BrBrrocMFrE scot,Afi[ nEcoMaNplr{

CupnrNs

Fata slracului cea istea![,de Petre Ispirescu ........... 4

Roman N[zdrlvan,de Nicolae Filimon .........18

Sur-Vultur,de Dumitru Stincescu ............... ......29

Fata babei gi fatq mogneagului,de Ion CreangS. ...............43

Povestea porcului,de Ion Creangl ...............53

Fata moqului,de Barbu $tef}.nescu Delawanc ea ...7 6

Fare sAnnculurcEA rsrperA

de Petre trp*nru

odatl ca niciodatl etc.

A fost odatl un om qi o femeie. Ei erau

at6t de slraci, incit n-aveau dupl ce bea

ap[. Nici tu cas[, nici tu mas[, nimic,

nimic, dari nimic n-aveau dupi sufletul

1or. Muncea bietul om de dimineala pini seara tdrzit,allturi cu muierea, de-i treceau nidu$elele, qi ca s[ dea gi ei

in spor, ba.

Se tinea, vezi, norocul dupl dAngii ca pulberea duplcAini, cum se zice.

Umblau cu tirlbulele de colo pini colo, gi ca s[ se

statorniceascl gi ei la un loc, nu glseau. C[ci cine era s[-iprimeasci pe ei, doi calici, cu leaota de copii dupl dingii?!

Adici uitasem siv[ spui. Aveau acegti oameni o spuzl

de copii. Din acegti copii, cei mai mari erau numai fete, iarlbnielii erau mirunlei gi stau pe lAngi dingii ca ulcelugele.

)'

&

**

S[ nu v[ fi dus Dumnezeu weodat[ sl fili fali cind

venea omul de la munc[, ci v-a!i fi luat cAmpii. Iegeau toli

afari inaintea lui, jignrili gi hlrtanili, ca nigte netoli, subli-

ratici gi piligiiafi, m5. rog, legina{i de foame, gi tiblrau pe

bietul om cu gura: tat[, mi-e foame, tat[, mor de foame.

Tatil lor se zapicea gi nu qtia citre care si se intoarcl

mai intii gi le da toat[ agoniseala lui dintr-o zi. Datide unde sl le ajungi ce brum[ le aducea el? Abia Puneau

p-o mlsea

Bietul tat-siu qi biat[ m[-sa de multe ori se culcau

nemAncali. Li se rupea inima de mili dari n-aveau incotro'

$i ca si-gi linigteasc[ copiii, el le f[giduia cI a dotazi are s[

le aduc[ mai mult. Astfel, mai cu goqele, mai cu momele,

adormeau qi bielii copii, cu nldejde cI a doua zi are sLfie

maibine.

Dintre toli copiii, fata cea mai mare era mai tlcut[ 9i

mai cu judecatl. Ea rlminea cu surorile qi fralii cei mai

mici cind se duceau pirinlii la munc[, vedea de dinqii,

ii mugtruluia gi ii poviluia si fie mai cu rlbdare, mai

inglduitori, ca s[ nu se amirasci p6n[ intr-atit plrinlii.

Dar[, bate toba la urechea surdului. Adeci, de! Ce sa zici?

Ar fi fost qi ei, poate, mai inglduitori gi mai cu ribdare,

darl burta le da ghies gi ii fhcea de multe ori si fieneinlelegltori.

intr-acestea, boierului pe n:ogiil clruia se aflau acegti

oameni, ca gi urgisi{i de Dumnezbtt,ise fhcu mili de ei gi,

lntr-o zi, cindveni si. se roage pentru sllag, el ii zise:

- Omule, te vLz harnic, muncesti de te spetegti, gi

doui ln trei te vlz ci nu poli lega. IatI, eu mi indur gi-[idau un petec de loc, s[ fie de veci al tlu. Du-te de-[i alege

petecul ce-!i va pllcea gi apuci-te numaidecit s[-!i faci

un bordei.

- Bogdaproste, cucoane, si Dumnezeu sl primeasci.

De unde dai s[ izvorascl, r5.spunse bietul om.

Se duse de-gi alese un petec de loc gi pdni ln searl

groapa pentru bordei o s,i dete gata.

Nepartea lui. Cum se brodi ca locul ce-si alesese s[ fiealituri cu al unui ![ran bogat gi mAndru de nu-i ajungea

cineva cu prljina la nas.

Peste noapte, nu gtiu cum se fhcu, nu qtiu cum se drese,

ci o viti d-ale bogatului cizu ln groapi 9i muri.A doua zi de dimineafi, bogatul, vlzdndu-givita moartl,

siri cu gura mare asupra slracului, il lul de piept Ei cu el

tirig se duse la curtea boierului, si le faca judecatl. Boierulse mirl cind li vizu qi-i intreb[ ce cautl?

