borderou piese scrise - primariacaracal.ro de... · - studiu de fezabilitate - „sistemul de...

- Studiu de fezabilitate - „SISTEMUL DE ÎNŞTIINŢARE ALARMARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢǍ AL MUNICIPIULUI CARACAL”

aferent proiectului „PREVENIREA RISCULUI DE DEZASTRE NATURALE ÎN ZONA REGIUNII TRANSFRONTALIERE MONTANA - CARACAL”

TOPGES PROIECT S.R.L. Craiova, Calea Bucureşti, Nr.10, Bl. M7 - M8, Et.3; cod: 200674 ; Reg. Com. J16/104/2011; CUI: RO 27940262;

Tel: 0351/802080; Fax: 0351/802081; Mobil office: 0728/148970; e-mail: [email protected]; web: www.topges.ro

CAPITOLUL A: PIESE SCRISE (1) Date generale:

1. denumirea obiectivului de investiţii;

2. amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);

3. titularul investiţiei;

4. beneficiarul investiţiei;

5. elaboratorul studiului.

(2) Informaţii generale privind proiectul 1. situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea

proiectului;

2. descrierea investiţiei:

a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe

termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală,

necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico - economic

selectat;

b) scenariile tehnico - e

scenarii propuse (minimum două);

conomice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi

atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de

prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):

scenariul recomandat de către elaborator;

avantajele scenariului recomandat;

c) descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz;

3. date tehnice ale investiţiei: a) zona şi amplasamentul;

b) statutul juridic al terenului care urmează sa fie ocupat;

c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din

intravilan / e

studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor,

liste cu repere în sistem de referinţă naţional;

xtravilan;

d) studii de teren:

studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor

complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane,

raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări;

alte studii de specialitate necesare, după caz;

mailto:[email protected]�

http://www.topges.ro/�



TOPGES PROIECT S.R.L. Craiova, Calea Bucureşti, Nr.10, Bl. M7 - M8, Et.3; cod: 200674; Reg. Com. J16/104/2011; CUI: RO 27940262;


e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii,

specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu

recomandarea variantei optime pentru aprobare;

f) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:

necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;

soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;

g) Concluziile evaluării impactului asupra mediului;

4. Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.

(3) Costurile estimative ale investiţiei 1. valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general;

2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei;

(4) Analiza cost - b

2. analiza opţiunilor

eneficiu: 1. identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de

referinţă; *

4. analiza economică

1);

3. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară:

fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu; ∗

* 1) Varianta zero (variantă fără investiţie), varianta maximă (variantă cu investiţie maximă), vaianta medie (variantă cu investiţie medie); se va preciza varianta selectată. ∗ 2) Este obligatorie doar în cazul investiţiilor publice majore.

2), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă

economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;

5. analiza de senzitivitate;

6. analiza de risc.

(5) Sursele de finanţare a investiţiei Sursele de finanţare a investiţiiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în

vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat /

bugetul local, credite externe garantate sau contractactate de stat, fonduri externe

nerambursabile şi alte surse legal constituite.

(6) Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei 1. număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;

2. număr de locuri de muncă create în faza de operare;







(7) Principali indicatori tehnico-economici ai investiţiei 1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)

(în preţuri – luna, anul, 1 euro = ... lei)

din care:

construcţii montaj (C+M)

2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M):

anul I;

anul II

3. durata de realizare (luni);

4. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);

5. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia,

după caz;

(8) Avize şi acorduri de principiu 1. avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei;

2. certificatul de urbanism;

3. avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz

metan, apă - canal, telecomunicaţii etc.);

4. acordul de mediu;

5. alte avize şi acorduri de principiu specifice.

CAPITOLUL B: PIESE DESENATE: 1. plan de amplasare în zonă (1:25000 – 1:5000);

2. plan general (1:2000 – 1:500);

3. planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de

coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului;

4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.







CAPITOLUL A: PIESE SCRISE

(1) Date generale: 1. denumirea obiectivului de investiţii

„SISTEMUL DE ÎNŞTIINŢARE ALARMARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢǍ AL

MUNICIPIULUI CARACAL” aferent proiectului „PREVENIREA RISCULUI DE DEZASTRE

NATURALE ÎN ZONA REGIUNII TRANSFRONTALIERE MONTANA - CARACAL”.

2. amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul)

Investiţia se va realiza în 10 locaţii din municipiul Caracal, Judeţul Olt.

3. titularul investiţiei

Municipiul Caracal, cu sediul în judeţul Olt, localitatea Caracal, strada Piaţa Victoriei,

nr. 10.

4. beneficiarul investiţiei

Municipiul Caracal.

5. elaboratorul studiului

TOPGES PROIECT S.R.L. Adresă: Calea Bucureşti, nr. 10, bl. M7-M8, et. 3,

E-mail:

Craiova, judeţul Dolj

Cod poştal: 200674

Reg. Com. J 16/104/2011

Cod Unic: RO 27940262

Cod CAEN: 7112 - „Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”

Tel: 0351/80.20.80

Fax: 0351/80.20.81

Mobil office: 0728/14.89.70

[email protected]

Web: www.topges.ro

(2) Informaţii generale privind proiectul 1. situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea

proiectului









Situaţia actuală a obiectivului de investiţii

Nr. Sirenei

(S)

:

În momentul de faţă, sistemul de alarmare la nivelul Municipiului Caracal este alcătuit

din sirene electrice cu motor, alimentate la reţeaua electrică trifazată a oraşului care sunt în

funcţiune din anul 1979.

Sirenele de alarmare sunt instalate atât pe domeniul public al municipiului, cât şi pe

domeniul privat al unor agenţi economici, conform următorului tabel:

Tabel 1 Situaţia existentă a sirenelor din sistem alarmare al municipiului Caracal

Locaţia sirenei –

regim conectare

Înălţime instalare

sirenă (m)

Putere sirenă (kW)

Turaţie / tensiune

alimentare sirenă

Raza alarmare (m)

Clădiri cu înălţimea <

20 m

Clădiri cu înălţimea >

20 m

S1 Şcoala Gimnazială nr.1 - str. Mihai Viteazul, nr.2 - centralizat

6 5,5 3800

rot / min 380V

250 - 800 250 - 350

S2 Şcoala Gimnazială nr.3 - str. Ghe. Doja, nr.91 - centralizat

8 5,5 3800

rot / min 380V

250 - 800 250 - 350

S3 SC Sincer SRL – str. Craiovei nr.23 - centralizat

15 3 2850

rot / min 380V

150 - 500 150 - 350

S4 As. Proprietari M. Eminescu – str. Al.V.Carianopol, Bl. G, sc.1, - centralizat

13 3 2850

rot / min 380V

150 - 500 150 - 350

S5 As. Proprietari Dr. Marinescu – str. I. Muzeului, nr.5, Bl. 9, sc. 1, - centralizat

13 5,5 3800

rot / min 380V

250 - 800 250 - 350

S6 Şcoala Generală N. Titulescu - str. G-ral Magheru, nr.13 - centralizat

13 3 2850

rot / min 380V

150 - 500 150 - 350

S7 As. Proprietari 1 Decembrie - str. Al. Răsăritului, nr. 5, Bl.15 - centralizat

13 3 2850

rot / min 380V

150 - 500 150 - 350

S8 As. Proprietari 12 Bulevard - str. I. Buzeşti, nr. 1, Bl. A4, sc. 4, - centralizat

13 5,5 3800

rot / min 380V

250 - 800 250 - 350

S9 SC Carmo SA - str. Negru Vodă nr. 7 - 8 5,5 3800

rot / min 250 - 800 250 - 350







centralizat 380V

S10 As. Proprietari A. Caracalla - str. Bd. A. Caracalla, Bl. K - centralizat

30 5,5 3800

rot / min 380V

250 - 800 250 - 350

S11 SC Hamee SRL – str.V. Alecsandri, nr. 79 A - centralizat

10 3 2850

rot / min 380V

150 - 500 150 - 350

S12 SC General Auto Tudor SRL – str. Carpaţi, nr.110B - necentralizat

8 5,5 3800

rot / min 380V

250 - 800 250 - 350

Sursa: date furnizate de Compartiment Protecţie Civilă, PSI, Securitatea şi Sănătatea Muncii din cadrul

primăriei municipiului Caracal

În urma vizitelor efectuate la locaţiile în care sunt amplasate sirenele s-a constatat că

acestea sunt funcţionale dar uzate fizic necesitând costuri de întreţinere nejustificate având în

vedere utilitatea lor.

În urma analizei fişelor tehnice a sirenelor şi a locaţiilor în care acestea sunt

amplasate, s-a constatat slaba acoperire (raza de alarmare) a acestora, precum şi

amplasamentul necorespunzător. Pentru susţinerea celor menţionate anterior, prezentăm în

figurile următoare situaţia existentă a sistemului de alarmare în ceea ce priveşte raza de

acoperirire:

Figura 1 Situaţie existentă sistem alarmare al municipiului Caracal – raza de acoperire teoretică minimă







Figura 2 Situaţie existentă sistem alarmare al municipiului Caracal – raza de acoperire teoretică maximă

Notă: Menţionăm că figurile anterioare au fost întocmite în urma analizei fişelor tehnice a

sirenelor şi a locaţiilor în care sunt amplasate acestea, conform informaţiilor furnizate de

Compartiment Protecţie Civilă, PSI, Securitatea şi Sănătatea Muncii din cadrul primăriei

municipiului Caracal. Final notă.

În Fig. 1 şi Fig. 2, în care limita de intravilan a municipiului Caracal este reprezentată

grafic cu linie roşie continuă, se observă raza de alarmare (acoperirea teoretică) a sirenelor

existente în situaţia în care acestea debitează puterea minimă (Fig. 1) şi maximă (Fig. 2)

conform fişelor lor tehnice, în ipoteza unor instalaţii în parametri funcţionali standard.

De asemenea, s-a constatat că în lipsa tensiunii de alimentare de la reţeaua publică

sirenele nu sunt funcţionale.

Se mai observă că amplasarea sirenelor a fost arbitrară, neavând la bază un studiu de

audibilitate în baza căruia să se stabilească poziţionarea corectă a acestora din punctul de

vedere al propagării sunetului în condiţiile de mediu respectiv. Astfel, în zona centrală a

municipiului este o putere mare de acoperire cu probabilitate majoră de interferenţe, fapt ce

duce la efecte sonore nedorite, lucru inancceptabil pentru un sistem ce deserveşte populaţia

în caz de urgenţe.







Luând în considerare necesităţile actuale de management a situaţiilor de urgenţă

raportate la starea tehnică a sirenelor, sistemul de alarmare existent prezintă următoarele

date:

• sistemul poate transmite doar semnale de avertizare, nu şi mesaje vocale;

• comanda sistemelor se execută parţial din panoul de control pe circuite telefonice;

• nu există posibilitatea de management informatic al operării sistemului;

• sistemul nu are arie de acoperire din punct de vedere acustic pe întreg terenul

intravilan al municipiului Caracal;

• poziţionarea sirenelor poate determina interferenţe care pot afecta calitatea

semnalelor de avertizare;

• circuitul de comandă nu prezintă siguranţă în funcţionare.

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona faptul că sistemul de alarmare

existent, pe lângă uzura morală din punct de vedere tehnic, nu are acoperirea acustică

corespunzătoare, impunându-se înlocuirea acestuia cu unul performant.

Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este municipiul Caracal, judeţul

Olt, ce face parte din Regiunea Sud - Vest Oltenia.

Aşezare geograficã Judeţul Olt, amplasat în sudul României, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele,

se întinde pe o suprafaţă de 5.498 km², respectiv 2,3% din teritoriul României, fiind al XXII-lea

judeţ ca mărime al ţării.

Municipiul Caracal se întinde pe o suprafaţă de 72 km², reprezentând 1,3% din

teritoriul judeţului Olt.

Judeţul Olt se învecinează la la est cu judeţele Argeş şi Teleorman, la vest cu judeţul

Dolj, la nord - vest cu judeţul Vâlcea, iar la sud cu fluviul Dunărea care străbate partea de sud

a judeţului pe o lungime de 47 km, formând totodată graniţa cu Bulgaria.

Ca poziţie istorico-geografică, judeţul Olt face parte dintre vechile provincii istorice Oltenia şi

Muntenia, având o legãturã permanentã cu vestul ţării, cu Banatul pe Valea Dunării, cu

Transilvania pe Valea Oltului, iar prin portul dunărean Corabia are ieşire la Marea Neagră.

Municipiul Caracal este aşezat în partea de sud a judeţului Olt.







Figura 3 Poziţia geografică a municipiului Caracal

Harta judeţului Olt cu evidenţierea poziţiei geografice a municipiului Caracal

Relieful Centrat pe valea inferioarã a Oltului şi teraselor sale, relieful este format din câmpii şi

dealuri nu prea înalte. Înclinaţia generală a ţinutului de la nord la sud îi conferă acestuia o

expoziţie sudică însoritã. Altitudinea reliefului coboarã în pantã lină de la Vitomireşti, cãtre

Dunăre până la Corabia.

