71-1.75 g=1.41-l*.45 b =1.66-1.70 h =1.36-1.40 c =1.61-1.65 i = 1 . 3 1 - l.. c5 d =1.56-1.60 k =1.26-1.30 e = ] , 5 1 - 1 . 5 5 1 =1.21-1 .25 f =1.46-1.50 m=1.16-1 .20

n =1.11-1.15 Blutgruppenkunde. Munchen.

od = 16-20% a = 0- 5»/o o e =21-25o/o b = 6 - I O 0 / 0 of = 2 6 - 3 0 % c = 11-15% og =31-35o/ 0 d = 16-20«>/o oh = 3 6 - 4 0 % e = 2 1 - 2 5 % 9 f = 2 6 - 3 0 %

7> Steffan P.: Handbuch I. F . Lehmann's Verlag, 1932.

der

In pre lucrarea materialului, noi ne-am servit atât de in­dicele biologic de rasă, de indicele lui Wellisch cât şi de subdiviziunile celor 3 proprietăţ i .

Bazat pe hipoteza acestor trei gene, Fischer distinge trei t runchiur i principale de rasă: europeană, negroidă şi mon­goloidă, conform următoare i formule:

0 A B AB Rasa 0, cu formula taagvină 100 0 0 0

A 0 100 0 0 n » » 0 0 100 0

Aceste rase în cursul veacurilor încrucişându-se între •ele, astăzi le putem grupa în următoarele subrase:

r p q

6.4 3.2 .4 6.2 '2.8 1.0 5.4 1.2 3.4

5. Valoarea reală a rezultatelor şi diferenţa semnificativă dintre ele .

Grupa subraselor de Nord » » » Alpine „ „ „ Mongoloide

a) Eroarea probabilă. De câte ori voim să tragem con­cluzii generale, pe baza rezultatelor unui eşantillon de analize, întotdeauna se pune întrebarea, dacă rezultatele sunt reale sau sunt datorite hazardului din cauza, că eşantillon-ul a fost p rea mic. Costanta care ne serveşte la măsurătoarea rea­lităţii rezultatelor este „eroarea probabilă", care în acest caz t rebue să fie de trei ori mai mică decât rezultatul obţinut. Dacă este mai mare atunci rezultatul este datorit unei simple întâmplări .

Eroarea probabilă a indicilor biologici de rasă (E. P . Ind. biol.) am calculat-o după D-l Profesor Reed 8 ) , în felul ur­mător :

E. P. Ind. biol.=.67449* L 1 / A + B ; în care I (A + AB) (B + AB)

.67149 este o constantă, I înseamnă indicele biologic, iar A, B, şi AB cifrele celor trei grupe sangvine obţinute la analize.

8) Reed L. J.: On t h e C o r r e l a t i c n be tween a n y T w o func t ions and i ţ s a p p l i c a t i o n to t h e g e n e r a l case of S p u r i o u s Cor re l a t ion ; J o u r . W a s h . Acad. Sci. voi. II, p p . 449—455, Nov. 1921.

b) Metoda de comparaţie a rezultatelor.

Aşa cum nu ne-am permis să tragem concluzii numa i , după simpla inspecţie a cifrelor, nici comparaţ ia lor nu a m făcut-o în mod arbi t rar . In comparaţia tu turor rezultatelor ne-am servit de procedeul obişnuit descris de către Pear l , care se bazează pe valorile celor două erori probabile a că­ro r indici îi comparăm.

Formula este următoarea:

var \ xi — x 2 E P ( x , — x 2 ) = V EP 2x a -t- EP*x2

în care x x şi x 2 sunt cei doi indici pe cari îi comparăm.

C) Indicele biologic şi indicele Welliscli la câteva neamuri..

Pentru a înlesni cetirea şi analiza rezultatelor obţ inute în Sud-Estul Transilvaniei, redăm în tabloul care urmează câmpul de variaţie al indicilor sangvini, între cele două ex­t reme ale proprietăţi i A şi B, — geografic reprezentate în An­glia şi Indii, — unite pr in t r 'o axă pe care se înşiră în m o d . descrescând gama indicilor specifici ai tu turor popoarelor .

Indicele urcat al popoarelor din Apusul Europei îl întâl­n im nu numai la locul de origine, ci şi în coloniile unde ele au imigrat.

Aceeaşi situaţie de conservare a indicelui biologic origi­nal o găsim şi la popoarele din Indii cari s 'au colonizat î n . Europa , de ex. ţiganii.

Din tablou mai reiese şi faptul, că indicele variază şi î n . interiorul aceluiaşi grup etnic, aceasta desigur datorită ameste­cului cu un neam sau cu neamuri , de altă origine etnică şi deci cu alt indice sangvin.

In tablou am cuprins numai rezultatele cercetători lor cari au executat un n u m ă r mai mare de analize şi unde s'a putut ne-am ferit de datele cari se bazează pe cercetări fă­cute în mediul urban, în care neamuri le sunt mult mai ames­tecate decât la sate.

Indicele biologic şi indicele Wellisch la câteva neamuri.')

(Tabloul No. 1.)

1 N

o.

crt.

Autorul Neamul analizaţilor Localitatea

No,

ana

­li

zelo

r

Ind.

bio

­lo

g.

Ind

Wel

lisc

h

I Hlrszfeld Englezi 500 4.55 1-294 . ~2 Wohl (eil (Jermanl Rhinul de mij. 1045 4.17 1-296 ; "3 Wiechmann » * mm 5 i 4 4-25 1-286

1 « Schmidt Bacica.Yugosl. 2707 4-01 1-336 ; '5 H. Wiikens » Rneinland 1600 3-49 1-307 : 6 Manuilä Saşi Transilvania 301 3 4 1 1-362 ' î Tebbut Englezi Australia 1176 ! 3-70 1216

ätaquet Belgieni — 1072 4-37 1-276 "4 Kossovitch Francezi — 962 3 0 0 1259 10 Tranquilli-Leali Italieni Italia 2 4 2 1338 a Viola » — 20ÜÜ 2-99 T308 12 Manulla Bulgari România 372 2 32 1-288 lä' Andreu ürra Soanioli Valladolid 904 216 1-394 14 Ryti Fini Kar|ala 2531 1 82 1210 15 Halber Poloni Pommern 850 1-76 1-201 16 * m Kieiz 1490 165 1-177 17 Schmidt Sărbi Bacica, Yugosl. 1C44 2 7 6 1166 18 Rachowscky Ruşi albi — 1448 T68 1.144 '.'9 • Ruşi mari — 701 1'65 1153 ¿0 Hecker Ucraineni — 2073 1-59 1154 21 Hiräzfeld Turci Macedonia 500 177 1-162

^ 2 iJang-Fun-min Chinezi Dairen 5416 1'22 1'054 23 Furubata Japonezi Ţinutul Kmki 2883 1 13 1-128 24 Sabolotny Ovrei Cri mea 500 1 04 1-017 25 Wagner :Ra 5i Siberia 331 i'06 1*013 26 Schmidt Ţigani VoivodinaYugosl. S29 r o 9 1 0 ¿5 27 Besch „ |ud. Bistrija-N. 102 79 918 28 Schwarz Tătari I\asan 5t0 103 1 0 » 29 Müller Negri orula AfricadeV 32a •94 i •990 30 Maione Hinduşi Indii 23'7 •72 î 31 Hirszfeld Indieni Indii 1000 •55 !

D) Materialul din Sud-Estul Transilvaniei.

1. Alegerea comunelor. Scopul analizelor noastre, formulat conform sugestiilor

•pe cari le-am primit dela D-l Prof. Moldovan, a fost următorul:

') Pentru datele referitoare la unguri şi români vezi tabl, No. 8 şi 9

a) Să stabilim indicele biologic de rasă la românii din •această regiune.

b) Bazat pe el şi pe rezultatele altor cercetări, executate în Institut, să depistăm comunele săcuizate, despre care săcui-zare nu avem informaţii istorice, decât foarte sumare.

c) Să stabilim indicele specific al săcuilor. Cu aceste deziderate în minte, comunele în cari am făcut

cercetările le-am ales în felul următor: a) Comune pur sau parţial româneşti, despre cari avem

date destul de vechi şi incontestabile, că au fost întotdeauna ji sunt încă, locuite de români, de ex.: Voşlobeni din jud. Ciuc, •Sub-Cetate, Cozma, Deleni din jud. Mureş, Feleag din jud. Odorheiu; Micfalău, Zagon, Breţcu din jud. Trei-Scaune.

b) Comune locuite astăzi numai de săcui, în cari abia sunt urme să ne demonstreze, că vreodată au fost româneşti. Din acest grup de comune am făcut analjjp. în următoarsli: Cozmeni, Sânşimon din jud. Ciuc: Săbed jud. Mureş: Corund, Cuşmed, Lueta, Mereşti, Ocland din jud. Odorheiu şi in Ar­cuş, Brateş, Estelnic, Turia din Trei Scaune.

c) Comune considerate ca cele mai săcuieşti: Racul, Gher-ciu, Lazărea, Siculeni din jud. Ciuc, Măgherani, Pănet din jud. Mureş, Lupeni, Şiclod, Zetea din jud. Odorheiu şi Reci din jud. Trei-Scaune.

d) Observând în cursul cercetărilor, în unele comune de mai ms o influenţă sangvină germană, ne-am extins dispro­porţionat cercetările şi în alte comune din vecinătatea ace­lora, pentru a delimita întinderea acestei influenţe. Astfel comunele, Jimbor din jud. Odorheiu, Aita-Mare, Dalnic şi Haghig din jud. Trei-Scaune, nu mai sunt simple eşantil-loane reprezentative pentru întreaga regiune luate la întâm­plare, ci sunt comune alese pentru scopul amintit pe baza informaţiunilor • demografice şi istoriografice. In consecinţă rezultatele din aceste comune le vom trata aparte .

Am considerat de prisos să facem cercetări serologice în comunele în cari ştiam din alte surse, că au fost odată lo­cuite de români, cum sunt comunele următoare: Casin, Caşi-nul-Nou, Ciumani, Dăneşti, Frumoasa, Lăzăreşti, Joseni, Mi-hăileni, Plăeşii de Jos, ele, din jud. Ciuc, Ilieşi, ele, din jud. Mureş, Aldea, Biborţeni, Mărtiniş, Racoş, Vărghiş, Vlăhiţa din jud. Odorheiu, Alungeni, Angheluş, Boroşneul-Mare, Sân-Craiu, Valea-Seacă, etc. din Trei-Scaune.

Prin urmare la alegerea comunelor ne-am năzuit ca ele să fie eşantilloane reprezentative ale întregului ţinut cercetat a-tdt din punct de vedere etnic cât şi din punct de vedere geo~ fizic.

Pentru a avea date de comparaţ ie cu saşii, neam cu care săcuii au trăit în vecinătate începând cu sec. XIII şi pen t ru a documenta influenţa sângelui german din unele comune am făcut analize şi în comunele săseşti: Mercheaşa din Târnava-Mare şi Ideciul de Jos şi Sus din jud. Mureş.

In tabloul care urmează redăm numărul persoanelor exa­minate pe judeţe, comune şi neamul declarat:

Numărul persoanelor examinate.

T. j n d . C i n e . Tabi. A 7o. 2.

Comunele 'ota

l '3 «8 S o

3 o

a " a>

igan

i o >

"xnr 3 • H ai CO S5 O l—H ed

1. Voslàbeni 679 536 117 1 14 6 5 2. Lazàrea 1058 — 1037 2 9 6 2« 2 3. Siculeni 469 26 427 3 — 7 3i 3 4. Ghereiu 398 2 392 — 4 — — — 5. Cozmeni 548 3 514 1 23 1 — 62 6. Sànsimon 553 7 539 — — 7 — —

Total 3,70£ 574 ;<,026 7 50 27 5 16

I I . jud. Mnres.

1. Sàbed 574 566 8 _ 2. Pànet 431 7 424 3. Sub-Cetate 624 587 24 1 8 — — 4 4. Màgherani 335 5 328 — 1 1 — — 5. Ideciul è los si Sus 313 — 2 291 20 — — — 6. Deleni 137 137 7. Miercurea- Niraj 190 18 100 — 51 21 — — 8. Cozma 486 486

Total 3,0S0 1,240 1,444 292 88 22 — 4

1 Armeni. 2 Ciangăi.

III. j ud . Odorhei«.

Comunele

Tot

al

Rom

ânij

Săcu

i

Nem

ţi

Ovr

ei

's«

Ruş

i

1. Feleag 2. Filiaşi 3. Lupeni 4. Corund 5. Jimbor 6. Mereşti 7. Ocland 8. Lueta 9. Zetea

10. Cuşmed 11. Siclod

307 587 437 421 638 539 315 461

1,294 265 510

302 56

80 39 19 9 9 2

1 517 437 421 482 497 288 449

1230 250 502

3

1

1

4 9

72

7 3

50 13 2

5

3

6

1

4

| Total 5,774 516 5,074 5 «160 14 1 4

IV. jud . Trei-Scaune.

1. Arcuş 2. Haghig 3. Aita-Mare 4. Dalnic 5. Reci 6. Breţcu 7. Estelnic 8. Turia 9. Brateş

10. Micfalâu 11. Zagon

517 644 539 432 456 661 441 646 435 534 561

48 148 56

2 6

206 31

9 3

460 558

459 473 458 417 449 445 400 637 430

16 3

1

6 1

1

9 23 24 13

2 4

54

1

1 2 0 0 0 0 0

4

11

11

11

11

-1

1

Total 5,866 1,527 4,187 9 129 4 4 6

V. j ud . Târnava-Mare.

| 1. Mercbeaşa 427 1 14 395 16 _ VI. jud . Cluj.

1. Muntele-Rece 2. Măguri

308 922

306 922

2 -Total general 20,092 5,086 13,748 708 443 107

2. Vârsta, sexul şi neamul examinaţilor. La prelucrare nu am ţinut seama, de vârsta şi sexul exa­

minaţi lor neavând importanţă, după cum am văzut când era vorba de calităţile biologice ale aglutinogenului.

Neamul analizaţilor l-am considerat acela, pe care fie­care persoană 1-a declarat, fără să aibe vreo cunoştinţă prea­labilă despre rostul cercetărilor noastre. Declaraţia a fost con­firmată de organele administrative locale, cari au fost întot­deauna prezente.

Rezultatul analizelor nu-1 dăm pentru ovrei, italieni şi ruşi, având cifre prea mici.

3. Analiza numelui de familie. In ficare comună încă înainte de a executa analiza de

-sânge am rămas surprinşi de proporţ ia mare a săcuilor cu nume sigur românesc. Tabloul care urmează ne arată pen-

Proporţia persoanelor analizate cari an nume românesc. (Tabl. No. 3).

Denumirea comunei

rio.

ana

li-1

zelo

rf

1

Mume româ­

nesc N u m e r o m â n e ş t i Denumirea comunei

rio.

ana

li-1

zelo

rf

1

Cifre | o / 0

N u m e r o m â n e ş t i

Judeţul Trei-Scaaune

Arcuş 459 50 11

Haghig 473 41 9

Aita-Mare 458 44 10

Dalnlc 417 60 14

Reci 449 18 9

Aiicfalău 460 42 9

Brateş 430 75 17

Estelnic 40: ;6 6

Turia 637 87 14

B re( cu 445 68 15

Dâncs (Danciu), Duka (Duca), Szto]ka (Stoica), Bogat (Bogat). Olâh, Kolcsa (Colcea), Vâncsa (Vancsa),Bân(Banu), Moldovăn ( violdovan)etc.

Vâncsa (Vancsa), Bogdan (Bogdan), Raducz (Ră-duţ), Opre (Oprea), Brotea, Buksa (Bucşa), Luka (Luca), Csuta (Ciuta), Gurgui, etc.

Marucz (Măruţ).Roman, Rusz (Rusu),Cozma,Nuczu (Nu{u), Ma'rk (Marcu), Demeler (Dumitru) etc

Baer (Boier) Olâh, Cozma (Cozma), Dobra, Râ-duly (Radul), Vida, Sztoika (Stoica). Dan Koszti (Costea), Român (Cornan), Todor. Di­ni 5ny (Dimian) Mânto (Manta) etc.

Bukur (Bucur), O îrea, Bâcs (Baciu), Olâh. Poku-lâr (Păcurar), Junkuy (Juncan), Râduiy (Radu), Bsrszân (Bîrsan), Dumitraş, Todor, etc

Castel,. Stefân (Ştefan), Radu (Radu), Safta, Ser-ban, CIrsuly, Râdu'y (Radu), Neagu, Negrea, Crăciun, Terza (Terţea), Demet îr (Dumitru) etc.

Dragomir, Mirese (Mircea), Buna, Todor Dâncs (Danciu), Serbân (Şerban), (Râduiy (Radu), Ştefan, Miko (Micu), etc.

Komân (Coman), Pop, Pintl (Pintea), Dimeny (Dimian), Daragus (Dărăguş), etc

Opre (Oprea), Olâh, To-na, Dorica, Dobra, Baliga,| Komân (Coman), Handra, Tuşa, Roman etc,

Paska (Pasca) Bujor (Bujor), Costtândi (Costa tin), Janâki ( lenache) , Hanko (Hâncu), Mik (Micu), Dimfeny (Dimian\ Borbât (Bărbat) etc

|a,i

i kol :c,J

Denumirea | g w

comunei L-g \\Z1 N

Nume româ­nesc N u m e r o m a n e ş t i Denumirea | g w

comunei L-g \\Z1 N Cifre %

N u m e r o m a n e ş t i

udetul Odorheiu

Filiaşi

Lupeni Corund flmbor

Mereşti

Ojland .Lueta Cusmed

Slclod

517

437 421 482

497

288 449 250

502

88

93 65 30

49

26 73 29

80

17

21 15 6

10

9 16 12

16

Burszân (Bârsan), ft'bu (fllbu), Preda, Szâvuly (Sâni ) , Râduly (Radu), Bâcs (Baciu), Bân (Banu), Miku (Micu) etc.

fllbul, Sztolka (Stoika) etc. o p , Duca, Todor, Kosztâ (Costea), Olâh etc.

Todor, Limban (Limban). Drâgomir (Dragomir). Sztolka (Stoica), Kozma (Cozma), Borbath (Bărbat) etc.

