2

AFACERI POLIGRAFICE de 14 ani lider

Ce surprize ne aæteaptã când imprimãm peåesãturi - pag. 2

Flexografia - pag. 5

Pregãtirea formei de imprimare în flexografie

CE SURPRIZE NEAÆTEAPTÃ CÂNDIMPRIMÃM PE ÅESÃTURISINTETICE ?

În limbajul nostru de toate zilelefolosim frecvent diferite generalizãricum ar fi “mase plastice“ sau “åesãturi sintetice“ fãrã sã nepreocupe care este sfera realã demateriale pe care o cuprind. În altcontext însã, când avem de-a face cusuporturile pe care trebuie sãimprimãm æi pentru care trebuiealeasã o anume tehnologie, ignorareadiversitãåii de materiale care seascunde sub aceste expresii, ne poateconduce într-un labirint deprobleme.

Ce-i spune unui serigrafisttermenul de åesãturã? O pânzã? Sau ostofã? Oare existã curiozitatea de aafla cum sunt legate între ele firele saufibrele acelei bucãåi de material:åesute, împletite, înfãæurate, împâsliteca un fetru, înnodate, croæetate, lipite?Sunt ele aæezate într-un singur stratsau în mai multe? Cât de elastice sunt“în lungul firului“, perpendicular peacesta sau în diagonalã? Cât depermeabile sunt la apã? Cât desensibile sunt la cãldurã?

Acestea nu sunt întrebãri inutilesau exces de zel. Pentru cã:

• din felul în care sunt legatefirele între ele putem aprecia cum seva aæeza cerneala, cum se va fixa æicum va arãta stratul imprimat dupãuscare.

• dacã åesãtura cuprinde maimulte straturi laminate împreunã,acestea se pot comporta diferit laimprimare

• elasticitatea åesãturii ne vaindica ce fel de cernealã sã folosim,cât de gros sã fie stratul depus æi ceaditiv sã folosim.

• permeabilitate redusã la apã neva indica impregnarea åesãturii æipericolul de a nu se fixa cerneala.

• temperatura maximã pe careåesãtura o suportã ne va ajuta sãstabilim tehnologia de lucru æicondiåiile de uscare

Sã vedem ce “åesãturi sintetice“putem întâlni (fãrã pretenåia cã leætim pe toate) æi ce surprize nerezervã fiecare. Deoarece nu avempretenåia de a epuiza subiectul, vomdiscuta comportamentul materialelorsintetice numai în condiåiileimprimãrii cu cerneluri de tipplastisol.

Åesãturi de poliamidã (nylon,relon) – În atelierele de serigrafiesosesc de obicei sub formatricourilor pentru fotbal sau a altorobiecte de îmbrãcãminte sport.Åesãtura de nylon fiind în generalgroasã, ea asigurã o suprafaåãexcelentã pentru aderarea cernelii.

BULETIN INFORMATIV Nr. 83 / 14.11.2012

www.afaceri-poligrafice.ro3

Deschiderile mari între ochiuri suntun avantaj æi un dezavantaj în acelaæitimp; avantajul este dat de suprafaåamare de ancorare æi dezavantajul estedat de faptul cã ochiurile largi permittrecerea cernelii prin åesãturã. Îngeneral, un depozit de cernealã de tipplastisol este bine sã fie cât mai grosimprimat, cu suficientã presiune casã intre în åesãturã. Pentru caochiurile sã fie pline cu cernealã, sepoate folosi sita rarã 23-32 fire / cm,fiecare imprimare fiind urmatã de ouscare la flash. Deoarece åesãtura denylon se strânge la caldurã, laimprimarea directã sau prin transfertrebuie avut în vedere gradul dedeformare al åesãturii. Diversitateade åesãturi de nylon este imensã,cuprinzând o gamã care pleacã de latafta pânã la steag, cu greutãåi æirezistenåã mecanicã diferite æi cufinisaje de la lucios la mat.