De la limita de nord a judeţului până în apropiere de Slatina se întâlneşte zona de

dealuri, reprezentând din punct de vedere geomorfologic, un compartiment al Piemontului

Getic, cunoscut în aceastã zonă sub numele de Platforma Cotmeana.







La sud de Slatina pânã la Dunãre începe sã se desfăşoare o parte a Câmpiei Române,

cu următoarele subunităţi de câmpie: Câmpia Caracalului în care este aşezat şi municipiul

Caracal, Câmpia Boianului şi Câmpia Burnasului.

Clima Poziţia geograficã şi relieful determinã în mare masurã şi manifestarea elementelor

climatice de pe teritoriul judeţului. Punctul cel mai friguros este la Caracal datoritã curenţilor

reci din estul Câmpiei Române care îşi au punctul terminus în aceastã zonã, iar punctul cel

mai cãlduros este la Corabia.

Zona geografică în care se află municipiul Caracal are un climat temperat continental,

cu ușoare influențe sub-mediteraneene.

Hidrografia Axul principal al reţelei hidrografice îl constituie râul Olt care strãbate judeţul pe la mijloc

de la nord la sud, pe distanţa de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali – pe dreapta

râul Olteţ, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul.

În partea de nord, judeţul Olt este brãzdat şi de râul Vedea, cu afluentul de pe partea

dreaptã Plapcea. Pe distanţa de 47 km, partea de sud a judeţului este udatã de apele Dunãrii,

care colecteazã întreaga reţea hidrograficã a judeţului.

Municipiul Caracal este străbătut de pârâul Caracal, ale cărui ape sunt canalizate

subteran pe cuprinsul localităţii.

Organizarea administrativ teritorială

Din punct de vedere administrativ, judeţul Olt este format din 2 municipii, Slatina -

reşedinţa judeţului şi Caracal, 5 oraşe, Balş, Corabia, Scorniceşti, Drăgăneşti-Olt, Piatra Olt şi

Potcoava, 104 comune şi 377 sate.

Oraşul Caracal a fost ridicat la rangul de municipiu prin legea nr. 104/24 noiembrie

1994, fiind al doilea municipiu din judeţul Olt, ca urmare a ponderii pe care o deţinea în zonă,

atât ca dezvoltare edilitară, cât şi ca număr de locuitori, producţie industrială şi agricolă,

calitate a vieţii culturale şi sportive, zestre spirituală şi potenţial uman deosebit.

Populaţia judeţului Olt este de 436.400 locuitori, conform recensământului din anul

2011, cu o densitate de 79,4 locuitori / km². Conform recensământului efectuat în 2011,

populația municipiului Caracal se ridică la 30.954 de locuitori, în scădere față

derecensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 34.625 de locuitori







Economia Economia judeţului Olt se aflã în plin proces de restructurare şi relansare, traversând şi

momente dificile, specifice tranziţiei pe fondul unor fenomene economice şi sociale stãpânite

cu greu.

Economia municipiului Caracal este reprezentată de peste 1200 societăţi comerciale

ramurile industriale dominante fiind construcţiile de maşini - S.C. ROMVAG S.A. (aflată în

prezent în insolvență), principala unitate industriala specializată în construcţia, reabilitarea și

repararea vagoanelor transport marfă, industria confecţiilor textile - S.C. ROMANITA S.A.,

care produce și livrează, în special pe piața externă, confecții d in tricot, industria alimentară,

în mod deosebit prelucrarea produselor agricole (fructe și legume) conservate 100% natural.

2. descrierea investiţiei:

a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen

lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi

oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico - economic selectat

Nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat pe termen lung

privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei şi nici un scenariu

tehnico – economic.

• Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă, actualizată;

Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei Având în vedere situaţia existentă, prezentată mai sus, precum şi următoarele acte

normative:

• ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de

Management al Situaţiilor de Urgenţă, actualizată;

• LEGEA nr. 15 din 28 februarie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

• HOTĂRÂREA nr. 1490 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de

organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;

• HOTĂRÂREA nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului-

cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi

centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, actualizată;

• HOTĂRÂREA nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare,







funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;

• LEGEA Nr. 124 din 15 decembrie 1995 privind unele ordonanţe ale Guvernului prin

care se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor;

• LEGEA APELOR Nr. 107 din 25 septembrie 1996, actualizată;

• LEGEA nr. 340 din 12 iulie 2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, actualizată;

• NORMELE TEHNICE din 30 septembrie 2005 privind Sistemul naţional integrat de

înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;

• ORDINUL nr. 1259 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor privind

organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în

situaţii de protecţie civilă;

se consideră investiţia în „SISTEMUL DE ÎNŞTIINŢARE ALARMARE PENTRU SITUAŢII DE

URGENŢǍ AL MUNICIPIULUI CARACAL” ca fiind necesară şi oportună.

b) scenariile tehnico - e

scenarii propuse (minimum două)

conomice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi

atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de

prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):

Scenariul I:

• achiziţionarea unei centrale de înştiinţare alarmare la care se vor conecta sirenele

electronice prin internet/intranet, telefonie mobilă GSM, linie telefonică analogică dedicată şi

canal radio VHF;

• achiziţionarea a 12 sirene electronice - înlocuirea tuturor sirenelor existente (12

sirene) şi păstrarea tuturor locaţiilor de amplasare a acestora cu dispunerea traductoarelor

acustice ale sirenei de 1200 W în 4 direcţii – la 360°.

În figura următoare este redată grafic raza de acoperire a sirenelor electronice ce le

vor înlocui pe cele existente.

Aşa cum se observă din figura următoare, în afara avantajului folosirii unor

amplasamente deja existente şi a retehnologizării sistemului de alarmare, sistemul de

alarmare păstrează dezavantajele de propagare sonoră cu interferenţe majore în zona

centrală la care se adaugă faptul că sistemul nu are arie de acoperire din punct de vedere

acustic pe întreg terenul intravilan al municipiului Caracal.







Figura 4 Situaţie sistem alarmare al municipiului Caracal – raza de acoperire rezultată în urma implementării Scenariului I

Notă: În figura de mai sus raza de acoperire a sirenelor amplasate în locaţiile deja existente

este haşurată cu galben. Final notă.

Scenariul II:



canal radio VHF;

• achiziţionarea a 12 sirene electronice - înlocuirea tuturor sirenelor existente (12

sirene) şi păstrarea a 5 din locaţiile vechi de amplasare a acestora, urmând ca celelalte 7

sirene să fie amplasate în locaţii noi, amplasate arbitrar cu dispunerea traductoarelor acustice

ale sirenei de 1200 W în 4 direcţii – la 360°.

În figura următoare este redată grafic raza de acoperirire a sirenelor electronice în

urma implementării Scenariului II.







Figura 5 Situaţie sistem alarmare al municipiului Caracal – raza de acoperire rezultată în urma implementării Scenariului II

Notă: În figura de mai sus raza de acoperire a sirenelor amplasate în locaţiile deja existente

este haşurată cu galben, raza de acoperire a sirenelor ce vor fi amplasate în locaţiile noi nu

este haşurată. Final notă.

Aşa cum se observă din figura de mai sus, raza de acoperire a sirenelor dispuse

conform Scenariului II este mult îmbunătăţită comparativ cu Scenariul I, fiind de altfel varianta

ideală de acoperire sonoră în cazul în care dispunerea traductoarelor acustice ale sirenelor

(de 1200 W) se face în 4 direcţii - 360°. Din păcate, aceste locaţii sunt amplasate arbitrar şi

au statut juridic incert.

Scenariul III:



canal radio VHF;

• achiziţionarea a 10 sirene electronice - înlocuirea a 10 din sirenele existente,

eliminarea a 2 sirene şi păstrarea a 6 din locaţiile vechi de amplasare a acestora, urmând ca

celelalte 4 sirene să fie amplasate în locaţii noi, pe domeniul privat, în următoarele







configuraţii:

o 4 sirene electronice 1200 W cu traductoarele acustice dispuse la 180°;


o 2 sirene electronice 1200 W cu traductoarele acustice dispuse la 0° pe 2

rânduri;

o 2 sirene electronice 600 W cu traductoarele acustice dispuse la 0°.


urma implementării Scenariului III.

Figura 6 Situaţie sistem alarmare al municipiului Caracal – raza de acoperire rezultată în urma implementării Scenariului III

Aşa cum se observă din figura de mai sus, gradul de acoperire acustică rezultat în

urma implementării acestui scenariu este mai ridicat decât gradul de acoperire rezultat din

implementarea Scenariului I şi sensibil egal cu gradul de acoperire rezultat din implementarea

Scenariului II cu diferenţa că, spre deosebire de Scenariul II, prin implementarea acestui

scenariu vor fi utilizate (înlocuite) doar 10 sirene faţă de de 12 sirene cât ar urma să fie

înlocuite prin implementarea Scenariului II.







Scenariul IV



canal radio VHF;



celelalte 3 sirene să fie amplasate în locaţii noi, 2 pe domeniul public şi 1 pe domeniul privat,

în următoarele configuraţii:

o 1 sirenă electronică 1200 W cu traductoarele acustice dispuse la 180°;



rânduri;



urma implementării Scenariului IV.

Figura 7 Situaţie sistem alarmare al municipiului Caracal – raza de acoperire rezultată în urma implementării Scenariului IV







Notă: În figura anterioară raza de acoperire a sirenelor amplasate în locaţiile deja existente

este haşurată cu galben, raza de acoperire a sirenelor ce vor fi amplasate în locaţiile noi nu

este haşurată. Final notă.

Aşa cum se observă din figura de mai sus, soluţia de acoperire cu sirene electronice

conform Scenariului IV este cea mai bună sub aspectul gradului de acoperire sonoră şi a

numărului de sirene ce urmează să fie înlocuite.

Având în vedere faptul că toate cele patru scenarii presupun achiziţionarea unei

centrale de înştiinţare alarmare la care se vor conecta sirenele electronice, singura diferenţă

între scenarii fiind numărul de sirene, tipul acestora şi modalitatea de poziţionare a

traductoarelor acustice, analiza din punct de vedere economic se va face prin compararea

preţurilor sirenelor pentru cele 4 scenarii propuse rezultând:

Scenariul I Scenariul II Scenariul III Scenariul IV

• achiziţionarea a 12 sirene electronice şi amplasarea acestora în următoarele configuraţii: • 12 sirene electronice 1200 W cu traductoarele acustice dispuse în 4 direcţii – la 360°.

• achiziţionarea a 12 sirene electronice şi amplasarea acestora în următoarele configuraţii: • 12 sirene electronice 1200 W cu traductoarele acustice dispuse în 4 direcţii – la 360°.

• achiziţionarea a 10 sirene electronice şi amplasarea acestora în următoarele configuraţii: o 4 sirene

electronice 1200 W cu traductoarele acustice dispuse la 180°; o 2 sirene


electronice 1200 W cu traductoarele acustice dispuse la 0° pe 2 rânduri; o 2 sirene

electronice 600 W cu traductoarele acustice dispuse la 0°.

• achiziţionarea a 9 sirene electronice şi amplasarea acestora în următoarele configuraţii: o 1 sirenă

electronică 1200 W cu traductoarele acustice dispuse la 180°; o 2 sirene


electronice 1200 W cu traductoarele acustice dispuse la 0° pe 2 rânduri; o 2 sirene

electronice 1200 W cu traductoarele acustice dispuse la 0°.

Total cheltuieli pentru










achiziţionarea sirenelor: 685.300 lei




Cheltuieli pentru investiţia de bază (mii lei fără TVA)

Construcţii: 35.110 lei




Instalaţii: 44.040 lei Instalaţii: 44.040 lei Instalaţii: 35.700 lei Instalaţii: 31.730 lei

Centrală de înştiinţare alarmare: 44.500 lei

Centrală de înştiinţare alarmare:

44.500 lei


44.500 lei


44.500 lei

Dotare cu sirene: 640.800 lei




Total cheltuieli pentru investiţia de

bază: 764.450 lei


bază:764.450 lei


bază: 607.864 lei


bază: 547.569 lei

Din analiza celor patru scenarii rezultă că din punct de vedere financiar investiţia cea

mai avantajoasă este pentru Scenariul IV.

În concluzie, în urma analizei celor patru scenarii rezultă că, din punct de vedere tehnico-economic, scenariul cel mai avantajos este Scenariul IV.

scenariul recomandat de către elaborator

Scenariul recomandat de către elaborator este Scenariul IV.

avantajele scenariului recomandat

• sistemul are aria de acoperire cea mai mare din punct de vedere acustic;

• sirenele sunt poziţionate astfel încât să nu genereze interferenţe care să afecteze

calitatea mesajelor de înştiinţare;

• sistemul poate transmite atât semnale de avertizare cât şi semnale sonore;

• numărul de sirene ce urmează să fie înlocuite este de doar 9 sirene, spre deosebire

de celelalte scenarii propuse conform cărora numărul de sirene ce trebuie să fie înlocuite este

de 10 şi 12.

c) descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz

Prin studiul de fezabilitate se doreşte modernizarea sistemului de înştiinţare alarmare

pentru situaţii de urgenţă al municipiului Caracal prin achiziţionarea unei centrale de







înştiinţare alarmare la care se vor conecta sirenele electronice prin internet/intranet, telefonie

mobilă GSM, linie telefonică analogică dedicată şi canal radio VHF şi achiziţionarea a 9

sirene electronice - înlocuirea a 9 din sirenele existente, eliminarea a 3 sirene şi păstrarea a 6

din locaţiile vechi de amplasare a acestora, urmând ca celelalte 3 sirene să fie amplasate în

locaţii noi, 2 pe domeniul public şi 1 pe domeniul privat, în următoarele configuraţii:




rânduri;


Centrala de alarmare Specificaţii tehnice minime pentru centrala de alarmare

Centrala de alarmare are rol de concentrator pentru elementele terminale de înştiinţare

şi alarmare şi nod de reţea pentru alte centrale.