Florea, Todor, Radu, Plata Bogdan, Surcza (Sur-cea), Şerban, Boer (Boier), Olâh Marta, Ra duly (Radu), Sztoika (Stoica), etc.

Bogdan, Bucur etc. Sinka (Şinca), Bagya, Demeter (Dumitru). Sokol (Socol), Todor, Major- (Waior), Demeter

(Dumitru), etc. Pop, Boka (Boca), l # m a (Cozma), Demeter

(Dumitru) etc.

Judelui C uc

Zetea

Lazărea

Siculeni

Racul

Gârciu Sâaşimon

Coz meni

1230

1031

427

252

140 î39

514

226

288

68

57

33 51

89

18

28

16

23

24 10

17

Radu, flvram, Matei, Cosma, Barza, Daca, Todor, Costea, Sand i, Baicu, Boier, Tifan, Vasiu etc.

Ivăncean, Cosma, Mincior, Moga, Colceru Barlt, Penţa, Lucaciu, Todor, Qhenciu, Olah, Vancea, Pascas, Mardiras, Stupar, Danciu, Balcu etc.

Kolu rtbân (Columban), Szâva (Sava), Petres (Pet-ruş), Râduiy (Radu), Bacs (Baciu) etc.

Buta, Babeş. Ştefan, Sava, Curca, Mârkus (Măr-cuş), Gheorghi (Gheorghe) etc,

Botar (Bota) etc. Todor, lacobeni, Bogat (Bogat), Novac Blaga, Ko-

pâk (Copac) etc. Popa, Bogat (Bogat), Duca, Bota, Nedelea, Cozma,

Ursuiy (Ur*u), Babeş, etc.

Judeţul ures

Dincom. dif. Măgherani Sâbed

280 528 566

25 24 18

9 7 3

Mare, Stoica, Râduly (Radu), etc Daneş, Bân (Banu). Oltean, Râdu'y (Radu) etc. Szâva (Savu), Baricz (Barijiu), Cerchezan, Kozma

(Cozma), Moldovan, Bota etc.

itru fiecare comună în care am lucrat, proporţ ia săcuilor ana­lizaţi cari poartă unul din numele româneşti , notat în ul t ima «coloană.

Aceste proporţi i de nume româneşti constituesc anumite lindicii referitoare In m-i oi n pa etnică a săcuilor.

Rezultatul analizelor de isohemagutinare din -(Tabl.

2 o "fîa o» "8

— , C0 CI

o Denumirea comunei Neamul C *-* c$

. CQ O M i i

V ' W —"

=5 « z z B 2

1 3 4 5 6

1 Saşi 3 9 5 4 . 1 3 1.605 2 Ideciul de jos . . . • »> 291 4 .05 1 5 4 3 3 Săcui 5 0 2 3 0 7 1.563 4 n 4 5 8 3 .06 1 6 3 7 5 n 4 7 3 3 . 0 0 1 4 5 6 6 » 4 8 2 2 .95 1.476 7 n 4 1 7 2 90 1.589 8 n 4 5 9 2 .86 1 .494 9 » 5 1 7 2.81 1.546

10 4 0 0 2 .75 1.501 11 » 2 8 8 2 .69 1.556 12 Racul şi Gârciu . . . » 3 9 2 2 .69 1 6 1 9 13 Români 4 6 0 2 .60 1.484 14 Din mai multe sate » 5 8 6 2 .58 1 .493 15 Sacul 1037 2 .32 1.394

16 Români 9 2 2 2 .32 1 2 9 9 17 Săcui 421 2 24 1 .422

18 Români 3 0 2 2 .22 1 337

19 S a c i i 5 3 9 2 .18 1.474 2 0 Români 2 0 6 2 .18 1 .578 21 Săcui 6 3 7 2 .04 1 .460

22 » 4 4 5 2 04 1.513 2 3 Români 5 3 6 2 0 3 1 .303 24 Săcui 5 1 4 2 .02 1.621 25 » 4 2 7 2 01 1 4 0 7

26 Dm mai multe sate . » 2 8 0 1.94 1 .309 27 Români 5 8 7 1.91 1.275

2 8 Muntele-Rece . . . . n 306 1.89 1.346

29 Săcui 1230 1.89 1.299

3 0 Români 137 1.87 1.305 31 » 4 8 6 1.83 1 .309 32 Unguri 4 2 4 1.82 1 3 3 6

3 3 Săcui 2 5 0 1.80 1 3 0 5 34 n 4 9 7 1.80 1.366 35 Unguri 5 6 6 1.77 1 2 7 5

36 Români 5 5 8 1.76 1 3 4 9

37 Unguri 3 2 8 1.72 1 2 6 3 38 Săcui 4 4 9 1.65 1.257 39 4 3 0 1.64 1.324

4 0 » 4 3 7 1.61 1.314 41 n 4 4 9 1 56 1.264 4 2 Din mai multe sate Ţigani 4 4 3 0 .96 0 .974

! ) Cercetările dela Măguii au fcst executate de D-l Dr. Ardeleanu ş i

íSud-Estul Trausilvauiei §i dia jnd. Clnj. No. 4). ^

A°/o B ° / o 0 % p + q + r

8 10 11 12 13 14

3 . 2 9 1 1 2.0619¡

5 3 . 1 6 4 6 50 .8590 '

4 . 7 8 0 9 5 3 . 3 8 6 5 1 9 . 1 7 0 3 ' 5 6 . 3 3 1 9 5 . 0 7 4 0 ' 4 6 . 3 0 0 2 5 . 1 8 6 2 ' 4 5 . 6 4 3 2 6.7146J55.8752J 3 . 8 7 6 0 5 0 . 0 0 0 0 7 .3501 5 2 . 4 1 7 8 7 . 7 5 0 0 4 9 . 2 5 0 0 7 . 9 8 6 1

8 . 0 2 0 5

5 4 . 5 1 3 9 8 . 1 6 3 3 58 1 6 3 3 8 . 2 6 0 9 4 8 . 9 1 3 0

10 .3797 3 3 . 1 6 4 6 10 .9966 3 6 . 0 3 2 5 14 .1434 12 .2271 12 .0507 1 2 . 0 3 3 2 3 7 . 1 3 6 9 14 8631

13 .9265

5 0 . 0 0 0 0 8 .2932J46 4802] 9 . 0 0 0 2 45 .7701] 5 . 2 2 5 6 4 . 9 6 6 9 4 2 . 0 5 3 0

1 4 . 1 0 0 2 2 2 . 3 3 0 1 1 4 . 5 9 9 7 2 0 . 4 4 9 4 4 4 7191

6 . 7 1 6 4 1 4 . 9 8 0 5 1 1 , 4 7 5 4 4 6 . 3 7 0 0

7 ,8571

8 . 4 8 3 3

4 8 4 5 6 0

5 0 . 4 6 3 8 4 4 . 1 7 4 8 4 8 . 5 0 8 6

3 2 . 9 2 5 3 5 1 . 3 6 1 9

15.27781 16.5316, 13 6956 (

14.5051 1 5 . 3 3 2 7 14 6 4 2 l ! 18 .7648 1

2 7 . 6 8 9 2 22 2 7 0 7 3 6 . 5 7 5 9

2 2 . 5 4 2 0 13 .1783;32 9 4 5 7

2 6 . 3 0 5 6 1 3 . 0 0 0 0 3 0 . 0 0 0 0

1 6 . 2 2 5 2 3 6 . 7 5 5 0

4 2 . 8 5 7 2 5 . 7 9 2 2 4 3 . 6 1 1 5

1 5 . 6 8 6 3 35 9 4 7 7 6 . 8 2 9 3 4 3 . 9 8 3 7

10 .9489 4 2 . 3 3 5 8 9 . 4 6 5 0 4 3 . 0 0 4 1

1 1 . 3 2 0 8 4 5 . 7 5 4 7 2 0 . 0 4 7 2 | 10 -0000 4 4 . 0 0 0 0 2 0 . 0 0 0 0 1

1 3 . 0 7 8 5 4 5 . 8 7 5 2 19 7183, 1 0 . 2 4 7 3 3 9 . 9 9 2 9

1 9 . 7 1 3 3 3 7 8 1 3 6 1 0 . 3 6 5 8 4 2 . 6 8 2 9

4 1 . 6 4 5 2 1 5 . 5 8 1 4 4 5 . 5 3 1 4 1 6 . 4 7 6 0 : 4 3 . 0 2 0 6 9 .3541 4 1 . 6 4 8 !

1 7 . 3 0 1 9 3 1 7 5 4 2 34 .0139:

15 .5844 8 . 2 5 2 4

16.3265¡ 1 1.4607J 16 2 3 1 3 13.4241! 17.3302J 1 8 . 2 1 4 3 |

20 .1022 ,

17 .5182*29 .1971 19 .1358 2 8 . 3 9 5 1

2 2 . 2 2 2 2 :

17.0918! 2 9 . 1 3 0 5 2 7 . 4 7 4 4 2 9 . 8 9 3 9 3 0 . 5 3 5 6 2 7 . 5 5 3 4

19 8 5 1 6 2 5 . 2 4 2 7 2 0 . 5 6 5 2 2 3 . 3 7 0 8 37 .1269 ' 2 0 . 2 3 3 5 2 4 . 8 2 4 4 3 1 . 0 7 1 4 30 4 9 4 0

1 1 . 7 6 4 7 3 6 . 3 0 1 3 2 0 . 0 0 0 0 2 9 . 1 8 7 0

1 8 . 0 2 1 2 3 1 . 8 0 2 1 12 .9032! 2 9 . 5 6 9 9 20 .4268 ,

2 1 . 6 2 7 9 2 0 . 5 9 5 0

22 8 7 7 4 26 0 0 0 0 2 1 . 3 2 8 0

2 6 . 5 2 4 5 2 1 . 8 5 0 9 28.02061

1 7 .2093 19 .9085

2 3 . 3 8 5 3 , 2 5 6 1 2 » 1 6 . 9 3 0 0

3 9 . 5 0 0 3 7 . 0 5 7 40.4531 4 6 . 0 9 1 3 4 . 6 6 4 3 8 . 6 7 0 4 3 0 4 5 3 6 . 8 8 0 4 0 . 0 9 8 3 8 . 1 1 0 4 0 . 5 9 8 4 6 . 0 3 6 38 .016 1

39.258J 35 .399 , 3 2 . 4 3 0 3 9 . 5 9 0 3 1 . 2 6 3 41 5 6 2 4 1 . 7 3 1 4 0 9 0 6 41 .365¡ 3 0 . 3 3 0 4 4 . 2 1 5 3 7 . 7 6 8 3 2 . 5 3 8 3 0 . 7 6 7 3 1 . 6 7 8 3 3 . 4 3 6 3 3 . 6 0 3 3 3 . 9 0 0 3 6 . 7 1 5 34 .491 4 0 . 2 3 8 3 1 . 2 5 8

3 3 . 0 4 2 32.242¡ 3 9 . 1 3 0 3 9 . 4 5 9 1

2 . 916 2 . 8 7 6 6 . 9 2 7 3 . 5 8 3 4 . 8 5 5 7 .998 9 4 7 9 5 . 7 1 8 8 .727 7 . 1 1 8 7 .566

12 .625 8 . 4 1 2 9 . 3 3 0 9 . 9 3 0

1 2 . 2 5 4 14 .102 8 107

13 .885 8 .030

1 3 . 7 5 0 1 1 . 2 9 3

8 . 7 3 6 10 .807 12 .412 11 .722 11 .364 8 .072

13 .535 13 .356 13.803 1 5 . 4 5 3 14 .519 18 3 6 5 12 .350

3 4 . 2 8 1 J U 341 1 5 . 4 6 0 1 4 . 8 2 5 19 .384 20 4 7 9

3 8 . 3 8 9 . 2 2 . 1 3 9 28 .498330 .356

5 7 . 5 8 5 6 0 . 0 6 7 52 621 5 5 , 3 2 6 60 .481 5 4 . 3 3 2 4 7 . 4 7 6 5 7 . 4 0 2 5 0 . 2 9 3 5 4 . 7 7 2 5 1 . 8 3 6 4 1 . 3 4 0 5 3 . 9 7 2 51 .41 2 5 4 . 6 7 2 5 5 . 3 1 7 4 6 3 0 8 6 0 . 6 3 0 4 4 - 5 5 3 5 0 . 2 3 9 4 0 3 4 3 4 7 . 3 4 2 6 0 . 9 3 4 !

4 4 . 9 7 8 4 9 . 8 2 0 5 5 . 7 4 0 5 7 . 8 7 0 6 0 2 5 0 5 3 . 0 2 8 6 8 0 2 2 5 2 2 9 2 4 7 . 8 3 3 5 0 . 9 9 0 4 1 . 4 0 3 5 6 . 3 9 2 5 4 . 3 7 8 51.49?* 5 2 . 9 3 3 4 1 . 4 8 5 4 0 . 0 6 2 3 9 , 4 7 2 4 1 . 1 4 6

100 .001 1 0 0 . 0 0 0 100 001 100 -000 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 100 .001 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 1 1 0 0 . 0 0 1 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0

9 9 . 9 9 9 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 100 0 0 0 1 0 0 . 0 0 1 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 1 100 0 0 0

100 .001 1 0 0 . 0 0 0 100 .001 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0

9 9 . 9 9 9 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0

D - l Df. Secárea.

E) Rezultatul analizelor.

Rezultatele analizelor le-am calculat pe comune şi n e a m u î declarat, pe cari le cetim din tabloul No. 4, întocmit după» valori le descrescânde ale indicelui biologic.

1. Rezultatele la români. Identitatea originii etnice a ro­mânilor din Sud-Estul Transilvaniei şi a moţilor din jud. Cluj.

întâi vom analiza toate rezultatele pr in pr isma indice­lui biologic de rasă.

In Tabl. Nr. 4, coloana Nr. 5, observăm, că la r o m â n i indicii biologici în cele 9 comune variază delà comună l a comună între 2.60 şi 1.76. Această variaţie se întâlneşte ori unde şi la toate neamuri le arătându-ne, că nu avem neamuri: absolut pure . In t r 'o regiune o anumită influenţă străină a fost mai mare, în altă par te aceeaşi influenţă sau alta a fost mai mică. Acest amestec de populaţie pe care î-1 vom analiza mai târziu, nu a fost însă atât de intens, încât să modifice com­poziţia sangvină originală. Fluctuaţiunile sunt în jurul unei: valori centrale de 2.20 şi 2.00, indici cari au fost întâlniţi la români pretut indeni unde au avut loc cercetări. Astfel D-l Dr. S. Manuilă 9 cercetând în Banat 1521 de persoane, a găsit la români un indice în medie de 2.20, iar D-l Prof. Dr. Po-povici în Transilvania pe 2372 de persoane a obţinut unul de 2.17. Românii din Moldova, suferind mai multă influenţă slavă au indicele mai mic. M. Dumitrescu lucrând sub d i rec ­ţia D-lui prof. Rainer, a găsit la Nereju un indice de 1.8 (vezi tabl . Nr. 9).

Rezultatele obţinute la români , le redăm în tabloul care-urmează, întocmit pe judeţe pentru a elimina rolul hazardului pe care acesta îl exercită asupra rezultatelor atunci c â n d avem cifre p rea mici. ;

*) C. R. Société de Biologie, 1924, p a g . 542, 1069, 1071.

Rezultatul cercetărilor la românii din Sud-istul Transilvaniei. Tabl. No. 5.

No.

de

ordJ

di

n G

raf.

1 N

o. 1

şi 2

1

Judeţele

No.

ana

­li

zelo

r

Indi

c,

biol

ogic

.

« 3 £ ja S jg 2 g w S,

— 3 -o m P q r

+ + O,

10

8

7

Ciuc

Mures s i O d o t e i Trei-Scanne

535

2098

1224

2.032

2.091

?.< 84

± . 1 3 6

± .067

+.07H

1.808

1.349

1.454

30.330

34.116

37.4?4

8.736

11.130

9.0»2

60924

54.754

53.554

100.000

ltO.000

100COO

TOTAL 3858 2.081 +.C47 1.384 34.853 9.f66 55,281 100.CO0

Rezultatul analizelor la moţii din jud. Cluj.

9 Cluj 1228 2.195 ± 0 8 8 1.466 36.472 6.889 o6.639 100 000

Din acest tablou observăm întâi, cfPindicele biologic în ori care din judeţele din Sud-Estul Transilvaniei e acelaşi ne pre­zentând între ei diferenţe semnificative, măsurate pr in ajutorul erorii probabile şi in al doilea rând constatăm, că este ceva mai mic faţă de al români lor din Transilvania în general, cât şi faţă de al români lor moţi, aceasta datorită influenţei mol :

doveneşti. Totuşi faţă de indicele acestora nu se deosebeşte în mod semnificativ. Diferenţa dintre români şi români-moţi

.114 — \, = 1.14; colită în Paeil 1 0 , reiese, că nu este

K0472+.0882

semificativă. Prin urmare originea etnică a românilor din Sud-Estul

Transilvaniei este identică cu a românilor-moţi, a românilor din Transilvania în general şi a românilor din Vechiul Regat.

Variaţiile mici pe cari le observăm sunt datorite uşoare­lor influenţe străine cari s'au exercitat asupra trunchiului co­mun daco-roman.

2. Rezultatele la săcui. Originea comună a săcuilor şi a românilor.

In 22 de comune astăzi săcuieşti, dispersate în întrea­ga regiune, am găsit că indicele biologic variază între 3.07 şi 1.56. Acest câmp de variaţie mai mare decât la români , este

") Pearl: Medica l B i o m e t r y a n d S ta t i s t i c s , P h i l a d e l p h i a , 1930, pa ar. 438.

datorit în par te analizelor puţine din unele comune, influenţe­lor străine mai accentuate din unele regiuni, — asupra lor vom reveni într 'un capitol special, — cât şi faptului că nu toţi analizaţii au aceeaşi origine etnică, cum reiese dealtfel din ur ­mătorul tablou:

Rezultatul cercetărilor la săeuii din jud. Cine, Odorhei, Trei-Scaune şi la ungurii din j ud. Mureş.

(Tabl. i V r . 6).

Nr.

de o

rd.

dia

Gre

f. N

o. i

şii

Judeţele

Nr.

anal

izel

or

Indi

c,

biol

ogic

I

Eroa

rea

| Pr

obab

ilă

Ind.

