bruceloza ca zoonoza
TRANSCRIPT
BRUCELOZA
Bucuresti
2007CUPRINS
Zoonoze-Generalitati.........................................................................................................3Zoonoze-Scurt istoric.........................................................................................................5Caile de transmitere a zoonozelor....................................................................................7BRUCELOZA..................................................................................................................10
Prezentare generala........................................................................................................10Principalele manifestari la animale si om......................................................................11SITUATIA SUPRAVEGHERII PRIN DIAGNOSTIC SEROLOGIC LA SUINE IN ROMANIA IN ANUL 2003:.........................................................................................16SITUATIA SUPRAVEGHERII PRIN DIAGNOSTIC SEROLOGIC LA OVINE IN ROMANIA IN ANUL 2003:.........................................................................................17
PREVEDERI LEGISLATIVE.......................................................................................20BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................29
2
Zoonoze-Generalitati
Progresele microbiologiei, biologiei si ecologiei dovedesc din ce in ce
mai mult existenta unei legături strânse, întrepătrundere si interdependenta
intre bolile omului si cele ale animalelor domestice si ale celor salbatice.
Exista un circuit al agenţilor infectiosi si parazitari in natura, intre
animale si om pentru a cărui întrerupere trebuie aplicate masuri severe de
igiena atât la animale cat si la om.
Daca din cele mai vechi timpuri observaţiile practice au demonstrat
ca unele boli se pot transmite de la animale la om, investigaţiile ştiinţifice
moderne au pus in evidenta noi boli transmisibile de la animale la om,
descoperindu-se pana in prezent peste 150.
Multe boli care erau considerate ca specifice animalelor si-au dovedit
prezenta si la om, ca de exemplu pasteureloza, yersinoza si piroplasmoza
(babesioza). De asemenea, pentru anumite boli, cunoscute ca afectând
specific omul, cum este gripa, tifosul exantematic si altele, exista dovezi
stiintifice ca isi au rezervorul printre animalele domestice.
In literatura de specialitate, termenul de „zoonoze” este deja consacrat
cu toate ca traducerea strict etimologica înseamnă –boli ale animalelor-
(zoon = animal, noos = boala ). Dat fiind faptul ca termenul de zoonoza este
cunoscut din cele mai vechi timpuri si consemnat astfel in documente
oficiale, Comitetul Mixt de Expertiza, F.A.O./ O.M.S a aprobat acest termen
si îl recomanda in documentele oficiale de specialitate.
Sub aceasta denumire sunt cuprinse bolile transmisibile in mod
natural de la animalele vertebrate la om. Exista o distincţie neta intre
3
zoonoze si bolile comune omului si animalelor, având in vedere ca in
zoonoze rezervorul natural de boala îl constituie omul sau animalele, in timp
ce in bolile comune acest lucru nu este obligatoriu dar poate fi posibil.
Evolutia bolilor la om si animale in general, dar in mod deosebit a
zoonozelor, determina pagube incalculabile prin pierderi de vieţi omeneşti si
de animale, prin afectarea stării de sănătate cauzatoare de incapacitate de
munca a oamenilor, iar la animale prin scăderea producţiei si confiscări ale
produselor care provin de la acestea.
In ultimii ani, unele boli parazitare cum sunt toxoplasmoza, hidatioza,
trichineloza s.a, au generat mari implicatii sociale.
Numeroşi cercetători au relevat in lucrările privind evoluţia
zoonozelor importanta focarelor naturale si rolul de vector al pasărilor, in
mod deosebit al celor migratoare care pot transporta paraziţii si agenţii
microbieni la distante foarte mari. Câinele si pisica, in special, care trăiesc in
stransa legatura cu omul si care datorita comportamentului lor sunt
consideraţi prieteni ai casei, pot transmite numeroase boli. In prezent, bolile
transmisibile de la animale la om constituie un capitol important al stiintelor
medicale si o problema de sănătate publica. Astfel câinele, bolnav sau
purtător poate transmite omului 42 de boli din care mai mult de jumătate
sunt de natura parazitara (leishmanioza, toxoplasmoza, ankilostomatoza,
echinococoza s.a.) . Pisica poate transmite omului boli grave cum sunt
toxoplasmoza, micosporia iar porcul este rezervorul pentru tenioza si
trichineloza. Rumegătoarele mari si mici, solipedele, pasările si rozătoarele
pot transmite boli grave la om prin germeni infectiosi si parazitari.
In afara morbidităţii si mortalităţii la om si animale, zoonozele
produc, de asemenea, si importante pierderi economice.
