plan urbanistic zonal - caracal · du 438 - p.u.z. – în vederea obținerii autorizației de...

DU 438 - P.U.Z. – în vederea obținerii autorizației de construire pentru locuință – Str. Reconstrucției nr 38A, municipiul Caracal Pagina 0

PROIECTANT: S.C. MINA M COM S.R.L. adresa: București, Bulevardul Regina Elisabeta nr. 7-9, sector 3, cod postal 030016

Tel.: 021.310.48.50 Fax: 021.310.48.51 e-mail: [email protected] R.C.: J 40/20209/1992 C.F.: 3019261 BENEFICIAR: Primăria municipiului Caracal Stoenescu Constantin

PLAN URBANISTIC ZONAL

IN VEDERA OBTINERII

AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE

PENTRU LOCUINTA -

STR. RECONSTRUCTIEI NR.38 A -

municipiul Caracal

mailto:[email protected]


FOAIE DE GARDA

NUMĂR PROIECT: DU 438 din mai 2014

DENUMIREA LUCRĂRII: Plan Urbanistic Zonal - în

vederea obținerii autorizației

de construire pentru locuință

– Str. Reconstrucției nr 38 A,

municipiul Caracal

FAZA: PUZ

LOCALITATEA: Municipiului Caracal

BENEFICIAR: Primăria Municipiului Caracal

Stoenescu Constantin

PROIECTANT: S.C. MINA M COM S.R.L

COLECTIV DE ELABORARE :

ŞEF PROIECT: Arh. Valer Crișan

PROIECTAT: Urb. Valer Crișan

Urb. Daniel Jotu


BORDEROU

PIESE SCRISE

1. Foaie de gardă

2. Borderou

3. Memoriu General

4. Regulament Local de Urbanism

PIESE DESENATE

1. PLANŞA 0 – Încadrare în teritoriu

2. PLANŞA 1 – Situație existentă

3. PLANŞA 2 – Reglementări urbanistice – zonificare

4. PLANŞA 3 – Reglementări – echipare edilitară

5. PLANŞA 4 – Proprietatea asupra terenurilor


CUPRINS

MEMORIU GENERAL ...................................................................................................................... 4 CAPITOLUL I - INTRODUCERE .......................................................................................................... 4

1.1. Date de recunoaștere a documentației ............................................................................... 4 1.2. Obiectul P.U.Z. ....................................................................................................................... 4 1.3. Surse documentare ................................................................................................................ 5

CAPITOLUL II – STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ................................................................. 6 2.1. Evoluția zonei.......................................................................................................................... 6 2.2. Încadrarea În localitate .......................................................................................................... 7 2.3. Elemente ale cadrului natural ............................................................................................... 7 2.4. Circulația ................................................................................................................................ 11 2.5. Ocuparea terenurilor ............................................................................................................ 11 2.6. Echipare edilitară .................................................................................................................. 12 2.7. Probleme de mediu .............................................................................................................. 12 2.8. Opțiuni ale populației ........................................................................................................... 12

CAPITOLUL III – PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ............................................ 13 3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare ............................................................................ 13 3.2. Prevederi ale P.U.G. ............................................................................................................ 13 3.3. Valorificarea cadrului natural .............................................................................................. 14 3.4. Modernizarea circulației ...................................................................................................... 14 3.5. Zonificarea funcțională – reglementări, bilanț teritorial, indici urbanistici ..................... 14 3.6. Dezvoltarea echipării edilitare ............................................................................................ 15 3.7. Protecția mediului ................................................................................................................. 15 3.8. Obiective de utilitate publică ............................................................................................... 16

CAPITOLUL IV – MĂSURI ÎN CONTINUARE ................................................................................. 16 REGULAMENT LOCAL DE URBANISM ..................................................................................... 17

CONDITII DE APLICARE ............................................................................................................. 17

Situaţii speciale şi derogări de la prevederile regulamentului ................................................. 17

LI 3 - LOCUINTE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, IN ZONE DE RESTRUCTURARE ................................................................................................... 17


MEMORIU GENERAL

CAPITOLUL I - INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaștere a documentației

DENUMIREA LUCRĂRII:

Plan Urbanistic Zonal - în vederea obținerii

autorizației de construire pentru locuință –

Str. Reconstrucției nr. 38A - municipiul

Caracal

BENEFICIAR: Primăria Municipiului Caracal

Stoenescu Constantin

PROIECTANT: S.C. MINA M COM S.R.L. - Bucuresti

NR. PROIECT: DU 438

DATA ELABORĂRII: mai 2014

1.2. Obiectul P.U.Z.

Solicitări ale temei-program

Prezentul studiu este întocmit pentru faza P.U.Z și analizează zona

cuprinsă în UTR LI3 dintre străzile Mircea Vodă, Rahovei, Recostructiei, Petru

Maior, Grigore Alexandrescu. Terenul ce a generat PUZ este în suprafață totală

de 1.367m2, situat în partea de sud a municipiului Caracal, cu deschidere la str.

Reconstrucției.

Tema-program a documentației este de a stabili regulile de ocupare a

terenului, de amplasare a construcțiilor și amenajărilor aferente acestora pentru

a decela condițiile in care devine construibil lotul proprietatea domnului

Stoenescu Constantin, în vederea:

o Amplasării clădirilor față de construcțiile de pe parcelele adiacente

o Stabilirii oportunității păstrării interdicției temporare de construire pe

parcela inițiatorului sau renunțării la această interdicție;

o Raportării clădirilor la viitoare dezmembrări de parcele în vederea

realizării unui drum nou și a reparcelării;

o Construirii locuințelor indiviuale, care implică:

- Racordarea construcțiilor la reţelele de utilităţi;


- Retragerea față de aliniament și față de limitele laterale și

posterioare;

- Realizarea unei imagini arhitecturale de calitate;

Realizarea obiectivelor propuse este justificată din următoarele puncte de vedere:

Premizele de dezvoltare ale localităţii au crescut, zona rezidențială generând o tendință de extindere prin ocupare extensivă a loturilor ocupate actual de folosință agricolă în interiorul intravilanului.