Imprimarea pe nylon este uæorde fãcut dacã se respectã câtevarecomandãri simple. De obicei, seimprimã cu sita de 60-81 fire / cmdar se poate merge pânã la 90 fire / cmfuncåie de desen, greutatea åesãturiiæi de culoare. În general, cu site maidese se imprimã culori închise pematerialele din nylon, uæoare. Sitelerare se recomandã pentru åesãturilegroase ce trebuie imprimate cu culorideschise. Aderenåa se testeazãobligatoriu æi se poate îmbunãtãåiadãugând (funcåie de recomandãrilefurnizorului) un aditiv pentruîmbunãtãåirea aderenåei.

Marele dezavantaj al imprimariipe nylon este cã fiecare culoaretrebuie uscatã la flash, deoarececerneala stã deasupra åesãturii. Cumnylonul se strânge la cãldurã, încazul imprimãrii mai multor culori,trebuie fãcutã o pre-tratare la cald,înainte de începerea imprimãriipentru ca materialul sã se contracte.Atenåie însã! Nu se va face pre-tratare la cald pentru contracåie azi æiimprimarea a doua zi, deoarecematerialul îæi revine peste noapte.

Tot o åesãturã de nylon esteSupplex. Este o åesãturã durabilãrezistentã la vânt æi la apã æi foartesuplã. Prezintã o oarecare elastici -tate, dar nu atât cât Lycra. Utilizareacea mai frecventã este pentrucostume de sport. Cele mai bunerezultate la imprimare se obåin cuplastisoli elastici æi flexibili, cuacoperire bunã, într-un strat subtire,care se usucã rapid. Trebuie acordatãatenåie la uscare, deoarece åesãturaSupplex se topeæte la 190º C.

Åesãturi din poliester sauamestec de bumbac æi poliester.Åesãturile din poliester sunt similarecelor de nylon, dar mai puåindurabile æi mai ieftine. Problemamajorã a åesãturilor din poliester sauamestecuri poliester – bumbac este “migrarea” pigmentului. Ajungemastfel la o discuåie care poate pãreaprea subtilã, despre åesãturi vopsitecu coloranåi sau tratate cu pigmenåi.Coloranåii æi pigmenåii sunt douãrealitãåi chimice diferite, cu

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 14 ani lider4

comportament specific faåã deåesãturi æi anume pigmenåii coloraåise aglomereazã în jurul fireloråesãturii pe suprafaåa acestora, întimp ce coloranåii sunt încorporaåi,cel puåin paråial, în fibra textilã.Combinaåia având loc la nivel celular(pentru åesãturile naturale) saumolecular (pentru cele sintetice),rezistenåa la spãlare æi rezistenåa lamigrare dupã imprimarea serigraficãsunt mai bune. În schimb, pigmenåiimigreazã în cerneala serigraficãdepusã æi migrarea este cu atât maiaccentuatã æi mai rapidã cu câttemperatura la care este uscatãåesãtura este mai mare.

Åesãturi din poliacrilnitrile (lânã acrilicã, melanã) Acest materialeste deosebit de sensibil la cãldurã,se contractã cu aproximativ 12 %. Cucât temperatura creæte, el devine maimoale æi fierbinte, deformarea fiindireversibilã. În cazul imprimãrii cucerneluri pe bazã de plastisol,polimerizarea stratului de cernealãimprimat este posibilã doar latemperatura ridicatã în jur de 160º C.De aceea, se recomandã imprimareacu cea mai deasã sitã posibilã, darcare sã permitã trecerea particulelorde PVC conåinute în cernealã, întinsãla o tensiune ridicatã astfel încâtstratul de cernealã depus sã fie foartesubåire. Se utilizeazã unitãåi deuscare tip flash foarte slabe, setate latemperaturi minime de fixare æi curãciri intermediare între imprimãri.

Migrarea pigmentului este posibilã æila åesãturile acrilice.

Åesãturi din polietilentereftalat (tergal, dacron). Sunt mai rar folositeca material de bazã pentruimprimarea serigraficã. Ca urmare,datele referitoare la comportamentullor la imprimare æi în special laimprimarea cu plastisoli sunt foartepuåine. Comportamentul de aæteptateste similar åesãturilor de nylon saupoliester.

Åesãturi tip Lycra / Spandex.Fibra utilizatã este Spandex, iaråesãtura rezultatã se numeste LycraDUPONT sub firma care a inventat-opentru costume de baie, costume deciclism sau de atletism. Materialul sepoate întinde pânã la de 5 orilungimea materialului relaxat.