4
Atât pe plan internaţional, prin Organizaţia Mondiala a Sanatatii cat si
prin Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie si Agricultura, si in
fiecare tara, prin serviciile sanitare si veterinare, se acorda o atenţie
deosebita cunoaşterii frecventei si difuzibilitatii acestor boli si elaborării
conduitei si aplicării masurilor de combatere.
Zoonoze-Scurt istoric
Din cele mai vechi timpuri, in scrierile lui Hipocrate si Aristotel se
mentioneaza legatura dintre om si animale in cazul anumitor boli ca:
turbarea, antraxul, morva si abia in epoca Renaşterii, G. Fracastoro a admis
posibilitatea transmiterii unor boli si in special a turbării la om, prin
muşcătura de câine.
Prima demonstraţie stiintifica privind interdependenta patologiei
umane cu cea animala a fost realizata in urma vaccinării omului cu vaccina
de la vaca in scopul imunizării împotriva variolei, de către E. Jenner.
Descoperirile epocale ale lui Pasteur, R. Koch, I. Mecinikov, din a
doua jumătate a secolului XIX au pus bazele microbiologiei si imunologiei,
începând cercetările epidemiologice prin care s-a stabilit legatura directa a
unor boli care aveau sa se numească „zoonoze”. In aceasta perioada s-a
elucidat ciclul evolutiv al unor helminţi paraziţi la animale, in al căror circuit
biologic intra si omul ca gazda definitiva (Taenia solium, Taenia saginata)
sau ca gazda intermediara pentru Echinococcus granulosus. In acest sens, un
rol important l-au avut savanţii C. Von Siebold, R. Leuckart, G. F.
Kuchmeister s.a.
5
După ce Ch. Laveran a descoperit in 1880 agentul cauzal al malariei
in globulele roşii, Ronald Ross, in 1898, a demonstrat ca paludismul aviar
are ca vector un tantar – acest fapt conducându-l la ideea cercetării si
stabilirii gazdei, si anume tantarul Anopheles care este si transmitator al
hematozoarului palustru la om.
La începutul secolului XX, cercetările au acumulat rezultate imense
privind etiologia, epidemiologia, manifestările anatomoclinice si masurile de
prevenire si combatere a zoonozelor.
Surpriza in materie de zoonoze exista la fiecare pas. Astfel, in timp ce
la începutul anului 1976, se afirma intr-un articol publicat intr-o revista de
specialitate din Franţa, ca in aceasta tara nu s-a mai înregistrat nici o
epidemie de trichineloza din anul 1878, a izbucnit chiar in timpul in care
articolul se culegea in tipografie, o epidemie grava de trichineloza chiar in
regiunea pariziana. Aceasta a avut ca urmare spitalizarea unui număr de
peste 50 de persoane si ceea ce este curios este faptul ca infestaţia s-a produs
prin consumul de carne de cal infestata cu paraziţi. Cam in aceeaşi perioada,
la sfarsitul anului 1975 a izbucnit o epidemie asemănătoare si in Italia, tot in
urma consumului cărnii de cal infestate.
Cele mai multe infecţii umane descoperite in ultimul timp in diverse
puncte ale globului, ca boala de Marburg, febra de Lassa, boala pădurii de
Kiasanur, febra hemoragica de Bolivia, anisakiaza, capilariaza de Filipine
si altele au ca sursa de origine animalele.
Este demn de menţionat rolul savantului roman Victor Babeş, care in
1887 a descoperit agentul cauzal al hemosporidiozei la bovine, boala pe care
a asemuit-o cu febra de Texas a bovinelor, descrisa cu un an mai devreme in
6
S.U.A. de Theodor Smith fara sa-i stabilească etiologia. Descoperirea sa
avea sa fie recunoscuta mai târziu prin atribuirea hemosporidiilor a
denumirii de babesii, creeandu-se familia Babesiiade si genul Babesia.
Cunostintele stiintifice actuale asupra bolilor transmisibile de la
animale la om, au făcut ca prof. dr. P. Goret de la Alfort (Paris), membru al
Academiei Veterinare si al Academiei de Medicina a Franţei, expert O.M.S.
in zoonoze, sa afirme ca jumătate din bolile infectioase si parazitare ale
animalelor se transmit la om, iar pe Dr. K. Henne din Berlin, sa afirme ca
mai mult de jumătate din bolile infectioase ale omului, cu etiologie
cunoscuta sunt zoonoze.
Caile de transmitere a zoonozelor
Omul se poate infecta cu agenţii diferitelor zoonoze prin următoarele
cai :
-Contactul direct cu animalele domestice sau salbatice bolnave sau
purtătoare de germeni;
-Manipularea cadavrelor, cărnii, laptelui, sângelui, pielii etc. provenind
de la animalele bolnave;
- Contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave;
-Consumul alimentelor de origine animala provenite de la animale
bolnave cum sunt carnea si preparatele din carne (mezeluri , conserve etc.) ,
laptele si preparatele din lapte (unt , smântâna , brânzeturi) , peste – in
special peste afumat sau semipreparat, icre de peste; oua si produse din oua
nefierte, prăjituri preparate cu oua sau lapte nefiert, inghetata etc.