Realizarea constructiilor pe baza de proiecte tehnice întocmite respectând normele și normativele în vigoare, de proiectanți autorizati cu efectuarea prealabilă de studii geotehnice, asigură dezvoltarea coerentă a zonei studiate.

Folosinta actuală a terenului este teren agricol intravilan.

Documentația tratează toate elementele necesare funcționării în

concordanță cu normativele actuale. De asemenea, s-a acordat atenție

deosebită rezolvării fluxurilor de circulație auto și pietonale, respectării normelor

P.S.I. și de Protecția Mediului etc. în conformitate cu cerințele normativele și

reglementărilor specifice.

Prevederi ale programului de dezvoltare a localității pentru zona studiată

Conform Planului Urbanistic General – Municipiul Caracal, aprobat cu

H.C.L. nr. 03/30.01.2014, elaborat S.C. MINA M COM S.R.L. Bucureşti, terenul

din Str. Reconstrucției nr. 38A, ce a generat P.U.Z. este amplasat în Subzona

LI3 - locuinte individuale si colective mici, cu maxim P+2 niveluri, in zone

de restructurare, pentru care s-a propus dezvoltarea următoarelor elemente:

- Amenajarea și extinderea circulației carosabile;

- Construirea de locuințe individuale;

- Mărirea densităţii de locuire;

- Amenajarea domeniului public la nivel urban.

1.3. Surse documentare

Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior P.U.Z.

o Planului Urbanistic General – Municipiul Caracal, aprobat cu H.C.L. nr. 03/30.01.2014 elaborator S.C. MINA M COM S.R.L. Bucureşti;

o Ridicare topografică – elaborator S.C. CORNEL & CORNEL

TOPOEXIM S.R.L.;


Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu P.U.Z.

Nu este cazul.

Date statistice

Nu este cazul.

Proiecte de investiţii elaborate în domeniu ce privesc

dezvoltarea urbanistică a zonei

În vederea dezvoltării zonei s-au făcut diferite locuințe în zona străzii

Grigore Alexadrescu prin schimbarea destinație din teren agricol în curți

construcții.

CAPITOLUL II – STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. Evoluția zonei

Date privind evoluția zonei

Este o zona slab construită în raport cu suprafaţa terenului aferent cu

funcțiunea de locuire având incluse și terenuri agricole.

Parcela ce a generat PUZ-ul are forma patrulatera cu dimensiunile de

11.06m x 132.40m x 9.44m x 132.12m.

Caracteristici semnificative ale zonei, relaționate cu evoluția localității

Zona de sud - respectiv zona studiată - a cunoscut o evoluție

semnificativă în ultimii 20 de ani. Astfel, s-au construit locuințe noi, au fost

modernizate construcții existente, s-au făcut investiții dezvoltându-se

preponderent sectorul de servicii.

Potențial de dezvoltare

Amplasat în zona de sud a Caracalului, zona studiată conține ilouri urbane de dimensiune mare construite preponderent pe conturul acestora dispunând astfel de un stoc de teren ce poate fi valorificat prin reparcelare și îndesire, în zona interiora a acestora.

Prin mărirea gradulului de accesibilitate dinspre străzile exterioare cât și modernizarea și extinderea celor interioare terenul agricol din spatele locuințelor este un real potențial sub aspectul dezvoltării și modernizării zonei – realizarea, eficientizarea și exploatarea rețelelor edilitare.

Totuși, în acest moment nu s-a putut realiza un consens al proprietarilor pentru dezvoltarea imobiliară a zonei iar autoritatea locală nu are inclusă printre


prioritățile imediate elaborarea studiilor si proiectelor necesare declarării utilității publice.

2.2. Încadrarea În localitate

Poziția zonei față de intravilanul localității

Terenul este situat în intravilanul municipiului Caracal, unul din poli

economici alături de Slatina ai județului Olt.

În raport cu intravilanul existent al municipiului Caracal – aprobat prin

P.U.G.– Municipiul Caracal, cu H.C.L. nr. 03/30.01.2014, zona studiată se află

la sud-vest de limita zonei centrale.

Relaționarea zonei cu localitatea

Amplasată în sudul localității, zona studiată beneficiază de o bună

accesibilitate rutieră, str.Reconstrucției debușând în str.Rahovei (DJ 542), care

face legătura cu sud-vestul județului - comuna Redea și mai departe cu sudul

jud.Dolj (Dăbuleni).

2.3. Elemente ale cadrului natural

Relieful

Municipiul Caracal aparţine Câmpiei Romanaţiului, subunitate a Câmpiei

Olteniei, în marginea estică a subdiviziunii geografice numită Câmpul Leu-

Rotunda. Acest câmp este o prelungire spre sud a Piemontului Getic şi are

aspect peninsular fiind înconjurat la est de Olt, la sud de Dunăre şi la vest de

Jiu.

