7/30/2019 Bolile Si Daunatorii Marului

1/2

BOLILE SI DAUNATORII MARULUI

Ca si ceilalti pomi fructiferi, marul cade adesea prada bolilor si parazitilor specifici datoritaunei varietati de cauze. Dintre acestea un rol important in procesul de imbolnavire il detinsensibilitatea fiecarei specii, administrarea necorespunzatoare a insecticidelor si lipsa ingrijirii

pomului fructifer.

Din acest motiv masurile de prevenire si combatere ale afectiunilor constau tocmai inrespectarea conditiilor de igiena ale livezii, si in interventia corecta cu substante chimice la nivelulfructelor.

Moliile, viermii, insectele defoliatoare si afidele marului sunt cei mai cunoscuti daunatori ai

acestui pom fructifer. Daca pe parcursul iernii acestia au trecut prin fazele de dezvoltarecaracteristice (larva si pupa), in primavara procesul inceteaza, daunatorii facandu-si aparitia caadulti.

Asadar, merele care prezinta semne de infestare si cele aflate pe jos trebuie adunate pentru afi arse sau distruse intr-un alt mod. Se vor evita ranile mecanice produse la nivelul fructelor sicrengilor sanatoase deoarece acestea sunt puncte vulnerabile care favorizeaza aparitia bolilor.

Este posibila lupta impotriva daunatorilor fara substante chimice, insa s-a dovedit extrem dedificila chiar si pentru specialisti. Multe persoane s-au intors la metodele moderne dupa mai multeincercari esuate. Cel mai frecvent se folosesc spray-urile utilizate in horticultura care ofera maimulta eficienta si necesita mai putin efort.

In centrele mari cu produse pentru gradina se gasesc capcane ce au aspectul unor benzi

adezive galbene sau al unor sfere rosii mari, asemanatoare cu merele. Fiind tratate cu un extractlipicios atrag insectele mascul, le retin si le impiedica sa se mai inmulteasca. Cu toate acestea,capcanele sunt folosite in primul rand pentru a semnala prezenta insectelor, nu pentru a le combate.

Bolile intalnite frecvent sunt rapanul, fainarea marului si putregaiul brun. Fiecare dintre eleprezinta simptome caracteristice dupa care pot fi deosebite cu usurinta. Rapanul se manifesta lanivelul frunzelor prin aparitia unor pete circulare cenusii care evolueaza spre o nuanta bruna siafecteaza in egala masura ramurile tinere, florile si fructele.

Fainarea marului este usor de recunoscut dupa aspectul pe care il capata frunzele bolnave.Acestea sunt imbracate intr-o pasla albicioasa care acopera ambele fete ale limbului.Putregaiul brun apare in conditii de umiditate crescute sub forma unei pete brune care se adancestesi care determna caderea fructului. Unele ramuri tinere se vestejesc, iar frunzele si florile capata

aceeasi culoare si se usuca. Pe ramuri si pe flori apar pernite de mucegai cenusiu-galbui.

Viermele merelor

Denumire tiinific: Cydia pomonella

Raspindire: Viermele merelor, se ntlnete n toate zonele pomicole, fiind frecvent n livezile demr nengrijite, unde determin pierderi importante, att cantitativ ct i calitativ.

Daune: Larvele de L. pomonella atac fructele. Atacul se prezint sub dou forme: primar- cndfructele sunt roase superficial i secundar cnd fructele prezint galerii cu excremente i rosturi n

7/30/2019 Bolile Si Daunatorii Marului

2/2

jurul orificiului de penetrare.Fructele atacate nu se mai dezvolt normal, i pierd valoarea comercial i nu se pot pstra. nlivezile nengrijite pagubele ajung la 70-80%.

Biologie: n funcie de zon, n ara noastr viermele merelor are 1-3 generaii, frecvent 2 generaii;

ierneaz ca larv n stadiul de cocon de iarn, cu pereii groi.n primvar larva construiete o galerie spre exterior prin care va iei fluturele i apoi setransform n pup (mpuparea se ealoneaz pe o perioad de 40-45 zile). Din aceast cauz, iapariia fluturilor se face ealonat.Obinuit, primii fluturi apar n luna mai, crepusculari i nocturni. Perioada preovipozitar dureaz5-6 zile la prima generaie i 3-4 zile la a doua generaie. Oule sunt depuse izolat sau n grupemici, ntotdeauna pe suprafee netede. Prolificitatea femelelor este de 20-80 ou, ajungnd i la 300.Larvele neonate migreaz ctre fructe, parcurgnd 2-3 cm ntr-un minut.Dup Steiner (1939), larvele sunt capabile s se deplaseze n cutarea hranei pn la 2 m distan dela locul eclozrii. Larvele se hrnesc cu epiderma frunzelor i fructelor. Ajuns la fruct, larva

perforeaz fructul n cavitatea calicial sau peduncular. n momentul cnd larva a ajuns n casa

seminal i ncepe s consume seminele, fructul se oprete din cretere i cade din pom, adesea cularva care i continu dezvoltarea. Obinuit intr-un fruct se dezvolt o singur larv. n cursulevoluiei, larvele nprlesc de patru ori. Perioada de prsire a fructelor este n funcie de generaiei de regiune (obinuit la sfritul lunii iunie sau iulie). Multe larve cad direct pe sol pe un fir demtase i apoi se retrag n diferite adposturi. Larva trece n cocon mtsos, n care se mpupeaz.Adulii apar obinuit la sfritul lunii iunie i dau natere la generaia a doua.Fluturii generaiei estivale depun oule direct pe fructe, mai rar pe frunze.Larvele ptrund n fructe, obinuit pe partea lateral undede regul se gsete lipit o frunz sau unfruct alturat.n toamn, larvele ajunse la maturitate, prsesc fructele i migreaz ctre adposturile de hibernare,unde stau n diapauz pn n primvara urmtoare. Ca dumani naturali ai acestei insecte suntmicroorganismele. Bacillus cereus, Beauveria bassiana i o serie de viespi parazite: Trichogrammaembryophagum, Trichogramma cacoeciae.

Descriere: Adulii au aripile anterioare largi, subrectangulare, cenuii-deschise cu numeroase striuritransversale sinuoase. Spre marginea extern prezint o pat brun-nchis, ncadrat de dou benzisemilunare galbene, cu luciu de bronz. Pe faa ventral, la masculi se observ o zon de solzi,neagr, sub forma unei pete; aripile posterioare sunt brune-armii cu reflexe aurii.Oul este subcircular, puin bombat, alb-opalescent, n timpul incubaiei trece prin faza de "cercrou", apoi de "cap negru", iar nainte de ecloziune are culoarea brun-nchis.Pupa este galben-brun sau brun nchis.

Combatere: Se recomand o serie de msuri agrotehnice (artura adnc de toamn, tieri dentreinere corespunztoare, adunarea fructelor viermnoase czute i distrugerea lor, n vedereadiminurii rezervei biologice) i msuri chimice, la avertizare. n general se avertizeaz 1-2tratamente pentru generaia I-a n perioada mai-iunie i 2-3 tratamente pentru generaia a II-aaplicate n iulie-august.i n ara noastr se fac cercetri intense pentru folosirea unor procedee biologice n combatereaviermelui merelor, cum sunt:- folosirea unor preparate biotice pe baz de Bacillus thuringiensis (Thuringin);- folosirea unor viespi oofage (Trichogramma embryophagum);- folosirea feromonilor sexuali pentru stabilirea momentelor optime n avertizarea tratamentelor

fitosanitare ichiar i pentru combatere.