Bolile vitei de vie

VIROZE: - scurt-nodarea sau degenerescenta infectioasa a vitei de vie (Marmor viticola sin.Vitis virus 1)BACTERIOZE: - cancerul bacterian (Agrobacterium diobacter p.v.tumefaciens)MICOZE: - mana vitei de vie (Plasmopara viticola) - fainarea vitei de vie (Uncinula necator) - putregaiul alb al radacinilor (Rosellinia necatrix) - putregaiul cenu?iu al strugurilor (Botryotinia fuckeliana f.c.Botrytis - fuckeliana) - eutipoza (uscarea apopleptica) vitei de vie (Eutipa armeniacae , Eutypa lata, - f.c.Cytosporina sp.) Viroze1. Scurt-nodarea, sau degenerescenta infectioasa a vitei de vie. Simptomele apar mai frecvent n plantatiile amplasate pe terenuri argiloase si n anii cu primaveri reci si umede. Plantele infectate cu tulpinile virusului formeaza lastari slab dezvoltati, cu internoduri scurte, asezate n zig-zag. Frunzele apar nghesuite, lastarul are aspectul unei tufe dese. Frunzele sunt mai mici dect cele de pe lastarii sanatosi, sunt deformate, asimetrice, uneori cu inele sau pete de mozaicare. Bacterioze1. Cancerul bacterian Simptomele apar sub forma de tumori, n mod diferentiat, dupa vrsta plantei. La plantele tinere tumorile apar deobicei n zona de calusare dintre altoi si portaltoi si la locul formarii radacinilor principale, n timp ce la plantele mai n vrsta cel mai frecvent pe butucul propriuzis (ariceala).

Micoze1. Mana vitei de vieSimptomele ataculul se pot manifesta pe toate organele aeriene ale plantei: frunze, lastari verzi, crcei, flori, ciorchini si boabe. Pe frunze atacul devine evident cnd ajung la 10-25 cm2 suprafata, cnd au osteolul stomatelor deschis. Frunzele pot fi afectate pna ce mbatrnesc, faza n care capata rezistenta sporita fata de mana.Petele de pe frunze mbraca n diferite faze ale infectiei aspecte variate: n primavara, petele aparute sunt galbene - cu contur difuz (stadiul de pete untdelemnii).Ulterior centrul acestor pete se brunifica, iar frunza capata un aspect ars (stadiul de arsuri pe frunze) Pe partea inferiora a limbului, n dreptul petelor galbene-untdelemnii, apare puful albicios format din conidioforii si conidiile ciupercii. Temperaturile de 20-22C si umiditatea accentuata favorizeaza aparitia fructificatiilor fara trecerea prin faza de pete untdelemnii.Spre toamna, pe frunzele devenite mai rezistente, infectia produce pete mici, colturoase, de 1-2 mm, n dreptul carora tesutul frunzei se brunifica (pete n mozaic).Pe lastarii erbacei si crcei ciuperca produce pete brune, alungite, pe care pe timp umed, apar fructificatiile (conidioforii si conidiile) ciupercii.Pe ciorchinii tineri n conditiile de precipitatii abundente, atacul produce ngalbenirea si acoperirea cu fructificatiile ciupercii, iar pe timp secetos cauzeaza uscarea acestora.Bobitele cu stomatele epidermei deschise, se acopera si ele cu conidiofori si conidii. Infectia produce brunificarea, zbrcirea si caderea boabelor. Infectia pe boabe continua prin patrunderea ciupercii prin stomatele de pe pedicelul bobului si prin rani. 1. Fainarea vitei de vie Simptome: Agentul patogen poate ataca frunzele, lastarii erbacei, ciorchinii sau boabele, n toata perioada de vegetatie a plantei. Pe frunze apare sub forma unui miceliu albicios, care are aspect pulverulent si se ntinde de obicei pe ambele fete ale

limbului. tesuturile frunzei se brunifica sub stratul de miceliu acoperitor. Frunzele afectate nu cad dect toamna. Lastarii erbacei, nelignificati, sunt acoperiti de asemenea cu acelasi miceliu albicios, uneori pulverulent, datorita conidiilor formate. Atacaul pe ciorchini apare sub forma brunificarii si apoi a uscarii acestora pe vreme secetoasa. Bobitele sunt acoperite si ele de psla miceliana, care datorita maririi volumului crapa, pe ele instalndu-se alte microorganisme. Bobitele se usuca, semintele devin evidente iar ciorchinii capata miros de mucegai. Pe ele apar n mod frecvent n toamnele ploioase infectiile de Botrytis fuckeliana (mucegai cenusiu). Spre toamna, pe organele atacate apar uneori periteciile punctiforme, negre. 2. Putragaiul alb al radacinilor Agentul patogen ataca radacinile multor specii de vita de vie, pomi si arbusti fructiferi. Simptomele apar pe radacini sub forma unui miceliu albicios, cu aspectul unor firisoare subtiri, numite rizomorfe. Acestea patrund n cambiu si lemn, cauznd putrezirea si exfolierea scoartei. Parazitul trece de la o planta la alta prin intermediul rizomorfelor. Pe scoarta poate forma scleroti pe care apar conidiofori cu conidii. 3. Putregaiul cenusiu al strugurilor Simptomele atacului n serele de fortat vite apar pe scoarta butasilor altoiti sub forma unui puf cenusiu. Pe suprafata scoartei putrezite apar numerosi scleroti. n scoala de vite atacul mpiedica dezvoltarea normala a frunzulitelor si lastarilor, distrugnd calusul care sudeaza altoiul de portaltoi. Atacul cel mai cunoscut apare nsa pe boabe toamna, cnd ele contin

suficient zahar. Pielita boabelor este brunificata, se desprinde usor de pulpa, iar ntreaga boaba se acopera de puful cenusiu al ciupercii. ntepaturile de insecte (Cochylis, Endemis) precum si loviturile de grindina si craparea boabelor cu fainare, favorizeaza aparitia si agravarea bolii. 5. Eutipoza vitei de vie. Simptome: Lastarii bolnavi formeaza frunze mici, rasucite, clorotice, coardele cresc lent, inflorescentele se vestejesc n cursul verii. Pe bratele vechi lemnul apare necrozat, de culoare bruna-cenusie, cu marginea brun-roscata. De la coardele izolate atacul poate cuprinde ntregul butuc si sa duca la moartea lenta a acestora. Coardele atacate se rup cu usurinta (asa zisul test al morcovului)