Nivelul câmpului are în vatra orașului 120-130 m altitudine absolută iar

terasa Caracal 90-93 m faţă de nivelul mării. Contactul dintre acestea este

marcat prin prezenţa satelor care se înşiră de la Caracal până la Urzica, formând

un arc de convexitate spre sud-est. Terasa Caracal de 27-35 m, este una din

terasele Oltului ce se racordează la acelaşi nivel de terasă a Dunării cu terasa

Băileşti. Vatra oraşului şi partea de vest a extravilanului se află pe câmpul înalt,

iar zona preindustrială a oraşului, în timp ce partea de est a extravilanului se

află pe terasa Caracal.

Media altitudii reliefului este de 95 m, cea maximă întâlnită în nord-vestul

oraşului este de 137 m în dealul Foişorul Caracal, iar altitudinea minimă este de

90,9 m, întâlnită în estul oraşului, către valea Oltului

Panta generală a reliefului are o înclinare nord-vest – sud-est. Valea

pârâului Gologan este puţin adâncită cu versanţi care nu depăşesc 10 metri, şi


cu o pantă mică de scurgere, între 105 m altitudine la atingerea teritoriului

municipiului, 101 m în zona parcului şi 90,9 m la marginea estică.

Morfologia actuală a câmpiei din zonă a fost determinată şi de acţiunea

vântului, care a dus la formarea dunelor şi depunerea stratului de loess.

Acţiunea agenţilor externi în depozitele de loess este reprezentată prin

mici martori de eroziune movile, crovuri şi văi puţin adâncite, în mare parte lipsite

de apă sau cu debite intermitente.

Rețeaua hidrografică

Râurile importante din zona Caracal:

o Oltul la aproximativ 12 km depărtare de oraş.Este unul dintre râurile mari din România. În acest sector Oltul primeşte pe dreapta ca afluenţi râul Teslui şi pârâul Gologan. Debitul mediu multianual înregistrat la Stoeneşti este de circa 174 m3/s. Debitul maxim anual provine în majoritate din ploile de primăvară şi este de 2.700-3.000 m3/s. Debitul mediu zilnic minim anual variază între 24-29 m3/s.Fenomenul de iarnă are o durată de 40 de zile din care podul de gheaţă ajunge la circa 18-20 zile. Din punct de vedere al regimului chimic, Oltul face parte din categoria apelor bicarbonatate cu mineralizare mijlocie (200-250 mg/l).18 Caracteristica văilor afluentilor Oltului din zona Caracal este adâncimea mică şi paralelismul pe direcţia NV-SE.

o Tesluiul afluent al Oltului care trece pe la N-E de oraş.Tesluiul drenează satele din nordul oraşului şi se varsă în Olt, lângă localitatea Fărcaşele. Debitul multianual al Tesluiului înregistrează valori de 140 m3/s. Debitul maxim este de circa 290 m3/s, iar debitul zilnic minim anual este de 0,5 m3/s.

o Pârâul Gologan -centrul orașului, denumit de localnici şi pârâul Caracal.Gologanul are obârşia în satul Grozăveşti, comuna Drăghiceni. Este singura apă permanentă de suprafaţă din teritoriul administrativ al municipiului Caracal. Pârâul are direcţia de scurgere paralelă cu cea a Tesluiului, adică NV-SE şi străbate oraşul prin zona centrală, îndreptându-se spre Olt, care-i colectează apele şi cu care confluează la sud de localitatea Stoeneşti. În mare parte cursul pârâului Gologan a fost canalizat, pentru o mai bună igienizare a oraşului.Iniţial, pârâul avea o vale puţin adâncită, denivelată cu 5-10 m faţă de nivelul câmpiei din jur, cu debite mici şi variabile. De-a lungul pârâului au fost construite o serie de baraje artificiale în spatele cărora se află un şir de lacuri artificiale cum sunt: lacul Grozăveşti, lacul Drăghiceni, lacul Obogeanu (în nordul parcului oraşului), lacul din parcul Poroineanu, lacul Opincaru (situat în partea de est a oraşului). Apa acestor lacuri este folosită în sistemele de irigaţii ale unităţilor agricole din zonă, iar lacul din parc are scop recreativ. Pârâul Gologanu colectează apele menajere ale oraşului şi apele reziduale din zona industrială, de aceea calitatea apelor sale este afectată în prezent de un


oarecare grad de poluare. Pentru a deversa apa cât mai curată în râul Olt a fost necesară construirea unei staţii de epurare în partea de est a oraşului.

Clima

Zona geografică în care se află oraşul Caracal are un climat temperat-continental, cu uşoare influenţe submediteraneene.

Dintre factorii climatogeni, deosebit de importantă este radiaţia solară sub formă globală, deoarece constituie sursa energetică ce stă la baza tuturor proceselor şi fenomenelor climatice. Radiaţia solară totală se ridică în zonă la aproximativ 130.000 kcal/cm2, în aceasta încadrându-se atât radiaţia solară cât şi radiaţia difuză. Această radiaţie influenţează pozitiv procesul de vegetaţie al plantelor. Energia calorică maximă se întâlneşte în lunile iunie-iulie, iar cea mică în lunile ianuariefebruarie. Stratul de zăpadă persistă puţin timp, albedoul solurilor negre este de 7%. Vara, cerul fiind mai senin, energia calorică ajunge la sol şi are valori mai mari, în schimb cerul este mai acoperit şi creşte radiaţia difuză, scăzând cantitatea de energie solară.

În Caracal, climatul local este influenţat iarna de anticiclonul siberian, crivăţul, uneori aduce geruri mari. Vara se întâlneşte circulaţia ciclonulul tropical african care permite pătrunderea maselor de aer cald, manifestat deseori de vânturi calde şi uscate.