Asigură transmiterea, distribuţia şi recepţionarea mesajelor de înştiinţare, confirmare şi

status, concentrarea sirenelor electrice sau electronice şi vehicularea datelor culese de la

diferiţi senzori.

Mediile de comunicaţie folosite: telefonie mobilă GSM/3G, internet / intranet (TCP / IP),

linie telefonică dedicată, canal radio VHF / UHF în frecvenţă licenţiată de la ANCOM.

Caracteristicile tehnico-funcţionale de bază pentru centrala de alaramare:

Alimentare: - minim două surse:

- externă – CA - 230V / 50Hz;

- internă (proprie) - CC12V. Primirea şi transmiterea comenzilor / informaţiilor:

- subsistemul de comunicare va fi prevăzut cu interfeţe pentru patru medii de

comunicare, respectiv:

- linie telefonică analogică dedicată;

- internet / intranet, protocol TCP / IP;

- telefonie mobilă GSM / 3G;

- canal radio VHF;







- asigură redundanţa comunicaţiei prin utilizarea a minimum două canale

simultan fără intervenţia operatorului.

Capacitate: - minimum 15 corespondenţi (alte centrale de alarmare sau sirene de alarmare

publică);

- permite centralizarea a 9 sirene de alarmare publică electronice prin minimum 2

medii de comunicaţie simultan;

- permite dezvoltarea ulterioară prin adăugarea de interfeţe de comunicaţie pentru

sirene achiziţionate ulterior.

Comanda: - centrala permite comenzi de alarmare, astfel:

- de la panoul propriu al centralei;

- de la consola de comandă de la distanţă.

Aplicaţiile utilizate: - asigură interoperabilitatea (compatibilitatea) cu elemente deja existente ale sistemului

la nivelul dispeceratului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab” al judeţului

Olt;

- să fie uşor de operat de către personalul tehnic;

- transmiterea (expedierea) de mesaje text cu confirmare de livrare şi confirmare de

citire;

- asigură transmiterea de SMS-uri grupelor de intervenţie predefinite;

- asigură la primirea mesajelor de înştiinţare, semnalizarea optică şi acustică;

- asigură transmiterea nivelurilor de comandă superioare starea echipamentelor de

alarmare;

- permite conectarea de senzori chimici, meteorologici, etc.;

- asigură stocarea a minimum 16 mesaje predefinite de câte minim 60 de secunde

fiecare;

- permite ascultarea mesajelor vocale stocate;

- selectarea tipului de semnal sau de mesaj vocal să se asigure de la panoul de

comandă şi control sau de la consola de comandă de la distanţă, prin alegerea unuia dintre

semnalele definite sau mesajele vocale predefinite pentru sirenă;







- asigură derularea testelor fără scoaterea din funcţiune a sistemului;

- accesul să fie protejat prin parole;

- asigură transmiterea / recepţia mesajelor de interogare / raport stare către / de la

sirenele de alarmare;

- asigură semnalizarea optică şi acustică în cazul funcţionării anormale a sistemului;

- asigură activarea semnalelor de alarmare;

- utilizează o hartă calibrată, cu posibilitatea măririi zonelor de interes (zoom);

- asigură dezactivarea alarmei.

Standarde asigurate:

- EN 50082-2 (cerinţe de mediu electric);

- IP 54 (pentru modulele interne);

- EN 50130-4 (variaţiile de tensiune).

Sirenele electronice

Specificaţii tehnice minime pentru sirena electronică

Sirenele trebuie să permită ca, din punct de vedere al puterii acustice şi al

caracteristicii de radiaţie sonoră, să poată fi adaptate în mod optim la condiţiile naturale ale

locului de amplasare (trepte de putere, orientare).

În Fig. 8 şi Fig. 9 sunt prezentate caracteristicile de presiune acustică pentru sirenele

de 600W şi 1200W, pe medii de amplasare (ce rezultă din nomogramele aferente).

Figura 8 Presiunea acustica a sirenei de 600W/230Vca, pe medii de amplasare







Figura 9 Presiunea acustica a sirenei de 1200W/230Vca, pe medii de amplasare

Caracteristicile tehnico-funcţionale de bază a sirenelor - valori minime / maxime de presiune acustică ce trebuie realizate:

- sirenă 600W / 1200 W = 109/115 dBA la 30m;

- compunere:

- traductoarele acustice (capul sirenei);

- dulapul electronic de comandă al sirenei.

Traductoarele acustice (capul sirenei)

- capul sirenei plasat în vârful catargului să fie compus din 4/8 generatoare de sunet

având puterea de 150 W fiecare şi goarnele aferente;

- generatoarele de sunet vor fi legate de panoul de comandă prin intermediul unui

cablu de cel puţin 20 metri care va fi fixat în interiorul catargului pentru a fi ferit de intemperii;

- generatoarele de sunet să fie construite din aliaj din aluminiu rezistent la influenţa

factorilor externi (vânt, ploaie, lapoviţă şi ninsoare, temperaturi excesive: - 25ºC + 60ºC;

umiditate: 100 %);

- apte să emită semnale şi mesaje clare şi puternice;

- prinderile dintre goarne să asigure o bună rigidizare a ansamblului catarg şi goarne

astfel ca el să reziste la solicitări date de vânt sau alţi factori atmosferici.







Dulapul electronic de comandă al sirenei - dulapul electronic al sirenei să fie confecţionat din tablă de oţel, vopsit cu vopsea

rezistentă la apă şi la praf;

- dulapul să fie prevăzut cu uşă etanşă cu încuietoare cu cheie;

- intrarea cablurilor în dulapul electronic să se facă prin presetupe care asigură

etanşeitatea iar în interior se racordează la subansamblurile echipamentului prin intermediul

clemelor dedicate;

- subansamblurile electronice să fie fixate pe un rack rabatabil / culisabil care dă

posibilitatea accesării părţii din spate a acestuia;

- dulapul să fie prevăzut cu microîntrerupător pentru semnalizarea la centrala de

alarmare a deschiderii uşii;

- pe cablul de antenă al staţiei radio să existe un element de protecţie la supratensiuni

atmosferice;

- să aibă posibilitatea de montare interioară la perete şi prevăzut cu încuietoare sigură;

- circuitul de alimentare la 230 volţi, compus din redresor şi baterii de acumulator va fi

dimensionat în funcţie de puterea sirenei şi va realiza o încărcare a bateriei controlată cu

temperatura;

- bateria de acumulatori trebuie să asigure buna funcţionare în cazul întreruperii

alimentării de la reţea, astfel:

- activarea a minimum 20 alarme sau anunţuri verbale cu durata de 2 minute

fără reîncărcarea acumulatorilor timp de 48 ore;

- să asigure un semnal de sirenă sau anunţ cu durata de 2 minute şi după

întreruperea alimentării de la reţea, timp de 7 zile;

- timp de încărcare al acumulatorilor complet descărcaţi, până la nivelul la care

poate fi emisă o alarmă de 2 minute trebuie să fie de maximum 6 ore;

- amplificatoare finale modulare, numărul lor va fi în funcţie de puterea aleasă şi vor fi

separate galvanic de restul instalaţiei;

- mediul de comunicaţie principal dintre sirene şi centrală să fie linia telefonică dedicată

(cupru sau fibră optică) închiriată sau proprie şi canal radio VHF iar medii de comunicaţie

secundare reţeaua de telefonie mobilă GSM şi reţea de calculatoare (internet / intranet) prin

protocol TCP / IP;







- modemul de linie dedicata sa aiba protectii la supratensiune si mod de lucru pentru

linie telefonica comutata;

- modem cu interfaţa radio si staţie radio cu o putere de emisie de pana la 25W în

banda 146-174MHz;

- să aibă modem GSM pentru conectare bidirectionala la centrala prin reteaua de date

a telefoniei mobile;

- să aibă port internet pentru conectare la centrală prin intranet sau internet TCP / IP;

- echipamentul electronic trebuie:

- să asigure difuzarea de texte vorbite de la microfon sau 16 înregistrări

prealabile fiecare cu durata de 60 secunde;

- să asigure înregistrarea de mesaje vocale de 60 secunde de la microfonul

sirenei;

- să asigure difuzarea mesajelor vorbite în direct (live) de la microfonul sirenei;

- să asigure difuzarea celor patru alarme prevăzute în norme:

- alarma aeriană;

- prealarma aeriană;

- alarma la dezastre;

- încetarea alarmei;

- să fie programabil din punct de vedere al funcţiunilor de alarmare;

- să aibă funcţia de autotestare;

- să aibă mecanisme de securitate împotriva factorilor ce pot determina alarme

false, erori de deservire, sabotaj;

- să semnalizeze punctului de comandă central deschiderea uşii dulapurilor;

- protecţia la supratensiuni a tuturor echipamentelor;

- posibilitatea reglării nivelului semnalului difuzat.

Ansamblul traductoare acustice (capul sirenei) Traductoarele se vor monta pe un suport din oţel, fixate cu elemente de prindere care

să asigure o bună rigiditate. Capul sirenei va îndeplini condiţiile de mediu – STAS 10101 / 20

- 90 (încărcări date de vănt) şi STAS 10101 / 21 - 92 (încărcări date de zăpadă).

Traductoarele acustice vor fi confecţionate din aliaj de aluminiu, rezistent la mediul

salin. Fiecare traductor va fi prevăzut cu un driver de minimum 150W care să transmită







semnalul de alarmare sau mesajul amplificat. Traductoarele vor putea fi orientate pe o

singură direcţie (0˚), pe două direcţii (180˚), pe patru direcţii (0˚ - 90˚ - 180˚ - 360˚), în funcţie

de zona de interes.

Gradul de protecţie pentru capul de sirenă (traductoare) să fie IP56. Traductoarele se

vor monta în afara zonei cu risc crescut de explozie.

În Fig. 10 este prezentat un exemplu de asamblare a traductoarelor acustice pe

acoperişul unei clădiri, desen în care se evidenţiază cerinţele de unghiuri şi vecinătăţi de

amplasare a traductoarelor acustice pe acoperişuri de clădiri.

Figura 10 Asamblare traductoare acustice pe acoperişuri de clădiri

3. date tehnice ale investiţiei: a) zona şi amplasamentul

Centrala va fi amplasată în sediul primăriei Caracal – Piaţa Victoriei, nr. 10.

Amplasamentul sirenelor este prezentat în tabelul următor.

Tabel 2 Amplasarea sirenelor din sistem alarmare al municipiului Caracal

Nr. Sirenei

(S) Locaţia sirenei

Coordonatele geografice ale sirenei

X (Nord) Y (Est)

1 Şcoala Gimnazială nr. 3 - str. Ghe. Doja, nr. 91 289931.87 446386.67

2 SC Sincer SRL - str. Craiovei nr.23 290511.69 447213.71







3 As. Proprietari 12 Bulevard - str. I. Buzeşti, nr.1, Bl. A4, sc. 4 291060.61 448839.87

4 SC Carmo SA - str. Negru Vodă nr.7 290960.68 448043.35

5 SC Hamee SRL - str. V. Alecsandri, nr. 79A 291134.32 449920.15

6 SC General Auto Tudor SRL - str. Carpaţi, nr.110B 291889.63 448357.05

7 LukOil România SRL - str. Craiovei nr. 260 290853.41 444970.50

8 Administraţia Pieţelor şi Târgului Săptămânal - str. Târgul Nou, nr. 2 289310.12 447624.23

9 Colegiul Matei Basarab - str. Al.1 Decembrie 1918, nr. 9 289927.61 449315.95

b) statutul juridic al terenului care urmează sa fie ocupat

Terenul care urmează să fie ocupat de investiţie aparţine atât domeniului public al

oraşului cât şi domeniului privat.

Având în vedere următoarele articole din Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind

protecţia civilă, actualizată:

- CAPITOLUL II: Organizarea protecţiei civile, SECŢIUNEA 2: Obligaţii, Art. 20 alin. (1)

Cetăţenii sunt obligaţi: i) să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate

privată sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată, precum şi

accesul persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora;

- CAPITOLUL IV: Atribuţii şi obligaţii privind protecţia civilă, SECŢIUNEA 2: Obligaţiile

conducătorilor instituţiilor publice, operatorilor economici, proiectanţilor, constructorilor,

beneficiarilor şi salariaţilor, Art. 28 alin. (2) Conducătorii instituţiilor publice şi ai operatorilor

economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligaţi să permită instalarea, fără plată, a

mijloacelor de alarmare pe clădirile proprii,

municipiul Caracal are baza legală pentru instalarea sirenelor de alarmare pe clădirile

proprietate privată sau aparţinând fie asociaţiilor de locatari sau proprietari, fie operatorilor

economici.

c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din

intravilan / e

xtravilan

Nu este cazul.







d) studii de teren:

studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste

cu repere în sistem de referinţă naţional

Nu este cazul.

studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor complexe

cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul

geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări

Nu este cazul.

alte studii de specialitate necesare, după caz

Studiu de audibilitate.

e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii,

specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu

recomandarea variantei optime pentru aprobare

Sirenele se vor monta pe un suport din oţel, fixate cu elemente de prindere care să

asigure o bună rigiditate. Capul sirenei va îndeplini condiţiile de mediu – STAS 10101/20-90

(încărcări date de vânt) şi STAS 10101/21-92 (încărcări date de zăpadă).