W

ellis

ch

P q r f-i

+ +

12 Ciuc 3,189 2,258 . ± 0 5 5 1 /66 39.774 11.739 48.487 IOD.OO0

13 Odorhei 4 59! 2.039 +.042 1.389 36.282 12.864 50,85:! 99.999

11 Trei Scaune 9,820 2.080 ± .052 1.-136 38,402 11.558 50.040 100,000

— Total 10,600 2 114 ± ,028 '.407 37.S9 12.179 50.22S < 0 0 <

Ungurii dîn jud. Mureş

14 Mureş 1318 1,777 ± .085 1,277 33.006 '4 440 52,555 00.(0

Săcuii din judeţul Ciuc, Odorheiu, şi Trei-Scaune au între ei acelaşi indice biologic. Diferenţe semnificative între indi­cii lor neexistând, conchidem că au aceeaşi origină etnică.

Indicele lor biologic este egal cu 2.11, identic cu al româ­nilor din Sud-Estul Transilvaniei şi cu ceva mai scăzut faţă de al români lor în general. Măsurând matematic aceasta iden­titate a celor doi indici, al săcuilor bazat pe 10,600 de ana­lize şi al români lor din Sud-Estul Transilvaniei obţinut p e 3,858 de cercetări, observăm o suprapunere perfectă. Intre re ­zultate nu există diferenţă semnificativă:

2 .114-2.081 fi

K.0472 + . O 2 « 2 ~

Această măsurare biologică şi matematică, rezultanta u-nui număr de analize fără precedent de mare în întreaga lite­ratură, ne dovedeşte cu certitudine şi în mod incontestabil, că originea etnică a locuitorilor numiţi astăzi săcui este iden­tică cu a românilor.

Privind rezultatul obţinut la ungurii din jud. Mureş, ob­se rvăm că indicele lor biologic este mult mai redus atât faţă de al românilor, cât şi faţă de al săcuilor şi se apropie de al unguri lor în general, fără să fie însă identic. In t re ungurii d in jud. Mureş şi săcuii din Sud-Estul Transilvaniei am ob-

337 ţinut diferenţă semnificativă ~ _ '' = = 4 . 7 , ceeace ne de-

M)652+.(W82

monstrează deosebirea dintre originea lor etnică. De altfel un­gurii din Mureş îşi declară neamul ca atare şi nu de săcui.

3. Rezultatele la saşi. Identitatea originii etnice a saşilor cu a germanilor de Vest.

Saşii aduşi din Apusul Europei unde popoarele sunt bo­gate în proprietatea A, au indicele biologic mai mare decât al românilor .

Rezultatele obţinute în Mercheaşa (jud. Târnava-Mare) şi în Ideciul de Jos şi Sus (jud. Mureş) leii redăm în tabloul u rmă to r :

Rezultatele cercetărilor la saşi Tabl. No. 7.

T3 ~, !* •a t,

No. exa­minaţilor

Ind.

bi

olog

ic.

Ero

area

pr

obab

ilă

Ind.

W

ellis

ch

P q r o-+ o.

9 686 4.098 + .308 l . 57s | 38.454 2.894 58,652 100.000

Indici biologici apropiaţi de 4.098 au fost obţinuţi în cele mai multe cercetări din Germania (vezi tabl. No. 1), ceea ce ne arată originea etnică a saşilor dela noi. In t re saşi şi ro ­mânii săcuizaţi sau nu, din Sud-Estul Transilvaniei, am ob­ţ inut diferenţe semnificative.

4. Rezultatele obţinute la ţigani. Indicele biologic pe care l-am obţinut în u r m a rezultate­

l o r dela 443 de ţigani, a fost de 0.96. Ţiganii îşi au indicele atât de mic faţă de al români lor spre ex., datorită originii lor etnice identică cu a neamuri lor din Indii, unde îşi are rezervo-riul proprietatea B, sau asiatică. Noi l-am găsit mai urcat atât faţă de al indienilor cât şi faţă de al ţiganilor unguri. Indienii îl au de: 0.55, (vezi tabl. No. 1), iar Verzâr şi Weszeczki la ţi-

ganii din Ungaria l-au găsit egal cu 0.60. Această diferenţă o explicăm pr in europenizarea ţiganilor examinaţi de noi. Ei au culoarea feţei aproape asemănătoare cu a europenilor, nu-şi mai cunosc limba şi adeseori şi-au negat neamul, încât numai p r in ajutorul autorităţilor i-am putut nota ca atare.

Această europenizare a ţiganilor produsă pr in încruci­şăr i din mai multe generaţii cu românii şi în par te probabi l cu ungurii cu cari au convieţuit împreună, le-a urcat propr ie­tatea sanghină A sau europeană şi consecutiv şi indicele bio­logic.

F) Comparaţia rezultatelor,

Deşi am văzut, că săcuii sunt români săcuizaţi, totuşi pen­tru înlăturarea oricărei discuţii care ar putea să apară, mai ales că istoria s'a ocupat atât de mult de originea lor, fără să. ne dea însă documente incontestabile, credem necesar să mai răspundem Ia următoarea întrebare .

Se aseamănă compoziţia sangvină a săcuilor cu a ungu­rilor, bulgarilor sau finilor, neamur i uralo-altaice, cu cari s'a zis că sunt înrudiţi?

1. Diferenţa dintre românii săcuizaţi şi ungurii din Deb­reţin şi cei din Sudul.Ungariei.

Pent ru comparaţ ia cu ungurii am formulat u rmătoru l tablou, cuprinzând toate cercetările cari s'au făcut asupra lor în Ungaria şi în Transilvania.

Rezultatele analizelor la unguri.

(Tabl. Nr. 8) Bei • ° » •s-oE T3 • ¿ 5 zro

Autorul Localit. ca c « >-. o

Z N Ind.

bio

log

|

Ero

area

pr

obab

ilă

Ind.

Wel

liscb

I P q 1 r

15 Manullă Transilv. 683 1.65 + .082 1.195 30.7 17.2 52.7 16 Jeney Ung. de Sud. 1172 1.C9 ± . 0 3 4 1-041 29.61 25 8 47.4 17 Wetzeczky

Ung. de Sud. 457 1.54 — 1.184 32.9 I9.fi 51.2

18 Verzâr Debreţin 500 1.62 +.054 1.175 29.4 17 0 55.7 19 Schmidt Bacica 229 1.58 — l. 67 29.1 17.2(1 54.9 20 )cn«y Ung. de Sud. 243 1.18 P087 3o.a 24.7||b0.

Conform acestor rezultate observăm, că ungurii, datorită. £aptului, că proporţ ia proprietăţi i asiatice o au urcată, p r e -

aintă un indice mult mai scăzut decât românii şi românii să­cuizaţi.

Comparaţ ia statistică vom face-o cu rezultatul cercetăr i lor obţinute pe un n u m ă r mai mare de analize. Intre români i săcuizaţi şi ungurii dela Debreţin am obţinut diferenţă semni-

494 ficativă: —— = 8.1, care ne dovedeşte, că între ei în ce

K.0542 + .028 2

priveşte originea etnică nu există nimic comun. Aceeaşi diferenţă am găsit-o, la comparaţia cu ungurii dir*

1.02 Sudul-Ungariei examinaţi de Jeney:—r * —=23*3, şi cu un-

K .0aa a +.U34. a

gurii din Transilvania examinaţi de D-l Dr, Manuilă: .4640

F.082 2+.O28 2

Din toate aceste comparaţii reise, că românii săcuizaţi ca aceeaşi origine etnică ca şi românii din* alte regiuni, Se de~ osebesc în mod absolut net de unguri.

Această concluzie statistică se citeşte şi din Grafica No. 1-In această grafică se observă o suprapunere între români

şi săcui sau români săcuizaţi, şi o diferenţă între aceştia şi unguri. Numai coloana ungurilor din jud. Mureş o găsim in­termediară.

2. Originea etnică a ungurilor din jud. Mureş.

Ungurii din comunele Săbed, Pănet , Măgherani nu-şi de­clară n e „mul de săcuiesc, şi după cum am văzut deja indicele lor bioiogic diferă de al românilor . Acest fapt l-am observat şi în grafica de mai sus. De altă par te observăm, că nu sunt absolut identici nici cu ungurii . Ei au absorbit şi ceva ele­mente româneşti . Cu toate acestea constituţia sangvină le^a rămas ungurească, grafic sunt mai apropiaţi de unguri decât de români . Din punct de vedere statistic nu găsim diferenţă> semnificativă între ei şi ungurii dela Debreţin, dar diferă de cei din Sudul-Ungariei examinaţi de Jeney. De altă par te deşi co ­munele examinate de noi sunt considerate ca cele mai ungu­reşti, totuşi influenţa românească este vădită. Din aceste com­paraţi i reiese, că ungurii nu au izbutit să maghiarizeze ele­mentul românesc din jud. Mureş, în întregimea lui, dar au suc­ces într 'o anumită proporţ ie . Numărul cercetărilor din aceasta regiune fiind mic, dăm rezultatele cu rezerva care se impune-

3. Diferenţa dintre românii săcuizaţi şi neamurile tur&-nice: bulgari şi fini.

Comparând proporţiile proprietăţilor sangvine ale româ­nilor săcuizaţi cu ale neamurilor ugro-fine, in special, bul-

Grafica No. 1.

gări şi fini, bazându-ne pe rezultatele tuturor cercetărilor cari sunt publicate până la 1932, în excelentul tratat a lui Steffan11)

") Steffan: 1. citat. pag. 43.

âela Viena, constatăm, că indicele lor biologic diferă. Bul­garii conform rezultatelor publicate în urma unui număr mic de analize, au indicele mai urcat, decât românii săcuizaţi, iar finii îl au mai scăzut faţă de aceştia din urmă. Nu există deci o asemănare în compoziţia lor sangvină.

Aceasta ne îndritueşte să afirmam, că teoria istoricilor unguri cari au susţinut, că săcuii au făcut par te dintr 'un t r ib din cele trei de pe malurile râului Volga din care s'au desfă­cut şi strămoşii bulgarilor de astăzi, nu poate avea un suport real.

G) Reprezentarea Genografică. Triunghiul lui Streng.

Până de prezent am redat rezultatele obţinute numai ba-zându-ne pe indicele biologic de rasă. In cele ce urmează pen­tru a fi complet documentaţi vom analiza rezultatele şi pe baza indicelui lui Wellisch şi c o m p o n e n t lui: p , q şi r de­scrişi de Bernstein, ţ inând seamă de cele trei gene.

In toate tablourile anexate, am calculat şi am expus ace­ste valori şi acest indice. Concluziile cari se impun fiind cele exprimate până acum omitem de a le repeta. Credem însă util şi convingător pentru oricine, să evidenţiem în mod gra­fic, bazat pe aceste valori, diferenţele şi asemănările pe baza cărora am tras concluziile.

Metoda grafică de care ne folosim este cea oferită în ştiinţele pozitive de triunghiul lui Streng. Ea are avantajul pe deoparte că, deşi este simplă, demonstrează perfect de bine suprapunerea, asemănarea şi diferenţa dintre cele trei gene ale neamuri lor reprezentate, iare pe de altă parte, că în con­struirea locului pe care îl ocupă un neam, cele trei proporţ i i intră direct şi nu pe baza unui raport de indice (Grafica No. 2)

Cele trei unghiuri reprezintă cele trei proprietăţi A, B şi O, adică proprietatea europeană, asiatică şi recesivă, iar pe cele trei mediane ale triunghiului sunt măsurate valorile lui p, q şi r. Valorile lor se întretaie într 'un singur punct. Rezul­tatele mai multor regiuni cercetate, din sânul aceluiaşi neam, sunt în apropiere unele de celălalte sau chiar se suprapun, iar unirea punctelor extreme formează suprafaţa specifică a nea­mului analizat.

In triunghiul pe care l-am construit, am trecut rezultatul tu turor cercetărilor cari s'au publicat, plus rezultatele noastre

şi cele publicate de Dumitrescu M. H. 1 2 ) executate sub direcţia D-lui Prof. Dr. Rainer.

Pent ru toate neamuri le am construit numai suprafeţele respective, exceptând românii , români i săcuizaţi, ungurii şi saşii (numai pentru saşii examinaţi de noi) , pent ru cari a m însemnat şi punctele de întretăiere ale cercetărilor din dife­r i t e comune sau regiuni. Valorile proiectate sub formă de puncte sunt cele din tablourile Nr. 5, 6 7 şi 8, iar pent ru a -avea punctele tu turor rezultatelor obţinute la români , anexăm şi tabloul care urmează:

Rezultatele cercetărilor la români. (Tabl. Nr. 9).

.5*5

1 ^ o*-

T 5 » .

C D

Autorul Localitatea N

r. e

xam

i­na

ţilo

r In

d. b

iolo

gic]

Ind.

Wel

lisch

P- q- r.

1 Dumitrescu M. H. Fundul Moldoirei (Buc.) 691 2.6 1.414 35.7 9.1 55.2 2 » Nerejul (Mold.) 730 1.8 1.358 37.7 15.4 43.9 3 n Drâguş (Transilv.) 760 2.3 1.355 ¿1.5 7,2 61.3 4 Manuilă Bănat 1521 2.2 1.250 ¿9.8 12.3 58.1 5 Popovici Transilv. 2Î72 2.2 1.230 28.5 12.0 60.5

Suprafaţa pe care o ocupăm noi românii în acest triun-ghiu este mai mult spre A decât spre B, intermediară între a germanilor de Vest şi a popoarelor latine deoparte şi între a neamurilor mongoloide de altă parte. Ungurii, finii, bulgarii şi turcii ocupă suprafeţe foarte apropiate între ei.

Locurile pe cari le ocupă românii săcuizaţi notaţi cu No. 11, 12 şi 1B (vezi Tabl. Nr. 6) sunt în mijlocul suprafeţei noa­stre şi sunt îndepărtate de suprafaţa formată de rezultatele cercetărilor privitoare la unguri şi la alte neamuri uralo-altaice.

Ungurii din judeţul Mureş ocupă o suprafaţă interme­diară între noi şi ungurii din alte regiuni; ei r ămânând însă mai apropiaţi de aceştia din u r m ă decât de noi.

H) Influentele străine şl reprezentarea lor geografică.

Din cetirea tabloului Nr. 4 am văzut, că atât indicele bio­logic, cât şi al lui Wellîsch, variază dela o comună la alta. Cauzele sunt două, una datorită numărului mic de cercetări

1 2 ) P u b l . în R o m â n i a Med ica lă ; 1934, Nr . 10.

din unele comune şi alta datorită influenţelor străine de nea­mul nostru, cari s au grefat în cursul t impurilor pe trunchiul daco-roman.

In regiunea studiată de noi, slavii au influenţat, în special p r in intermediul românilor moldoveni, u rcând proprietatea asiatică a românilor transilvăneni autohtoni şi în consecinţă reducând indicele biologic la 2.08—2.11.

Săcuii, datorită proprietăţi i lor sangvine bogată în B, pe alocurea unde probabi l au fost colonizaţi într 'un n u m ă r mai mare, au rămas aproape identici cu fraţii lor unguri de unde au venit.

Saşii în alte comune încă au influenţat fondul autohton daco-roman.

Influenţa ungurească este evidentă în Lueta şi foarte mică în Lupeni, comune situate nu departe de oraşul Odor-heiu. Astfel oraşul Odorheiu nu este considerat numai centrul unguresc, dar este şi înconjurat de comune în cari propor ţ ia ungurilor, din punct de vedere al originii etnice, se poate constata.

In comunele Reci şi Brateş, indicele biologic nefiind atât de scăzut ca cel din Lueta (Vezi tabl. Nr. 4), credem că in­fluenţa ungurească a fost mai mică şi s'a exercitat mai mult asupra unui element românesc moldovean, care în Carpaţi este destul de frecvent şi care ştim, că are un indice biologic ceva mai mic 'decât al românilor în general.

In alte comune astăzi săcuieşti nu am întâlnit influenţa sângelui unguresc.

Pent ru delimitarea întinderii influenţei germane, după cum am amintit, am făcut cercetări speciale în comunele J im-bor din jud. Odorheiu, în Aita-mare, Dalnic şi Haghig din jud. Trei-Scaune.

Rezultatele obţinute în aceste comune, le redăm sumate în tabloul care urmează:

(Tabi. Nr. 10). Nr. ana­lizaţilor

Indice, biologic

Indice. Wellisch, P q r p + q + r

1830 2.9 W 1.529 88.834 6.458 54.718 100.000

Proprietatea apuseană (p) urcată şi consecutiv indicele sanghin mare din aceste comune, ne demonstrează o influenţă străină faţă de neamul nostru, care nu putea fi alta decât cea

săsească din vecinătate. Comunele de mai sus sunt situate gec*. grafic în spre Târnave şi judeţul Braşov, unde ştim că sunt mai frecvente coloniile de saşi. In J imbor u rme de saşi, cari acum sunt săeuizaţi, s a u mai păstrat şi până astăzi.

Amestecul saşilor nu putea fi decât cu românii , in aceste comune propor ţ ia locuitorilor cu nume de familii româneşt i fiind destul de mare (Vezi tabl. Nr. 3). Dacă saşii s'ar fi con­topit în t r 'o masă de unguri" atunci indicele biologic ar avea o valoare mai mieă decât 2.98 cât l 'am constatat noi.

Prin urmare în aceste comune aşa cum a avut loc săcui-zarea românilor s'a produs şi săcuizarea saşilor.

Din punct de vedere geografic influenţa sângelui german se întinde sub forma unei laşii de pământ , care cuprinde câte­va comune situate dealungul graniţei de Vest a ţ inutului. Această făşie în jud. Trei-Scaune, în vecinătatea jud. Braşov, se îngroaşă în spre cele trei Aite şi Haghig.

In ţinutul cercetat de noi sunt puţine comune cu acest indice urcat, deoarece dintre cele cercetate numai Şiclod-ul şi Arcuş-ul le-am descoperit din întâmplare. Despre celălalte co­mune în cari am obţinut influenţă germană, întâi ne-am inte­resat din datele demografice şi istoriografice şi pe u rmă le-am cercetat, deoarece am ţinut să stabilim precis întinderea aces­tei influenţe.

I) Procesul de Săcuîzare. Originea etnică românească a săcuilor are o impor tan ţă

capitală din punct de vedere demografic şi credem că aduce o contribuţie hotărî toare istoriei.