Factorii dinamici care influenţează timpul din zona Caracal sunt reprezentaţi de formaţiunile barice ce se deplasează deasupra ţării noastre, în sud-vestul acesteia.

o Temperatura medie anuală este de 11 °C; o Temperatura minimă absolută este de - 31°C; o Temperatura maximă absolută este de + 40.5°C;

Regimul precipitaţiilor este deficitar (400 - 500 mm), cu perioade lungi de secetă (80 - 100 zile) întâlnite de obicei la începutul şi sfârşitul perioadei de vegetaţie. Vânturile sunt influenţate de relief. Valea Oltului canalizează curenţii de aer pe direcţiile nord — sud. În timpul iernii predomină vânturile geroase dinspre stepa rusă (Crivaţ), în est iar din sud-vest bate Austrul care are intensitatea mai mică decât Crivaţul şi prevesteşte seceta. Un alt aspect îl constituie ploile torenţiale care în această zonă sunt rare şi de obicei nu ridică probleme din punct de vedere al fenomenelor de eroziune sau al băltirii apelor. Grindina cade în general în cantităţi mici şi de mărime redusă în timpul verii iar atunci când aceasta apare conduce la producerea unor agube însemnate. Precipitaţiile sub formă de zăpadă încep să cadă în prima decadă a lunii noiembrie şi continuă până la sfârşitul lunii martie, numărul de zile fiind în jumătatea sudică sub 20, iar în cealaltă jumătate cu puţin peste 20. Stratul de zăpadă ce se menţine pe sol în majoritatea zilelor unei luni se poate considera în intervalul decembrie-februarie, însă stratul este discontinuu, datorită atât


acţiunii de spulberare şi troienire de către vânt, cât şi a oscilaţiilor mari ale regimului termic determinat în special de invaziile calde din timpul iernii care conduc la topirea rapidă a acesteia.

Vântul alături de precipitaţiile deosebit de abundente, ploile torenţiale, grindina, reprezintă factorul natural dăunător pentru agricultură. Dacă se urmăreşte regimul eolian pe o perioadă îndelungată de timp, se observă că direcţia predominantă a vântului este din N-E (crivăţul) care are o frecvenţă medie de 13,6% şi din vest şi sud-vest (austrul) cu o frecvenţă medie de 11,9%, fiind canalizat de-a lungul văii Oltului.Crivăţul bate iarna din direcţia N-E şi N, spulberând adesea zăpada provocând descoperirea semănăturilor de toamnă. Austrul este un vânt cald, secetos, vara aduce arşiţă dar şi umezeală. Lunile în care bat frecvent vânturile sunt: februarie, aprilie, octombrie, decembrie. Viteza medie multianuală a vântului este de 2-4 m/s. În concluzie, condiţiile climatice din zona municipiului Caracal au fost şi sunt deosebit de favorabile desfăşurării activităţilor umane şi implicit mediului de habitat.

Zona de încarcare cu zapadă: valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este de 2,0 kN/mp (conform Codului de proiectare, indicativ C.R. 1-1-3-2005)

Condiții geotehnice

Din punct de vedere geologic, oraşul Caracal apartine platformei Moesice, unde apar la zi depozite cuaternare, începând cu pleistocenul mediu.

În adâncime au fost interceptate de foraje şi identificate în aflorimente prezente în zonele adiacente, depozite mai vechi din cuprinsul fundamentul Platformei Moesice.

Fundamentul cristalin de vârstă Proterozoic superior (Pts), cuprinde şisturi epimetamorfice cloritoase.

Cuvertura debutează cu depozite detritice atribuite Ordovicianului şi eventual unei părţi a Cambrianului.

Conform studiilor stratigrafice au fost stabilite mai multe cicluri majore de sedimentare.

Ciclul Ordovician — Carbonifer prezintă caracter predominant detritic, doar în Silurian şi Devonianul inferior, în rest prezintă un caracter pelitic.

Din Devonioanul superior până în Namurian, sedimentarea este predominant carbonatică (dolomitic calcaroasă cu nivele evaporitice), iar în restul carboniferului revine sedimentarea detritică cu episoade cărbunoase pe alocuri.Grosimea depozitelor corespunzătoare acestui ciclu este variabilă.

Localitatea acestui teritoriu administrativ al municipiului Caracal, aflat în teritoriu judeţului Olt se află, conform Cod de proiectare seismică partea I, Indicativ P100/1 – 2013, având:

Valoarea de vârf a acceleraţiei a terenului pentru IMR=225 ani - ag = 0,20g;


Perioada de control (colţ) Tc = 1,0 sec;

Intensitatea seismică Iech este de VIII, grade MSK-64.

Riscuri naturale

Conform PUG Municipiul Caracal nu este cazul. 2.4. Circulația

Aspecte critice privind desfășurarea, circulației în zonă

Terenul studiat face parte din ilotul mărginit de străzile Petru Maior,

Mircea Vodă, Rahovei (DJ 542) și Reconstrucției și este penetrat de strada

Grigore Alexandrescu spre centru.

Principalele probleme ale circulațiilor din zona studiată sunt:

- Profil redus de 5,0 până la 7,0 m pe strada Grigore

Alexandrescu

- Lipsa îmbrăcăminții asfaltice pe străzile Petru Maior și

Reconstrucției;

Necesități de modernizare a traseelor existente și de realizare a unora noi

Este necesară modernizarea străzilor existente potrivit PUG.

2.5. Ocuparea terenurilor

Principalele caracteristici ale funcțiunilor ce ocupă zona

În zonă se regăsesc atât servicii și comerț (zona M1), cât și locuințe

individuale, amplasate în regim izolat (LI2 si LI3).

