În anul 1641 în SUA apare primul sistem de brevetare, care la 10 aprilie 1790 se încununează cu prima lege promulgată chiar de George Washington. Aceasta prevedea eliberarea brevetului pentru invenţiile noi şi utile. Anume în această lege este menţionat faptul că inventatorul, înainte de a utiliza brevetul său, trebuia să declare sub jurămînt că este adevăratul autor al invenţiei. În Germania, prima lege privind brevetele a fost promulgată în 1877, în Japonia în - 1885, în Ţara Românească primul privilegiu a fost acordat de Mircea cel Bătrîn mănăstirii Tismana, prin actul de la 1 septembrie 1391 pentru exploatarea unei mori. În Moldova, conform cercetărilor istorice, primul privilegiu a fost acordat la 31 decembrie 1402 mănăstirii Moldoviţa de către Alexandru cel Bun pentru exploatarea unei sladniţe (instalaţie de produs bere). În Republica Moldova prima lege, prin care a fost reglementată protecţia invenţiilor, este Legea nr. 461 din 18 mai 1995 privind brevetele de invenţie. Drept baz ă a elaborării legislaţiei Republicii Moldova în domeniul invenţiilor au servit normele de drept şi practica internaţională, ca principii fiind recunoscute normele regăsite în majoritatea ţărilor dezvoltate, în convenţiile şi tratatele internaţionale, în special în Convenţia de la Paris precum şi în Tratatul de cooperare în domeniul Brevetelor (PCT) din 19 iunie 1970, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1624-XII din 26 octombrie 1993. După destrămarea fostei URSS, a fost stabilit principiul conform căruia dreptul exclusiv asupra invenţiei aparţine inventatorului sau succesorului lui în drepturi. În calitate de titlul de protecţie a fost stabilit un act unic, şi anume brevetul de invenţie.La 7 martie 2008 Parlamentul Republicii Moldova adoptă noua Lege privind protecţia invenţiilor nr. 50-XVI, aceasta intrînd în vigoare la 04.07.2008 (în continuare - Legea nr.50-XVI).Elaborarea noii legi a fost condiţionată, în primul rînd, de necesitatea racordării normelor de asigurare a protecţiei invenţiilor la standardele Uniunii Europene, prevăzute în Planul de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 22 aprilie 2005, iar în al doilea rînd, de necesitatea lichidării decalajului creat între prevederile Legii nr. 461 din 18 mai 1995 şi realităţile practice create în perioada aplicării acesteia.De asemenea, această măsură a fost dictată de obligativitatea conformării legislaţiei naţionale în domeniul invenţiilor cu cerinţele Tratatului privind dreptul brevetelor (Geneva, 2000), ratificat de către Republica Moldova în iulie 2001.

OBŢINEREA PROTECŢIEI Protecţia invenţiei poate fi asigurată prin înregistrarea acesteia la AGEPI.Solicitarea protecţiei pentru invenţii la AGEPI nu este o condiţie obligatorie este o acţiune benevolă exprimată de către autor sau succesorul lui în drepturi reieşind din valoarea economică a invenţiei.Unul din principiile de bază a activităţii inovaţionale este remunerarea inventatorului, inventatorul are dreptul la o remunerare ca rezultat al realizării invenţiei, remunerare care săi permită să acopere cheltuielile suportate şi sa-l încurajeze în activitatea ulterioară servindui drept sursă de existenţă. Însă pentru ca invenţia să devină un bun propriu cu drept exclusiv de realizare este necesar obţinerea brevetului de invenţie - act care confirmă dreptul la invenţie şi oferă titularului toate drepturile patrimoniale asupra acesteia.Pentru a obţine brevetul de invenţii solicitantul (autorul sau succesorul lui de drepturi) depune la AGEPI conform capitolului III al Legii nr. 50-XVI cererea de brevet cu toate documentele anexate acesteia în limba moldovenească. În cazul în care documentele aferente cererii sînt depuse într-o altă limbă, solicitantul va fi obligat să prezinte, în termen de 3 luni de la data de depozit a cererii de brevet, traducerea acestora în limba moldovenească, autentificată notarial sau certificată în modul corespunzător. Cererea se depune pe un formular tip aprobat de către AGEPI care conţine date de identificare ale inventatorului (inventatorilor), solicitantului şi ale persoanei (persoanelor) pe numele cărora se solicită brevetul, în cerere mai sunt incluse şi alte informaţii ca exemplu adresa de corespondenţă referinţe la mandatarul autorizat dacă cererea este depusă prin intermediul acestuia respectiv cererea se semnează de către solicitant sau persoana împuternicită de către acesta în cazul persoanelor juridice se admite aplicarea ştampilei. La cerere se anexează următoarele documente descrierea invenţiei, revendicările, desene şi alte documente explicative, dacă acestea sunt necesare pentru a înţelege esenţa invenţiei. La cerere se mai anexează rezumatul, dovadă de plată a taxe stabilite, procura în cazul în care cererea se

depune prin intermediul reprezentantului în proprietate industrială, actele de prioritate în cazul în care se invocă o prioritate.Dată de depozit a cererii de brevet este data la care documentele depuse la AGEPI conţin, cel puţin: a) o indicaţie conform căreia este solicitată eliberarea brevetului; b) indicaţii care să permită identificarea sau contactarea solicitantului; 32 c) o parte care pare a fi o descriere a invenţiei sau o referire la o cerere depusă anterior. Depozitul naţional reglementar are o însemnătate juridică foarte importantă anume din această dată începe să curgă prioritate invenţiei în scopul în care depozitul pentru această invenţie nu a fost constituit mai anterior într-un alt stat. Din data instituirii depozitului naţional reglementar începe să curgă termenul de protecţie a invenţiei.Cererea de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenţie sau la un grup de invenţii legate între ele astfel încît să formeze un singur concept inventiv. (2) Cererea de brevet care nu îndeplineşte condiţia date, poate fi divizată de către solicitant, din proprie iniţiativă sau la cererea AGEPI, prin depunerea unei cereri divizionare, pînă la luarea unei hotărîri asupra cererii de brevet. Descrierea invenţiei trebuie să dezvăluie esenţa invenţiei, dezvăluirea invenţiei se va considera că îndeplineşte prevederile art.36 alin.(1) din Legea nr. 50-XVI, dacă va fi expusă în mod concis expres complet, precis şi să fie astfel redactată încît o persoană de specialitate în domeniul corespunzător să poată realiza invenţia fără efectuarea unei activităţi invenţie. Solicitantul trebuie să specifice cel mai indicat mod de executare a invenţiei cunoscut de inventator la data depozitului, iar în cazul în care este invocată o prioritate – la data priorităţii. Descrierea invenţiei începe cu specificarea indicelui de clasificare din ediţia în vigoare a Clasificării Internaţionale de Brevete conform Aranjamentului de la 34 Strasbourg privind clasificarea internaţională de brevete din 24 martie 1971 (în continuare – CIB) la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1248-XIII din 10 iulie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.49-50, art.435) la care se referă invenţia solicitată şi a titlului invenţiei, aşa cum a fost indicat în cererea de brevet. Descrierea trebuie să conţină, în mod succesiv, următoarele: a) titlul invenţiei aşa cum a fost indicat în formularul cererii de brevet de invenţie; b) domeniul de aplicare a invenţiei; c) stadiul tehnicii; d) prezentarea problemei tehnice pe care o rezolvă invenţia; e) expunerea invenţiei; f) prezentarea avantajelor (rezultatului tehnic) invenţiei în raport cu stadiul tehnicii; g) prezentarea, pe scurt, a desenelor explicative, dacă acestea există; h) prezentarea cel puţin a unui exemplu de realizare a invenţiei; i) lista surselor de informaţie citate. Nu se admite înlocuirea unei părţi de descriere prin referirea la sursa care conţine datele necesare (sursa de literatură, descrierea invenţiei din cererea anterioară, descrierea invenţiei din titlul de protecţie etc.). Descrierea invenţiei conţine o desfăşurare a titlului cu delimitarea domeniilor concrete în care este posibilă aplicarea invenţiei. Dacă sunt mai multe domenii, se indică cele preferenţiale. Nu se vor expune elementele concrete ale invenţiei pentru care se solicită protecţia.