Deoarece din cercetările noastre nu am putut stabili un indice biologic specific săcuilor, acesta neexistând şi neobţi­nând nici unul intermediar nouă şi ungurilor sau altui, neam turanic, după cum ne-am fi aşteptat luând în considerare in-formaţiunile istorice, avem convingerea fermă, că aici nu a avut loc un amestec de neamuri în proporţ i i egale. Schimbul nu a fost egal, români i nu şi-au dat limba pentruca să pr i ­mească sângele săcuilor. Cele două procese nu au avut nici aceeaşi intensitate şi nici nu s'au produs în acelaşi t imp.

Uşoara influenţă uralo-altaică în compoziţia sangvină a români lor săeuizaţi ne demonstrează din punct de vedere de­mografic, că săcuii au venit în Transilvania în t r 'un n u m ă r foarte mic şi probabil în cele mai multe localităţi numai bă r -

baJi, cari deja in primele lor generaţii descendente au fost absorbiţi de masa românilor . Admiţând că au venit din Pa-nonia, unde.D-i Prof. Drăgan a arătat atât de documentat mul­ţimea de comune cari odinioară au fost româneşti , nu este exclus ca deja la colonizarea lor să fi avut sânge românesc. In privinţa limbii, autoritatea de bărbaţ i le-a servit să-o im­pună imediat în familii şi treptat pr in privilegiile de cari s'au bucurat secole de-a-rândul, mulţimii de locuitori români au­tohtoni. Această calitate cât şi număru l mic în care au venit le-a fost însă fatală în ce priveşte sângele.

Românii moldoveni cari s'au infiltrat încontinuu în Tran­silvania şi în par te saşii colonizaţi în vecinătate încă au con­tribuit la urcarea proporţ iei săcuilor. In aceste împrejurăr i nu încape îndoială, că număru l români lor săcuizaţi, cu t impul a format o proporţ ie de sute sau chiar de mii de ori mai mare faţă de a coloniştilor săcui veriîţi.«Utfel nu am Fi obţi­nut indicele sangvin caracteristic românilor .

Procesul de săcuizare, pr in u rmare a început imediat la venirea săcuilor, în sec. al XH-lea şi al X l I U e a şi s'a produs cu maximum de intensitate încă atunci şi în secolele apropiate, ca o consecinţă naturală impusă de traiul în comun al colo­niştilor şi băştinaşilor. Această săcuizare t impurie ne explică de ce datele statistice maghiare din ultimii decenii nu ne pot demonst ra decât o săcuizare parţială a români lor şi nu în masă, aşa cum cu siguranţă a avut loc.

Concluzii. 1. Proporţiile grupelor sangvine ale românilor din Sud-

Estul Transilvaniei sunt intermediare între ale românilor transilvăneni şi ale românilor moldoveni. Statistic nu diferă de acestea.

2. Săcuii din judeţele Ciuc, Odorheiu şi Trei-Scaune, în general au aceeaşi origine etno-antropologică ca şi românii.

Rezultatele obţinute în 26 de comune au câmpul de va­riaţie mai mare decât cel observat la români, influenţa nea­murilor străine asupra fondului daco-roman fiind mai ac­centuată.

In partea centrală a judeţului Odorheiu datorită aşezării ungurilor-săcui intr'un grup mai compact, influenţa mongo-

loidă este evidentă; în unele comune, de ex. Lueta, compo­ziţia sangvină se apropie de a ungurilor din alte regiuni.

In regiunea dinspre Ţara Bârsei proprietatea europeană, datorită influenţei saşilor este mai urcată.

Nu există asemănare între proporţiile grupelor sangvine ale românilor cari vorbesc limba maghiară şi între ale ungu­rilor, bulgarilor şi finilor.

3. Ungurii din judeţul Mureş, au aproape aceeaşi compo­ziţie sangvină ca şi ungurii dela Debreţin sau din Sudul-Un-gariei. Au însă proprietatea europeană mai urcată, iar pe cea asiatică mai scăzută decât aceştia, demonstrându-se astfel urma puternică a stocului de români maghiarizaţi. Cercetările din aceasta regiune se bazează pe un număr mic de analize.

4. Saşii au indicele sangvin de rasă şi genă egal cu al fraţilor lor de acasă.

5. Ţiganii din Sud-Estul Transilvaniei deşi au compoziţia sangvină caracteristică popoarelor din Extremul-Orient, totuşi grefarea sângelui european pe trunchiul indian este incontes­tabilă. Sunt mai europenizaţi decât ţiganii cari trăiesc în sate în cari ei formează majoritatea.

Forma capului (indicele cefalic) ia români, săcui şi unguri.

I. FĂCĂOARU.

Cerce tăr i le d in s ă c u i m e s ' au î n t r e p r i n s d i n i n i ţ i a t i v a Dlu i Prof. I. M o 1 d o v a n gi cu mi j loace le I n s t i t u t u l u i n o s t r u . Che l tue-lile p e n t r u ce rce tă r i l e d in M ă g u r i a u fost s u p o r t a t e de sec ţ ia d i n Cluj a „As t re i " de s u b p r e z i d e n ţ i a Dlu i Prof. I. H a ţ i e g a n u . Me­t o d a n o a s t r ă de l u c r u este aceea a şcoalei g e r m a n e (M a r t i n ) şi r e ­d a t ă de no i în „Elemente de Antropologie", Cluj 1934. Cea m a i m a r e p a r t e d in p r e l u c r a r e a m a t e r i a l u l u i ( d i s t r i bu ţ i a indiviz i lor , c a l c u l a r e a ind ice lor ) o da to resc soţ iei mele , D-nei Ti l ly F ă c ă o a r u .

Studiul nostru priveşte populaţia română din satele: Măguri (Cluj) cu 648 de indivizi, Voşlobeni (Ciuc) cu 301 in­divizi; săcuii din Lazărea (Ciuc) cu 513 indivizi şi ungurii din Pănet şi Săbed (Mureş) cu 537 indivizi. Ambele sexe sunt aproximativ în mod egal reprezentate. Toţi sunt în etatea adultă. Dăm şi altitudinea localităţilor cercetate: Măguri — 1300 m.; Voşlobeni — 800 m.; Lăzarea 791 m.; Pănet — 319 m.; Săbed — 376 m. Nu ne gândim la vreo corelaţie între indi-

1 2 3 4 5 6 7 8 9 — n r * *

Locali­

tăţile

Hiperdolico-cefali Dolicocefali Mezocefali Brachicefali

Hiperbrachi-cefali

N (Nr. in­divizi­

lor)

M + m (Media + e-

roarea m. prob.)

0 (Devia­ţia stan­

dard)

v (Coefici­

entul de

variaţie)

Categoria după i. c.

Local i ­

tăţile x — 7 0 . 9 71 . 0—75.9 7 6 . 0 — 8 0 . 9 8 1 . 0 — 8 5 . 4 8 5 . 5 — x

N (Nr. in­divizi­

lor)

M + m (Media + e-

roarea m. prob.)

0 (Devia­ţia stan­

dard)

v (Coefici­

entul de

variaţie)

mediu

N j % N ! % N i %-- n I 7 o N ! %

N (Nr. in­divizi­

lor)

M + m (Media + e-

roarea m. prob.)

0 (Devia­ţia stan­

dard)

v (Coefici­

entul de

variaţie)

guri

. 1

• .O : li : w ; .ţa. n L j»°/o 9 8 J2&°/o. 249 ;670/0 355 86 .6 + . 1 0 3 2 .87 3.31

Hiper-brachicefali

E <u u. 16 j <?% 115 390/0 162 ! 550/0 2 9 3 8 5 . 9 + .118 2 . 9 3 3 .42 Hiper-

brachicefale

lobeni ica

ea 4 J 30/o 3 3 j220/ 0 76 ->0<»o 3 9 ¡250/0 152 8 3 . 5 + .209 3 .82 4 .57 l Brachicefali

Ivoş È

<u 3 ! 20/0 3 2 b/% 74 50O/ O 4 0 ¡27% 149 83 .5 + .246 4 .45 5 . 3 3 Brachicefale

area

i— 5 j 2% 100 U s * / 0 85 U i % 16 J 8 %

t 2 0 6 81 .2 + . 1 5 8 3 .36 4 .14 3rachicefali

Lăz

,

s IU

a. 1 ! 18 ! 6% 150 M3% 123 UO0/0 15 ! 4% 3 0 7 80 .6 + . 1 3 3 3 .46 4 . 2 9 Mezocefale

« I

xi w* xtt

.BQ. 4 J i % 2 8 Ii00/0 104 ;£7°/o 145 5 2 0 / 0 281 8 5 . 4 + . 1 4 5 3.61 4 . 2 3 Brachicefali

| s è 1 ! l°lo 37 |j4«/o 81 32% 137 \530/0 2 5 6 8 5 . 4 ± . 1 5 6 3 .70 4 .34 Brachicefale

Tab. 1. Uistribuţia populaţiei după indicele cefalic localtăţi şi sex, eu 'parametrii statistici .

cele cefalic şi altitudine. Căutarea unei- asemenea corelaţii v a putea fi întreprinsă abia atunci, când vom avea un bogat m a ­terial din numeroase localităţi si tuate la diverse altitudini.

Pen t ru a obţine o valoare medie caracteristică p e n t i u populaţ ia studiată cu o aproximaţie sau cu o eroare proba­bilă de cel mult 0.1 avem nevoe de 144 de indivizi. In m a t e ­rialul nostru avem pentru fiecare localitate un număr cu mul t mai mare de indivizi. Chiar dacă am considera separat sexele, cifrele noastre r ămân deasupra numărulu i de 144 indivizi.

1. Forma capului pentru ambele sexe la un loc. Ambele sexe indică aceeaş formă a capului în fiecare din. localităţile cercetate, cum reiese din Tab. 1.

Populaţia română din Măguri este în. medie h ipe rb ra -chicefală, cea din Voşlobeni brachicefală şi tot brachicefală e populaţia maghiară din Pănet, şi Săbed. La ambele sexe forma capului este isbitor de asemănătoare. Bărbaţii ca şi fe­meile din Voşlobeni au acelaş indice cefalic mediu de 83.5». Populaţ ia de ambele sexe din Pănet şi Săbed la un loc are in­dicele cefalic de 85.4. O mică deosebire între sexe de 0.7 indi­că populaţia din Măguri; bărbaţi i au. i. c de 86.6, iar femeile de 85.9 in medie; şi populaţia din Lazărea cu o diferenţă de 0.6: bărbaţii au i. c. de 81.2, iar femeile au i. c. de; 80.6. Aceste uşoare deviaţii la zecimale ale i. c. mediu sunt făra impor­tanţă şi în niciun caz nu sunt de na tură să micşoreze valoarea concluziei noastre cu privire la asemănarea: medie a forme» capului pentru sexe.

Comparaţia formei capului în populaţia din localităţile cercetate o avem în Tab. 2.

Localitatea || N M ± m • o V Categoria |

Măguri | (români) | 6 4 8 8 6 . 3 + . 0 7 2 2 .70 3 . 1 3 Hiperbrachicefali

Voşlobeni (români) | 301

1 8 3 . 5 + . 1 4 6 3.78< 4 . 5 3 Brachicefali

Lăzarea II (săcui) 5 1 3 8 0 . 9 + . 1 0 2 3 . 4 3 4 .24 Mezocefali

Pănet şi Să­bed (unguri)J 5 3 7 85.4 + . 106 3 . 6 6 4 .28 Brachieefafi

Tab. 2. C o m p a r a ţ i a formei c a p u l u i la r o m â n i , s ă c u i şi u n g u r i , cu ambele-

sexe la u n loc;

Cel mai mare i. c (cea mai accentuată rotunzime a capu­lui) o întâlnim la românii din Măguri, cari sunt hiperbrachi-•cefali. Urmează ungurii din Pănet şi Săbed, cari sunt extrem Lrachicefali — şi cari nu intră în categoria hiperbrachicefali-Jor din cauza diî. infime de 0.1, cu care ind. lor cef. mediu e mai mică decât limita inferioară a acestei clase. Urmează români i voşlabeni moderat brachicefali, iar cei din urmă sunt săcuii din Lăzarea — mezocefali. Locul oarecum aparte pe care-I i au români i din Voşlobeni, ne indică apropierea lor de popu­laţia munteană a Moldovei, din cari descind. Abaterea lor în c e priveşte forma capului dela media români lor ardeleni întă­reş te — cum am văzut 1 ) — abaterea din punctul de vedere al staturii, în care de asemenea se apropiau de moldoveni. In .adevăr, indicele cefalic mediu pentru populaţia vechiului re -.gat dat de P i . t t a r d este de 82.9.

Concluziile lui L e b z e l t e r — cari trebuesc pr imite cu rezervă, întrucât nu ne dă cifre — rfe indică preponderenţa dolicocefaliei în Moldova şi Basarabia. Sigur pare, că tendinţa că t r e mezo- şi dolicocefalie e mai accentuată în populaţia ve­chiului regat, spre deosebire de populaţia română ardeleană cu o tendinţă în sens opus. Hiperbrachicefalia românilor ar­

deleni reiese şi din materialul dluî Prof. P a p i 1 i a n, care a ;găsit 53% hiperbracbicefali şi 47% ceilalţi la un loc, brachi -mezo- şi dolicocefali. Asupra săcuilor vom reveni imediat.

Pentruca lucrul ar fi de oarecare interes pentru ant ro­pologia regiunii respective, dăm media indicelui cefalic pe sexe pentru populaţia celor două sate maghiare. In Pănet , t ă r b a ţ i i au i. c. mediu de 86.2, femeile de 86.7. In Săbed, bă r ­baţii au i. c. mediu de 84.9, femeile de 84.7. Sau, considerând sexele la un loc: populaţia din Pănet are i. c. mediu de 86.4, •cea din Săbed de 84.8. Deosebirea între populaţia maghiară din aceste două sate din p. d v. al formei capului este neîn­semnată : diferenţa între cele două indice medii fiind 1.6, este de două ori mai mică decât diferenţa dintre cele două sate ro ­mâneş t i cu o diferenţă de 3.1. (V. Tab. 2.). De mai mult interes e deosebirea săcuilor în ce priveşte forma capului, atât de ro ­mâni , cât şi de unguri. Săcuii au un i. c. mediu inferior ce­lu ia al români lor măgurerii cu 5.8 (valoare superioară unui îritreg interval), inferior faţă de i. c. al români lor voşlabeni

11 j Art icol pub l i ca t în Clujul Medical pe I a n u a r i e , 1935, p . 63,

cu 2.7 şi inferior faţa de indicele cefalic al ungurilor cu 4.61 Considerând împreună populaţia ambelor sate româneş t i , care are atunci un i. c. mediu de 84.8, săcuii se distanţează-cu o diferenţă de 4.0, adică în alţi termeni , dacă nu sunt ma i apropiaţi de români p r in indicele cefalic, sunt în orice caz, deopotrivă de deosebiţi atât de români cât şi de unguri .

2. Distribuţia populaţiei după forma capului. Concor­danţa surprinzătoare dintre forma capului la ambele sexe n e îngădue să procedăm la distribuţia ambelor categorii de indi ­vizi după indicele cefalic şi localităţi ca în Tab. 3.

Locali­tăţile

Hlper. do l ico­cefali

Dolcio-ccfali

Mezo-cefali

Brachi­cefali

Hiperbrachi-cefali

N Locali­tăţile X-70.9 71 .0 -75 .9g 7 6 . 0 - 8 0 . 9 8 1 . 0 - 8 5 . 4 8 5 . 5 - x

N Locali­tăţile

N 1 • / , N % N i % N ! % N %

N

Măguri (români) _ _ : — 33 i fio/J 2l3 !â3»/o 402 648

Voşlobeni (români)

_ _ : —

7 2 % 65 l ^ l o 150:50% 79 2 6 % 301 Lăzarea

(săcui) 1 i

1

23 250 Î49»/0 208:41% 3L (P/o 513

Pănet şi Să-beci (unguri]

1 i

1 5 *% 65 li2P/o 18534% 282 5 2 % 537

Tab. 3. Distr ibuţia populaţiei după indicele cefalic, cu arabele sexe la un loc.

Propor ţ ia cea mai mare de hiperbrachicefali o dau ro ­mâni i din Măguri cu 62% din totalul indivizilor. Urmează ungurii cu 53% hiperbrachicefali, apoi români i voşlăbeni cu 26%, iar cei din u r m ă sunt săcuii cu numai 6% hiperbrachi­cefali. In privinţa formei capului, săcuii marchează o deose­b i re netă, atât faţă de românii voşlăbeni cât şi — mai ales faţă de români i măgureni . Tot aşa de mult distanţaţi — ca de români i măgureni — r ă m â n săcuii faţă de ungurii din-Păne t şi Săbed.

Pen t ru a înlesni interpretarea unor date într 'un sens cât mai apropiat de realitate, este necesară analiza materialului sub diferite unghiuri , fiind indicată, o regrupare variată a da­telor. Populaţia din materialul nostru se poate regrupa lri două categorii:

I. capul lung (hiperdolicho- şi mezocefalia), II. capul scurt (brachî- şi hiperbrachicefalia).

Localităţile I. Capul lung

x — 80.9 II. Capul scurt

81.0 — x N Localităţile N % N °/o

N

Măguri 33 5 % 613 95% 648

Voşlâbeni 72 229 76% 301

Lăzarea 274 53o/o 239 47o/o 513 Pănet

şi Săbed 70 ¿30/0 467 87°to 537

Tab. 4. Distribuţia populaţiei în două clase.

Propor ţ ia cea mai m a r e de indiipzi în grupa „capul scurt" o dau românii măgureni cu 95%, urmează ungurii cu 87%, apoi românii voşlăbeni cu 76%, iar propor ţ ia cea mai mică o dau săcuii numai cu 47%. Considerând la un loc pe români i din ambele localităţi aceştia sunt reprezentaţi cu 88% în grupa „capul sourt". Ori, săcuii cu 47% sunt la egală dis­tanţă de unguri reprezentaţi în grupa cu 87% ca şi de ro ­mân i reprezentaţi în proporţ ie de 88%.

In concluzie: 1. In fiecare din cele 3 populaţii : română, săcuiască şi

maghiară din localităţile cercetate femeile au acelaş indice ce-falic mediu ca şi bărbaţi i .