Parcela inițiatorului este inclusă în subzona LI3, caracterizată prin

amplasarea izolată a construcțiilor cu funcțiuni rezidențiale și existența unor

grădini ample.

Relaționări între funcțiuni

În zona analizată nu s-au remarcat disfuncționalități din punct de vedere

al relaționării, fiind numai locuințe și funcțiuni complementare admisibile.

Gradul de ocupare a zonei cu fond construit

Condiționată doar de străzile perimetrale și de limita loturilor dezvoltarea

cu construcții nu a fost intensivă ci doar perimetrală.


Aspecte calitative ale fondului construit

Nu este cazul.

Asigurarea cu servicii a zonei, în corelare cu zonele vecine

Zona prezintă o bună deservire cu servicii de interes general datorită

apropierii de zona centrală. De asemenea, pentru viitor se prevede extinderea

serviciilor în zonă pe str.Rahovei.

Asigurarea cu spații verzi

În prezent, în zona analizată există spații verzi sub forma de grădini și

livezi și vegetație. Plantațiile de aliniament stradal au o dezvoltare redusă.

Existența unor riscuri naturale în zona studiată sau în zonele vecine

Conform capitolului 2.3. Elemente ale cadrului natural, în zona analizată

nu există riscuri naturale.

Principalele disfuncționalități

Principalele disfuncționalități remarcate sunt gradul redus de ocupare al

terenurilor și disfuncționalitățile specifice tramei stradale: lipsa fluidității

circulațiilor carosabile în interiorul iloului urban (str Grigore Alexandrescu), lipsa

modernizări unor drumuri (Petru Maior și Reconstrucției).

2.6. Echipare edilitară

Terenul analizat este situat într-o zonă cu dotări tehnico-edilitare -

alimentare cu apă, canalizare, distribuție gaze naturale, alimentare cu energie

electrică, telefonizare, acestea având capacitatea de a fi extinse.

2.7. Probleme de mediu

Principalele probleme de mediu constatate în municipiul Caracal au fost

poluarea fonică și cu noxe generată de traficul intens în special de la sfârșitul

săptămânii și praful degajat pe străzile fără îmbrăcăminte asfaltică (Petru Maior

și Reconstrucției).

2.8. Opțiuni ale populației

Prin strategia de dezvoltare spațială cuprinsă în Planul Urbanistic

General s-a propus restructurarea zonelor de locuit cu grad slab de ocupare (cu


parcelar de tip rural de locuințe cu gospodării) în vederea dezvoltării coerente a

funcțiunii de locuire.

Conform discuțiilor cu locuitorii orașului și reprezentanți ai autorității

locale a rezultat că locuitorii zonei nu sunt receptivi la o dezvoltare de tip intensiv

(urban) a zonei, în această etapă.

CAPITOLUL III – PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare

Studiu geotehnic

Nu este cazul la această fază.

Studiu istoric

Conform studiului isotric aferent PUG municipiul Caracal, zona studiată

este în afara zonei istorice protejate.

Studiu de circulații

S-a mpropus modernizarea străzilor la gabaritele stabilite prin PUG Municipiul Caracal.

3.2. Prevederi ale P.U.G.

Conform Planului Urbanistic General – Municipiul Caracal, aprobat cu

H.C.L. nr. 03/30.01.2014 elaborator S.C. MINA M COM S.R.L. Bucureşti,

terenul studiat este situat în intravilanul Municipiul Caracal, în Subzona LI3.

Funcțiuni reglementate: locuinţe individuale si colective mici cu

maxim P+2 niveluri in zone de restructurare:

Potrivit regulamentului local de urbanism aferent PUG-ului, sunt propuse,

printre altele:

locuinte individuale, cu sau fara spatii pentru profesiuni liberale;

locuinte colective cu maxim P+2 niveluri, cu sau fara spatii

comerciale la parter;

gradinite, afterschool (in cazul ansamblurilor cu minim 100 unitati

locative sau in cele cu confort ridicat, indiferent de marime)

spatii pentru ingrijire personala (in cazul ansamblurilor cu minim

100 unitati locative sau in cele cu confort ridicat, indiferent de

marime)

spatii verzi amenajate, plantate cu specii care contribuie la

ameliorarea climatului

locuri de joaca pentru copii;

spatii pentru sport si recreere


mobilier urban;

spaţii libere pietonale;

Recomandări pentru construcţiile existente

- Pana la realizarea documentatiei de urbanism se instituie interdictie temporara de construire pentru amplasarea de constructii si amenajari cu caracter definitiv la o adancime mai mare de 50 m de aliniament si pe traseele propuse ale drumurilor de acces in interiorul cvartalelor.

Indici privind utilizarea terenului, subzona LI3:

POT: 30%

CUT:0,90 ADC/m2

Regim de înălțime: P+2E

Înălțime la cornișă: 10,0m

Înălțime la coamă: 15,0m

Raportul între laturile terenului minim 1/3 ÷1/5

3.3. Valorificarea cadrului natural

Prin soluția propusă s-a avut în vedere valorificarea terenului și integrarea terenurilor în compoziția urbană rezidențială a ansamblului. De asemenea, tipul de acoperire propus este specific zonelor urbane, accentuând astfel profilul rezidențial.

3.4. Modernizarea circulației

La terenul din str.Reconstructiei nr.38 A, accesul carosabil și pietonal

se realizează din str. Reconstrucției.