7
In ceea ce priveşte animalele bolnave, ele pot prezenta o forma clinica
de boala cu manifestări evidente, ceea ce atrage atenţia si permite luarea de
masuri in contactul cu ele sau o forma de boala latenta ori inaparenta, ceea
ce este mult mai grav din punct de vedere epidemiologic.
In acest din urma caz, in care animale, fiind clinic sănătoase sunt
exploatate fara restricţii, acestea răspândesc prin produsele lor, prin secreţii
si excreţii, prin membranele si lichidele fetale, germeni infectiosi in mediul
ambiant, prin care se realizează infecţia umana, fie ca este vorba de
animalele de ferma sau de cele de companie.
Multe dintre bolile care evoluează inaparent la animale, pot avea la
om manifestare clinica foarte severa, astfel încât existenta bolii la animale
este pusa in evidenta prin apariţia de cazuri la om .
Transmiterea bolii de la animal la om are loc uneori in mod brutal,
chiar traumatizant (prin muscatura) cum este cazul turbării, sodoku,
pasteurelozei, in timp ce in alte cazuri, cu totul fara a fi sesizate ca in
tuberculoza, bruceloza, tularemie etc.
Din punct de vedere epidemiologic zoonozele pot evolua uneori
sporadic si adeseori epidemic. Tipul sporadic de evoluţie a zoonozelor este
greu de recunoscut din punct de vedere epidemiologic sau clinic si cu
siguranţa apare mult mai frecvent decât este înregistrat de fapt. Tipul
sporadic este caracteristic condiţiilor din gospodăria familiala populata cu
diferite specii de animale, sau invadata de rozătoare sau poate sa apară in
urma vanatorii, pescuitului, îmbăierii in ape cu debit mic sau a cazării in
camping.
Tipul de evoluţie epidemic este frecvent in crescătoriile de animale, in
cadrul biocenozei din focarul natural si foarte adesea după consumul de
alimente de origine animala contaminate.
8
O caracteristica epidemiologica a zoonozelor este faptul ca omul
reprezintă ultima veriga din lanţul de transmitere a lor. Infecţia interumana
nu are loc decât excepţional si numai in cazul unor boli transmisibile de la
animale la om.
Posibilitatea răspândirii zoonozelor prin schimburile comerciale ridica
probleme importante in domeniul cooperării si responsabilitatilor pe plan
internaţional din punct de vedere sanitar si veterinar.
Gravitatea zoonozelor este foarte diferita după agentul cauzal si
regiunea geografica afectata. Unele sunt întotdeauna mortale cum este cazul
turbării, cele mai multe sunt foarte grave cum este cazul brucelozei,
tuberculozei, salmonelozei, leptospirozei, morvei, tularemiei, febrei Q,
encefalitelor, altele sunt insa benigne –febra aftoasa, pseudopesta aviara.
Cele mai multe zoonoze ( 65% ) sunt răspândite pe întreg globul pământesc,
restul (35%) evoluează in zone izolate.
9
BRUCELOZA
Prezentare generala
Deşi menţionata in scrierile lui Hipocrate, boala a fost studiata abia in
secolul al XIX-lea de englezi pe insula Malta (1861), apoi David Bruce a
descoperit si izolat (in 1887) din splina unui soldat decedat, pentru prima
data germenul acestei boli (denumit de el Micrococcus meltensis ). Boala a
fost denumita atunci Febra de Malta sau Febra Ondulanta.
S-au descris ulterior si alţi germeni – Brucella abortus bovis, Brucella
abortus suis, Brucella ovis, Brucella neotomae si Brucella canis.
In tara noastră boala a fost semnalata pentru prima data la animale (si
anume la bovine) de către Falcoianu si Mihăilescu (1923) iar la om de Turcu
si Moraru (1932).
Observaţiile efectuate pana in prezent privind bruceloza la oameni au
stabilit ca profesia are un rol important, procentul de infecţii fiind ridicat in
special la personalul zooveterinar, îngrijitorii de animale, cei care lucrează in
industria cărnii etc.
10
Principalele manifestari la animale si om
Brucelozele sunt boli infectocontagioase comune omului si diverselor specii
de animale domestice si salbatice, produse de bacterii din genul Brucella,
caracterizate prin evoluţie acuta, subacuta si cronica, însoţita de febra si
exteriorizata mai evident prin avorturi, tulburări de reproducţie si prin
leziuni proliferative, necrotice, localizate in organele genitale, splina, ficat,
articulaţii, mai rar in alte organe sau ţesuturi.