2. Indicele cefalic mediu al români lor măgureni este mai apropiat de i. c. al ungurilor, decât de i. c. al românilor voşlă­beni (originari din munţi i Moldovei).

3. Indicele cefalic mediu al săcuilor este situat la egală distanţă de i. c. mediu al români lor din cele două localităţi cât şi al ungurilor din ambele sate.

* * *

Am evitat să mă sprijin pe materialul altor cercetători pent ru a-mi înlesni concluzii de ordin mai generic; întâi, pen-trucă aceştia nu dau metoda de lucru aplicată şi care este de o capitală impor tanţă ; al doilea, pentrucă ar fi un procedeu efonat să ne grăbim cu generalizările, însumând întreaga po-

pulaţie a neamului considerat, pe baza unui material limitat doar la câteva localităţi 1). E necesar ca cercetătorul să preci­zeze extinderea şi na tura materialului, mediul social şi geo­grafic al indivizilor, localitatea sau regiunea' cercetată, limi-tându-şi concluziile la sectorul cercetat. Acesta e un lucru poate mai puţin interesant, dar cu mult mai util antropologiei. Altfel, divergenţele dintre diferiţi cercetători vor subsista, spre dezavantajul ştiinţei.

Structura morfologică a aceluiaş grup etnic variază în anumite limite dela sat la sat şi cu atât mai mult, cu cât sa­tele, regiunile sau provinciile sunt mai îndepărtate. în tocmai cum pentru analiza antropologică a unui singur sat e necesar studiul unui anumit n u m ă r de locuitori, pentru aceeaş ana­liză a unei plăşi, a unui judeţ, sau a unei provincii e necesar studiul unui număr minim de localităţi. Numai pe baza unui material suficient de reprezentativ pentru o localitate şi extins asupra unui n u m ă r minim de localităţi se pot trage concluzii valabile pentru regiunea considerată.

Organizarea periferică a inspecţiei sanitare, a stabilimentelor industriale şl comerciale.

Iir. LEOK PRODÂN. '

In articolul anterior* a m redat în mod schematic pr in­cipiile de bază, asupra felului cum ar trebui să se organizeze un serviciu central de igienă industrială la Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, insistând asupra faptului, că acest serviciu ar fi de dorit să fie o Direcţie a Igienei Indus­triale independentă, având în frunte un medic specializat în igiena industrială.

In cele ce urmează mă voiu ocupa de felul cum ar t re­bui să fie organizaţia periferică a inspecţiei sanitare a stabili­mentelor industriale şi comerciale, care-şi aşteaptă urgenta rezolvare practică.

Asupra felului cum se face sau mai bine zis, cum nu se face acest control şi importanţa lui din punctul de vedere al

*} Din aees t mot iv concluzi i le an t ropo log i ce pe b a z a m a t e r i a l u l u i d i n M ă g u r i n u le g e n e r a l i z ă m a s u p r a ce lor la l te s a t e de moţ i . Afară , de a c e a s t a r ă m â n e de văzu t , d a c ă m ă g u r e n i i s u n t moţ i .

*) Vezi B u l e t i n u l E u g e n i e şi Biopol i t ic Voi. V, Nr . 8-9-10 '002 <*

inedicinei preventive nu e nevoe să insist, soluţionarea ei ur r gentă fiind o necesitate cerută de toată lumea preocupată de problemele sănătăţii publice.

In mai multe ţări din apus această inspecţie e făcută din par tea unui corp medical anume specializat în igiena indus­trială. Deobiceiu aceşti medici inspectează şi se interesează de problemele unei întreprinderi oarecare, numai din punc­tul de vedere al sănătăţii, securităţii şi al ocrotirii munci tor i­lor, iar din punctul de vedere al sănătăţii publice sunt inspec­tate de medicii sanitari.

De exemplu în Belgia întreprinderi le insalubre, şi inco­mode sunt clasificate în două categorii. Cele din grupa A sunt sub controlul organelor ministerului de industrie şi al muncii, iar cele din grupa B sub controlul ministerurului de interne şi al igienei. Insă şi cele din grupa A din punctul de vedere al salubrităţii exterioare şi al raportului dintre regi­mul de muncă şi sănătate publică sunt controlate tot de mi­nisterul de interne şi al igienei.

Deci în felul acesta se face un control şi muncă dublă, care îşi are avantajele şi dezavantajele sale. Pentru moment noi nu ne putem gândi la crearea unui asemenea sistem, chiar dacă ar prezenta cele mai mar i avantagii.

Deci la rezolvarea acestei probleme va trebui, să avem în vedere necesităţile reale delà noi şi posibilităţile practice de realizare pentru obţinerea unui randament cât se poate de mare .

Sunt două posibilităţi de soluţionare practică a acestei probleme. P r ima soluţie o avem dată pr in legea sanitară din 1930, care la art. 99 alin. 3 prevede următoarele : „Medicii sa­nitari ai comunelor urbane sau municipiilor sunt obligaţi a se îngriji de toate problemele sanitare ale comunei. Acolo unde funcţionează mai mulţi medici, serviciul va fi împărţit între ei pe atribuţii speciale, sau pe crcumscripţii". Acest ar­ticol din legea sanitară a avut larga prevedere de a da toată libertatea serviciilor sanitare urbane şi municipale de a se or­ganiza pe specialităţi, după necesităţile locale. Intre aceste specalităţi este şi aceea a controlului sanitar al întreprinderi­lor industriale şi comerciale. Deci încăodată e nevoe să afir­m ă m că nu „imprecizia" legii sanitare din 1930, e de vină, cS nu avem acest serviciu organizat pe întreaga ţară, ci lipsa de

oameni specializaţi pent ru acest scop, şi lipsa unui organ cen­tral, care să dea îndrumări le necesare în acest sens. Dovadă, celor afirmate mai sus este faptul că Serviciul Sanitar al Mu­nicipiului Cluj are deja organizat un control sanitar al indus­triilor şi e pe cale de a se organiza întreg serviciul sanitar p e specialităţi, necesitatea căruia o impun diferitele proble­me, cari îşi aşteaptă rezolvarea practică deplină.

Datori tă faptului, că marea majoritate a în t repr inder i lor industriale şi comerciale sunt în comunele urbane şi în m u ­nicipii, serviciile sanitare ale acestora au întreaga sar­cină de a face controlul sanitar, u r m â n d ca pentru această specialitate, să fie numiţ i medici igienişti specializaţi în igiena industrială. In localităţile unde întreprinderi le indus­triale şi comerciale nu sunt în n u m ă r suficient pent ru epui­zarea întregului t imp util al unui medic igienist, i-se mai pot da şi alte atribuţii înrudite cum sunt diferitele probleme de salubritate şi chiar problema controlului alimentar. Medicul Controlor industrial ar fi ajutat în această activitate de actualii agenţi sanitari, până la data când vom avea oficianţii sanitari anume calificaţi pentru acest scop. Deasemenea ei pot fi aju­taţi şi de actualii chimişti controlori, acolo unde există şi ma i ales atunci, când au asupra lor şi controlul alimentelor.

Pent ru întreprinderi le industriale în afara comunită­ţilor urbane, se va da medicilor igienişti din comunele ur ­bane sau municipale cele mai apropiate delegaţia de a face controlul sanitar al acestor stabilimente. Iar pentru cazurile unde întreprinderi le industriale sunt în n u m ă r prea mare , se poate numi un medic afectat regiunei respective, lucru ca re a r surveni numai în câteva regiuni din ţară.

A duoa posibilitate de u rmat în organizarea inspecţiei sani tare a întreprinderi lor industriale este acea prin împăr ţ i ­rea teritoriului ţării în regiuni, având fiecare din ele câte u n medic igienist pent ru controlul industrii lor. In acest caz con­trolul s'ar limita numai la stabilimentele industriale mai mar i , din cauza insuficienţei timpului, având de acoperit u n teri toriu inai mare . Iar atelierele, stabilimentele comerciale* problemele de salubritate ar rămânea, să fie rezolvate mai mult sau mai puţin complet pr in altă modalitate. Este adevă­rat că pentru controlul atelierelor al stabilimentelor comer­ciale şi pentru problemele de salubritate nu e nevoie totdea^

una de un medic igienist specializat în igiena industrială, însă. eompetinţa lui adeseori şi în aceste materi i e foarte nece­sară.

Din aceste consideraţiuni reiesă clar, că pentru ţara noa­stră cea mai raţ ională rezolvare a acestei probleme pr imor­diale şi de actualitate absolută este p r in sistemul Ote medici igieniştşi specializaţi în igiena industrială cu sediul în comu­nităţile urbane şi municipale, având principala îndatorire con­trolul sanitar al stabilimentelor industriale şi comerciale, pu-tându-li-se extinde această atribuţie în caz de nevoe din par­tea Ministerului, pe o zonă limitată, înafară de comunitatea unde îşi au sediul. In caz de necesitate, în câteva părţ i ale ţării intens industrializate, se pot numai medici controlori i n ­dustriali pent ru teritoriile respective.

Sistemul cu medici igienişti controlori industriali ai co­munelor urbane şi municipale are mai multe avantaje faţă de sistemul de inspecţii teritoriale şi anurn?:

1. Din punct de vedere bugetar nu recere decât un spor minimal, fiindcă se recere numai specializarea unei părţi-din actualii medici de circumscripţie urbană, în igienă şi igienă industrială şi numai în foarte puţine cazuri va fi nevoe de înfiinţarea de noui posturi .

2. Se evită marea pierdere de timp, energie şi bani pr in deplasările déla o localitare la alta, fapt care consumă peste 50% din timpul util, mai ales dacă teritoriul de inspectat e mai mare . Acei cari fac inspecţii pe regiuni ştiu foarte bine ce greutăţi şi neplăceri au cu ocazia deplasărilor déla o loca­litate la alta.

3. Se asigură un control mult mai eficace de către u n personal, care îşi are reşedinţa permanentă la faţa locului, de­cât în cazurile unde numai la anumite intervale se pot d e ­plasa în localităţile respective.

Controlul poate fi mai eficace şi pr in faptul, că în toate aceste cazuri medicul controlor industrial ar face parte din comisia permanetă a Consiliului de Igienă, putând astfel im­pune condiţiunile igienice cele mai adecvate delà începutul în­fiinţării industriei respective şi nu dupăce s'a instalat deja, cand e mult mai greu să se facă îndreptări le necesare.

4. Medicii cotrolori industriali pot fi utilizaţi la maxi­mum, pr in faptul că t impul util rămas déla controlul indus-

-7t>

ariilor poate ii întrebuinţat pentru alte probleme de sănă­tate publică. Aceşti medici ar fi sfătuitorii permanenţ i ai me­dicilor şefi în toate problemele de salubritate.

Deşi acest sitem de org;,inzar>e este cel mai adecvat situa­ţiei dela noi şi prezintă m u i ^ avantaje faţă de sistemul de in­specţie pe regiuni, sunt sigur că nu va întâlni aprobarea tutu­ro r şi acest fapt nu se va întâmpla totdeauna din convinge­rea că acest sitem nu e bun, ci datorită faptului că avem tra­

d i ţ i a de a crea fel de fel de inspectorate, cari de cele mai multe ori prezintă titlul d^ja atât de banalizat de „inspector" şi o activitate redusă la min imum din diferiele motive. Ar fi -dureros dacă de dragul tradiţiei nu s'ar organiza acest ser­viciu nou aşa dupăcum o recer împrejurări le dela noi şi în felul care ne-ar asigura cel mai mare randement .

Atribuţiile şi legăturile ce ar trebui să existe între m e ­dicul cotrolor industrial şi celelalte organizaţii cari activează pe terenul igienei industriale s'ar stabili de către Direcţia Igienei Industriale. Iar în ceeace priveşte atribuţiile înafară •de controlul industriilor, s'ar stabili de comun acord de că­tre Direcţia Igienei Industriale şi medicul şef a comunităţii nrbane sau rauncipiale respective.

In ceeace priveşte instrucţia personalului medical ne­cesar controlului sanitar al stabilimentelor industriale şi co­merciale, felul de organizare în detaliu al birouri lor de con­t ro l al industriilor în oraşe şi municipii, p recum şi contro­lul şi î nd rumarea tehnică al activităţii pe teren va cădea în sarcina Institutelor de Igienă şi Sănătate Publică. Acest lu­cru e foarte necesar mai ales la început până se va introduce pe deplin acest fel de serviciu nou format, deasemenea până atunci, când vom avea personal pentru a putea îndepnlini sar-

'cina de îndrumător tehnic şi control al unei activităţi de -'această na tură .

Legea germană privitoare la moşia succesoralii. (Reicuserbhofgesetz).

I FĂCĂOARU

,Noua lege agrară , g e r m a n ă p e n t r u m o ş t e n i r e a p r o p r i e t ă ţ i i r u ­r a l e a i n t r a t în v igoa re l a 1 Oct. 1933 — z i u a de s e r b a r e a n u a l ă a se­

c e r i ş u l u i . A c e a s t ă r e f o r m ă ţ c o n s i d e r a t ă de spec ia l i ş t i ca cea m a i In-

s e m n a t ă î n f ă p t u i r e de aces t gen a u n u i o m de s t a t . R e d ă m p r i n c i ­pi i le aces te i legi, c a r e v a a v e a o a d â n c ă in f luen ţă , n u n u m a i a a u p r a . e c o n o m i e i a g r a r e , d a r a s u p r a în t r ege i v ie ţ i n a ţ i o n a l e g e r m a n e . La, u r m ă n e v o m î n g ă d u i câ t eva observa ţ i i esen ţ ia le . Cu p r i v i r e l a ap l i ­c a r e a aces to r p r i n c i p i i în ţ a r a n o a s t r ă v o m p ă s t r a rezervă , a ş t e p t â n d c u v â n t u l specia l i ş t i lor .

Ideile fundamentale ale legii germane sunt: 1. G e r m a n i a n u . poa te fi decâ t u n s t a t ţ ă r ă n e s c , altfel d i spa re . „Toate loviturile soar-tei, toate crizele pot fi biruite, dacă o ţărănime sănătoasă si viguroa­să alcdtueşte temelia unui popor"1). „Moartea ţărănimii înseamnă •moartea poporului". Popoa re l e c a r i n ' a u în ţe les p r i m e j d i a ce com­p o r t ă se tea de b a n i , concep ţ i a i n d i v i d u a l i s t ă şi egois tă a u d i s p ă r u t d in i s tor ie . S i n g u r u l izvor de v i a ţ ă a d e v ă r a t ă al u n u i popor este ţ ă ­r ă n i m e a . P e n t r u c ă de s o a r t a şi c o n t i n u i t a t e a u n u i popor , dec ide c reş ­t e rea lu i efectivă, n u m ă r u l naş t e r i l o r , de aceea, în c e n t r u l p r e o c u p ă ­r i lor , a l g â n d u r i l o r şi a l fap te lor conduce r i i s t ă — sângele. P r o p r i e ­tà! ea p ă m â n t u l u i n u poa te fi o ches t ie c a r e p r i v e ş t e i n d i v i d u l , cfc g l i a t r ebue s ă a s i g u r e ex i s t en ţa c o m u n i t ă ţ i i s u p r a p u s e , a gene ra ţ i i ­lor v i i toare . P o p o r u l g e r m a n în s t a d i u l a c t u a r * d e a c c e n t u a t i n d u s ­t r i a l i s m este la o r ă s c r u c e : or i r ă m â n e pe d r u m u l u n u i i n d i v i d u a l i s m cap i t a l i s t şi m a t e r i a l i s t , c a r e n u a ş t e a p t ă d in m u n c a ţ ă r a n u l u i de­câ t î n d e s t u l a r e a nevoi lor pie ţ i i comerc ia le , ca re n u vede în s t ă p â ­n i r e a gliei decâ t m u l ţ u m i r e a egois tă de a poseda ş i pe aces t d r u m : e sor t i t p ie i r i i or i se î n d r e a p t ă h o t ă r î t pe d r u m u l vechii t r a d i ţ i i g e r m a n e , d u p ă ca r e g l ia n u se poa t e î n s t r ă i n a , n u se poa te ipo teca ş i s c h i m b a ca orice a l t b u n mobi l . N u m a i g a r a n t â n d ţ ă r a n u l u i pose­s i a p ă m â n t u l u i p e n t r u t o t d e a u n a , e l iberându-1 de e t e r n a g r i j ă pen ­t r u p i e r d e r e a gospodă r i e i şi a gliei lui , l egându-1 pe el şi pe u r m a ş i i l u i de p ă m â n t , se va c re ia o temel ie s ă n ă t o a s ă ras ia l -b io logtcă a po­p o r u l u i g e r m a n , a s i g u r â n d u - i - s e d ă i n u i r e a .

CONŢINUTUL LEGII.