Traductoarele acustice vor fi confecţionate din aliaj de aluminiu, rezistent la mediul

salin. Fiecare traductor va fi prevăzut cu un driver de minimum 150W care să transmită

semnalul de alarmare sau mesajul amplificat. Traductoarele vor putea fi orientate pe o

singură direcţie (0˚), pe două direcţii (180˚), pe patru direcţii (0˚ - 90˚ - 180˚ - 360˚), în funcţie

de zona de interes.

Gradul de protecţie pentru capul de sirenă (traductoare) să fie IP56. Traductoarele se

vor monta în afara zonei cu risc crescut de explozie.

f) situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:

necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării

Este nevoie de instalaţii pentru alimentare cu energie electrică şi abonamente de date,

respectiv voce atât pentru centrala de alarmare cât şi pentru sirene.

soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi

Centrală:

Se vor asigura:

- abonamente internet de la doi provideri diferiţi: 50 lei/lună x 2 provideri = 100 lei/lună;







- abonament linie telefonică: 40 lei/lună;

- energie electrică: consum maxim 58KW/lună x 0,36 lei/KW = 20,88 lei/lună

- abonament GSM – 1 buc. cartelă SIM de date 1 GB/lună, IP public + 1 cartelă SIM

voce şi SMS-uri – în cuantum de 75 lei/lună, respectiv 900 lei/an;

Sirene

Se vor asigura:

- abonament GSM: 35 lei/lună x 9 sirene = 315 lei/lună;

- energie electrică: consum maxim 14,4 kW/lună x 0,36 lei/KW = 5,18 lei/lună x 9

sirene = 47 lei/lună;

- abonament linie telefonică: 40 lei/lună x 9 sirene = 360 lei/lună;

- abonamente internet: 50 lei/lună x 9 sirene = 450 lei/lună;

g) concluziile evaluării impactului asupra mediului

Pentru proiectul „SISTEMUL DE ÎNŞTIINŢARE ALARMARE PENTRU SITUAŢII DE

URGENŢǍ AL MUNICIPIULUI CARACAL”, a fost emisă Clasarea Notificării cu nr. 7077 din

05.08.2015 de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt, în care se menţionează că

„proiectul propus nu se supune procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi de

evaluare adecvată”.

În concluzie, prin investiţia propusă nu se prevede un impact negativ asupra mediului.

4. durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei

Anul I

Indicatori Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5

Obţinere avize şi acorduri Studiu de fezabilitate Obţinere avizului ISC şi taxe aferente Organizarea de şantier Utilităţi Construcţii Instalaţii electrice Echipamente+montaj Diverse şi neprevăzute

(3) Costurile estimative ale investiţiei 1. valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general

Devizul general estimativ al investiţiei este întocmit conform Hotărârii nr.28 din 9

ianuarie 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice







aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului

general pentru obiectivele de investiţii şi lucrări de intervenţii.

DEVIZ GENERAL privind cheltuielile necesare realizării

"PREVENIREA RISCULUI DEZASTRELOR NATURALE IN REGIUNEA TRANSFRONTALIERA MONTANA - CARACAL"

in mii lei/mii euro la cursul 4,4041 lei/euro din data de 04.08.2015

Nr. crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA) TVA Valoare(inclusiv TVA)

Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro 1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului 1.1 Obţinerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1.2 Amenajarea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

1.3 Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 1 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 10,000 2,271 2,400 12,400 2,816

TOTAL CAPITOL 2 10,000 2,271 2,400 12,400 2,816 CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1 Studii de teren 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3.2 Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 3,800 0,863 0,840 4,640 1,054

3.3 Proiectare şi inginerie 37,293 8,468 8,950 46,243 10,500

3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3.5 Consultanţă 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3.6 Asistenţă tehnică 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 3 41,093 9,331 9,790 50,883 11,554 CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1 Construcţii şi instalaţii 58,069 13,184 13,937 72,006 16,350 4.2 Montaj utilaje tehnologice 24,475 5,557 5,874 30,349 6,891

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj

489,500 111,147 117,480 606,980 137,822

4.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4.5 Dotări 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4.6 Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000







TOTAL CAPITOL 4 572,044 129,888 137,291 709,335 161,063 CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli

5.1 Organizare de şantier 14,300 3,247 3,432 17,732 4,026 5.1.1. Lucrări de construcţii 14,300 3,247 3,432 17,732 4,026

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 1,388 0,315 0,000 1,388 0,315

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 57,205 12,989 13,729 70,934 16,106

TOTAL CAPITOL 5 72,893 16,551 17,161 90,054 20,447 CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar

6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

6.2 Probe tehnologice şi teste 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 TOTAL GENERAL 696,030 158,041 166,642 862,672 195,880 Din care C+M 106,844 24,259 25,643 132,487 30,083

Întocmit, op. dev. Alexandru Ciochia

Deviz capitolul 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului CHELTUIELI ELIGIBILE

Nr.crt Specificatie

Valoare TVA

Valoare (fără TVA) (inclusiv TVA)

Mii lei Mii euro

Mii lei Mii lei Mii

euro 1. Alimentare cu apa 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2. Canalizare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3. Alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4. Alimentare cu agent termic 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5. Alimentare cu energie electrica 10,000 2,271 2,400 12,400 2,816 6. Telecomunicatii (telefonie, radio-tv,etc) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 7. Alte tipuri de retele exterioare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 8. Drumuri de acces 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 9. Cai ferate industriale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

10. Cheltuieli aferente racordarii la retele de utilitati 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL 10,000 2,271 2,400 12,400 2,816








Deviz financiar- Capitolul 3 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

Nr. crt. Specificatie

Valoare TVA


Mii lei Mii euro

Mii lei Mii lei Mii

euro

1

Cheltuieli pentru studii de teren (geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice si de stabilitate a terenului pe care se amplaseaza obiectivul de investitie)

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2 Cheltuieli pentru obtinere de avize, acorduri si autorizatii - total, din care: 3,800 0,863 0,840 4,640 1,054

1. obtinerea/prelungirea valabilitatii ceritificatului de urbanism 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2. obtinerea/prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare, obtinere autorizatii de scoatere din circuitul agricol

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3. obtinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri si bransamente la retelele publice de apa, canalizare, gaze, termoficare, energie electrica, telefonie, etc.

3,000 0,681 0,720 3,720 0,845

4. obtinere aviz sanitar, sanitar-veterinar si fitosanitar 0,200 0,045 0,000 0,200 0,045

5. obtinerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

6. întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului Cadastral provizoriu si inregistrarea terenului in Cartea Funciara

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

7. obtinerea avizului PSI 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 8. obtinerea acordului de mediu 0,100 0,023 0,000 0,100 0,023 9. cai ferate industriale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

10. alte avize, acorduri si autorizatii solicitate prin lege 0,500 0,114 0,120 0,620 0,141

3 Proiectare si inginerie - total, din care: 37,293 8,468 8,950 46,243 10,500

1. Cheltuieli pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare - total, din care: 37,293 8,468 8,950 46,243 10,500

a. studiu de prefezabilitate 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 b. studiu de fezabilitate 37,293 8,468 8,950 46,243 10,500 c. proiect tehnic 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 d. detalii de executie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000







e. verificarea tehnica a proiectarii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

f. elaborarea certificatului de performanta energetica a cladirii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2. Documentatii necesare pentru obtinerea acordurilor, avizelor si autorizatiilor aferente obiectivului de investitii

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

3. Cheltuielile pentru expertiza tehnica efectuata pentru constructii incepute si neterminate sau care urmeaza a fi modificate prin proiect (modernizari, consolidari, etc.)

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4. Cheltuielile pentru efectuarea auditului energetic 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4 Organizarea procedurilor de achizitie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5 Cheltuieli pentru consultanta - total, din

care: 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

1. plata serviciilor de consultanta la elaborarea memoriului justificativ, studiilor de piata, de evaluare, la intocmirea cererii de finantare

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2. plata serviciilor de consultanta in domeniul managementului investitiei sau administrarea contractului de executie

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

6 Cheltuieli pentru asistenta tehnica - total, din care: 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

1. asistenta tehnica din partea proiectantului în cazul când aceasta nu intră în tarifarea proiectării

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2. plata diriginţilor de şantier desemnaţi de autoritatea contractantă, autorizaţi conform prevederilor legale pentru verificarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL 41,093 9,331 9,790 50,883 11,554








DEVIZUL obiectului 4.1.1: CHELTUIELI PENTRU INVESTITIA DE BAZA SIRENE 600W


Nr. crt.


Valoare TVA


Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7 I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII 1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2

Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)

5,854 1,329 1,405 7,259 1,648

3 Izolaţii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4 Instalaţii electrice 6,040 1,371 1,450 7,490 1,701 5 Instalaţii sanitare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, intranet 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

8 Instalaţii de telecomunicaţii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 TOTAL I 11,894 2,700 2,855 14,749 3,349 II. MONTAJ

Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 3,560 0,808 0,854 4,414 1,002

TOTAL II 3,560 0,808 0,854 4,414 1,002 III. PROCURARE Utilaje şi echipamente tehnologice 71,200 16,167 17,088 88,288 20,047 Utilaje şi echipamente de transport 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 Dotări 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 TOTAL III 71,200 16,167 17,088 88,288 20,047

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 86,654 19,675 20,797 107,451 24,398








EVALUAREA OBIECTULUI 4.1.1: CHELTUIELI PENTRU INVESTITIA DE BAZA SIRENE 600W

Nr. crt. Denumire UM Cant.

PU Val fără TVA

lei lei Constructii

1 Pregatire acoperis buc. 2,00 50,00 100 2 Suport sirene pe cladire buc. 2,00 2.200,00 4.400 3 Transport materiale t 0,20 20,00 4 4 Manopera % 30,00 4.500,00 1.350

Total 5.854 Instalatii electrice

5 Cablu MYYM 8x1,5 m 60,00 22,00 1.320 6 Cablu MYF m 60,00 12,00 720 7 Cablu MYYM 3x1,5 m 20,00 6,00 120 8 Cablu RG213 m 60,00 12,00 720 9 Manopera % 30,00 2.880,00 864

10 Executie legaturi buc. 14,00 11,00 154 11 Conectare la retea alimentare 230Vca buc. 2,00 71,00 142 12 Punere in functiune si probe functionale buc. 2,00 200,00 400 13 Material marunt lot 2,00 800,00 1.600

Total 6.040 UTILAJE SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE


PU Val fără TVA

lei lei

1 Sirena electronica 600W radio - complet echipata buc. 2 35.600,00 71.200

Total 71.200








DEVIZUL obiectului 4.1.1: CHELTUIELI PENTRU INVESTITIA DE BAZA SIRENE 1200W si CENTRALA


Nr. crt.