Profilul stradal se propus pentru strada este cel prevăzut în PUG astfel:

- Str.Reconstrucției – un profil de 12,00m, din care: carosabil de

6,00m (câte o bandă pe sens de câte 3,00m), spațiu verde 1,50m

pe ambele părți și trotuar pe ambele părți ale carosabilului, de câte

1,50m fiecare;

Circulația pe toate străzile se va face în dublu sens. La intersecțiile de

două drumuri se vor asigura triunghiurile de vizibilitate.

3.5. Zonificarea funcțională – reglementări, bilanț teritorial, indici urbanistici

Amplasamentul fiind unul cvasi central s-a optat pentru o utilizare

intensivă a terenurilor, realizându-se un P.O.T. și C.U.T. mediu.

Se propun următoarele:

Subzona LI3 (Subzona locuinţelor individuale si colective mici cu

maxim P+2 niveluri in zone de restructurare):

Se propun următoarele tipuri de intervenții:


Construirea unui corp de clădire destinată locuirii, cu regim de înălțime

corelat cu distanțele față de vecinătăți, astfel încât să se satisfacă

condițiile de însorire, potrivit Ordinului ministrului Sănătății

nr.119/1014;

Modelarea fațadelor în acord cu arhitectura zonei;

Indici maximali propuși:

POT: 30%

CUT:0,90 ADC/m2

Regim de înălțime maxim: P+2E

Înălțime la cornișă maxim: 10,0m

Înălțime la coamă maxim: 15,0m

Subzona T1 (Transport rutier):

În această subzonă se propun următoarele tipuri de intervenții:

Conturarea și modelarea circulației carosabile și pietonale în zonă în

raport cu funcțiunea de locuire.

Indici maximali propuși:

POT: nu e cazul, nu sunt incinte aferente funcțiunii de transport

rutier

CUT: nu e cazul, nu sunt incinte aferente funcțiunii de transport

rutier

Regim de înălțime: nu e cazul, nu sunt incinte aferente funcțiunii

de transport rutier

Înălțime la cornișă: nu e cazul, nu sunt incinte aferente funcțiunii

de transport rutier

3.6. Dezvoltarea echipării edilitare

Se va realiza:

racordarea la sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă.

racordarea la sistemul centralizat de evacuare a apelor uzate și a

apelor pluviale.

racordarea la rețeaua de distribuție a energiei electrice.

racordarea la rețeaua de distribuție a gazelor naturale.

după caz, branșamente la rețeaua de telefonie fixă.

3.7. Protecția mediului

Construcțiile ce vor fi realizate pe amplasamentul studiat nu vor produce

poluări ale aerului și apei și nu vor produce zgomote peste nivelul prevăzut de

norme pentru zona de locuit.


Noxele evacuate după arderea gazului metan se încadrează în limitele

impuse de normele în vigoare. Evacuarea gazelor arse de la centralele termice

se va face conform normativelor în vigoare.

Se va restrânge la strictul necesar mineralizarea terenului. Spațiile verzi

ce se vor amenaja în incintă vor ocupa minim 30% din suprafață acesteia.

3.8. Obiective de utilitate publică

Potrivit datelor furnizate de beneficiari, terenul studiat include:

- domeniul public al municipiului Caracal – terenuri aferente căilor de

comunicație – drumuri publice;

- proprietate privată a persoanei fizice Stoenescu Constantin în suprafață

totală totală de 1.367m2.

CAPITOLUL IV – MĂSURI ÎN CONTINUARE

Terenul inițiatorului este liber de construcții, fiind înscris în categoria de

folosință teren agricol intravilan. Prin acastă documentație se propune

valorificarea superioară a acestuia prin construirea unei locuințe.

Propunem ridicarea interdictiei temporara de construire pentru amplasarea de constructii si amenajari cu caracter definitiv cu exceptia traseul drumul propus pe distanta de 5 m de o parte si de alta a axului propus.

Lucrările de modernizare a străzilor se vor executa după terminarea

lucrărilor tehnico-edilitare subterane, pentru a evita desfacerile ulterioare pentru

pozarea lucrărilor subterane și pe baza unui program corelat cu programul de

construcții și instalații, respectându-se prevederile tehnice de execuție din

normativele și standardele în vigoare

Soluția propusă are în vedere restrângerea la strictul necesar a

suprafețelor mineralizate și realizarea de spații verzi în incintă.

întocmit

arh. Valer Crișan


REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

CONDITII DE APLICARE

Prezentul regulament este unul local şi are un caracter obligatoriu. Prevederile sale permit autorizarea directă. În cazul operaţiunilor urbanistice importante ca arie, volum de construcţii şi complexitate a lucrărilor de infrastructură tehnică, prezentul regulament va fi detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate şi aprobate conform legii.

In zonele existente cu parcelar de tip rural (locuinte cu gradini pe parcele inguste si lungi) prin PG s-a se propus o restructurare/ remodelare urbanistica ce implica operatiuni urbanistice ample si etapizate; in aceste zone este instituita o interdictie de constructie temporara pentru constructii noi in adancime si pe traseul orientativ al drumurilor propuse pana la elaborarea unor planuri urbanistice zonale care sa detalieze reglementarea fiecarei zone. Terenul ce face obiectul prezentului studiu se află într-o astfel de zonă. Ca urmare, studiul a analizat oportunitatea păstrării interdicției de construire.

Situaţii speciale şi derogări de la prevederile regulamentului

Parcelarea terenului nu se poate admite decât în urma elaborării unui nou PUZ. Nu se admite depășirea volumului construit maxim stabilit prin prezentul regulament. Interdicții de construire și operațiuni urbanistice importante se pot stabili numai în urma realizării unui studiu (PUZ) la nivelul întregului ilot (cvartal) format între străzile Rahovei- Reconstrucției – Petru Maior – Mircea Vodă. Inserția unor funcțiuni cu impact semnificativ asupra zonei se pot realiza în condițiile alineatului anterior. Derogări de la prevederile privind retragerile laterale se admit numai în urma elaborării și aprobării unui PUD, potrivit legii.

LI 3 - LOCUINȚE INDIVIDUALE ȘI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, ÎN ZONE DE RESTRUCTURARE

CARACTERISTICI GENERALE, conform PUG: Subzona de locuit situată în zonă de restructurare.

Până la realizarea documentației de urbanism se instituie interdictie temporară de construire pentru amplasarea de construcții și amenajari cu caracter definitiv la o adancime mai mare de 50 m de aliniament si pe traseele prezumtive ale drumurilor de acces in interiorul cvartalelor.


AMENDARE PRIN PREZENTUL PUZ: Ridicarea interdictiei temporara de construire pentru amplasarea de

constructii si amenajari cu caracter definitiv pana la o adancime de 50 m fata de aliniament si pe traseul prezumtiv al drumului de acces pentru imobilul din strada reconstructiei nr. 38A:

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALA

ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE - locuinte individuale, cu sau fara spatii pentru profesii liberale;

- locuinte colective mici cu maxim P+2 niveluri, cu sau fara spatii

comerciale la parter;

- gradinite, afterschool (in cazul ansamblurilor cu minim 100 unitati locative

sau in cele cu confort ridicat, indiferent de marime)

- spații comerciale de proximitate precum și spatii pentru ingrijire personala

cu Scom≤150 mp

- spatii verzi amenajate, plantate cu specii care contribuie la ameliorarea

climatului

- locuri de joaca pentru copii;

- spatii pentru sport si recreere de uz propriu

- mobilier urban;

- spaţii libere pietonale;

- orice alte functiuni stabilite prin PUZ

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI - Utilizările prevăzute la art.1, ce necesită mai mult de 3 locuri de parcare

potrivit capitolului 2.7.1.1. din RLU aferent PUG aprobat, se pot autoriza

numai în urma detalierii reglementărilor printr-un PUD, potrivit legii

- Se admit anexe gospodărești de tip urban: garaje pentru autoturisme

(max.2 locuri), magazii, șoproane, bucătării de vară, adăposturi (cotețe)

pentru animale de pază și companie (numărul maxim de animale de paza

si companie permis in zona de locuit se aproba prin hotarare de catre

consiliul local), anexe de agrement: pergole, chioșcuri, sere de agrement,

piscine și alte asemenea

- Anexele gospodărești de tip rural (pentru creșterea animalelor de

producție și depozitarea produselor agricole) se pot amplasa cu

respectarea reglementărilor din OMS 119/2014 și numai în construcții cu

caracter provizoriu

ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE - activităti generatoare de disconfort pentru locuitori (incomode prin emisii

de noxe, nivel de zgomot, trafic), cum ar fi functiuni de productie, unele

categorii de alimentatie publică, depozite de marfă, ateliere de reparatii

etc.;


- se interzice schimbarea destinatiei spatiilor comune ale imobilelor avand

functiunea de circulatie, holuri, accese, culoare, ganguri, curti interioare,

casele scărilor etc.;

- curățătorii chimice;

- depozitare en-gros sau mic-gros;

- depozitări de materiale refolosibile;

- platforme de precolectare a deseurilor urbane;

- depozitarea pentru vanzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile

sau toxice;

- activităţi productive care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul

vizibil din circulaţiile publice;

- autobaze şi staţii de întreţinere auto;

- stații de betoane;

- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spatiile

publice si constructiile învecinate;

- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea necontrolată

a apelor meteorice sau care împiedică evacuarea si colectarea acestora.

- orice alte utilizari care nu sunt incluse la articolele 1 si 2

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI) Se aplica prevederile minimale prevazute în Tabelul 2 Conditii minime de construibilitate in zona de restructurare Li3

CONDIŢII MINIME DE

CONSTRUIBILITATE

REGIM DE

CONSTRUIRE U/M OBSERVAŢII

INSERTII si PARCELĂRI/REPARCELARI P –P+2 NIVELURI- CONFORM PUG/PUZ

front minim Înşiruit 8 metri*

POT maxim în zone

exclusiv rezidenţiale cu P -

P+2 niveluri = 30%

cuplat, izolat 12 metri*

suprafaţa minimă

înşiruit 200 mp*

cuplat 250 mp*

izolat 300 mp*

raport între lăţimea şi adâncimea

parcelei

cel puţin egal

maxim 1/5**

Tabelul 2 Conditii minime de construibilitate in zona de restructurare Li3

*Dimensiunile minime din tabelul de mai sus admit o toleranță de 10%. **Valori orientative pentru parcelele existente și obligatori în cazul parcelărilor realizate după aprobarea PUG.


Fig. 1 Ilustrare insertii si reparcelari in zona Li3

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT Amplasarea construcțiilor principale:

- amplasarea cladirilor se va face retrasa de la aliniament, potrivit caracterului

strazii, cu respectarea retragerii caracteristice si in conditiile

- Retragerea construcției va respecta alinierea existentă a construcțiilor,

potrivit planșei de PL. 2 Reglementari urbanistice - zonificare

- retragerea minima admisibila este de 3,0 m de la aliniament, iar cea maximă

este de 8,0 m, daca nu intervine regula alipirii obligatorii la calcanul

construcției învecinate;

- banda de construibilitate are o adancime de max. 20,0 m de la alinierea

cladirilor

Amplasarea anexelor:

- Anexele se amplasează obligatoriu retrase de la aliniament, cu retragerea

mai mare sau egală cu a construcțiilor principale

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE şi POSTERIOARE ALE PARCELELOR Distanțe minime față de limitele laterale și de fund ale parcelelor pentru

construcții principale izolate:

- minim 5m față de limita de fund a parcelei

- minim 3m față de o limita laterală a parcelei

- minim 1m față de cealaltă limita laterală, pentru perete fără ferestre cu

vedere sau 2,0 m pentru perete cu ferestre cu vedere.