I. Despre moşia succesorală (Erbhof). O p r o p r i e t a t e dev ine succeso ra l ă şi deci ind iv iz ib i la şi i na l i ena ­

b i l ă în m o m e n t u l i n t r ă r i i în v igoa re a legii , d a c ă îndep l ineş t e u r m ă ­toare le c o n d i ţ i u n i : a) s ă fie e x p l o a t a t ă d i n p . d. v. a g r a r s a u fores­t i e r (podgori i , g r ă d i n a r i i , livezi, e t c ) ; b) s ă fie e x p l o a t a t ă de c ă t r e -ţ ă r a n î n s u ş i ; c) să se afle în s t ă p â n i r e a u n e i s i n g u r e p e r s o a n e a p t ă de a fi ţ ă r a n , cu câ t eva excepţ i i ; d) s ă a i b ă o î n t i n d e r e minimă, c a r e n u e f ixată , d a r ca re e d e t e r m i n a t ă de n a t u r a r e g i u n i i şi de neces i ­t a t e a ca o famil ie să p o a t ă t r ă i i n d e p e n d e n t ă de p i a ţ ă şi de s i t u a ţ i a economică g e n e r a l ă , a d i c ă pe l â n g ă h r a n a famil ie i , p r o d u s u l p ă m â n ­t u l u i să a s i g u r e a c h i z i ţ i o n a r e a obiectelor necesa re vieţi i (ca î m b r ă ­c ă m i n t e a ) , c a r i n u pot fi ob ţ inu t e p r i n m u n c a ag r i co l ă ; e) s ă n u In-

_ *ì S a u r e , W . Dr.: „Das Reichserbhofgese tz" . E i n Le i t faden z u m Keichserbhofrecht . Berl in , 1934, RM 1,25, S. 127. P a s a j u l e s u b l i n i a t în t ex tu l i n t r o d u c t i v (p. 7), s e m n a t de W a l t h e r D a r r e c o n d u c ă ­torul^ ţ ă r a n i l o r , m i n i s t r u l ap rov i z ionă r i i şi a g r i c u l t u r i i , c r e a t o r u l le-g u Şi al ideologiei n o u l u i r e g i m a g r a r .

t r e a c ă î n t i n d e r e a maximă de 125 h a . P e p r o p r i e t a t e a s u c c e s o r a l ă s« va a f l a o l o c u i n ţ ă (c lădire) . I n a n u m i t e c o n d i ţ i u n i © n u m ă r a t e de lege, m o ş i a s u c c e s o r a l ă poa t e fi d iv iza tă , d a r n u m a i d a c ă f iecare d i n aces te p ă r ţ i p o a t e r ă m â n e de s ine s t ă t ă t o a r e . O moş ie s u c c e s o r a l ă p o a t e de­p ă ş i m a x i m u l de 125 ha , d a c ă a c e a s t ă neces i t a t e este i m p u s ă de ca­l i t a t ea p ă m â n t u l u i , de c l imă , de s i t u a ţ i a t e r e n u l u i ; d a c ă se p o a t e do­vedi că s u p r a f a ţ a r e spec t ivă se a f lă în p r o p r i e t a t e a g e n e r a ţ i i l o r d i n •aceeaş fami l ie de pes te 150 de a n i ; d a c ă este v o r b a de a se r e c o m ­p e n s a mer i t e l e cu iva în d o m e n i u l poli t ic , economic s a u c u l t u r a l , fie d i rect , î n p e r s o a n a m e r i t u o a s ă , fie î n u r m a ş i i ei. P r i n c i p i u l de b a z ă •al legii r ă m â n e : un ţăran, o gospodărie succesorală.

I I . Despre ţăran şi însemnătatea denumirii de „ţăran". N u p o a t e a v e a î n s u ş i r e a de „moşie s u c c e s o r a l ă " or ice t e r e n ex­

p l o a t a t d i n p . d. v. ag r ico l şi n i c i orice s t ă p â n i t o r a l u n e i moş i i s u c ­cesora le — cu a c e a s t ă ca l i t a te de d rep t — n u se poa t e d e n u m i „ţd-

,ran'\ L e g e a face ca d e n u m i r e a de „ ţ ă r a n " s ă fie u n t i t lu de o n o a r e . Ţ ă r a n u l t r e b u e s ă fie d e m n de a fi i svoru l de s â n g e al p o p o r u l u i , de ­p o z i t a r u l vieţi i , ca re î n t r u c h i p e a z ă o n a r e a şi m o r a l a g e r m a n ă . Nu­mai acela care are anumite însuşiri şi facultăţi, care este apt <(bauern[ăhig) şi este în posesiunea unei moşii succesorale, are drep­tul de a se numi ţăran. To ţ i cei la l ţ i m u n c i t o r i agr ico l i , a r e n d a ş i s a u posesor i de t e r en agr ico l o r i de p ă d u r i se d e n u m e s c „ a g r i c u l t o r i " . P r i n aces t fapt , a g r i c u l t o r i i n u s u n t în josi ţ i , î n t r u c â t legea le d ă d r e p t u l î n t r ' o l a r g ă m ă s u r ă s ă d e v i n ă ţ ă r a n i . D a c ă ţ ă r a n i l o r li s e d ă d r e p t u r i m a i m u l t e , d a c ă ei t i n d a deven i o p ă t u r ă soc ia l ă b ine d e l i m i t a t ă , u n fel de cas tă , î n s c h i m b ei a u m a i m u l t e da to r i i ca p u r ­t ă t o r i i u n o r a n u m i t e va lo r i e tn ice şi s a r c i n i n a ţ i o n a l e .

Legea p re sc r i e c inci c o n d i ţ i u n i de îndep l in i t , p e n t r u ca ţ ă r a n u l eă a i b ă d r e p t u l de a fi î n sc r i s în r o l u r i s u b aces t t i t lu :

1. S ă fie cetăţean german, 2. S ă fie de sânge german s a u d i n t r ' u n trunchiu înrudit ( s t a m -

mesg le i chen Blutes) , c u m e cazu l cu r o m a n i i s a u s lavi i . N u cores­p u n d e aces te i condi ţ i i , d a c ă p r i n t r e î n a i n t a ş i i s ă i d in p a r t e a t a t ă l u i s a u a m a m e i a r e u n s t r ă m o ş evreu, de r a s ă co lo ra t ă s a u n e a r i a n . P u ­r i t a t e a r a s i a l ă a s t r ă m o ş i l o r se c a u t ă cu m u l t e g e n e r a ţ i i în u r m ă : l a 1 I a n u a r i e 1800 s ă n u fi ex i s ta t n i c i u n s t r ă m o ş , ca re să fi a p a r ţ i ­n u t u n e i a d in rase le a m i n t i t e .

Nu- i vo rba n u m a i de n a ş t e r e a s t r ă m o ş u l u i de r a s ă s t r e i n ă u l ­t e r i o r da t e i de 1—I—1800, ci c h i a r d a c ă a c e s t a e n ă s c u t a n t e r i o r a-

•cestei da te , f ap tu l exclude dela d r e p t u l poses iun i i s a u m o ş t e n i r i i u n e i g o s p o d ă r i i ca ş i de la t i t lu l de ţ ă r a n .

3. Decăde rea d in d r e p t u r i , p u n e r e a s u b tutorat d in c a u z a a l ie-• na ţ ie i , deficienţ i i m i n t a l e , beţiei , t e n d i n ţ e i de r i s ip i re , e t c , exc lude d r e p l u l la p r o p r i e t a t e a succeso ra l ă şi la t i t lu l de ţ ă r a n .

4. Ţ ă r a n u l t r e b u e să fie onorabil. î n c h i s o a r e a — d a c ă n u este foar te î n d e p ă r t a t ă în t r e c u t şi d a c ă c o n d u i t a soc ia lă în r ă s t i m p n u

j î n f e a m n ă o def in i t ivă s c h i m b a r e — n u cad rează cu ca l i t a t ea de ţ ă -

r a n . Cu i n t r a r e a ţ ă r a n u l u i î n n o u a c a s t ă i se cere s i m ţ m o r a l şi f ap te f ă r ă reproş , d u p ă c u m e cazu l c o m e r c i a n t u l u i onorab i l , a l o f i ţ e ru lu i s a u al nobilimii» c ă r e i a i se i m p u n ce r in ţ e deosebi t de severe.

5. Ţ ă r a n u l t r ebue s ă fie capabil de a-şi gospodări el însuşi moşia. „ C a p a b i l ' î n s e a m n ă , că deşi îş i poa t e a soc ia l a conduce re s a u m u n ­că a l te a j u t o a r e , deş i poa t e locui a i u r e a decâ t pe moşie , deş i p o a t e

•exercita şi a l t ă p ro fes iune ( luc ră to r , f unc ţ i ona r , ofiţerX el t r ebue s ă posede p r i n î n t r e a g a lu i p e r s o n a l i t a t e î n suş i r i l e de vo in ţă , exper ien­ţ ă şi p r i cepe re nece sa r e u n u i a d e v ă r a t ţ ă r a n şi c a r i po t l ips i u n u i s i m p l u a r e n d a ş s a u moş ie r . „Capab i l " î n s e a m n ă g o s p o d ă r i r e o r d o n a t ă , fe r i rea de î n g l o t a r e a u ş u r a t e c ă în da to r i i , a c h i t a r e a p u n c t u a l ă a d a ­to r i i lo r c o n t r a c t a t e . D a c ă a v u t u l ag r i co l n u m a i este ipotecabi l , d a c ă r ă m â n e a p r o a p e comple t s u s t r a s execuţ ie i s i l i te a c r ed i to ru lu i , î n s c h i m b se cere ţ ă r a n u l u i o pe r fec tă b u n ă c r e d i n ţ ă şi o n o r a b i l i t a t e . „Mora l a a c h i t ă r i i da to r i i l o r t r e b u e s ă fie i m a c u l a t ă " . C h i a r în cazu l u n o r n e n o r o c i r i n e p r e v ă z u t e , legea o r â n d u e ş t e a m ă n u n ţ i t m o d a l i t a t e a de p l a t ă .

In cazu l c â n d ţ ă r a n u l p i e rde u n a s a u m a i m u l t e d in î n s u ş i r i l e •enum a r a t e , el n u se m a i poa t e n u m i ţ ă r a n . P ă s t r e a z ă î n s ă p r o p r i e ­t a t e a (şi a c e a s t a r ă m â n e moş ie succesorală) , , p â n ă ce u r m a ş u l s ă u redev ine ţ ă r a n şi moş t en i to r . D a c ă l a i n t r a r e a legii în v igoare , po­se so ru l n u este a p t de a fi ţ ă r a n , p ă m â n t u l n u p o a t e deveni , „gospo­d ă r i e succeso ra l ă " . De a s e m e n e a u n m o ş t e n i t o r legal c a r e n u e a p t <le a fi ţ ă r a n ( n e î n d e p l i n i n d cele 5 condi ţ i i ) este exc lus de la m o ş t e ­n i r e d in c a p u l loculu i .

I n s t a n ţ a spec ia lă „ jus t i ţ i a a g r a r ă " poa te r e t r a g e ţ ă r a n u l u i î n m o d def ini t iv s a u pe t i m p l i m i t a t d r e p t u l de a a d m i n i s t r a ş i a bene ­f ic ia de u z u f r u c t u l moşiei , m a i a les în c a z u r i de a t i n g e r e a o n o r a b i ­l i tă ţ i i sale ( ne r e s t i t u i r ea î m p r u m u t u r i l o r , e tc .) s a u de i n s u f i c i e n ţ ă î n p r i v i n ţ a a p t i t u d i n i i g o s p o d ă r e ş t i po t r iv i t r egu le lo r de o rd ine . J u s ­t i ţ i a trece, a d m i n i s t r a ţ i a şi u z u f r u c t u l s ă u a s u p r a soţiei s a u a s u p r a p e r s o a n e i cu drep t de m o ş t e n i r e a gospodăr i e i . I n a b s e n ţ a soţiei s a u a u n u i moş t en i t o r , j u s t i ţ i a poa te deposeda pe ţ ă r a n defini t iv de gos­p o d ă r i a succeso ra l ă în folosul u n e i p e r s o a n e o a r e c a r e a p t ă de a fi ţ ă ­r a n , b ine în ţe l e s cu p r e f e r i n ţ a u n e i r u d e d a c ă exis tă . Despre a p t i t u ­d i n e a de a se d e n u m i ţ ă r a n decide j u s t i ţ i a a g r a r ă .

I I I . Ordinea moştenitorilor în proprietatea succesorală. L a m o a r t e a ţ ă r a n u l u i a v e r e a lu i r e v i n e moş t en i to r i l o r : r ă m â n e

Î n t r e a g ă — m o ş i a succeso ra l ă şi a v e r e a m o b i l ă — d a c ă a r e u n s i n g u r m o ş t e n i t o r , s a u se î m p a r t e d a c ă a r e m a i m u l ţ i . P ă m â n t u l ca re oon-s t i t ue g o s p o d ă r i a succeso ra l ă r ă m â n e în î n t r e g i m e m o ş t e n i t o r u l u i legal , c a r e este fiul cel m a i m a r e în une le r eg iun i , cel m a i mic , in a l t e le s a u u n fiu i n d i c a t p r i n t e s t a m e n t . Res tu l copi i lor şi al moş te­n i to r i lo r lega l i a u d r e p t u l să fie î n t r e ţ i n u ţ i si e d u c a ţ i d in ven i tu l gospodăr i e i p r o p o r ţ i o n a l cu mi j loacele Sau p r o d u s u l aces te ia . A ju to ru l v a fi: p r e g ă t i r e a p e n t r u o meser ie s a u p rofes iune conform clasei lor, î n t r e ţ i n e r e a lor p â n ă la m a j o r a t , c o n t r i b u ţ i a în b a n i p e n t r u î n t e m e -

i e r ea u n e i ex is ten ţe s a u ze s t r ea c u v e n i t ă u n e i fete la c ă s ă t o r i a « . M a i a les c â n d u n u l d in f r a ţ i v r e a să-ş i în temeieze o n o u ă g o s p o d ă ­r i e î n t r ' o colonie i n d i c a t ă de s ta t , f ra te le m o ş t e n i t o r e obl iga t a con­t r i b u i cu mi j loace le f i n a n c i a r e î n g ă d u i t e de vechea moş ie . Moş ia suc ­cesora lă , c ă m i n u l p ă r i n t e s c r ă m â n e în m o d ob l iga to r p e n t r u m o ş t e ­n i to r , u n loc de a d ă p o s t ş i de r e fug iu al t u t u r o r copii lor, la c a r e ei se pot î n t o a r c e m a i t â r z i u , î n î m p r e j u r ă r i gre le . De r egu l ă , so ţ ia n u p o a t e fi m o ş t e n i t o a r e a ţ ă r a n u l u i , a f a r ă de u n e l e c a z u r i b ine deter­m i n a t e . I se poa t e l ă s a î n s ă p r i n t e s t a m e n t a d m i n i s t r a r e a şi uzu f ruc ­tu l p r o p r i e t ă ţ i i succesora le . Dator i i l e vor c ă d e a n u a s u p r a m o ş t e n i r i i , c i a s u p r a r e s t u l u i de avere .

Ordinea moştenitorilor este r i g u r o s d e t e r m i n a t ă de lege în G. ca tegor i i , c u m se vede în s c h e m a de m a i jos. ,

— — — — l a — 1 c=moştenitori de 1. categorie — — 2 = moştenitor „ 2 . „

3 a — 3 d=moştenitori „ 3. „ ooooooooooooooo 4 a — 4 c = „ » 4 - » x x x x x x x x x 5 a — 5 d = „ „ 5. _ _ M M M 6a, 6b ,6c= , , G. „

In rândul întâi: fiii ţ ă r a n u l u i . D a c ă fiul e şi el deceda t , m o ş i a s u c c e s o r a l ă n u t rece a s u p r a v r e u n u i f r a t e a l deceda tu lu i , ci a s u p r a f iu lu i a c e s t u i a — deci a s u p r a n e p o t u l u i t e s t a t o r u l u i . I n cazul c â n d şi a c e s t a a deceda t , m o ş i a rev ine f iu lu i — deci s t r ă n e p o t u l u i .

In rândul 2: t a t ă l . In rândul S: f r a ţ i i ţ ă r a n u l u i . D a c ă f ra te le e deceda t , m o ş i a re ­

v ine f iu lu i — deci n e p o t u l u i de f ra te — s a u f iu lu i a c e s t u i a — deci s t r ă n e p o t u l u i , r ă s - s t r ă n e p o t u l u i de f ra te .

In rândul i: fiicele ţ ă r a n u l u i . D a c ă fiica e deceda tă , m o ş t e n i r e a rev ine u n u i fiu al aces t e i a — deci n e p o t u l u i de fiică a l ţ ă r a n u l u i , s t r ănepo ţ i l o r , etc .

In rândul 5: s u ro r i l e ţ ă r a n u l u i . I n locul s u r o r e i deceda te vin Iii s a u fii fiilor ei.

In rândul 6: u r m a ş i i f emin in i a i ţ ă r a n u l u i şi u r m a ş i i m a s c u l i n i şi f e m i n i n i a i aces to ra .

Cu cea de a ş a s e a ca tegor ie î nce t ează s e r i a moş t en i t o r i l o r legal i . Ţ ă r a n u l poa t e t e s t a m o ş i a o r i că re i a l te p e r s o a n e .

D a c ă ţ ă r a n u l m o a r e f ă r ă a fi i n d i c a t pe m o ş t e n i t o r s a u d a c ă a-ces ta este i nap t , h o t ă r â r e a revine conducător f fn i i a g r a r a l l l e i chu lu i . D in t r ' o ca tegor ie p o s t e r i o a r ă n u este n i m e n i î n d r e p t ă ţ i t ca m o ş t e n i ­tor , a t â t a t i m p câ t a r m a i fi c ineva d in c a t e g o r i a a n t e r i o a r ă . R u d a i n a p t ă de a fi ţ ă r a n este exc lusă de la moş ten i r e , ca şi c â n d la m o a r ­tea ţ ă r a n u l u i n u a r fi fost în v ia ţă . Copiii adop t iv i n u vor m a i fi m o ş t e n i t o r i lega l i a i moşiei , d in c a u z a absen ţe i l egă tu r i i de s â n g e cu fami l i a .

IV. înstrăinarea şi ipotecarea moşiei r ă m â n e l a a d ă p o s t de or i ­ce execuţ ie s i l i tă , ind i fe ren t c ine a r fi c red i to ru l . I na l i enab i l e r ă m â n şi p ă r ţ i ale moşiei , ca şi ave rea mob i l ă de pe d â n s a . Dator i i le exis­t en t e la i n t r a r e a legii în v igoa re sunt. r e g u l a t e p r i n t r ' o lege spec ia lă de c o n v e r s i u n e ( E n t s c h u l d u n g s g e s e t z fur Erbhofe) , — a s u p r a c ă r o r p r evede r i n u i n s i s t ă m . I n cazul da to r i i l o r că t r e i n s t i t u ţ i i publ ice (im­pozite) pot fi s eches t r a t e p r o d u s e l e p ă m â n t u l u i şi aces tea n u m a i d u p ă ce se v a l ă s a ţ ă r a n u l u i o c a n t i t a t e su f ic ien tă p e n t r u h r a n a famil ie i p â n ă la n o u a recol tă .