Jiranul cel bogat zise:

- Boierule, acest pripldit de om, venetic in sahrl nostru,

n-ar mai avea parte de el, dupi ce !i-ai ficut pomanl de i-aidat un petec de loc, el tocmai l6ngi mine gi-a ales s[-gi faclbordei! Una la mdni. Bagi de seami cl, dupi ce e slrac,

apoi e si cu nasul pe si:s. A1 doilea, groapa ce gi-a ficutpentru bordei, dupl ce c[ e mare foarte, apoi n-a avut grije

s[ o acopere peste noapte cu ceva, numai ca si-mi fac[ mie

pagubl, gi mi- a cazut o vit[ intr-insa de gi- a rupt j unghietura.

Judeci d-ta acum, nu e dator si mi-o pliteascl? EI zice c[n-are cu ce. $i ce-mi pasi mie de asta?

- Boierule, rlspunse qi siracul umilit gi cu lacrimilein ochi cit pumnul. Boierule, n-am ce zice, omoar[-ml,spAnzurl-mi, n-am ce face dacd. a dat picatul peste mine.

Aga este cum zice bogitagul meu vecin. $i fiindci luiDumnezeu ii place dreptul, drept s[-!i spui ce e drept: am

sipat groapi, gi o groapl mare, ca si incapl bordeiul pe

tofi ai mei, dari nici c[ m-am gAndit ca si-i aduc pagubl.

Si nici n-a fost la sufletul meu cugetul de mdndrie, cicin-aveam pe ce m[ mindri, clnd mi-am ales loc ling[d-lui. Acum iumineze-v5. Dumnezeu, boierule, gi judecali

dupd dreptate.

Boierul sta ln cumpin6. Nu gtia cui s[ dea dreptate.

Vedea el c[ slracul a clzut in picate, dari fbri voie. Duplce se gindi el nilel, zise:

- Bre, oameni buni! Eu am s[ v[ fac trei intrebiri;cine le va dezlega mai bine, a aceluia si fie dreptatea. Vidarrlgaz de trei zile, gdndili-vi. Dupi trei zile si venili gi

s[-mi ghicili lntreblrile. Jineli minte bine. intiia intrebare

suni. aga:

Ce este mai gras in lume?

A doua:

Ce este mai bun?

$i a treia:

Ce aleargl mai iute?

Aide, duceli-v[ acum. Dari s[ mai qtifi una: daclniciunul din voi nu va ghici vreuna din intrebdrile mele, s[gtili ci unde vd stau picioarele o s[ v[ stea qi capetele.

Amindoi impricinafii se intoarser[ la casele 1or. Bog[-

taqul, lludAndu-se c[ el are si. ghiceascl, fiinc[ ce lucru

poate fi mai ugor decdt a spune c[ porcul siu din ogradleste mai gras, deoarece std slinina pe dlnsul de o palml;iari s[racul plAngea de potopea pimAntul gAndindu-se la

ce o s[ spuie el.

Daci ajunseri fiecare la ai sii, bogitagul era vesel clare s[-gi cigtige pricina, iarL siracul se puse pe gAnduri gi

tot ofta. Copiii se adunarl pe lingl dAnsul, se uitau, darinu cutezau si-l intrebe ceva. incepur[ gi ei a plinge; gi se

ftcu acolo la dingii o plingere qi o jeianie de te luau fioride mil[.

Numai fata cea mai mare igi lua inima in din(i qi-l

intrebi ce are de este aga de trist?

- Ce si am, fata mea? Iac[, picate de la Dumnezeu.

Boierul ne-a indatorat si-i ghicim nigte intrebiri pe cari

nici oamenii cei procopsifi nu i le-ar putea spune, necum

un sirman prost ca mine.

- Ci spune-ne gi noui, c[ doari d-om putea si-!i dimvrun ajutor.

- $i ce ajutor afi putea voi s[-mi da{i, voi care nu gtili

incl nici cum se mlndnc[ mlmlliga.

- Te mir[, tati,la ce am putea fi buni gi noi. $i apoi ce

strica daci ne vei spune gi noui?

Atunci slracul zise: iac[, iac[, iacl ce ne-a zis boierul

si ghicim; cici de unde nu, ne va sta capul unde ne stau

t[lpile.Fata cea mare se puse pe gAnduri s,i, dupi ce mai cugetl

ea ce mai cugetl, se apropie de tat[-slu gi ii zise:

- Ia las[, tati, nu mai fi aEa de mihnit. Nu ne lasl

Dumnezeu pe noi s[ pierim. Cind te vei duce la boierul

si-i dai rlspuns, !i-oi spune gi eu ceva. $i poate ci va da

Dumnezeu s[ scapi cu fa1[ curatl dinaintea lui.

Siracul plru a se mingiia oarecum; darl numai inima

lui Etia. Nu voia, vezi, si-gi mai mihneasci gi copiii.

in dimineala cind fu a se infbliga la boierul ca s[-i

ghiceascl intreblrile, fie-sa li spuse ce s[ rlspunzi. Slracul

se arita a fi mulpmit, dari se indoia.

Se infhligarl inaintea boierului. Bogltagul, mAndru qi

cu pieptul deschis; siracul, umilit gi strAns la piept de sta

s[-i crape sumanul cel zdrenfuit de pe dAnsul.

Boierul lntrebl pe bogltag:

- Ei, bade, ce este mai gras pe lumea asta?

Bogitagul rispunse cu coraj: