brandusa-colchium autumnale

Upload: mihaela-chistol

Post on 10-Oct-2015

73 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Brandusa de toamna-Colchium autumnale Realizat de : Chistol Mihaela 4506

Descriere botanica :Planta monocotiledonata ierbacee, vivace, ce formeaza un bulb bianual solid ce creste adinc in pamint.Intr-o parte a bulbului exista o invaginatie in care spre toamna se dezvolta o tulpina florifera, scurta cu 3-4 muguri.In septembrie se dezvolta deasupra pamintului 1-3 flori deschis violacee.Periantul petaloid formeaza un tub lung ce creste deasupra pamintului cu 10 cm.Planta prezinta 6 stamine, ovarul e superior, ascuns in pamint,acesta continua cu trei stiluri filiforme.Dupa ofilirea florii, ovarul fecundat ierneaza sub pamint.Primavara ,internodul inferior al tulpinii se mareste si incepe sa se dezvolte intr-un nou bulb ,iar internodul superior se alungeste si iesind putin de sub pamint da nastere la suprafata a 3-4 Frunze verzi cu fructul ascuns intre ele.Frunzele sunt intregi si lungi,late cu nervure paralele,carnoase si glabre.Fructul este o capsula septicida treidrica ,cu multe seminte de cafenii inchise sferice.

Raspindirea geografica a planteiPlanta este raspindita in Europa,intalnita frecvent pe teritoriul judetelor Cluj, Maramures, Covasna, , Brasov, Prahova, Dambovita, Arges, ValceaLa noi in tara mai des se intilneste la nordul Moldovei.Creste pe soluri luto-nisipoase in finete,poieni, livezi in zone de deal si munte cu o umiditate suficienta, nu suporta insa apa stagnanta.Se cultiva in parcuri cu scop medicinal-ornamental.Se gaseste printre Lista plantelor rare din flora spontana a Republicii Moldova.RECOLTARE :Semintele Se recolteaza toamna la deplina maturitate ,prin culegerea capsulelor cind au culoarea albicioASA CU UN INCEPUT DE BRUNIFICARE SPRE VIRF.Luna recoltarii : septembrie

Toxic: alcaloidul COLCHICINA Si ColhaminaMai ales : SeminteleColchici Semina Bulbo-tuberculiiCompozitia chimicaSemintele contin alcaloizi tropolonici : principalii fiind colhicina si colhamina (demecolcina),ceilalti sunt notati in literatura cu A, B,C,D,E,F etcColchicina este foarte toxica, acest fapt datorandu-se gruparilor metoxi de pe nucleu. Aceasta ipoteza este sustinuta de toxicitatea mai scazuta a colchiceinei, produsul de hidroliza al colchicinei (caruia ii lipseste gruparea metoxi de pe nucleul tropolonic) Colchicina

Utilizarea in medicina StiintificaBrandusa de toamnaare proprietati analgezice, antiinflamatoare, antigutoase, anticanceroase si antireumatice.Colhicina si colhamina are actiune citostatica .Colhicina actioneaza asupra mecanismul careochinezei impiedicind mitoza in metafaza ,fapt ce este utilizata in leucemii.In 31 iulie 2009, FDA (US Food and Drug Administration) a aprobat colchicina in tratamentul febrei mediteraneene familiale si a atacurilor de guta.Dar fiind foarte toxica se utilizeaza foarte rar.In schimb colhamina mai putin toxica poate fi utilizata si in doze mai mari.(Forme : comprimate, solutie, unguent).Medicamentele pe baza de extract debrandusa de toamnase folosesc in tratarea unor afectiuni precum psoriazisul, sclerodermia, bronsita se fac comprese sau cataplasme in tratarea leziunilor precanceroase si a pediculozei.Tratamentul cu colchicine in febra familiala mediteraniana se efectueaza si in sarcina.Studii de farmacocinetica in privinta interactiilor medicamentoase au relevat cazuri fatale de toxicitate la asocierea colchicinei la doze terapeutice cu claritromicina. Tratamentul concomitent cu eritromicina, statine creste toxicitatea ei prin alterarea excretiei.Toxicitatea preparatelor cu colchicin este strns legat de doza n care se consum (pentru om doza letal constituie aproximativ 1 mg/kg).