Valoare TVA


Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii

euro 1 2 3 4 5 6 7 I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII 1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2

Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)

20,485 4,651 4,916 25,401 5,768

3 Izolaţii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4 Instalaţii electrice 25,690 5,833 6,166 31,856 7,233 5 Instalaţii sanitare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, intranet 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

8 Instalaţii de telecomunicaţii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 TOTAL I 46,175 10,484 11,082 57,257 13,001 II. MONTAJ

Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 20,915 4,749 5,020 25,935 5,889

TOTAL II 20,915 4,749 5,020 25,935 5,889 III. PROCURARE Utilaje şi echipamente tehnologice 418,300 94,980 100,392 518,692 117,775 Utilaje şi echipamente de transport 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 Dotări 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 TOTAL III 418,300 94,980 100,392 518,692 117,775

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 485,390 110,213 116,494 601,884 136,665








EVALUAREA OBIECTULUI 4.1.1: CHELTUIELI PENTRU INVESTITIA DE BAZA SIRENE 1200W si CENTALA


PU Val fără TVA

lei lei Constructii

1 Pregatire acoperis buc. 7,00 50,00 350 2 Suport sirene pe cladire buc. 7,00 2.200,00 15.400 3 Transport materiale t 0,50 20,00 10 4 Manopera % 30,00 15.750,00 4.725

Total 20.485 Instalatii electrice

5 Cablu MYYM 8x1,5 m 350,00 22,00 7.700 6 Cablu MYF 16mm m 280,00 12,00 3.360 7 Cablu MYYM 3x1,5 m 70,00 6,00 420 8 Cablu RG213 m 175,00 12,00 2.100 9 Manopera % 30,00 13.580,00 4.074 10 Executie legaturi buc. 49,00 11,00 539 11 Conectare la retea alimentare 230Vca buc. 7,00 71,00 497 12 Punere in functiune si probe functionale buc. 7,00 200,00 1.400 13 Material marunt lot 7,00 800,00 5.600

Total 25.690 UTILAJE SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE


PU Val fără TVA

lei lei

1 Sirena electronica 1200W radio - complet echipata buc. 7 53.400,000 373.800

2 Centrala alarmare radio - complet echipata buc. 1 44.500,000 44.500 Total 418.300








Deviz capitolul 5 - Alte cheltuieli

Nr.crt Specificatie

Valoare TVA


Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii

euro 5.1 Organizare de santier 14,300 3,247 3,432 17,732 4,026

5.1.1 lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier 14,300 3,247 3,432 17,732 4,026

5.1.2 cheltuieli conexe organizarii de santier 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5.2 Comisioane, taxe 1,388 0,315 0,000 1,388 0,315

comisionul băncii finanţatoare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 cota aferentă Inspectoratului de Stat in Constructii pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii

0,749 0,170 0,000 0,749 0,170

cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii

0,106 0,024 0,000 0,106 0,024

prime de asigurare din sarcina autorităţii contractante 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

alte cheltuieli de aceeaşi natură, stabilite în condiţiile legii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor 0,533 0,121 0,000 0,533 0,121 5.3 Chletuieli diverse si neprevazute 57,205 12,989 13,729 70,934 16,106

TOTAL 72,893 16,551 17,161 90,054 20,447

Întocmit, op. dev. Alexandru Ciochia 2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei

- RON - Anul I

Indicatori Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Obţinere avize şi acorduri 3.800,00 Studiu de fezabilitate 18.646,39 18.646,39 Obţinere avizului ISC şi taxe aferente 106,00 641,00 641,00

Organizarea de şantier 7.150,00 7.150,00 Utilităţi 5.000,00 5.000,00 Construcţii 13.169,50 13.169,50







Instalaţii electrice 15.865,00 15.865,00 Echipamente+montaj 256.987,50 256.987,50 Diverse şi neprevăzute 28.602,50 28.602,50

TOTAL 18.646,390 22.446,390 106,000 327.415,500 327.415,500 TOTAL 696.029,780

(4) Analiza cost-beneficiu:

1. identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de

referinţă

Investiţia care face obiectul analizei cost - beneficiu - „SISTEMUL DE ÎNŞTIINŢARE

ALARMARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢǍ AL MUNICIPIULUI CARACAL” - :

1.1 Identificarea investiţiei



canal radio VHF;



celelalte 3 sirene să fie amplasate în locaţii noi, 2 pe domeniul public şi 1 pe domeniul privat,

în următoarele configuraţii:




rânduri;

o 2 sirene electronice 1200 W cu traducătoarele acustice dispuse la 0°.

Luând în considerare necesităţile actuale de management a situaţiilor de urgenţă

raportate la starea tehnică a sirenelor, sistemul de alarmare existent poate transmite doar

semnale de avertizare, nu şi mesaje vocale, comanda sistemelor se execută parţial din

Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei Având în vedere că amplasarea sirenelor din municipiul Caracal a fost arbitrară,

neavând la bază un studiu de audibilitate în baza căruia să se stabilească poziţionarea

corectă a acestora, în zona centrală a municipiului este o putere mare de acoperire cu

probabilitate majoră de interferenţe, fapt ce duce la efecte sonore nedorite, lucru inacceptabil

pentru un sistem ce deserveşte populaţia în caz de urgenţe.







panoul de control pe circuite telefonice, nu există posibilitatea de management informatic al

operării sistemului, circuitul de comandă nu prezintă siguranţă în funcţionare, sistemul nu are

arie de acoperire din punct de vedere acustic pe întreg terenul intravilan al municipiului

Caracal etc.

De asemenea în momentul de faţă sirenele pot fi acţionate manual

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona faptul că sistemul de alarmare

existent, pe lângă uzura morală din punct de vedere tehnic, nu are acoperirea acustică

corespunzătoare, impunându-se înlocuirea acestuia cu unul performant.

Ţinând cont de situaţia existentă, prezentată mai sus, precum şi de actele normative

prezentate în prima parte a studiului, se consideră investiţia în „SISTEMUL DE ÎNŞTIINŢARE

ALARMARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢǍ AL MUNICIPIULUI CARACAL” ca fiind

necesară şi oportună.

1.2 Definirea obiectivelor Obiectivele proiectului sunt următoarele:

- asigurarea în municipiul Caracal a unui sistem de alarmare pentru situaţii de urgenţă

performant.

- creşterea coordonării și reacțiilor eficiente ale autorităților în situațiile de urgență

provocate de catastrofe naturale (inundații, incendii, valuri de căldură, cutremure, furtuni);

- constituirea și integrarea standardelor și a sistemelor armonizate pentru o mai bună

prognozare și gestionarea riscurilor naturale și antropice din zona CBC (inundații, cutremur,

incendiu, furtuni);

- creșterea gradului de conștientizare în materie de prevenire eficientă a riscurilor și

management în zona transfrontalieră;

- asigurarea respectării prevederilor actelor normative şi a celorlalte reglementări

privind apărarea împotriva dezastrelor;

- optimizarea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă a comunităţilor locale.

1.3. Specificarea perioadei de referinţă Perioada de referinţă se referă la numărul maxim de ani pentru care se realizează

previziuni în cadrul analizei cost-beneficiu. Previziunile referitoare la viitorul proiect vor fi

realizate pentru o perioadă apropiată de durata vieţii economice a acestuia şi destul de

îndelungată pentru a permite manifestarea impactului pe termen mediu şi lung.







Perioada de referinţă pe sector, în baza recomandărilor din Anexa Nr.2 : PRINCIPII

METODOLOGICE privind realizarea analizei cost-beneficiu2 este prezentată în tabelul

următor:

SECTOR PERIOADA DE REFERINŢĂ (ANI) Energie 15-25

Apa şi mediu 30 Căi ferate 30

Porturi şi aeroporturi 30 Drumuri 25-30 Industrie 10

Alte servicii 15

Aşadar, pe baza datelor furnizate în tabelul de mai sus perioada de referinţă care ar

trebui să fie luată în calcul la realizarea analizei cost - beneficiu pentru sectorul Alte servicii

este de 15 ani.

Conform Anexei 7 - Analiza Cost-Beneficiu la Cererea de finanţare ce urmează să fie

depusă pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă prin Programul Interreg V-A Romania

Bulgaria 2014 - 2020, perioada de referinţă care ar trebui să fie luată în considerare calcul la

realizarea analizei cost - beneficiu pentru proiectele ce vor fi finanţate prin axa 3 - O regiune

sigură este de 20 ani.

De asemenea, conform Ghidului Ghidul pentru ANALIZA COST-BENEFICIU a

proiectelor de investiţii publicat de Comisia Europeană, perioadele de referinţă pe sectoare

sunt următoarele:

SECTOR PERIOADA DE REFERINŢĂ (ANI)

Căi ferate 30 Drumuri 25-30 Porturi şi aeroporturi 25 Transport urban 25-30 Alimentarea cu apă/canalizare 30 Managementul deşeurilor 25-30 Energie 15-25

2 Anexa Nr. 2 la INSTRUCŢIUNI din 2 iulie 2008 de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28 / 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.







Broadband 15-20 Cercetare şi inovare 15-25 Infrastructura de afaceri 10-15 Alte sectoare 10-15

Sursa: Anexa I la Regulamentul Comisiei Delegate (UE) Nr. 480/2014.

Aşadar, pe baza datelor furnizate în tabelul de mai sus perioada de referinţă care ar

trebui să fie luată în calcul la realizarea analizei cost - beneficiu pentru sectorul Alte sectoare

este de 10-15 ani.

Conform catalogului privind clasificarea mijloacelor fixe utilizate în economie şi

duratele normale de funcţionare ale acestora, durata normală de funcţionare a sistemului este

de 12 - 18 ani.

Având în vedere cele de mai sus, perioada de referinţă care a fost luată în calcul la

realizarea analizei cost - beneficiu este de 10 ani.

2. analiza opţiunilor31)

În procesul de analizare a opţiunilor de investiţie s-au analizat comparativ trei variante:

„fără investiţie” (varianta zero), „cu investiţie maximă” (varianta maximă) şi „cu investiţie

medie” (varianta medie), după cum urmează:

Varianta zero echivalează cu nerealizarea proiectului şi va conduce cu certitudine la

insatisfacţia principalilor beneficiari ai prezentului proiect, precum şi la o serie de dezavantaje

pentru comunitate şi pentru beneficiarul investiţiei.

Varianta zero - varianta fără investiţie În scopul îndeplinirii obiectivului proiectului propus, varianta zero sau varianta fără

investiţie reprezintă acea opţiune în care se utilizează actualul sistem de înştiinţare alarmare

pentru situaţii de urgenţă al municipiului Caracal, nu se realizează nicio investiţie.

Varianta zero este prezentată ca element de referinţă faţă de care se compară

celelalte două variante ale proiectului „SISTEMUL DE ÎNŞTIINŢARE ALARMARE PENTRU

SITUAŢII DE URGENŢǍ AL MUNICIPIULUI CARACAL ” şi anume varianta medie şi varianta

maximă.

Potrivit variantei zero, proiectul nu s-ar realiza sub nicio formă.

3 1) Varianta zero (variantă fără investiţie), varianta maximă (variantă cu investiţie maximă), vaianta medie (variantă cu investiţie medie); se va preciza varianta selectată.







Varianta medie - varianta cu investiţie medie

Varianta medie este reprezentată de realizarea parţială a proiectului propus, astfel la

sirenele existente se adaugă interfeţe pentru mediile redundante astfel încât ele să poată fi

comandate din centrala existentă.

Nici această opţiune nu asigură în deplinirea obiectivelor proiectului deoarece în

situaţii de urgenţă probabilitatea cea mai mare este întreruperea utilităţilor (energie electrică

care practic dezafectează sirenele, nemaiputându-şi exercita funcţia de bază).

În cadrul analizei financiare vom utiliza metoda incrementală (analiza fluxului de

Varianta maximă - varianta cu investiţie maximă

Varianta maximă sau varianta cu investiţie maximă presupune achiziţionarea unei

centrale de înştiinţare alarmare la care se vor conecta 9 sirene electronice şi acestea urmând

să fie achiziţionate prin proiect şi amplasate în următoarele configuraţii:

- 1 sirenă electronică 1200 W cu traductoarele acustice dispuse la 180°;

- 2 sirene electronice 600 W cu traductoarele acustice dispuse la 0°;

- 4 sirene electronice 1200 W cu traductoarele acustice dispuse la 0° pe 2 rânduri;

- 2 sirene electronice 1200 W cu traductoarele acustice dispuse la 0°.

Această variantă este singura care asigură obţinerea rezultatelor dorite prin

implementarea proiectului.

Aceasta este varianta selectată, prin care se realizează întreaga investiţie propusă prin

prezentul proiect, investiţie ce se ridică la valoarea totală de 862.672 LEI, echivalentul a

195.880 EURO inclusiv TVA.

În concluzie, în urma analizei celor trei variante, varianta zero, varianta maximă şi varianta medie, la realizarea proiectului de faţă, varianta selectată este reprezentată de varianta maximă.

Varianta adoptată este cea care susţine cel mai bine realizarea obiectivelor proiectului

atât din punct de vedere tehnic, cât şi financiar.

3. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul

cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu

Analiza financiară este realizată din punctul de vedere al beneficiarului, municipiul

Caracal şi evaluează profitabilitatea financiară a investiţiei în proiect.







numerar actualizat - DCF 4), prin compararea veniturilor şi costurilor înregistrate în varianta cu

proiect faţă de varianta fără proiect. Vom determina astfel fluxurile financiare marginale

aferente investiţiei, utilizând în acest sens numai surplusul de venituri, respectiv de costuri,

generate de implementarea proiectului în varianta optimă.

În practică se pot utiliza atât valori nominale cât şi valori reale (preţuri constante)

pentru exprimarea beneficiilor şi costurilor.

Preţurile curente reprezintă valoarea monetară astfel cum este efectiv observată într-

un anumit moment sau estimată pentru o variabilă de-a lungul perioadei de referinţă a

proiectului se referă la preţuri care includ şi efectul inflaţiei (termeni nominali).

Preţurile constante nu iau în considerare impactul inflaţiei, valorile fiind exprimate în

termeni reali (ceea ce înseamnă preţurile unui an de bază). Valorile aferente fiecărei perioade

de timp sunt exprimate în termeni de preţ dintr-o anumită perioadă de bază.

Fluxurile financiare vor fi exprimate în termeni nominali ceea ce însemnă că se va lua

în calcul impactul inflaţiei previzionate.

1.

3.1. Estimări şi variabile de lucru Pentru elaborarea unei analize financiare realiste se impune luarea în calcul a unor

estimări şi utilizarea anumitor variabile.

În cadrul Analizei Financiare s-au utilizat următorii parametrii:

Perioada de referinţă luată în calcul în cadrul analizei cost beneficiu este de 10 ani.

Perioada de referinţă

2. Rata de actualizare ce se va utiliza în calcularea indicatorilor de performanţă ai

proiectului, este de 4%, conform ratei recomandate prin Anexa 7 - Analiza Cost-Beneficiu la

Cererea de finanţare ce urmează să fie depusă pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă

prin Programul Interreg V-A Romania Bulgaria 2014 - 2020.