Maladia este produsa de germeni din genul Brucella, care cuprinde
pana in prezent 6 specii patogene. Brucelele sunt germeni mici, bacilari sau
cocobacilari, cu dimensiuni reduse, imobili, necapsulaţi, nesporulati. In
mediul exterior ele au o rezistenta foarte variabila. Astfel, in apa la 4C
rezista pana la 150 de zile, in sol intre 29 si 100 de zile, in dejecţii 3 zile vara
si 5 luni iarna. Sunt sensibile la căldura, la radiaţiile ionizante si la cele mai
obişnuite dezinfectante, dar rezista la sărare si afumare.
Sursele de infecţie principale sunt reprezentate de animalele rezervor
(gazde naturale sau accidentale) si animalele cu semne clinice de boala, care
sunt purtătoare si excretoare active de germeni, atât prin lichide, învelitori
fetale, avortoni, cat si prin lapte, fecale, urina. Furajele, apa, pasunile,
aşternutul sau ustensilele contaminate constituie surse secundare de infecţie.
Bacteriile sunt diseminate inconstant, de regula la începutul bolii, in
special in perioada de generalizare a infecţiei.
Contactul direct cu produsele si subprodusele animalelor infectate cu
Brucella determina transmiterea la om, de asemenea boala are un caracter
sezonier la animale, fapt ce condiţionează apariţia bolii la om, putându-se
vorbi de un aşa-numit „moment epidemiologic maxim”. Frecventa crescuta a
11
cazurilor de bruceloza la animalele domestice determina transmiterea in
procent ridicat la om.
Tabelul 1
Specii patogene aparţinând genului Brucella :
Nr.
crt.
Specia de Brucella Biotipuri Specia de animal
gazda
1Brucella abortus
1…9 Bovine si
bubaline
2 Brucella melitensis 1…3 Oi si capre
3
Brucella suis
1
2
3
4
5
Porcine
Porcine
Porcine
Reni
Murine si
rozătoare
4Brucella neotomae
Şobolanul
Neotoma
lepida
5Brucella ovis
Oaia
6Brucella canis
Câinele
( După T. Perianu, 1996, modificat)
12
Identificarea agentului .Toate avorturile spontane la animale trebuie sa
duca la suspiciunea de bruceloza si trebuie investigate. Principala metoda
pentru identificarea agentului este examenul serologic, dar ca metoda
complementara se mai foloseşte si testul alergic (folosind
brucelohidrolizatul). Examenul de laborator bacteriologic, serologic si
morfologic al sângelui periferic se realizează pentru diagnosticul de
certitudine. Din punct de vedere bacteriologic, prin izolarea brucelelor din
culturi celulare se pune diagnosticul cu certitudine. Metodele serologice cele
mai utilizate sunt reacţia Wright si Huddelson de aglutinare a brucelelor
precum si intradermoreacţia Burnet. Intradermoreacţia Burnet se foloseşte
atât pentru diagnosticul brucelozei incipiente cat si al celei latente sau
cronice. La examenul morfologic al sângelui periferic se constata leucopenie
(scăderea numărului globulelor albe) ajungând pana la 1500 leucocite pe
mm³.
La om, dintre cele 6 specii de Brucella, 3 sunt cel mai frecvent
întâlnite si responsabile pentru apariţia bolii : Brucella melitensis, Brucella
abortus si Brucella suis; Brucella canis este mai rar implicata in etiologia
brucelozei la om, iar Brucella ovis si Brucella neotomae au patogenitate
umana discutabila. Cele 6 specii de Brucella sunt recunoscute doar din
considerente epidemiologice; rezultatele studiilor de hibridizare ADN-ADN
indica ca acest gen cuprinde o singura specie, Brucella melitensis, cu mai
multe biovarietati.
Bruceloza este, cel mai frecvent, boala profesionala, care apare la
medici veterinari, fermieri, îngrijitori de animale, personalul din abatoare,
carmangerii, bucătarii, lăptarii sau personalul care lucrează cu materiale
patologice in laboratoare.
13
Transmiterea bolii la om se realizează, frecvent (in peste 60 % din
cazuri), prin contact direct cu animalele infectate si/sau produsele, secreţiile
si excreţiile lor. Infecţia se realizează la nivelul soluţiilor de continuitate de
la nivelul tegumentului. Transmiterea la om se poate realiza si prin contact
indirect, pe cale digestiva prin consum de lapte nepasteurizat sau produse
din lapte nepasteurizat. Produsele din carne sunt rareori sursa de infecţie cu
brucele, deoarece acestea nu sunt consumate in stare cruda, neprelucrate
termic, iar numărul de brucele din ţesutul muscular este relativ scăzut. De
asemenea, este posibila transmiterea si pe cale respiratorie (aerosoli) sau,
extrem de rar, transmiterea interumana.