Dar, este foarte sensibil lacãldurã – se strânge æi se contractã.Imprimarea cu platisoli (numaifoarte elastici) este o soluåieacceptabilã, imprimarea cu cerneluripe bazã de solvent este exclusã,acestea nefiind elastice. Reco man -dabil este sã se utilizeze transferurileprin sublimare (doar pe materialealbe) æi imprimãri foarte elastice cucerneluri pe bazã de apã.

De notat cã la imprimarea cuplastisol, trebuie gãsit compromisulacceptabil, deoarece dacã stratul decernealã este suficient de subåirepentru a se întinde bine este posibilsã crape totuæi la întindere; dacãstratul este suficient de gros ca sã nu

Nr. 83 / 14.11.2012

5www.afaceri-poligrafice.ro

aparã crãpãturi la întindere, el valimita elasticitatea åesãturii.

Gore-Tex. Aceasta este o åesãturãdurabilã, rezistentã la apã, asigurândprotecåie excelentã la vânt æi ploaie, darcare în acelaæi timp permite corpului“sã respire”. Gore-Tex este laminatã peo åesãturã purtãtoare (bumbac saupoliester) æi în acest fel se foloseætepentru îmbrãcãminte specialã pentruvreme rece.

De obicei, imprimarea cu plastisolpe Gore-Tex prezintã probleme deaderenåã æi se recomandã utilizareacernelurilor cu aderenåã peste mediesau utilizarea unui promotor pentruaderenåã.

Imprimarea cu cerneluri pe bazãde solvent nu ridicã probleme deaderenåã, în schimb structura poroasãa Gore-Texului poate sã absoarbãcerneala, dând impresia de putere deacoperire slabã a cernelii. Nucerneala este de vinã, ci tehnologiade imprimare trebuie ajustatã astfelîncât presiunea la imprimare sã fieminimã.

Prezentare fãcutã de d-na. Cristina CALAFETEANU

EDCG – Bucureæti pe baza documentaåieifurnizate de SUN CHEMICAL COATES

WIEDERHOLD _ GERMANIA

FlexografiaPregãtirea formei de imprimare înflexografie

(continuare din numãrul 82)

Au fost stabilite valori standardpentru adâncimea suprafeåei æipentru timpul expunerii principale.Pentru a putea compara formele detipar între ele, expunerea principalã afost stabilitã astfel încât punctul de2% pentru un raster de 48 l/cm (122l/inch) sã poatã fi reprodus complet.A fost determinat timpul de post-expunere æi au fost verificaåiparametrii de spãlare.

În aceastã serie de teste s-autipãrit 33 de combinaåii diferite deplãci / grosimi de plãci, folosindu-se49 combinaåii diferite de placã /grosime / configuraåia suportului.Înaintea imprimãrii, fiecare placã afost mãsuratã æi analizatã prin:

- mãsurãtori de grosime;- mãsurarea duritãåii Shore A;- mãsurarea adâncimii supra fe -

åei;- analiza microscopicã a supra -

feåei.În timpul testelor de imprimare

au fost menåinute constante urmã -toarele condiåii:

- cilindrul anilox cu 265 l/cm(675 celule/inch) æi un volum alcelulei de 3,0 cm3/m2, înclinaåiarasterului 60º;

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 14 ani lider6

- cerneala magenta cu oviscozitate de 23 sec (cupã Frikmarcu diametru de 4 mm);

- viteza de imprimare 120 m/min;- temperatura de uscare 50 ºC;- suport din poliester alb, 50 μm,

pretratat pe o faåã.Pentru aceste serii de teste, au

fost fãcute tipare de probã cuurmãtoarele combinaåii de benzi æisuporturi de montaje:

- plãci de 2,84 mm - cu o bandãadezivã durã de 0,20 mm, pe uncilindru de nichel;

- plãci de 2,54 mm - cu o bandãspongioasã durã de 0,5 mm pe uncilindru de nichel;

- plãci de 2,84 mm - cu o bandãspongioasã moale de 0,5 mm pe uncilindru de nichel;

- plãci de 1,70 mm - cu o bandãspongioasã durã de 0,50 mm pe uncilindru GFR;

- plãci de 1,14 mm - cu o bandãspongioasã durã de 0,50 mm pe uncilindru GFR;

- plãci de 1,14 mm - cu o bandãspongioasã moale de 0,50 mm pe uncilindru GFR;

- plãci de 1,14 mm cu o bandãadezivã durã de 0,10 mm, pe uncilindru compresibil;

- plãci de 0,76 mm:- cu o bandã adezivã durã de

0,10 mm pe cilindru compresibil;

- cu o bandã adezivã durã de0,10 mm pe un strat compresibil alunui cauciuc multistrat;

- cu o bandã adezivã durã de0,38 mm, pe un cilindru de nichel.