Rata de actualizare

4 Metoda DFC are următoarele caracteristici:

• numai fluxurile de numerar sunt considerate, adică valoarea reală de numerar plătită sau primită de către proiect. Non-numerar elemente de contabilitate, cum ar fi amortizarea şi rezervele de urgenţă nu trebuie să fie incluse. Fluxurile de numerar trebuie să fie luate în considerare în anul în care apar şi într-o anumită perioadă de referinţă

• la adăugarea sau scăderea fluxurilor de numerar care apar în ani diferiţi, valoarea în timp a banilor trebuie să fie luată în considere folosind o rata de actualizare prestabilită.







3. Pentru transformarea în preţuri curente (termeni nominali) atât a costurilor cât şi a

veniturilor ce vor fi estimate în prima etapa în termeni reali, se va utiliza o rată anuală

estimată a inflaţiei de 3% pentru întreaga perioadă de referinţă, având în vedere previziunile

macroeconomice realizate pentru anii următori.

Rata inflaţiei

4. Este considerat o variabilă de lucru deoarece majoritatea proiectelor sunt evaluate atât

în moneda ţării unde se realizează acestea cât şi într-o monedă de referinţă, în speţă euro

sau dolar. Pentru a avea o imagine corectă a rezultatelor financiare ale proiectului pentru

orizontul de timp luat în calcul trebuie să se ia în considerare şi raportul de schimb între

moneda autohtonă şi moneda de referinţă. În cazul proiectelor de investiţii din România,

moneda folosită ca monedă de referinţă este euro.

Cursul de schimb valutar

Cursul de schimb luat în considerare în analiza curentă este cel publicat de Banca

Naţională a României pe internet la adresa: www.cursbnr.ro. din data întocmirii studiului de

fezabilitate, curs care a fost folosit şi la calculaţiile din deviz şi anume:

Valoarea euro la cursul din 04.08.2015 1 EURO = 4,4041 lei

5. Din punct de vedere fiscal, beneficiarul proiectului are statut de neplătitor de TVA,

ceea ce însemnă că taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor din proiect este suportată

de instituţie, în calitate de consumator final, fiind inclusă în costuri. De aceea, în

fundamentarea costurilor în cadrul analizei financiare vom utiliza valorile inclusiv TVA, care în

acest caz este un flux de ieşire ce urmează a fi plătit efectiv.

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA)

6. Costul total al unui proiect de investiţii este dat de suma costurilor de investiţie: teren,

construcţii, echipamente, costuri speciale de întreţinere, licenţe, brevete, taxe şi comisioane

aferente derulării proiectului.

Metodologia internaţională pentru analiza financiară pe baza fluxului de numerar

presupune calcularea rentabilităţii unei investiţii prin folosirea costurilor totale aferente

respectivei investiţii.

Costul investiţiei şi costul proiectului



http://www.ecb.int/index.htm�





Având în vedere caracterul investiţiei realizate şi faptul că aceasta nu este o investiţie

productivă, nu sunt necesare investiţii în capitalul de lucru; vom considera deci că atât

investiţia iniţială în capital de lucru, cât şi cea pe parcursul duratei de viaţă a proiectului sunt

ambele egale cu zero.

Costurile investiţiei sunt detaliate trecând în cascadă de la Devizul General, prin

Devize pe obiecte şi apoi la Evaluarea detaliată pe obiecte.

Structura costurilor investiţiei este următoarea:

Nr. Crt. Costuri

Valoare (inclusiv TVA)

-lei- 1 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 12.400

2 Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 4.640

3 Proiectare şi inginerie 46.243

4 Construcţii şi instalaţii 72.006

5 Montaj utilaje tehnologice 30.349

6 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 606.980

7 Organizare de şantier – lucrări de construcţii 17.732

8 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 1.388

9 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 70.934

TOTAL GENERAL 862.672

Aşadar, costul total al investiţiei / total valoare investiţie, conform devizului general,

este de 862.672 lei, echivalentul a 195.880 euro.

Aceste costuri sunt eşalonate de-a lungul a 5 luni (din care 2 luni înainte de semnarea

contractului de finanţare şi 3 luni de implementare - după aprobarea finanţării, conform

graficului de realizare a investiţiei, cuprins în Studiul de fezabilitate.

Costul total care va fi luat în calculul analizei financiare este costul total din devizul

general al proiectului de investiţii pentru proiectul „SISTEMUL DE ÎNŞTIINŢARE ALARMARE

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢǍ AL MUNICIPIULUI CARACAL”, respectiv:

862.672 LEI, echivalentul a 195.880 EURO (folosind cursul de 4,4041 lei/euro la data de 04.08.2015)







7. Se estimează valoarea reziduală la 287.557 lei. Aceasta se consideră flux financiar de

intrare în ultimul an de analiză (10) şi se cumulează, în vederea actualizării, cu fluxurile

financiare nete înregistrate în acel an.

Valoarea reziduală a investiţiei

• costurile cu salariile (fondul de salarii, la care se adaugă şi contribuţiile datorate de

angajator);

3.2. Evoluţia prezumată a costurilor În estimarea costurilor anuale, atât în varianta cu proiect cât şi în varianta fără proiect,

s-au luat în calcul următoarele categorii de costuri operaţionale:

• costurile cu logistica (înlocuirile de echipamente ce se uzează fizic sau moral în

perioada de exploatare a proiectului);

• costurile cu utilităţile;

• costurile cu mentenanţa şi reparaţiile necesare.

Având în vedere tendinţa generală de creştere a salariilor, a preţurilor, a tarifelor

pentru utilităţi etc., reflectate de evoluţia pieţei interne, precum şi ratele de creştere similare

din ţările membre ale Uniunii Europene, pentru fundamentarea în termeni reali (preţuri

constante) a costurilor operaţionale, s-a pornit de la evoluţia istorică a acestor categorii de

costuri în cadrul instituţiei, utilizând în acelaşi timp şi următoarele ipoteze specifice:

o costurile salariale au fost fundamentate pornind de la numărul de angajaţi – 1

consilier situaţii de urgenţă - (locuri de muncă nou create - 0, precum şi locuri de

muncă menţinute - 1) şi salariul mediu brut pe angajat – 2.031 lei / lună; rata de

creştere reală a salariilor a fost considerată mai ridicată în primii 2 ani (5%), după

care aceasta scade la 3% pentru următorii 3 ani şi se stabilizează la nivelul 2%

pentru ceilalţi ani ai perioadei de referinţă;

costuri salariale (fără contribuţii sociale) în cuantum de 2.031 lei/lună, respectiv

24.372 lei/an;

Varianta fără proiect

Total costuri salariale (fără contribuţii sociale): 24.372 lei/an;

costuri salariale (fără contribuţii sociale) în cuantum de 2.031 lei/lună, respectiv

24.372 lei/an;

Varianta cu proiect

Total costuri salariale (fără contribuţii sociale): 24.372 lei/an







o contribuţiile sociale obligatorii includ: contribuţia de asigurări sociale (15,8%),

contribuţia de asigurări sociale de sănătate (5,2%), contribuţia la bugetul

asigurărilor de şomaj (0,5%), contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări

sociale de sănătate (0,85%), contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi

boli profesionale (0,15%); însumate, aceste contribuţii reprezintă 22,5% din fondul

brut de salarii;

contribuţii sociale angajator în cuantum de 457 lei/lună, respectiv 5.484 lei/an;


Total contribuţii sociale: 5.484 lei/an;

contribuţii sociale angajator în cuantum de 457 lei/lună, respectiv 5.484 lei/an;

Varianta cu proiect

Total contribuţii sociale: 5.484 lei/an

o costurile cu logistica (înlocuiri de echipamente) au ţinut cont de faptul că la

începutul perioadei de exploatare înlocuirile sunt mai puţine (rata de creştere de 5

% în primii 3 ani), urmând să crească progresiv în intensitate pe măsura atingerii

perioadei de uzură fizică sau morală, astfel că rata de creştere a acestor costuri

este de 10% în următorii 2 ani de exploatare şi de 20% în ultimii 5 ani;

conform datelor furnizate de municipalitatea oraşului Caracal, din anul 1979

când s-a dat în folosinţă sistemul de înştiinţare alarmare, nu s-au înregistrat costuri cu

logistica (înlocuiri de echipamente); prin urmare, acestea sunt estimate la 0 lei/an;


Total costuri cu logistica: 0 lei/an

aceste costuri constau în înlocuirea o dată la 4 ani a:

Varianta cu proiect

- 2 acumulatori pentru sirene (2 acumulatori x 2 sirene 600W x 620

lei/acumulator + 2 acumulatori x 7 sirene 1200W x 1.054 lei/acumulator = 17.236 lei);

- 1 acumulator pentru centrală (1 acumulator x 248 lei = 248 lei)

Total costuri cu logistica: 17.484 lei o dată la 4 ani. o costurile cu utilităţile au fost fundamentate pornind de la un nivel mediu al acestora;

ratele de creştere au fost considerate diferenţiat astfel: creşterea este mai

accentuată la început (5% în primii 5 ani), având în vedere previziunile realizate de







organismele naţionale cu rol de reglementare în domeniul energiei dar şi de

tendinţele la nivel european şi regional, urmând să se stabilizeze la o rată de 3% în

ultimii 5 ani; costurile cu utilităţile constau în:

costuri cu energia electrică în cuantum de 1,678 lei/lună, respectiv 20 lei/an;


costuri cu liniile telefonice în cuantum de 200 lei/lună, respectiv 2.400 lei/an;

Total costuri cu utilităţile: 2.420 lei/an Varianta cu proiect

-

costuri cu energia electrică în cuantum de 20,88 lei/lună, respectiv 251 lei/an;

pentru centrală

abonament internet – 2 provideri diferiţi – în cuantum de 100 lei/lună, respectiv

1.200 lei/an;

abonament GSM – 1 buc. cartelă SIM de date 1 GB/lună, IP public + 1 cartelă

SIM voce şi SMS-uri – în cuantum de 75 lei/lună, respectiv 900 lei/an;

abonament linie telefonică – circuit ALA – în cuantum de 40 lei/lună, respectiv

480 lei/an;

-

costuri cu energia electrică în cuantum de 47 lei/lună, respectiv 564 lei/an;

pentru sirene (9 buc)

9 abonamente internet – 1 provider X 9 sirene – în cuantum de 450 lei/lună,

respectiv 5.400 lei/an;

9 abonamente GSM – 9 buc. cartelă SIM (abonament voce, date 50 MB/lună,

SMS-uri şi IP dinamic – în cuantum de 35 lei/lună, respectiv 420 lei/an;

abonament linie telefonică – 9 circuite ALA – în cuantum de 360 lei/lună,

respectiv 4.320 lei/an;

Total costuri cu utilităţile: 13.535 lei/an o costurile cu mentenanţa au fost estimate utilizând o rată de creştere anuală, în

termeni reali, previzionată la un nivel constant pentru întreaga perioadă, de 1%;

mentenanţa constă în ansamblul de operaţiuni de verificare, reglaje şi măsurători

efectuate preventiv pentru menţinerea în stare de funcţionare a echipamentelor;







coform datelor furnizate de municipalitatea oraşului Caracal aceste costuri sunt

estimate la suma de 3.950 lei/an


Total costuri cu mentenanţa: 3.950 lei/an

preţul serviciilor de mentenanţă este estimat la 745 lei/lună, respectiv 8.940

lei/an; în preţul abonamentului fiind cuprinsă o revizie trimestrială cu verificarea tuturor

echipamentelor şi intervenţii la cerere, ori de câte ori este solicitat de către beneficiar în

cadrul contractului de mentenenţă.

Varianta cu proiect

Total costuri cu mentenanţa: 8.940 lei/an

Pentru transformarea în preţuri curente (termeni nominali) a costurilor operaţionale

estimate în prima etapă în termeni reali, s-a utilizat o rată anuală estimată a inflaţiei de 3%

pentru întreaga perioadă de referinţă.