V. Autorităţile şi procedura juridică relativ la moştenirile agra­re. P e n t r u r ezo lva rea l i t igi i lor şi a t u t u r o r ches t iun i lo r p r i v i t oa r e Ia m o ş i a succeso ra l ă s ' au c re ia t i n s t a n ţ e j u d i c i a r e specia le . P r i m a in­s t a n ţ ă este judecătoria agrară a l c ă t u i t ă d i n t r ' u n m a g i s t r a t ca preşe­d in te şi doi ţ ă r a n i , cu depl ine d r e p t u r i de j udecă to r i . P r e şed in t e l e se n u m e ş t e p e u n an , a m b i i ţ ă r a n i se n u m e s c pe t r e i an i . Cr i t e r iu l de a legere a l m a g i s t r a t u l u i : s ă fie u n b u n c u n o s c ă t o r al vieţ i i a g r a r e şi o.l fe lului de m o ş t e n i r e în r e g i u n e a respec t ivă , A d o u a i n s t a n ţ ă este tribunalul agrar a l c ă t u i t din t re i m a g i s t r a ţ i — d i n t r e ca r i u n u l p r e ş e d i n t e — şi 2 ţ ă r a n i pe aceeaş d u r a t ă . Aceste i n s t a n ţ e funcţ io­n e a z ă pe l â n g ă oficiile j u d i c i a r e ob i şnu i te . U l t i m a i n s t a n ţ ă •— curtea supremă agrară — se află în c ap i t a l a Re i chu lu i şi se a l că tue ş t e d in m i n i s t r u l a l i m e n t a ţ i e i şi a g r i c u l t u r i i ca p re şed in t e , doi f u n c ţ i o n a r i Şi doi ţ ă r a n i . Membr i i aces to r i n s t a n ţ e j u d i c i a r e a g r a r e t r ebue s ă co­r e s p u n d ă condi ţ i i lo r de r a s ă , s â n g e ş i m o r a l i t a t e i m p u s e ţ ă r a n i l o r .

CÂTEVA OBSERVAŢIUNI ASUPRA LEGII GERMANE. iNU e locul p e n t r u o c r i t i că a m ă n u n ţ i t ă a legii g e r m a n e . J\e v o m

l i m i t a la î e i i e t a r e a c â t o r v a a v a n t a j e a le ei m a i i m p o r t a n t e . Scopul explici t a l legii es te sa împied ice i â r â m i ţ i r e a c o n t i n u ă

a p r o p r i e t ă ţ i i r u r a l e , ţ ă r ă n i m e a u in toa te u n i p u i i i e şi locur i le este a m e n i n ţ a t ă de a p r i m e j d i i ueopo t r ivă ue m a r i : ing i i i ţ i r ea mic i i p ro ­p r i e t ă ţ i de l a t i fund i i s a u i â r â m i ţ i r e a ei. m ambe le cazur i , i s t o r i a n e a r a t ă fapt ic , că ţ ă r ă n i m e a e x p u s ă u n e i a airi aces te n e n o r o c i r i a in­t r a t în u e c a d e n ţ ă ş i cu ea, a s u c o m b a t p o p o r u l î n s u ş i . P r e z e n t a lege î n l ă t u r ă uefini t iv a c e a s t ă p r i m e j d i e p e n t r u ţ ă r ă n i m e a g e r m a n ă . Sco­p u l impl ic i t a l legi i este a s p e c t u l ei eugenie. H e f o r m a va exerc i t a o i n f l u e n ţ ă social-selectivă de o covâ r ş i t oa re i m p o r t a n ţ ă .

Selecţiunea socială v a deveni a c t i v ă p r i n î n s ă ş i d i n a m i s m u l a-cestei r e fo rme . A v â n d l i be r t a t ea de a i nd i ca pe moş t en i t o r , ţ ă r a n u l v a a lege pe ace la d i n t r e fiii să i , c a r e v a p r e z e n t a m a i m u l t e g a r a n ţ i i de a t i b u n gospoda r , b u n fiu, b u n f ra te , i i i este d i rec t c o n s t r â n s de i n t e r e s u l ce-1 p o a r t ă soţ iei şi copi i lor să i , să facă cea m a i b u n ă ale­gere cu p u t i n ţ ă . I n cazu l u n e i greşel i , pos ib i l i t a t ea con te s t a ţ i e i ş i a i n t e rven ţ i e i justiţiei agrare, ca re poa t e s c h i m b a h o t ă r â r e a p ă r i n t e l u i , s u n t corect ive o p o r t u n e . E m u l a ţ i a î n t r e fii, a c c e n t u a r e a s i m ţ u l u i fi­l ia l de d i sc ip l ină şi s u b o r d o n a r e , c re ş t e rea a u t o r i t ă ţ i i p ă r i n t e l u i vor c o n t r i b u i m u l t l a î n ă l ţ a r e a fe r ic i tă a a m b i a n ţ e i m o r a l e f ami l i a l e . A s t a în ce p r iveş te m o ş t e n i t o r i i moş ie i succesora le . Cei excluş i delu m o ş t e n i r e vor r ă m â n e av iza ţ i l a p ropr i i l e lor for ţe s p i r i t u a l e ş i fizi­ce. A s p r i m e a condi ţ i i lo r de v i a ţ ă v a în l e sn i o a c ţ i u n e se lec t ivă in­t ensă . Ind iv iz i i î n t r e p r i n z ă t o r i , energ ic i , m a i b ine do ta ţ i îş i vor a s i ­g u r a m a i u ş o r o ex i s t en ţ ă n o u ă cu s a u f ă r ă s p r i j i n u l p ă r i n t e s c . Ex i s ­t ă o m a i m a r e p robab i l i t a t e ca indiviz i i m a i b ine î nze s t r a ţ i să-ş i în­temeieze m a i f recvent şi m a i de t i m p u r i u o famil ie , decâ t c o n s â n ­gen i i lor m a i p u ţ i n favor iza ţ i de s o a r t ă . Infer ior i i , i nsuf ic ien ţ i i de a t â t e a ca tegor i i , d a t o r i t ă u n e i m ic i m o ş t e n i r i p ă r i n t e ş t i d u c e a u o v i a ţ ă d a c ă n u în regres , cel m u l t s t a ţ i o n a r ă . (Se şt ie că s ă t e a n u l in­capab i l a r e u n r a n d a m e n t r e d u s , d in c a u z a leni i s a u a nepr iceper i i , h u î m b u n ă t ă ţ e ş t e t e r e n u l cul t ivabi l , nu-1 p l a n t e a z ă şi deseor i p i e rde t r e p t a t d i n p a t r i m o n i u l moş t en i t ) . Aceşt i indivizi , c a r i în s t r u c t u r a Vieţii ag r ico le a n t e r i o a r e r e u ş i a u să se m e n ţ i n ă la m a r g i n e a mizer ie i în p a g u b a celor destoinici , vor fi de a c u m încolo g r e u p r i m e j d u i ţ i în e i x s t e n ţ a lor. L ă s a ţ i l a d i s c r e ţ i a u n e i c o n c u r e n ţ e v i ta le nemi loase , s u b c o n t i n u a p r e s i u n e a mizer ie i vo r p a r v e n i p robab i l cu m u l t m a i g r e u sâ-ş i în temeieze fami l ie şi s ă l ase u r m a ş i .

* * *

i n s t i t u t u l h o s t r u at-e sa t i s f ac ţ i a vie de a r e g ă s i In r e c e n t a lege g e r m a n ă m u l t e d in p r inc ip i i l e u n e i r e fo rme a g r a r e s ch i ţ a t e de Dl Prof. I. M o l d o v a n în a n u l 1926. I n dez idera te le D-Sale gă ­sim re l i e fa rea a t â t a i m p o r t a n ţ e i p ă t u r e i ţ ă r ă n e ş t i p e n t r u na ţ iu r i? .

câ t şi a r e g i m u l u i p r o p r i e t ă ţ i i în m e n ţ i n e r e a a c e s t u i s t r a t social . D-sa cons ide ră „ p ă t u r a ţ ă r ă n e a s c ă d rep t u n izvor ne seca t de ene rg i i bio­logice noi , ca s i n g u r u l r e g e n e r a t o r a l e l emente lo r biologice supe r ioa ­re, h i c o n t i n u u d i s t ru se p r i n focarele c iv i l iza ţ iun i i . . ." . . . „ u n gene­r a t o r de energi i , ca re n u se poa te în locu i cu n i c i u n a l t s t r a t social , o r i câ t de d i fe ren ţ ia t a r fi, o r icâ t de va lo ros a r apare" ' . Neces i t a tea de a p ă s t r a i n t e g r i t a t e a biologică a n a ţ i u n i i i m p u n e „ca o p r o b l e m ă v i t a l ă p ă s t r a r e a p ă t u r e i ţ ă r ă n e ş t i în cea m a i i n t i m ă l e g ă t u r ă cu n a ­t u r a d ă t ă t o a r e de energi i , s c u t i r e a ei de efectele d ă u n ă t o a r e ale ci­v i l iza ţ iuni i , f avor i za rea micei p r o p r i e t ă ţ i şi a cooperaţ ie i , ame l io ra ­r e a p r o d u c t i v i t ă ţ i i so lu lu i şi u r c a r e a r e n t a b i l i t ă ţ i i m u n c i i a g r i c o l e ' . R e f o r m a g e r m a n ă r id i că ţ ă r ă n i m e a la r a n g u l de eli tă socia lă . E x a c t a-celaş l u c r u p recon iza Dl Prof. M o 1 d o v a n , r e p r o ş â n d s i s t e m u l u i nos­t r u de re formă a g r a r ă a b s e n ţ a o r i că re i p r e o c u p ă r i de a c e a s t ă na ­t u r ă : „ R e f o r m a a g r a r ă a r fi fost o u n i c ă ocazie p e n t r u a r ea l i za în p a r t e cel p u ţ i n acea r e fo rmă , d e s t i n a t ă a se lec ţ iona şi a favor iza ele­men te le cu ca l i t ă ţ i biologice supe r ioa re , i n t ac t e şi a condiţiona noua proprietate de o activitate şi o conduită ireproşabilă din punct de ve­dere biologic, o cond i ţ i une va l ab i l ă şi p e n t r ^ descenden ţ i . R e f o r m a a g r a r ă a r fi fost ocaz iunea cea m a i b u n ă de a selecţiona o elită bio­logică, indiferent, de clasa socială şi de a s tab i l i în acest m o d cu t o a t ă g r a v i t a t e a şi a u t o r i t a t e a une i a t a r i re forme, p e n t r u p r i m a d a t ă •m n o u eta lon, u n g u r u l rea l îh j u d e c a r e a va lor i lo r u m a n e " . (Eîopo-litica p . 49—52). „Condu i t a i r e p r o ş a b i l ă " de ca re vorbeşte Dl Prof. M o I d o v a n esle t o c m a i „make l lo se M o r a l i t â t " d in legea g e r m a n ă ; e l i ta b iologică este ca s t a nobleţei r u r a l e d in legea g e r m a n ă . Avem aici o n o u ă dovadă , că o idee devine p a t r i m o n i u l cu l tu re i , a t u n c i c â n d a p a r ţ i n e adevărului. Aceas tă e l i tă b iologică î n t o c m a i ca în n o u a lege, t r e b u i a să exc ludă de la î m p r o p r i e t ă r i r e de l incvenţ i i , c r imina l i i , de­zer tor i i , def icienţ i i fizici şi m i n t a l i , bo lnav i i c ronic i şi a n o r m a l i , î n -t r ' u n c u v â n t t oa t e e lemente le in fe r ioare . Aceste vechi p r e o c u p ă r i ale I n s t i t u t u l u i n o s t r u ne -au î n d r e p t ă ţ i t s ă ne o c u p ă m de legea g e r m a n ă . S ă n ă t a t e a şi p r o s p e r i t a t e a c o r p u l u i e tn ic s u n t cond i ţ iona te de 2 fac­to r i : factorul biologic. în ca re i n t r ă i g i ena n a ţ i u n i i , eugen ia , b iopo-l i t ica cu ins t i tu ţ i i l e c u l t u r a l e şi educa t ive ş i factorul economic, a v â n d pe p r i m u l p l a n r eg imul vieţii a g r a r e , c a r e e în s t r â n s ă i n t e r d e p e n ­d e n ţ ă cu fac to ru l biologic.

î n c h e i n d observaţ i i le n o a s t r e c redem, că d a c ă legea s te r i l izăr i i e l emente lo r d isgenice (de ca re n e a m o c u p a t î t n r ' u n n r . p receden t ) este u n a d in metode le nega t ive exclus iv eugenice , r e f o r m a a g r a r ă d i s c u t a t ă aici este pe alt p l an c o m p l e t a r e a ace le ia p r i n ap l i ca rea metodei pozit ive de sc lec t iune socia lă .

Cronica eugenicâ.

,v- * P R I M U L C O N G R E S I N T E R N A Ţ I O N A L DE A N T R O P O L O G I E ŞI E T N O L O G I E d u p ă r ăzbo iu s'a ţ i n u t în A u g u s t 1934, în L o n d r a . Au p a r t i c i p a t 44 n a ţ i u n i cu 1300 de m e m b r i . Soc ie ta tea i n t e r n a ţ i o n a l ă de an t ropo log ie c u p r i n d e d o u ă sec ţ iun i : I. Ant ropolog ie şi E tno log ie ; I I . Arheologie şi P re i s to r i e . R o m â n i a a fost r e p r e z e n t a t ă p r i n Dl Prof. V u i a de la U n i v e r s i t a t e a d in Cluj . Congresu l a vo ta t o rezoluţ ie d u p ă p r o p u n e r e a Dlui Prof. V u i a p e n t r u a se in t e rven i la guve rne l e ţă­r i lo r p a r t i c i p a n t e , în sensu l de a se i n t r o d u c e în p r o g r a m a a n a l i t i c ă a şcoli lor s e c u n d a r e , în c a d r u l biologiei , şi n o ţ i u n i despre rase le şi s u b r a s e l e u m a n e .

* P O L I C L I N I C A P E N T R U I G I E N A R A S E I ŞI I G I E N A E R E ­DITĂŢI I . Din i n i ţ i a t i v a m i n i s t e r u l u i de i n t e r n e a l R e i c h u l u i s'a în­f i in ţa t o pol ic l in ică p e n t r u i g i e n a r a s e i şi ig i ena e red i t ă ţ i i în Ber l in — C h a r l o t t e n b u r g s u b c o n d u c e r e a P r o f e s o r u l u Dr. B a r o n v. V e r-s c h u e r. Po l i c l in ica a r e u r m ă t o a r e l e sec ţ iun i : 1. S f a t u r i m a t r i m o ­n ia le — s f a t u r i p e n t r u ig i ena r a se i şi a zestrei e r ed i t a re . 2. Inves t i ­ga ţ i i , consi l i i 'şi cer t i f icăr i p e n t r u toate ches t iun i le p r i v i t oa r e la ca­zur i l e e redo-medica le . 3. S tud i i şi ce rce tă r i în co labora re cu K a i s e r W i l h e l m I n s t i t u t p e n t r u an t ropo log ie , gene t ică u m a n ă şi eugen ie d in B e r l i n — D a h l e m în d o m e n i u l e redopato logie i .

* CURSURI DE S P E C I A L I Z A R E IN S T R Ă I N Ă T A T E . In Ger­mania. P o s t u r i l e de med ic i de c i r cumsc r ip ţ i e , m e d i c i c o m u n a l i , me­dici în servici i le de ig i enă şi ocro t i re n u se vor m a i a c o r d a în v i i lor decâ t ace lor medic i , c a r i vor fi u r m a t a n u m i t e c u r s u r i specia le . Ti­t u l a r i i a c t u a l i ai serv ic i i lor s u n t de a s e m e n e a obl iga ţ i l a f r ecven ta r ea aces to r c u r s u r i specia le cu o d u r a t ă de t re i l un i . R e d ă m p r o g r a m u l c u r s u r i l o r p r i n c i p a l e de eugenie şi demografie din s e m e s t r u l de i a r n ă 1 Nov. 1934—1 Febr . 1935 ce se vor ţ ine s u b ausp ic i i l e , .Academiei me­dicale de S t a t " d in B e r l i n — C h a r l o t t e n b u r g :

P r e z e n t u l şi v i i to ru l ig ienei sociale . — S ta t i s t i c a şi po l i t i ca de­mogra f i că . — I g i e n a r a se i (eugenia) . — Genet ica u m a n ă şi ap l i că r i l e ei p rac t i ce . — Ant ropo log ia şi i g i e n a r a se i . — E r e d i t a t e a şi bolile in­t e rne . — E r e d i t a t e a şi bolile m i n t a l e . — Leg i f e r a r ea p r e z e r v ă r i i des­cenden ţ i i defeefoase e red i t a r . — Rase le şi s tud i i l e eredo-famil ia le în n o u a G e r m a n i e . —• I n t r o d u c e r e în s t a t i s t i ca m e d i c a l ă . — I n s e m n ă t n -t ea şi t e h n i c a d e t e r m i n ă r i i g r u p e l o r sa .nghine. — I g i e n a dispozi ţ i i lor e r ed i t a r e . — Biologia c r i m i n a l i t ă ţ i i . — T e h n i c a s te r i l izăr i i sexuale .

*) Despre vechea lege din 1922 v. „Clujul Medical", Ma i 1934.

* O D I R E C Ţ I E G R E Ş I T Ă D E P O L I T I C Ă D E M O G R A F I C Ă EX­C L U S I V CANTITATIVĂ. In G e r m a n i a există, d i n t r e c u t o r â n d u i r e a de a se a c o r d a u n a j u t o r de 200 RM. m a m e i ca re a născut , al 12-lea copil . De c u r â n d s'a s tabi l i t că aces te a j u t o a r e a u m e r s în cea m o i mare parte la familii inferior înzestrate din p . d. v. eredi tar . Obiceiul va fi înlocuit cu o dispoziţie eugenică.

* Î N F I I N Ţ A R E A U N U I I N S T I T U T P E N T R U H O M I C U L T U R Ă ŞI G E N E T I C Ă UMANĂ IN JENA. I n v a r a aces tu i a n s 'a în f i in ţa t pe l â n g ă f a c u l t a t e a de m e d i c i n ă a u n i v e r s i t ă ţ i i d in J e n a u n „Institui de homicultură" (mens l iche Z u c h s t u n g s l e h r e ) şi genetică umană. Confe r in ţa c r e i a t ă şi d i r ec ţ i a noului . I n s t i t u t a u fost oferite D-ru lu i K a r l A s t e i , p r ez iden tu l Oficiului p e n t r u s t ud iu l rase i (Rasse-wesen) d i n T u r i n g i a .

I N T R O D U C E R E A S T E R I L I Z Ă R I I IN D I F E R I T E STATE. An­glia. G u v e r n u l englez a n u m i t o comis iune de spec ia l i ş t i p e n t r u ela­b o r a r e a u n u i pro iec t de lege p e n t r u I n t r o d u c e r e a s te r i l i ză r i i şi exa­m i n a r e a aces te i p r o b l e m e din p . d. v. re l igios , social şi j u r id i c .