Bruceloza evoluează la om ca o boala grava, cu caracter uneori
endemic, si poate duce la infirmitate sau sfârşit letal. Se manifesta ca o
infecţie sistemica, cu afectarea a numeroase ţesuturi si organe si cu o
simptomatologie extrem de polimorfa. S-au descris 230 de manifestări si
semne clinice, fiind denumita si „boala cu 100 de fete”. In general, se
caracterizează printr-o febra remitenta sau intermitenta de peste 40 C, cu
caracter ondulant, ce poate sa dureze chiar luni de zile, frisoane, transpiraţie
abundenta, slăbire si oboseala pronunţata. Boala este însoţita de impotenta
sexuala, constipaţie, anorexie, cefalee,dureri articulare. După un anumit timp
se produce tumefierea splinei si a ficatului, ce pot persista mult timp după
încetarea febrei. Maladia poate dura câteva saptamani, luni sau chiar ani,
fiind posibile complicaţii articulare, nervoase, pielite, orhite, endocardita
vegetanta etc.
14
Manifestarea bolii la animale – La examenul ante-mortem , semnele
clinice sunt destul de nesemnificative.
La rumegătoare , se pot observa bursite, tenosinovite si artrite (la
articulaţiile carpiene). La masculi se constata orhite, abcese sau atrofie
testiculara.
La suine : orhiepididimite, spondilite, abcese reci sau fistule. Uneori se
observa fistulizari si la coloana vertebrala.
La cabaline : bursite, artrite, tenosinovite însoţite de şchiopături.
Caracteristica pentru bruceloza calului este localizarea in bursele seroase din
regiunea cefei sau greabănului si inflamaţia lor serofibrinoasa sau purulenta
(favorizata si de alţi factori patogeni cum ar fi Onchocerca cervicalis sau
germeni piogeni).
La examenul post-mortem, la femelele care au avortat se
constata metrite sau endometrite purulente, vulvo-vaginite, metrite si
salpingite productive nodulare necrotice. La unele specii se observa si
leziuni mamare. Atât la femele cat si la masculi, se intalneste limfonodita
necrotica generalizata. In organele interne sau in musculatura se întâlnesc
focare nodulare si purulente. Se mai pot observa spondilita purulenta cu carii
vertebrale si artrite fibrino-purulente.
Diagnosticul diferenţial se face in mod deosebit fata de bolile care se
manifesta prin avort (leptospiroza, febra Q etc.).
Tratamentul brucelozei umane si animale cuprinde întregul
arsenal terapeutic, medicaţia pe baza de antibiotice, simptomatica, medicaţia
tonica generala având rolul esenţial. Cu toate aceste progrese in tratamentul
brucelozei, unele vindecări sunt numai aparente din cauza existentei in
formele cronice de boala a unor focare microbiene localizate in diverse
organe, cazuri in care terapia aplicata are eficacitate limitata.
15
SITUATIA SUPRAVEGHERII PRIN DIAGNOSTIC SEROLOGIC LA SUINE IN ROMANIA IN ANUL 2003:
Nr.
crt.
judeţul Efectiv de suine Probe examinate Probe pozitive
1 ALBA 100400 8177 -
2 ARAD 314143 43064 -
3 ARGES 21593 10805 -
4 BACAU 164409 7784 -
5 BIHOR 257034 26741 -
6 BISTRITA 123001 10948 -
7 BOTOSANI 157827 17207 -
8 BRASOV 131384 3462 -
9 BRAILA 191767 11036 16
10 BUZAU 152407 9757 -
11 CARAS –SEV. 84016 5441 -
12 CALARASI 202803 15053 -
13 CLUJ 236534 11749 -
14 CONSTANTA 169662 11955 -
15 COVASNA 92170 1563 -
16 DAMBOVITA 176042 6078 -
17 DOLJ 279907 5959 -
18 GALATI 125077 5791 -
19 GIURGIU 124160 5065 -
20 GORJ 177317 20061 -
21 HARGHITA 76276 6031 -
22 HUNEDOARA 86773 9583 -
23 IALOMITA 153114 9041 -
24 IASI 190098 18018 -
25 ILFOV 168936 2871 -
26 MARAMURES 116880 12763 -
27 MEHEDINTI 90355 4209 -
28 MURES 257122 11329 -
29 NEAMT 157565 14886 -
16
30 OLT 235255 8527 -
31 PRAHOVA 175877 2449 -
32 SATU-MARE 178494 15052 -
33 SALAJ 112153 8460 3
34 SIBIU 125168 4427 -
35 SUCEAVA 155513 6756 -
36 TELEORMAN 274311 7870 -
37 TIMIS 331031 24788 -
38 TULCEA 180874 10700 -
39 VASLUI 119315 13775 -
40 VALCEA 222325 11456 -
41 VRANCEA 98506 7198 -
42 BUCURESTI 4094 139 -
T O T A L 6791688 448024 19
SITUATIA SUPRAVEGHERII PRIN DIAGNOSTIC SEROLOGIC LA OVINE IN ROMANIA IN ANUL 2003:
Nr. crt.