Costurile operaţionale în varianta cu şi fără proiect şi, de asemenea, costurile

operaţionale ca diferenţă între cele două scenarii (cu proiect şi fără proiect) sunt prezentate în

tabelele următoare:







Costurile operaţionale în varianta fără proiect (lei) CATEGORII DE COST / ANI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Costuri salariale (fara contributii sociale) 24,372 25,591 26,359 27,150 27,965 28,524 29,094 29,676 30,270 30,875

Rata de crestere a costurilor salariale (termeni reali) 5% 5% 3% 3% 3% 2% 2% 2% 2% 2%

Contributii sociale 5,484 5,758 5,931 6,109 6,292 6,418 6,546 6,677 6,811 6,947 Costurile salariale (inclusiv contributii sociale) 29,856 31,349 32,290 33,259 34,257 34,942 35,640 36,353 37,081 37,822

Rata de crestere a costurilor cu logistica (termeni reali) 5% 5% 5% 10% 10% 20% 20% 20% 20% 20%

Costurile cu logistica (inlocuiri de echipamente) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Rata de crestere a costurilor cu utilitatile (termeni reali) 5% 5% 5% 5% 5% 3% 3% 3% 3% 3%

Costurile cu utilitatile 2,420 2,541 2,668 2,801 2,941 3,029 3,120 3,214 3,310 3,409 Rata anuala de crestere a costurilor cu mentenanta 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1%

Costurile de mentenanta / reparatii (termeni reali) 3,950 3,990 4,030 4,070 4,111 4,152 4,194 4,236 4,278 4,321

Total costuri operationale (termeni reali) 36,225.7 37,879.7 38,987.7 40,129.7 41,308.7 42,122.7 42,953.7 43,802.7 44,668.7 45,551.7

Rata estimata a inflatiei (%/an) 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% Indicele ratei inflatiei (%) 103.0% 106.1% 109.3% 112.6% 115.9% 119.4% 123.0% 126.7% 130.5% 134.4% Total costuri operationale (termeni nominali) 37,312 40,187 42,603 45,166 47,888 50,297 52,828 55,488 58,283 61,218







Costurile operaţionale în varianta cu proiect (lei) CATEGORII DE COST / ANI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Costuri salariale (fara contributii sociale) 24,372 25,591 26,359 27,150 27,965 28,524 29,094 29,676 30,270 30,875


Contributii sociale 5,484 5,758 5,931 6,109 6,292 6,418 6,546 6,677 6,811 6,947 Costurile salariale (inclusiv contributii sociale) 29,856 31,349 32,290 33,259 34,257 34,942 35,640 36,353 37,081 37,822


Costurile cu logistica (inlocuiri de echipamente) 0 0 0 21,204 0 0 0 40,304 0 0





Rata estimata a inflatiei (%/an) 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%

Indicele ratei inflatiei (%) 103.0% 106.1% 109.3% 112.6% 115.9% 119.4% 123.0% 126.7% 130.5% 134.4% Total costuri operationale (termeni nominali) 53,901 57,914 61,555 89,300 69,569 73,175 76,969 132,021 85,173 89,601







Costurile cu investiţia şi costurile operaţionale pentru analiza financiară (lei)

CATEGORII DE COST / ANI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

COST TOTAL CU INVESTITIA 862,672 0 0 0 0 0 0 0 0 0

COSTURI OPERATIONALE Costuri salariale (fara contributii sociale) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Contributii sociale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Costurile salariale (inclusiv contributii sociale) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Costurile cu logistica (inlocuiri de echipamente) 0 0 0 21,204 0 0 0 40,304 0 0






Indicele ratei inflatiei (%) 103.0% 106.1% 109.3% 112.6% 115.9% 119.4% 123.0% 126.7% 130.5% 134.4% Total costuri operationale (termeni nominali) 16,588 17,728 18,952 44,133 21,681 22,878 24,141 76,533 26,890 28,384







• venituri din alocaţii bugetare pentru plata salariilor, care au fost estimate la nivelul

costurilor cu salariile;

3.3. Evoluţia prezumată a veniturilor În estimarea veniturilor anuale, atât în varianta cu proiect cât şi în varianta fără proiect,

s-au luat în calcul următoarele categorii de venituri cuantificabile monetar:

• venituri din alocaţii bugetare pentru înlocuirea echipamentelor ce se uzează fizic

sau moral în perioada de exploatare a proiectului, care au fost estimate la nivelul

costurilor cu logistica;

• venituri din alocaţii bugetare pentru plata utilităţilor, care au fost estimate la nivelul

costurilor cu utilităţile;

• venituri din alocaţii bugetare pentru întreţinerea curentă, pentru fiecare an al

perioadei de exploatare. Aceste venituri au fost estimate luând în considerare

sumele alocate în anii anteriori cât şi costurile cu mentenanţa şi reparaţiile

necesare.

Veniturile în varianta cu şi fără proiect şi, de asemenea, veniturile ca diferenţă între

cele două scenarii (cu proiect şi fără proiect) sunt prezentate în tabelele următoare:







Venituri în varianta fără proiect (lei)

CATEGORII DE VENITURI / ANI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Venituri din alocaţii bugetare pentru plata salariilor 29,856 31,349 32,290 33,259 34,257 34,942 35,640 36,353 37,081 37,822

Venituri din alocaţii bugetare pentru înlocuirea echipamentelor ce se uzează fizic sau moral

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Venituri din alocaţii bugetare pentru plata utilităţilor 2,420 2,541 2,668 2,801 2,941 3,029 3,120 3,214 3,310 3,409

Venituri din alocaţii bugetare pentru întreţinerea curentă 3,950 3,990 4,030 4,070 4,111 4,152 4,194 4,236 4,278 4,321

Total venituri 36,225.7 37,879.7 38,987.7 40,129.7 41,308.7 42,122.7 42,953.7 43,802.7 44,668.7 45,551.7


Indicele ratei inflatiei (%) 103.0% 106.1% 109.3% 112.6% 115.9% 119.4% 123.0% 126.7% 130.5% 134.4%

Total venituri (termeni nominali) 37,312 40,187 42,603 45,166 47,888 50,297 52,828 55,488 58,283 61,218

Valoarea reziduala (VR)

Total venituri (inclusiv VR) 37,312 40,187 42,603 45,166 47,888 50,297 52,828 55,488 58,283 61,218







Venituri în varianta cu proiect (lei)


Venituri din alocaţii bugetare pentru plata salariilor 29,856 31,349 32,290 33,259 34,257 34,942 35,640 36,353 37,081 37,822


0 0 0 21,204 0 0 0 40,304 0 0



Total venituri 52,330.7 54,589.7 56,331.7 79,341.7 60,010.7 61,282.7 62,582.7 104,218.7 65,277.7 66,671.7




Valoarea reziduala (VR) 287,557








Venituri pentru analiza financiară (lei)


Venituri din alocaţii bugetare pentru plata salariilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 21,204 0 0 0 40,304 0 0



Total venituri 16,105.0 16,710.0 17,344.0 39,212.0 18,702.0 19,160.0 19,629.0 60,416.0 20,609.0 21,120.0












Sustenabilitatea financiară a investiţiei (lei)

3.4. Fluxul de numerar – Solvabilitate şi viabilitate Fluxul de numerar (cash flow-ul) trebuie să demonstreze sustenabilitatea

financiară, care constă în aceea că proiectul nu este supus riscului de a rămâne fără

disponibilităţi de numerar, respectiv trebuie să demonstreze că nivelul cash flow-ului net

cumulat neactualizat este pozitiv in fiecare an de prognoză.

Solvabilitatea şi viabilitatea sunt asigurate dacă rezultatul cumulat al fluxului net de

numerar este pozitiv pe perioada întregului orizont de timp.

Determinarea fluxului financiar net anual, precum şi a fluxului financiar cumulat,

este ilustrată în tabelul următor.

FLUXURI FINANCIARE / ANI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Total resurse financiare 862,672 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total venituri 16,588 17,728 18,952 44,133 21,681 22,878 24,141 76,533 26,890 28,384 Total intrari de fluxuri financiare

879,260 17,728 18,952 44,133 21,681 22,878 24,141 76,533 26,890 28,384

Total costuri cu investitia 862,672 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total costuri operationale 16,588 17,728 18,952 44,133 21,681 22,878 24,141 76,533 26,890 28,384

Total iesiri de fluxuri financiare

879,260 17,728 18,952 44,133 21,681 22,878 24,141 76,533 26,890 28,384

Total flux de numerar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total flux de numerar cumulat

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Aşa cum se poate observa din tabelul de mai sus, fluxul de numerar cumulat este

pozitiv în fiecare an al perioadei de referinţă. Prin urmare, se poate afirma că investiţia se

poate susţine din punct de vedere financiar şi nu va exista riscul înregistrării de deficite de

numerar pe parcursul duratei de exploatare.

Menţionăm faptul că, în cadrul analizei sustenabiltăţii financiare, valoarea reziduală

a investiţiei nu este luată în calcul deoarece aceasta nu generează efectiv o intrare de

numerar (nu există o valoare de lichidare la sfârşitul perioadei de exploatare a proiectului).

3.5. Calcularea indicatorilor financiari Principalul scop al analizei financiare este de a utiliza previziunile fluxului de

numerar al proiectului pentru a calcula indicatorii de rentabilitate potriviţi.







În analiza realizată a fost pus accentul pe doi indicatori financiari importanţi:

• valoarea fianciară netă actualizată (VFNA);

• rata internă de rentabilitate financiară (RIRF),

respectiv

• în termeni de randament al costurilor de investiţie, VFNA(C) şi RIRF(C),

• în termeni de randament al capitalului naţional, VFNA(K) şi RIRF(K).

Modelul teoretic aplicat pentru determinarea rentabilităţii financiare este modelul

Cash Flow Actualizat (DCF), care cuantifică diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile

generate de proiect pe durata sa de funcţionare, ajustând această diferenţă cu un factor

de actualizare, operaţiune necesară pentru a „aduce” o valoare viitoare în prezent, la un

numitor comun.

Tabelul de mai jos prezintă calculul rentabilităţii financiare a investiţiei VFNA (C) şi

RIRF(C) ce măsoară capacitatea veniturilor nete de a acoperi costurile de investiţie,

măsurând astfel performanţa investiţiei independent de sursele sau metodele de finanţare.

Indicatorii analizei financiare ai investiţiei (lei)

FLUXURI FINANCIARE / ANI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total venituri 16,588 17,728 18,952 44,133 21,681 22,878 24,141 76,533 26,890 28,384

Total costuri (investitie + operationale) 879,260 17,728 18,952 44,133 21,681 22,878 24,141 76,533 26,890 28,384


Fluxuri financiare nete -862,672 0 0 0 0 0 0 0 0 287,557

Rata de actualizare 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4%

Indicele de actualizare 1.0000 0.9615 0.9246 0.8890 0.8548 0.8219 0.7903 0.7599 0.7307 0.7026

Venituri actualizate 16,588 17,046 17,522 39,234 18,533 18,804 19,079 58,159 19,648 221,976

Costuri actualizate 879,260 17,046 17,522 39,234 18,533 18,804 19,079 58,159 19,648 19,942

Fluxuri financiare actualizate -862,672 0 0 0 0 0 0 0 0 202,034

VFNA/C -693,005 RIRF/C -14.90% Raportul beneficiu / cost 0.403

În vederea determinării performanţei capitalului investit de municipiul Caracal, s-a

considerat drept reper contribuţia naţională 13% şi contribuţia proprie de 2%. Având la

bază această ipoteză în tabelul următor au fost determinaţi indicatorii de performanţă ai

capitalului investit VFNA(K) şi RIRF(K).

Indicatorii analizei financiare a capitalului (lei)

FLUXURI FINANCIARE / ANI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total venituri 16,588 17,728 18,952 44,133 21,681 22,878 24,141 76,533 26,890 28,384

Total costuri (investitie + operationale) 145,989 17,728 18,952 44,133 21,681 22,878 24,141 76,533 26,890 28,384








Fluxuri financiare nete -129,401 0 0 0 0 0 0 0 0 287,557

Rata de actualizare 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4%

Indicele de actualizare 1.0000 0.9615 0.9246 0.8890 0.8548 0.8219 0.7903 0.7599 0.7307 0.7026

Venituri actualizate 16,588 17,046 17,522 39,234 18,533 18,804 19,079 58,159 19,648 221,976

Costuri actualizate 145,989 17,046 17,522 39,234 18,533 18,804 19,079 58,159 19,648 19,942

Fluxuri financiare actualizate -129,401 0 0 0 0 0 0 0 0 202,034

VFNA/K 12,063 RIRF/K 5.07% Raportul beneficiu / cost 1.194

În ambele alternative de analiză a fost determinat indicatorul Raportul beneficiu /

cost care reflectă măsura în care veniturile actualizate sunt acoperitoare pentru costurile

actualizate.

Valorile indicatorilor de eficienţă obţinuţi sunt sintetizaţi în tabelul următor:

INDICATOR Veniturile investiţiei (RIRF/C)

Veniturile capitalurilor proprii

(RIRF/K)

Rata internă de rentabilitate (RIRF) -693,005 12,063

Venitul net actualizat (VFNA) -14.90% 5.07%

Raportul beneficiu/cost (RB/C) 0.403 1.194

3.6. Rezultatele analizei financiare Rezultatele analizei financiare a proiectului reflectă eficienţa şi fezabilitatea

acestuia în condiţiile unei finanţări nerambursabile aferente cheltuielilor de investiţii.

Valorile obţinute pentru indicatorii RIRF/C, VFNA/C şi Rb/c/C justifică necesitatea

intervenţiei financiare europene pentru dezvoltarea proiectului, conform reglementărilor din

Ghidul Analizei Cost-Beneficiu al Uniunii Europene din anul 2015 având în vedere faptul

că acest proiect este orientat asupra beneficiilor sociale şi economice adiacente nu a

obţinerii de profit.

De menţionat este faptul că ponderea cea mai mare în cadrul costurilor Ratei

Interne a Rentabilitătii Financiare o au cheltuielile de investiţii. Din acest motiv, valoarea

negativă nu constituie un motiv de îngrijorare.

Astfel, pentru ca proiectul să fie eligibil este necesar ca venitul net actualizat

calculat la total valoare de investiţie să fie negativ iar rata internă de rentabilitate financiară

calculată la total valoare investiţie să fie mai mică de 4%.







Faptul că valoarea actuală netă financiară a investiţiei este negativă, specifică

faptul că veniturile implicate de proiect nu pot susţine activităţile propuse pentru perioada

de analiză considerată şi că proiectul are nevoie de asistenţă financiară.

Acceptabilitatea proiectului este justificată de specificul investiţiei care nu poate

genera pe termen scurt beneficii care să acopere o investiţie de 862.672 lei (inclusiv TVA).

4. analiza economică∗

• costul cu investiţia – se estimează că se pot înregistra economii faţă de

sumele precizate în mediul cert sau, dimpotrivă, anumite capitole bugetare să fie mai mari

decât s-a estimat iniţial; intervalul de variaţie al variabilei este stabilit la între -10% şi

+10%;

2), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă

economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu

Nu este cazul întrucât investiţia care face obiectul prezentei analize cost-beneficiu

nu este o investiţie publică majoră.

5. analiza de senzitivitate

Analiza financiară realizată anterior este o analiză realizată în mediu determinist, în

condiţii de certitudine. În economie predomină, şi mai ales din perspectiva unei analize pe

10 de ani, riscul şi incertitudinea cu privire la variabilele luate în considerare. De aceea,

este necesară o analiză de senzitivitate care să cuantifice cât de sensibil va fi viitorul

obiectiv la unele modificări ce pot apărea în cursul exploatării sale viitoare.

În cadrul analizei de senzitivitate vor fi identificate atât variabilele critice ale

proiectului cât şi de sensibil este proiectul la modificarea acestora.

Variabilele critice identificate sunt:

• costurile operaţionale – având în vedere nivelul realativ ridicat al acestora, s-

a stabilit un interval de variaţie între -15% şi +15%.

Analiza de senzitivitate (RIRF) (%)

Modificari (procente) -15% -10% -5% 0% 5% 10% 15%

Costul cu investiţia -13.890% -14.410% -14.895% -15.360% -15.790%

Costuri operaţionale -14.870% -14.880% -14.890% -14.895% -14.900% -14.910% -14.920%

∗ 2) Este obligatorie doar în cazul investiţiilor publice majore – investiţie publică majoră: investiţia publică al cărei cost total depăşeşte echivalentul a 25 milioane euro, în cazul investiţiilor promovate în domeniul protecţiei mediului, sau echivalentul a 50 milioane euro, în cazul investiţiilor promovate în alte domenii







-16.000%

-15.500%

-15.000%

-14.500%

-14.000%

-13.500%

-13.000%

-12.500%-15% -10% -5% 0% 5% 10% 15%

Costul cu investiţiaCosturi operaţionale

Analiza de senzitivitate (VFNA) (%)

Modificari (procente) -15% -10% -5% 0% 5% 10% 15%

Costul cu investiţia -610,056 -651,531 -693,005 -734,480 -775,955

Costuri operaţionale -690,613 -691,410 -692,208 -693,005 -693,803 -694,600 -695,398

-900,000

-800,000

-700,000

-600,000

-500,000

-400,000

-300,000

-200,000

-100,000

0-15% -10% -5% 0% 5% 10% 15%

Costul cu investiţiaCosturi operaţionale







• costul cu investiţia exercită o influenţă semnificativă; la o creştere cu 10% a

acestuia, valoarea actualizată netă a proiectului (VFNA/C) scade cu aproximativ 12%;

riscul nu este însă atât de ridicat având în vedere faptul că în costul cu investiţia au fost

prinse şi cheltuieli diverse şi neprevăzute care pot acoperi eventualele creşteri de preţuri

pentru achiziţiile din proiect;

Concluzii ale analizei de senzitivitate: Analizând rezultatele, observăm următoarele:

• costurile operaţionale au un impact nesemnificativ; nu există riscul ca

indicatorii proiectului să devină inacceptabili în interiorul intervalului de variaţie stabilit.

6. analiza de risc

În condiţiile evoluţiilor economice, politice şi sociale atât naţionale cât şi globale,

proiectelor de investiţii trebuie să li se efectueze o analiză de risc. Acest tip de analiză îşi

propune să stabilească cât de sensibil va fi viitorul obiectiv de investiţii la unele modificări,

îndeosebi negative ce ar putea să apară pe parcursul realizării obiectivului de investiţii şi a

funcţionării sale viitoare.

De cele mai multe ori decizia în alegerea proiectelor se ia în funcţie de gradul de risc

pe care îl au şi în funcţie de beneficiile pe care le pot aduce într-o anumită perioadă de

timp. Astfel există proiecte cu un grad mare de risc şi beneficii substanţiale, proiecte cu

risc scăzut şi beneficii scăzute, proiecte cu risc crescut şi beneficii scăzute şi proiecte cu

risc scăzut şi beneficii substanţiale.

Prin analiza riscului se are în vedere identificarea factorilor de risc asociaţi

operaţiunilor ce vor fi derulate (factori interni) dar şi a celor externi proiectului / organizaţiei

(instituţionali, legislativi) precum şi evaluarea acestora cu scopul atenuării mai eficiente a

unor eventuale crize manageriale. Ca obiectiv principal se are în vedere cuantificarea

probabilităţilor de apariţie şi mărimea pierderilor produse de factorii de risc, deziderat

adeseori dificil de îndeplinit ţinând cont şi de complexitatea şi specificul proiectului în sine.

Dificultatea rezidă în lipsa sau insuficienţa datelor fiabile şi din numărul mare de variabile

necunoscute care intră în ecuaţia calculului probabilităţii.

În funcţie de factorii implicaţi în proiect se pot determina două categorii principale de

riscuri:

Riscuri interne Această categorie de riscuri depinde direct de modul de desfăşurare al activităţilor

prevăzute în planul acţiune al proiectului, în faza de proiectare sau în faza de execuţie:

a) etapizarea eronată a lucrărilor (risc tehnic);







b) erori în calculul soluţiilor tehnice (risc tehnic);

c) executarea defectuoasă a unei/unor părţi din lucrări (risc tehnic);

d) nerespectarea normativelor şi legislaţiei în vigoare (risc legal);

e) comunicarea defectuoasă între entităţile implicate în implementarea proiectului şi

executanţii contractelor de lucrări (risc instituţional).

Riscuri externe Această categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde de

beneficiarul proiectului:

a) obligativitatea repetării procedurilor de achiziţii datorită gradului redus de

participare la licitaţii (risc legal);

b) obligativitatea repetării procedurilor de achiziţii datorită numărului mare de oferte

neconforme primite în cadrul licitaţiilor (risc legal);

c) creşterea nejustificată a preţurilor de achiziţie pentru lucrările implicate în proiect

(risc financiar).

Administrarea riscurilor interne ale proiectului: a) în planificarea logică şi cronologică a activităţilor cuprinse în planul de acţiune vor

fi prevăzute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;

b) se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;

c) responsabilul de proiect, împreună cu reprezentantul legal se vor ocupa direct de

colaborarea în bune condiţii cu entităţile implicate în implementarea proiectului;

d) se va implementa un sistem riguros de supervizare a lucrărilor de execuţie;

e) se va urmări încadrarea proiectului în standardele de calitate şi în termenele

prevăzute;

f) se va urmări respectarea specificaţiilor referitoare la materialele, echipamentele şi

metodele de implementare a proiectului;

g) se va pune accent pe protecţia şi conservarea mediului înconjurător.

Administrarea riscurilor externe proiectului: a) asigurarea condiţiilor pentru sprijinirea liberei concurenţe pe piaţă, în vederea

obţinerii unui număr cât mai mare de oferte conforme în cardul procedurilor de achiziţii

lucrări;

b) estimarea cât mai realistă a creşterii preţurilor pe piaţă.







(5) Sursele de finanţare a investiţiei Finanţarea proiectului se va face atât prin asistenţă financiară nerambursabilă

acordată prin Programul Interreg V-A Romania Bulgaria 2014 - 2020 cât şi prin fonduri de

la bugetul local.

Rata finanţării nerambursabile pentru acest proiect este de 98% din cheltuielile

eligibile, finanţare nerambursabilă care este asigurată din contribuţia FEDR (Fondul

European de Dezvoltare Regională), reprezentând 85%, şi contribuţia Guvernului

României, reprezentând 13% din valoarea totală a grantului.

Diferenţa de 2% din cheltuelile eligibile, precum şi cheltuielile neeligibile vor fi

asigurate din bugetul local al municipiului Caracal.

(6) Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei 1. număr de locuri de muncă create în faza de execuţie

Nu este cazul, deoarece personalul care se va ocupa de montarea centralei şi a

sirenelor (toate tipurile de lucrări prevăzute în evaluările de mai sus) va fi asigurat de către

firma contractată în acest sens, motiv pentru care în momentul de faţă este imposibil de

prognozat numărul de locuri de mucă create în faza de execuţie.

2. număr de locuri de muncă create în faza de operare

Nu se vor crea noi locuri de muncă în faza de operare a investiţie.

(7) Principali indicatori tehnico-economici ai investiţiei 1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei): 862,672 mii lei

(în preţuri – luna august, anul 2015, 1 euro = 4,4041 lei),

din care:

construcţii montaj (C+M): 132,487 mii lei

2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M)

anul I: 862,672 mii lei / 132,487 mii lei

anul II: Nu este cazul.

3. durata de realizare (luni)

Investiţia se va realiza în 5 luni, durata lucrărilor de execuţie fiind de 2 luni.

4. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice)

Prin proiect se propune achiziţionarea şi montarea a 9 sirene electronice şi a unei

centrale de înştiinţare alarmare.

5. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia,

după caz

Nu este cazul.







(8) Avize şi acorduri de principiu 1. avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei

Pentru proiectul „SISTEMUL DE ÎNŞTIINŢARE ALARMARE PENTRU SITUAŢII

DE URGENŢǍ AL MUNICIPIULUI CARACAL” , beneficiarul investiţiei este Municipiul

Caracal.

Conform Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, Consiliul Local este

organ deliberativ

- protecţia civilă - s-a obţinut adresa cu nr 4035118 din 26.08.2015 eliberată

de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab” Olt în care se face următoarea

precizare „Investiţia nu face obiectul avizării/autorizării privind realizarea adăposturilor de

protecţie civilă”, adresă ce se ataseaza la prezentul.

, respectiv structură executivă a unităţii administrativ - teritoriale (oraşul).

Prin urmare, avizul beneficiarului de investiţie este reprezentat de Hotărârea cu nr.

.............. din data de .................... dată de Consiliul Local Caracal cu privire la aprobarea

studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii -

„SISTEMUL DE ÎNŞTIINŢARE ALARMARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢǍ AL

MUNICIPIULUI CARACAL” aferent proiectului „PREVENIREA RISCULUI DE DEZASTRE

NATURALE ÎN ZONA REGIUNII TRANSFRONTALIERE MONTANA - CARACAL”.

Copia Hotărârii cu nr. ................ din data de ................... se ataşează la prezentul.

2. certificatul de urbanism

Pentru proiectul „PREVENIREA RISCULUI DEZASTRELOR NATURALE IN

REGIUNEA TRANSFRONTALIERA MONTANA-CARACAL” s-a eliberat Certificatul de

urbanism cu numărul 193 din 18.08.2015 ce are un termen de valabilitate de 12 luni de la

data emiterii, ca urmare a cererii adresate de U.A.T. MUNICIPIUL CARACAL reprezentată

de CIOCĂZANU EDUARD CLAUDIU – PRIMAR.

Copia certificatului de urbanism se ataşează la prezentul.

3. avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz

metan, apă - canal, telecomunicaţii etc.)

Conform Certificatului de urbanism cu numărul 193 din 18.08.2015 aferent

proiectului „PREVENIREA RISCULUI DEZASTRELOR NATURALE IN REGIUNEA

TRANSFRONTALIERA MONTANA-CARACAL”, au fost solicitate următoarele avize şi

acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructura:

4. acordul de mediu

În conformitate cu Certificatul de urbanism numărul 193 din 18.08.2015, pentru

proiectul „PREVENIREA RISCULUI DEZASTRELOR NATURALE ÎN REGIUNEA







TRANSFRONTALIERǍ MONTANA-CARACAL” se solicită aviz privind protecţia mediului.

La prezenta documentaţie se ataşează clasarea nr. 7077 / 25.08.2015 eliberată de

Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt, în care se menţionează că „proiectul propus nu se

supune procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi de evaluare adecvată”.

5. alte avize şi acorduri de principiu specifice

Conform Certificatului de urbanism cu numărul 193 din 18.08.2015 aferent

proiectului „PREVENIREA RISCULUI DEZASTRELOR NATURALE IN REGIUNEA

TRANSFRONTALIERA MONTANA-CARACAL”, au fost solicitate următoarele avize şi

acorduri specifice ale administraţiei publice centrale şi / sau ale serviciilor descentralizate

ale acestora:

- studiu de audibilitate - s-a ataşat la prezentul.







CAPITOLUL B: PIESE DESENATE: 1. plan de amplasare în zonă (1:25000 – 1:5000);

2. plan general (1:2000 – 1:500);

3. planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de

coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului;

4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.



borderou piese scrise - primariacaracal.ro de... · - studiu de fezabilitate - „sistemul de...

Documents