Dintre efectele secundare pot fi amintite:1. Afectarea tractului gastrointestinal : diareea, greaa, vrsturile i crampele abdominale .2. Scderea numrului de celule din snge poate apare n cursul tratamentului, motiv pentru care se impune efectuarea periodic a hemoleucogramei.3. Scderea forei musculare poate apare la pacienii care au probleme renale sau hepatice. 5. Afectarea nervilor periferici apare rar. 6. Erupiile cutanate i alopecia pot fi observate uneori.Ingestia florilor, de altfel foarte atragatoare prin coloritul lor, poate cauza grave intoxicatii, manifestate prin arsuri in gura si in git,vomismente, diaree cu sange, hipotermie si paralizie respiratorie ,disfunctii hepatice.Colchicinapoate fi chiar letala si pentru un om adult.Simptomele se manifesta in 2-5 ore de la ingerare.Mare atentie trebuie avuta si fata de laptele provenit de la caprele si oile bovinile ce au pascut aceasta floare: Insa aceste animale totodata au o inexplicabila rezistenta la componentele toxice prezente inColchicum autumnale. In schimb, laptele lor devine toxic pentru oameni, periculos in special pentru copii si persoanele sensibile.Tratamentul intoxicaiei cu colchicin necesit intervenie medical. Prinii trebuie s fie foarte ateni ca medicamentul s nu fie la ndemna copiilor mici. Mai putin de doua grame de samanta este suficienta pentru a omori un copil. Tratamentul consta in spalari stomacale si administrarea carbunelui activat.Antidoti : belladonae,balzamin,santolin.

Otravirea

homeopatieTratamente din tradiiile populare.Se credea c florile apr de brnc, de aceea se mncau toamna. Se mai foloseau la rni, degerturi i contra reumatismului. n unele zone se splau pe cap cu decoctul plantei pentru creterea prului i contra pduchilor de cap. n alte zone se ungeau pe piele, ca s nu-i mute puricii, iar fetele o puneau n smntn i apoi se ungeau cu ea pe fa, ca s se rumeneascDenumiri populare cele mai cunoscute :Sofranas sau fals sofranTinctura-mamase prepara din bulbul proaspat, recoltat primavara.

Tipul de Colchicumeste reumatic sau gutos, cu o circulatie venoasa proasta si cu fata bolnavicioasa si edematiata; friguros si obiectiv rece, cu memorie deficitara, trist, irascibil si prezentind o hipersensibilitate senzoriala, mai ales a mirosului. In starile nfectioase, este evidenta o epuizare rapida si profunda,transpiratii reci la nivelul fruntii.

In cazurile de reumatism sau guta, cu dureri agravate de timp umed si rece (sau foarte cald), atingere si miscare, si ameliorate de caldura si repaus, se folosesc dilutiile a 4-a si a 5-a centezimale, n timp ce local se aplica pomada sau comprese cu tinctura-mama pana la cea de a 3-a dilutie decimala.

Din istoricul plantei-Brindusa de toamna-frumusete otravitoareIn traditia populara,brandusa de toamnaeste cunoscuta drept "floarea mortilor", spre deosebire de brandusa de primavara, denumita "floarea viilor". Totodata,brandusa de toamnaa fost mentionata pentru prima data intr-un text egiptean, in papirusul Ebers, in jurul anului 1550 i.e.n.In Evul Mediu brndusa de toamna se folosea ca insecticid.Dioscorides a denumit acesta planta si ,,radacina otravitoare pentru a atrage atentia asupra toxicitatii.Denumiri populare cele mai cunoscute : sofranas sau fals sofran.

Legenda branduseiSe spune c brndua de primvar i brndua de toamn au fost dou surori frumoase alungate din cas, n frig, de mama lor vitreg: pe una ntr-o primvar timpurie iar pe alta ntr-o toamn trzie. Vzndu-le necjite, Dumnezeu le-a prefcut n flori. De atunci ele se tot caut, fr s se poat ntlni vreodat. Una, floarea celor vii, nflorete primvara, alta, floarea celor mori, nflorete toamna. Se zice c cine va aduna brndue de primvar i le va uni n cunun cu cele de toamn ca ele s-i spun tot dorul, i le va da pe ap, face o fapt bun pentru care Dumnezeu i va ierta multe pcate !!!

Multumesc pentru atentie !!!