judeţul Efectiv de ovine Probe examinate Probe pozitive
1 ALBA 236000 8804 154
2 ARAD 331334 15203 -
3 ARGES 161668 5731 -
4 BACAU 185804 7211 -
5 BIHOR 153592 6598 -
6 BISTRITA 254811 10828 -
7 BOTOSANI 336551 23140 -
8 BRASOV 227293 55239 2034
9 BRAILA 209102 5734 -
10 BUZAU 211583 12087 24
11 CARAS –SEV. 224930 11462 129
17
12 CALARASI 121004 5851 -
13 CLUJ 303706 20713 47
14 CONSTANTA 244244 6995 771
15 COVASNA 134163 5900 53
16 DAMBOVITA 62307 3880 -
17 DOLJ 259085 8072 367
18 GALATI 195130 8363 -
19 GIURGIU 59333 2353 -
20 GORJ 111438 6305 3
21 HARGHITA 141263 4498 71
22 HUNEDOARA 137204 7802 -
23 IALOMITA 142517 8228 38
24 IASI 282495 14014 12
25 ILFOV 13840 478 -
26 MARAMURES 138000 6706 -
27 MEHEDINTI 120642 7291 -
28 MURES 292175 6392 1393
29 NEAMT 202253 7969 -
30 OLT 124369 2399 -
31 PRAHOVA 147809 6047 -
32 SATU-MARE 101431 4293 -
33 SALAJ 126317 5112 1004
34 SIBIU 373621 13997 -
35 SUCEAVA 206574 8594 -
36 TELEORMAN 139610 6950 -
37 TIMIS 413984 34470 84
38 TULCEA 310432 11813 -
39 VASLUI 229909 10755 81
40 VALCEA 102354 7982 -
41 VRANCEA 169578 7307 302
42 BUCURESTI 2985 86 -
T O T A L 7942450 413652 6567
18
Supravegherea prin diagnostic serologic in bruceloza la bovine s-a
efectuat prin analizarea la nivelul întregii tari a 3.113.230 de probe, fara a se
depista rezultate pozitive.
Raportarea cazurilor de bruceloza la numarul de probe
analizate si efectivul de animale pentru speciile porcine, ovine si bovine:
19
PREVEDERI LEGISLATIVE
Programul actiunilor de supraveghere. prevenire si control al bolilor la
animale. al celor transmisibile de la animale la om. protectia animalelor si
protectia mediului pentru anul 2007
Bruceloza (la ovine - infectia cu Brucella ovis)
Descriere
Efectivul de ovine din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial
prin: Supraveghere serologica prin RFC/ELISA si dupa caz (in functie de
simptome si leziuni) examene bacteriologice si histologice la:
a) toti berbecii pentru reproductie, cu 2 saptamani inainte si dupa perioada
de monta, sau de insamantari artificiale;
b) berbecii cu manifestari de epididimita;
c) berbecii de reproductie in cazurile de vanzare-cumparare:
-la furnizor-cu cel mult 30 zile inainte de livrare;
-la beneficiar-dupa cel putin 7 zile de la preluare (in perioada de carantina
profilactica);
d) oile la 7-14 de zile dupa avort.
Precizari tehnice
1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru
aprobarea normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea si
notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
20
2. Examenele pentru ovine se efctueaza la LSVSJ si IDSA pe probele care se
recolteza pentru paratuberculoza. Obligatoriu se vor trimite la IDSA probe
de testicule provenite de la berbecii sacrificati cu forme clinice de
epididimita sau serologic pozitivi.
3. Toate animalele diagnosticate pozitiv vor fi eliminate din efectiv.
Bruceloza (la ovine si caprine - infectia cu Brucella melitensis)
Descriere
Intregul efectiv de ovine din tara este supus controlului sanitar veterinar
oficial prin:
a) Testare serologica prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal la 5% din
efectivul de ovine si caprine in varsta de peste 6 luni, odata pe an, odata cu
examinarea probelor pentru paratuberculoza, Maedi-Visna sau artrita -
encefalita caprina;
b) Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni
suspecte de bruceloza.
c) Examene de laborator a avortonilor proveniti de la caprine si ovine.
Precizari tehnice
1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru
aprobarea normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea si
notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Examenele se efectueaza la LSVSJ;
3. Probele pozitive, dubioase si neconcludente se trimit la IDSA, pentru
confirmarea diagnosticului.
21
4. In Romania nu se practica vaccinare impotriva infectiei cu B. melitensis.
5. Animalele diagnosticate pozitiv se elimina din efectiv iar animalele din
exploatatie se examineaza trimestrial prin RFC.
Bruceloza (la porcine)
Descriere
Intregul efectiv de porcine din tara este supus controlului sanitar veterinar
oficial prin test cu antigen brucelic tamponat:
1. Supraveghere serologica prin SAT si RFC/ ELISA la:
a) vierii de reproductie-la intrarea in exploatatie si dupa aceea trimestrial;
b) scroafele si scrofitele pentru reproductie-de doua ori pe an, in trim. II si
IV;
-10 % in colectivitatile de animale;
-100 % la scroafe si vieri reproducatori in gospodariile populatiei.
c) porcinele de reproductie in cazurile de vanzare-cumparare:
-la furnizor-cu cel mult 30 zile inainte de livrare;
-la beneficiar-intre 14-21 zile de la preluare (in perioada de carantina
profilactica);
3. Examinare serologica prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT
si RFC/ELISA:
a) Scroafele si vierii care prezinta semne clinice care conduc la suspiciunea
de infectie brucelica, inclusiv toate scroafele ce avorteaza;
4. Examinare serologica, bacteriologica si histologica efectuate pe probe de
sange, testicole sau uter, la 10 % din mistretii vanati pentru export.
22
5. Masuri generale Eficienta decontaminarii finale va fi controlata de catre
laboratoarele judetene si IDSA.
Precizari tehnice
1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru
aprobarea normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea si
notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Examenele se efctueaza la LSVSJ si dupa caz la IDSA
3. Cazurile pozitive, dubioase si neconcludente se trimit la IDSA pentru
confirmare.
4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni,
placenta, lichide fetale, precum si ser sanguin dupa 14-21 zile de la avort.
5. In colectivitatile si gospodariile populatiei in care se confirma infectia
brucelica, nu se mai executa examene serologice ci se aplica Programul de
asanare prin eliminarea din efectiv.
Bruceloza (la bovine)
Descriere
1. Supravegherea anatomopatologica a speciilor receptive. Intregul efectiv
de bovine din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:
Supraveghere serologica prin testul de seroaglutinare rapida pe lama cu
antigen brucelic colorat cu Roz-Bengal/ELISA la:
a) taurii si bivolii de reproductie autorizati sanitar veterinar, pentru monta se
controleaza de doua ori pe an;
b) vacile, bivolitele junincile si vitelele de reproductie, in varsta de peste 12
luni se vor supune la teste serologice, de doua ori pe an, efectuate la un
23
interval de cel putin trei luni, odata cu probele pentru leucoza enzootica
bovina;
c) bovinele de reproductie, in cazurile de vanzare-cumparare, la vanzator cu
cel mult 30 zile inainte de livrare, in cazul in care nu au fost examinate in
anul calendaristic respectiv.
2. Examinare serologica prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT
si RFC la:
- vacile, bivolitele si junincile care au avortat sau care prezinta manifestari
clinice ce conduc la suspiciunea de infectie brucelica.
Precizari tehnice
1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru
aprobarea normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea si
notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Examenele pentru bovine se efectueaza la LSVSJ si dupa caz la IDSA pe
probele care se recolteaza pentru leucoza enzootica bovina.
3. Cazurile pozitive, dubioase si neconcludente se reexamineaza prin RSAL
si RFC si se trimit la IDSA pentru confirmare.
4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni,
placenta, lichide fetale pentru examen complex de laborator in vederea
precizarii diagnosticului, precum si probe de ser sanguin la 14-21 zile dupa
avort.
5. Nu se preleveaza probe pentru examene de laborator de la femele in
primele 14 zile de la fatare si in cazul cand a fost stabilit diagnosticul de
certitudine.
24
Bruceloza (la iepuri)
Descriere
Supraveghere serologica la 5% din iepurii din crescatorii, prin reactia de
seroaglutinare (RSAR cu antigen colorat cu Roz-Bengal). Probele pozitive
in RSAR se examineaza prin SAT.
Precizari tehnice
1. Examenele se efectueaza la IDSA si LSVSJ. De la animalele seropozitive
se preleveaza probe de testicule, limfonoduri si uter in vederea efectuarii
examenului complex de laborator.
Bruceloza (la canide)
Descriere
1. Supravegherea clinica, anatomopatologica si bacteriologica a efectivelor
de canide de reproductie din canise si a tuturor masculilor folositi la
reproductie.
2. Supravegherea serologica prin RSAR cu antigen Brucella canis colorat cu
Roz-Bengal si prin RFC (cu antigen B. ovis):
a) canidele de reproductie o data pe an, cu ocazia actiunilor
imunoprofilactice;
b) canidele care prezinta manifestari clinice care conduc la suspiciunea de
infectie brucelica.
Precizari tehnice
1. Examenele se efctueaza la LSVSJ si IDSA
25
2. Probele cu rezultate pozitive, dubioase sau neconcludente vor fi
rexaminate prin hemoculturi la IDSA.
3. De la femelele avortate si de la masculii seropozitivi care au fost castrati
in urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu
invelitori fetale si respeciv testicule, in vederea efectuarii examenului
complex de laborator.
Bruceloza (la bovine)
Descriere
1. Supravegherea anatomopatologica a speciilor receptive. Intregul efectiv
de bovine din tara este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:
Supraveghere serologica prin testul de seroaglutinare rapida pe lama cu
antigen brucelic colorat cu Roz-Bengal/ELISA la:
a) taurii si bivolii de reproductie autorizati sanitar veterinar, pentru monta se
controleaza de doua ori pe an;
b) vacile, bivolitele junincile si vitelele de reproductie, in varsta de peste 12
luni se vor supune la teste serologice, de doua ori pe an, efectuate la un
interval de cel putin trei luni, odata cu probele pentru leucoza enzootica
bovina;
c) bovinele de reproductie, in cazurile de vanzare-cumparare, la vanzator cu
cel mult 30 zile inainte de livrare, in cazul in care nu au fost examinate in
anul calendaristic respectiv.
2. Examinare serologica prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT
si RFC la:
- vacile, bivolitele si junincile care au avortat sau care prezinta manifestari
clinice ce conduc la suspiciunea de infectie brucelica.
26
Precizari tehnice
1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru
aprobarea normei sanitare veterinare privind anuntarea, declararea si
notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
2. Examenele pentru bovine se efectueaza la LSVSJ si dupa caz la IDSA pe
probele care se recolteaza pentru leucoza enzootica bovina.
3. Cazurile pozitive, dubioase si neconcludente se reexamineaza prin RSAL
si RFC si se trimit la IDSA pentru confirmare.
4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni,
placenta, lichide fetale pentru examen complex de laborator in vederea
precizarii diagnosticului, precum si probe de ser sanguin la 14-21 zile dupa
avort.
5. Nu se preleveaza probe pentru examene de laborator de la femele in
primele 14 zile de la fatare si in cazul cand a fost stabilit diagnosticul de
certitudine.
Bruceloza (la alte animale)
Descriere
Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele si iepurii se supun inspectiei ante si
post mortem. In caz de suspiciune precum si de la animalele reactionate
pozitiv, dupa sacrificare, se recolteaza organe pentru examene de laborator.
Precizari tehnice
1. Inspectia animalelor si carcaselor se efectueaza in abatoare si alte unitati
de taiere autorizate sanitar veterinar de catre medici veterinari de stat sau alt
personal veterinar desemnat de autoritatea competenta.
27
2. Probele recoltate se trimit la LSVS judetean.
3. Carnea si produsele comestibile se supun urmatoarelor sanctiuni:
a) De la bovinele infectate:
- carnea si subprodusele comestibile cu exceptia ugerului, se sterilizeaza prin
tratament termic si se dau in consum;
- se confisca si distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile,glandele
endocrine si sangele;
- pieile se supun dezinfectiei prin sarare timp de 60 zile dupa care se pot
dirija la prelucrare;
b) De la porcii din efectivele cu bruceloza:
- carnea si subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau
in consum fara restrictii;
- organele cu leziuni se confisca.
28
BIBLIOGRAFIE
1. Răducănescu H.,Bica Popii Valeria – Bacteriologie veterinară,
Ed.Ceres, Bucureşti, 1986
2.Răpuntean Gh., Răpuntean S. – Bacteriologie specială veterinară,
Ed.Agronomică, Cluj Napoca, 1998
3. Perianu T. – Boli infecţioase ale animalelor, Ed.Fundaţiei Chemarea ,
Iaşi, 1997
4.Potecea E. – Boli infecţioase ale animalelor, vol.I, Ed. Fundaţia România
de Mâine, Bucureşti, 2002
5.www.ansv.ro
29