- La stabilirea retragerilor laterale se va avea în vedere ca distanțele dintre

clădirile de pe parcelele adiacente să respecte condițiile de însorire din OMS

119/2014 (distanța dintre clădiri va fi minim inălțimea cladirii celei mai înalte

sau distanța se stabilește în baza unui studiu de însorire)

- Este obligatorie cuplarea la calcan a construcțiilor situate în banda de

construibilitate potrivit regulii calcanului din RLU PUG.

Distanțe minime față de limitele laterale și de fund ale parcelelor pentru anexe

gospodărești

- Pentru anexe gospodărești parter retragerea minimă față de limitele laterale

și limita posterioară este de 1,0 m dacă nu au ferestre cu vedere și 2,0 m

dacă au ferestre cu vedere.

- Pentru anexe gospodărești cu regim de înălțime mai mare de parter se

respectă reglementările specifice construcțiilor principale.

- Se admite adosarea la împrejmuirea opacă a anexelor gospodărești care nu

produc dezagremente, a căror înălțime la coamă nu depășește înălțimea

împrejmuirii și panta învelitorii este orientată spre curtea proprie.

- Se admite cuplarea anexelor gospodărești pe hotar

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELA - intre fatadele inspre care sunt orientate camere de locuit distanta va fi egala cu inaltimea clădirii celei mai înalte măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren dar nu mai puţin de 6.0m;

ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE - parcela va avea asigurat minim un acces carosabil dintr-o circulaţie publica în mod direct - pentru grupari de mai putin de 4 locuinte individuale se admit accese prin servitute de trecere.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR - staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei,

- se va amenaja minim un loc de parcare pentru o locuință cu Scd≤120 mp

și minim 2 locuri de parcare pentru locuințele cu Scd>120 mp

- Pentru alte utilizări vezi normele de parcare de la capitolul 2.7.1.1. din

RLU PUG.

ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLĂDIRILOR - înălţime maxima admisibila la cornişe 10,00 metri (P+2); se admite

suplimentarea cu unul sau doua niveluri dupa cum urmeaza:

- se admite un etaj suplimentar cu condiţia retragerii acestuia în limitele

unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade

- cladirile de colt pot avea inca un etaj suplimentar pe o lungime de 15,00

m de la intersectia aliniamentelor


- în cazul volumelor situate pe colt, la racordarea între străzi avand regim

diferit de înăltime, dacă diferenta este de un singur nivel, se va prelungi

regimul cel mai înalt spre strada secundară pe întreaga parcelă; dacă

regimul diferă cu două sau mai multe niveluri se va realiza o descrestere

în trepte, primul tronson prelungind înăltimea clădirii de pe strada

principală pe o lungime minimă egală cu distanta dintre aliniamente;

- inaltimea maxima la coama: 15,0 m

- Înălțimea maximă a construcțiilor se va corela cu distanța dintre clădiri

pentru a realiza condițiile de însorire (vezi art.6)

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR - clădirile noi se vor integra în caracterul general al zonei şi se vor armoniza

cu clădirile învecinate;

- se vor aplica prescriptiile generale cuprinse la capitolul 2.2.5. Aspectul

exterior al cladirilor din RLU PUG

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARA - toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare; - se va asigura în mod special evacuarea rapida a apelor meteorice

spre canalizarea pluvială, prin sistematizare verticală; Este obligatorie colectarea selectivă a deșeurilor în interiorul parcelei.

- este obligatorie amplasarea noilor retele in subteran

ARTICOLUL 13. - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE - spatiile verzi vor reprezenta minim 30% din suprafata parcelelor

- Terenul liber ramas in afara circulatiilor, trotuarelor, parcajelor se va

planta cu un arbore la fiecare 100 mp; plantarea se va face cu specii care

contribuie la ameliorarea climatului

- se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii

importanti existenti avand peste 4,0m inaltime si diametru tulpinii peste

15,00cm; in cazul taierii unui arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori

in perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere

ARTICOLUL 14. - ÎMPREJMUIRI Pentru locuinte si alte functiuni decat cele de mai sus precum si pentru limite laterale si posterioare se vor respecta următoarele condiții:

împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor respecta înălțimea împrejmuirilor adiacente cu condiția ca inaltimea maxima să nu depășească 2,00 m. Împrejmuirile orientate spre stradă din vor avea un soclu opac cu înălţimea de 30-60 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj metalic, lemn sau un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii si pătrunderea vegetaţiei. Împrejmurile vor putea fi dublate de garduri vii.

Catre limitele laterale si posterioare se vor amplasa de regula imprejmuiri opace cu inaltimea maxima de 2,20 m.

Se interzice utilizarea de elemente prefabricate din beton „decorativ” în


componenţa împrejmurilor orientate spre spaţiul public (garduri prefabricate din beton).

Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE şi UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - POT maxim = 30%;

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) - CUT maxim pentru înălţimi P+2= 0,9 mp ADC /mp teren.

întocmit

arh. Valer Crișan

plan urbanistic zonal - caracal · du 438 - p.u.z. – în vederea obținerii autorizației de...

Documents