Confe r in ţa cons i l iu lu i n a ţ i o n a l a l femeilor a a d a p t a t o m o ­ţ i u n e în care cere de u r g e n ţ ă g u v e r n u l u i m a s u r i legale de s te r i l i zare în a n u m i t e cazu r i de t u r b u r ă r i m i n t a l e şi defecte g rave fizice.

Suedia1) In a l t ă p a r t e s p u n e a m câ legea de s t a r i l i z a r e suedeză (1922) n u v a fi eficace d in c a u z a c a r a c t e r u l u i voluntar al s te r i l izăr i i . Min i s t e ru l s ă n ă t ă ţ i i a s u p u s de c u r â n d p a r l a m e n t u l u i mod i f i ca rea aces te i legi, în sensu l ca ind iv idu l defectuos e r e d i t a r să fie obliar-it de a a lege î n t r e i n t e r n a r e a î n t r ' u n nzil s a u ospic iu şi s te r i l i zare . P e n ­t r u une l e defecte s t e r i l i za rea devine obl igator i* . Ind ica ţ i i l e s u n t en-genice şi sociale: s t e r i l i za rea se va « p l i c ă n u n u m a i a t u n c i când e p r i m e j d i e de t r a n s m i t e r e a defectului , ci şi a t u n c i c â n d t u r b u r a rea. p s i h i c a s a u m i n t a l ă face u n p ă r i n t e i m p r o p r i u p e n t r u e d u c a r e a co­pi i lor . Legea va fi cu s i g u r a n ţ ă vo t a t a şi va i n t r a în v igoare cu în­cepere de la 1 I a n u a r i e 1935. Con t rove r să exis tă n u m a i a s u p r a fap tu­lui , d a c ă s ter i l izabi le vor fi si pe r soane l e ca r i cu tot defectul eredi­t a r exerc i tă în m o d i n d e p e n d e n t o p ro fes iune .

Eugenia în Polonia. „Societatea eugenică poloneză a e l abo ra t şi a î n a i n t a t u n proect de lege c a r e p revede : 1. orice c a n d i d a t la c ă s ă t o ­r ie este obl igat a p r e z e n t a oficiului s t ă r i i civil* u n cer t i f ica t p r iv i to r la s t a r e a s ă n ă t ă ţ i i . ?. In î n t r e a g a Polonie va t r ebu i să se înfi inţeze oficii de sfaturi matrimoniale.

Eugenia în Jugoslavia. G u v e r n u l j u g o s l a v a decis de c u r â n d să n u î n g ă d u e decâ t c ă s ă t o r i a perechi lor , c a r i vor dovedi cu cer t i f icate med ica l e s ă n ă t a t e a lor. Decre tu l v a sufer i î n e f icac i ta tea lui , d in cauza p r i n c i p i u l u i a d m i s , ca şi medic i i p a r t i c u l a r i — pe l â n g ă cei de s t a t •— să p o a t ă e l ibera a s e m e n e a cer t i f icate .

Cehoslovacia. P r o e c t u l c o d u l u i p e n a l cehos lovac prevede în ca­d r u l m ă s u r i l o r de a p ă r a r e î m p o t r i v a c r i m i n a l i l o r c r e i a r e a u n o r s ta ­b i l imen te p e n t r u a l i ena ţ i , debili m i n t a l i şi epi leptici .

Japonia. Soc ie ta tea e u g e n i c ă j a p o n e z ă a e l abora t p roec tu l u n e i legi de s te r i l i za re şi se s t r ă d u e ş t e p r i n confer in ţe ş i a r t ico le să p ro ­p a g e nece s i t a t e a u n e i a s e m e n e a legi .

* S T E R I L I Z A R E A IN GERMANIA. 1. In Baden. Se ştie că le­gea p e n t r u s t e r i l i za rea e u g e n i c ă a i n t r a t în v igoa re l a 1 I a n u a r i e 1934. P â n ă l a 15 I u n i e a. c. s ' au p r o p u s 3025 de s te r i l i ză r i în B a d e n sau 1,2% d in p o p u l a ţ i a t o t a l ă . D in aces t ea 675 v o l u n t a r e s a u 22% d in to ta lu l cerer i lor . S'a decis s t e r i l i za rea u n u i n u m ă r de 1903 p e r s o a n e şi s ' a u r e s p i n s 66 de cerer i . D i n aces t n u m ă r s 'au s te r i l iza t p â n ă la 15 I u n i e 1934, 572 p e r s o a n e d i n t r e ca r i 289 b ă r b a ţ i şi 283 femei.

2. In Hamburff, s ' au î n a i n t a t t r i b u n a l u l u i eugen ie 1325 de cerer i de s te r i l i za re p â n ă l a 15 I u n i e a. c. d in aces tea 59% s u n t v o l u n t a r e . S 'au d a t decizii p e n t r u 770 de p e r s o a n e : în 762 de c a z u r i pentru, în 8 cazu r i contra s te r i l i ză r i i . O p e r a ţ i i execu ta te : 364 d i n t r e ca r i . 155 b ă r b a ţ i şi 209 femei. I n d e c u r s u l a n u l u i 1934 a u fost s te r i l iza ţ i în H a m b u r g : 45% cre t in i , 30% a l ina ţ i , 18% epi lept ic i şi 3 % alcoolici .

* ATAŞAŢI MEDICALI . Asocia ţ ia m e d i c a l ă b r i t a n i c ă a p r o p u s m i n i s t e r u l u i de ex te rne s ă organizeze pe l â n g ă u n n u m ă r de l ega ţ i i u n n o u oficiu: a l a t a ş a t u l u i med ica l , cu î n s ă r c i n a r e a de a fu rn i za in­fo rma ţ i i desp re reformele şi ins t i tu ţ i i l e ig ienice a le ţ ă re i pe l â n e ă ca re s u n t a t a ş a ţ i . I n s t i t u ţ i a ex i s t ă în A m e r i c a î ncă d i n a i n t e de război .

* D I S P O Z I Ţ I A CRIMINALĂ A S O Ţ U L U I CA MOTIV D E DI­VORŢ. In codul p e n a l al u n e i p rov inc i i g e r m a n e s'a i n t r o d u s a r t i ­colul i n t e r e s a n t , după ca r e soţ ia poa te obţ ine lesne d ivor ţu l . în ca­zul c â n d soţul este c r i m i n a l d in o b i ş n u i n ţ ă în sensu l legii p e n t r u s te­r i l i z a r ea c r i m i n a l i l o r d i n 24 Noembr ie 1933.

C O N G R E S U L F E D E R A Ţ I E I I N T E R N A Ţ I O N A L E A ORGANIZ-v-TITLOR E U G E N I C E . s'a ţ i n u t în Iu l ie t r e c u t p e n t r u a 111-a o a r ă în Zi i r ich. Au p a r t i c i p a t : Angl ia , Aus t r i a , Borneo . Cehoslovacia , D a n e ­m a r c a . Elveţ ia , F r a n ţ a . G e r m a n i a , I n d i a o l andeză . Norveg ia O l a n d a P o l o n i a şi Sta te le Uni te . P r i n t r e p rob lemele m a i î n s e m n a t e ca r i a u fost desbă tufe s u n t : ..Metode p e n t r u a p r e c i e r e a g r a d u l u i deficienţi i m i n t a l e " . . . M ă s u r a r e a t a l e n t u l u i muz ica l " . „ Inves t iga ţ i i a s u p r a cre­men i lo r " . „ E r e d i t a t e a h o m o s e x u a l i t ă ţ i i " . „ P r o b l e m a s te r i l i zăr i i " . Cu excepţ ia u n u i s i n g u r r e p r e z e n t a n t (Olanda) congresu l şi-a da t adez iu­n e a p e n t r u a c t i v a r e a şi l eg i fe ra rea eugen ică în ţ ă r i l e respect ive vo­t â n d d o u ă r ezo lu ţ iun i .

P r i m a rezoluţ ie s'a vo ta t d u p ă p r o p u n e r e a s a v a n t u l u i A l f r e d P l o e t z — în t eme ie to ru l eugenie i în G e r m a n i a . Congresu l atra.ee atenţia, s a v a n ţ i l o r si a o a m e n i l o r de sfat a s u p r a ne l i n i ş t e ! ce-a cu­p r i n s popu la ţ i a di fer i te lor s t a t e din cauza p r i m e j d i e i u n u i nou m a r e războ iu . U n a s e m e n e a războ iu a r s ece ra în m a s s ă d in n o u t o c m a i

b ă r b a ţ i i ca r i r e p r e z i n t ă o v a l o a r e Biologică d e a s u p r a ' medie i . Din c a u z a u n e i r e g e n e r ă r i e x t r e m de anevo ioase ş i încete,, p i e r d e r e a a l t u i m a t e r i a l u m a n b ine înzes t r a t a r deveni f u n e s t ă p e n t r u c u l t u r a eu ro ­p e a n ă . A d o u a rezoluţ ie s 'a vo ta t d u p ă p r o p u n e r e a n o r v e g i a n u l u i M j o e n : cong re su l este u n a n i m în convigerea , că inves t iga ţ i i l e şi expl icaţ i i le eugen ice s u n t în cel m a i î na l t g r a d inev i tab i le şi i nd i s ­pensab i le p e n t r u v i a ţ a popoa re lo r de c u l t u r ă . „Congresu l r e c o m a n d ă guve rne lo r l u m i i să s tudieze p rob lemele de eredobiologie, de demo­grafie şi de eugenie în m o d obiectiv,, a ş a c u m este cazul u n o r ţ ă r i d in E u r o p a şi A m e r i c a şi să se apl ice r ezu l t a t e l e aces tor s t ud i i pen­t r u p r o s p e r i t a t e a popoa re lo r lor" .

* NÂŞIA DE ONOARE P E N T R U F A M I L I I E U G E N I C E P R O L I ­F I C E . C o n d u c ă t o r u l R e i c h u l u i p r i m e ş t e a fi „ n a ş de onoare" , c â n d f a m i l i a g e r m a n ă r e spec t ivă îndep l ineş t e ş i cond i ţ i a — p r i n t r e al te le — de a a v e a 9 copii in v ia ţă s a u 7 fii, i nc lus iv copi lul ca re u r m e a z ă a fi botezat .

Nâşia de onoare a oraşului Berlin a r e de scop să con t r ibue la o eficace se lec ţ iune m i n t a l ă şi c o r p o r a l ă a copţ i lor gene t ic s ă n ă t o ş i , p roven i ţ i d in famil i i n u m e r o a s e . O r a ş u l a h o t ă r i t s ă boteze a n u a l ¡¿000 de copii d in a c e a s t ă ca tegor ie .

Î N C U R A J A R E A NATALITĂŢI I IN F A M I L I I L E B I N E Î N Z E S ­T R A T E . Înlesniri de locuinţe pentru familiile profilice. D u p ă c u m se ştie,, în toa te ţ ă r i l e p ă r i n t e l e cu copii n u m e r o ş i găseş t e cu m a r e g r e u ­ta te o l o c u i n ţ ă de î n c h i r i a t . „Asoc ia ţ ia p r o p r i e t a r i l o r de ca se" d in P o m e r a n i a a l u a t d e r i z i u n e a p a t r i o t i c ă şi de o m a r e î n s e m n ă t a t e so­cială, ca la î n c h i r i e r e a locu in ţe lor deveni te l ibere s ă se acorde prefe­r i n ţ ă fami l i i lo r cu copii n u m e r o ş i . M e m b r i i ca r i vor c o n t r a v e n i aces­tei h o t ă r î r i vor fi exc luş i d in o r g a n z a ţ i e .

Reduceri de impozite pentru părinţii prolifici. In deosebire de o r â n d u i r e a a n t e r i o a r ă u n u i decre t recent , u r m e a z ă ca în n u m ă r u l de copii n e c e s a r p e n t r u r e d u c e r e a impozi te lor s ă se conteze şi fiii ma jo r i p â n ă la 25 de an i , în cazul c â n d aceş t i a s u n t î n c ă în p e r i o a d a de p r e g ă t i r e în vederea u n e i p rofes iun i .

Favorizarea părinţilor eu copii numeroşi, în a c o r d a r e a a j u t o a r e ­lor, în se rv i r ea in formaţ i i lo r , în ob ţ ine rea de servici i , etc. e o r ea l i -1ate în G e r m a n i a . U r m a r e a : cifra că să to r i i l o r şi a n a ş t e r i l o r este în creş tere sens ib i lă . ' ' • '

Uniunea părinţilor prolifici d in G e r m a n i a accep tă ca m e m b r i n u m a i pe r soane l e car i îndep l inesc 3 condi ţ i i : s u n t de s â n g e g e r m a n , s u n t s ă n ă t o ş i d. p . d. v. e r ed i t a r , duc o v i a ţ ă de famil ie o r d o n a t ă . In T u r i n g i a s'a o r g a n i z a t o colonie o r i g i n a l ă ' n u m i t ă ' „Germanenhof" , Unde 19 famil i i s ă n ă t o a s e şi b ine î nze s t r a t e p r i m e s c câ te u n c ă m i n p rop r iu cu cond i ţ i a ca în 5 a n i să a i b ă 2 copii, în a l ţ i 5 an i , î ncă 2 copii. Nu con tează decât cepii i perfect s ă n ă t o ş i . Perech i le ca r i n u t'i obligate, a p ă r ă s i c a s a în i c i m e n de 3 l u n i d u p ă î m p l i n i r e a t e r m e ­nu lu i .

Locuri gratuite' la teatru pentru mamele prolifice. Po t r i v i t i m u l decre t a l m i n i s t e r u l u i d i n JHessa, m a m e l e cu cel p u ţ i n 4 copii s u b 24 de a n i vor a v e a acees g r a t u i t în t ea t r e l e d i n D a r m s t a d t .

* C E R T I F I C A T U L P E S Ă N Ă T A T E P R E M A T R I M O N I A L IN­T R O D U S IN A R G E N T I N A . L a finele a n u l u i 1934 i n t r ă î n v igoare n o u a lege m a t r i m o n i a l ă confo rm căre ia , c a n d i d a ţ i i s u n t obl iga ţ i să p rez in t e câ te u n cer t i f ica t d e s p r e s t a r e a s ă n ă t ă ţ i i lor . O b o a l ă mo­l ips i toa re exclude p u t i n ţ a că să to r i e i .

* O CLINICĂ I N F A N T I L Ă Î N T R E G I T Ă CU O P O L I C L I ­NICĂ EREDORIOLOGICĂ. C l in i ca i n fa t i l ă (Kaiser in A u g u s t a Vic­tor ia ) de s u b d i r ec ţ i a Prof. Dr . G. B e s s a u şi-a l ă r g i t ce rcu l ac t i ­v i t ă ţ i i p r i n î n f i i n ţ a r e a u n e i pol ic l in ic i p e n t r u s f a t u r i m a t r i m o n i a l e şi ce rce t ă r i eredobiologrce p u s ă s u b d i r ec ţ i a Prof. Dr. v. V e r-s c h u e r ,

B I O P O L I T I C A ŞI S E R V I C I U L M I L I T A R . I n G e r m a n i a se lu­c r ează l a a p l i c a r e a u n u i dez ide ra t biopol i t ic . E vorba ca g a r n i z o a n e l e s ă fie scoase d i n mari le o r a ş e şi a şeza te pe c â m p u l de exerc i ţ iu al t rupe i . I n aces t ch ip fiii de s ă t e n i a r fi m a i p u ţ i n t e n t a ţ i de a se c ă s ă t o r i cu o r ă ş e n c e ş i de a se u r b a n i z a .

EXAMEN EREDO-BIOLOGIC L A I N T R A R E A IN ŞCOALĂ. Ofi­c iul r a s i a l d in T u r i n g i a a d i s p u s oa f iecare copil l a i n t r a r e a în şcoa­lă s ă p rez in t e p e d i g r i u l famil ie i , c a r e v a r ă m â n e l a a r h i v a şcolii .

— S T E R I L I Z A R E A T U T U R O R Ţ I G A N I L O R IN UNGARIA. I n v a r a t r e c u t ă o c o m i s i u n e de spec ia l ş t i a a l c ă t u i t u n p roec t de lege p e n t r u i n t r o d u c e r e a ce r t i f i ca tu lu i p r e m a t r i m o n i a l în U n g a r i a — tex veneris. De c u r â n d s a ce ru t ş i s ' a vo t a t î n t r ' o a d u n a r e s t e r i l i z a r ea t u t u r o r ţ igan i lo r , î n t r u c â t c e r e r e a a d r e s a t ă L ig i N a ţ i u n i l o r p e n t r u i n t e r n a r e a a c e s t o r a p e o i n s u l ă a r ă m a s f ă r ă u r m a r e .

I N S T I T U T U L DE A N T R O P O L O G I E d in B r e s l a u a î n t r e p r i n s p r i n a s i s t en ţ i i şi s t u d e n ţ i i s ă i o v a s t ă i nves t iga ţ i e a n t r o p o l o g i c ă a Sileziei s u p e r i o a r e în t o a m n a a n u l i u 1934. Au fost ce rce ta te 178 de sa te cu 14.992 de p e r s o a n e . Mij loacele f i n a n c i a r e le-au fost p u s e l a dispozi­ţie de că t r e „No tgeme inscha f t " şi „Akademike rh i l f e " .

<- S O C I E T A T E A E N G L E Z Ă P E N T R U A N T R O P O L O G I A Ţ I G A N I ­LOR, ca r e e în l e g ă t u r ă eu o r g a n i z a ţ i u n i l e ţ i g ă n e ş t i d in R o m â n i a , P o l o n i a şi Amer ica , a o r g a n i z a t o comisie i n t e r n a ţ i o n a l ă de ţ i gan i , ca re s u b c o n d u c e r e a s a v a n t u l u i K e n n e r, va î n t r e p r i n d e ce rce t ă r i în I n d i a a s u p r a or ig inei , i s tor ie i şi a vechi lor obice iur i a le ţ i gan i lo r .

Antropologia în iugoslavia. I n s t i t u t u l de ig ienă d in Z a g r e b a făcu t c e r ce t ă r i an t ropo log ica şi serologice în 90 de sa t e d in B o s n i a c e n t r a l ă .

1. F.