Metodele folosite pentruevaluarea rezultatelor imprimãrii aufost:

- determinarea volumului decernealã transferatã;

- calitatea imprimãrii;- evaluarea geometricã, folosind

microscopul æi un sistem integrat deanalizã a imaginii.

Cantitatea de cernealã trans -feratã pe diverse plãci este prezentatãîn graficul de mai jos:

Volumul specific de cernealã transferatã de peplãci de 1,14 mm

Cantitatea de cernealã trans -feratã depinde de suprafaåa plãcii deimprimare æi este independentã desuportul montajului æi de bandã.

Densitãåile optice care aurezultat din mãsurãtori suntprezentate în graficul de mai jos:

Nr. 83 / 14.11.2012

7www.afaceri-poligrafice.ro

Densitãåile optice obåinute pe plãci de 1,14 mm

Cantitatea de cernealã depindeæi de structura suprafeåei plãcii. Faåãde cantitatea de cernealã transferatã,depunerea de cernealã pe suprafaåasuportului are un efect deosebitasupra calitãåii imprimãrii.Depunerea cernelii a fost corelatã cuvolumul de cernealã transferat æipresiunea de imprimare. Folosindtehnici compresibile curente, nu sepoate obåine întotdeauna presiuneade imprimare cerutã pentru un stratomogen de cernealã. Din acestmotiv, la imprimarea fontelor deseoritrebuie fãcute concesii.

Formã de imprimare convenåionalã de 2,84 mm

Placã moale de 1,14 mm

Placã durã de 1,14 mm

La imprimarea imaginilor cupunct de raster, cea mai mareimportanåã este acordatã lãåiriiminime a punctului de-a lungulîntregului domeniu de tonuri.

La tipar, fiecare punct de rasterîmparte presiunea în diferite faze deimpimare. Diferitele stadii dedeformare a punctului depind deduritatea formei de imprimare.Influenåa duritãåii asupra deformãriipunctului de raster este prezentatã înfigurile de mai jos:

Publica\ie lunar[ editat[ de S.C. Afaceri Poligrafice S.R.L., Bd. Energeticienilor nr. 8, 032092 Bucureßti 3T 0722 242 746, 0723 311 001 ï T/F 021 346 0190 ï F 021 347 2971 ï www.afaceri-poligrafice.ro

�

COPYRIGHT 2002

Preluarea conåinutului publicaåieiRevista Afaceri Poligrafice, respectiv aBuletinului Informativ cu acelaæi nume -integralã sau paråialã, prelucratã sau nu - înorice mijloace de informare, este permisã æigratuitã, cu condiåia obligatorie sã semenåioneze ca sursã a acesteia:

“www.afaceri-poligrafice.ro”

Deformarea punctelor de raster pe o placã de2,84 mm, cu o duritate de 60º Shore A

Deformarea punctelor de raster pe o placã de2,84 mm, cu o duritate de 48º Shore A

Deformarea punctelor de raster pe o placã,folosind un mediu compresibil la montaj

Deformarea punctelor de raster pe o placã,folosind pentru montaj o bandã spongioasã

moale

Cea mai mare deformare apunctului de raster a fost remarcatãpentru valori scãzute ale duritãåii plãcii.

Folosind diferite benzi æisuporturi de montaj, deformareapunctului a fost stabilizatã. Acestlucru a fost posibil numai pe plãcimai dure. Deformarea punctului esteînlãturatã dacã imaginea tipãritã nuse deformeazã æi presiunea deimprimare nu se transferã cãtresuportul montajului.

(continuare în numãrul urmãtor)

Prezentare realizatã de dl. ing. Gheorghe Savu