bolile plantelor

Upload: enel-cbai

Post on 21-Feb-2018

241 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • 7/24/2019 bolile plantelor

    1/2

    NOTIUNI DESPRE BOLILE PLANTELOR

    Prin boala se intelege orice tulburare in structura si functiunile organismului unei plante sau ale unei parti din

    planta. Aceaste tulburari provoaca plantelor suferinte, afectand capacitatea lor de productie sau chiar moartea.

    Bolile pot fi infectioase ( parazitare) cand sunt provocate de agentipatogeni( virusi, bacterii, ciuperci) si neinfectioase ( fiziologice), cand apar sub actiunea nefavorabila a unor factori exter

    umiditate, temperatura, nutritii.

    In evolutia bolilelor se disting urmatoarele faze

    contaminareareprezinta faza de patrundere a agentului patogen in planta! incubatia " cuprinde perioada dezvoltarii parazitului in tesuturile plantelor!

    manifestarea momentul cand devine evidenta prin simptome exterioare.

    Manifestarile bolilor #rice boala se manifesta la inceput prin tulburari fiziologice si apoi prin midificari structu

    vizibile cu usurinta. $are sunt aceste modificari

    % Hipertrofiilecare se datoresc inmultirii exagerate si dezordonate a celulelor sub actiunea excitanta apatazitilor. &e formeaza pe radacini ( ex. hernia radacinilor de varza)! pe tulpini ( ex. cancerul vitei d

    vie)! pe ramuri, pe fructe, pe frunze!

    ' Atrofiile sunt dezvoltari incomplete ale unor organe ale plantelor sau lipsa totala a acestora ( ex. mal

    pitica a graului, mana florii soarelui)! Necrozelesunt modificari ale tesutului sub forma de pete pe frunze care cad si frunzele par ciuruite.

    necroze sunt monilioza perelor, putregaiul umed al tuberculilor de cartof, etc.!* Vestejirilecare pot fi partiale sau totale se datoresc instalarii agentului patogen in vasele conducatoar

    pe care le astupa impiedicand apei cat si evaporatiei intense sau absorbtiei insuficiente a apei!

    + Cloroza se datoreste distrugerii clorofilei de catre agentii patogeni si nepatogeni, lipsa luminii, fierul

    excesului de calciu!Alte forme de manifestare a bolilor pot fi caderea frunzelor, florilor, pete colorate (albe, rosii, brun

    negre,).

    Raspindirea agentilor patogeni

    Agentii patogeni se pot raspandii pe cale directa prin samanta de la planta mama la planta fiica,( ex. malura

    taciunele cerealelor), pe caleindirectaprin intermediul unor factori exter ca pamantul, apa,

    animalele si in primul rand insectelor, omul.Grupa de boli infectioase

    Principalele grupe de boli infectioase la plante sunt virozele, bacteriozele si micozele. Virozele sunt boli provocate de virusi si se caracterizeaza prin germinarea lor in intrega planta. Plantele

    virozate raman mici, pipernicite si fructifica slab sau nu mai fructifica. $ele mai frecvente sunt mozaicul, clorsi necroza. &e transmit prin insecte, prin contact in timpul executarii lucrarilor agricole, prin seminte, bulbi,

    tuberculi, prin intermediul solului.

    Bolile viratice sunt foarte numeroase peste + si afecteaza tote grupurile de plante. $ele mai raspandite sunt mozaicul dungat al graului, mozaicul comun al fasolei, mozaicul soiei, virozele cartofului.

    Bacteriozelesunt boli produse de bacterii. Infectia se face la un organ al plantei si se manifesta prin

    veste-itra totala, formarea de tumori, pete pe frunze, tulpini, fructr si putregaiuri. $ele mai importante sunt

    veste-irea bacteriana a porumbului, bacterioza fasolei, inegrirea bazei tulpinii la cartof, putregaiul umed alcartofului, bacterioza soiei.

    Micozele sunt provocate de ciuperci, fiind cele mai raspandite si mai pagubitoare boli ale plantelor.

    Au caracter local.

    &imptome veste-irea, piticirea, necrozele, atrofiile.

    Boala se transmite prin samanta si material saditor, resturi vegetale ramase in camp, sol, insecte. icozele sunt raspindite la cca. %. spice pe glob, fiecare planta avand zeci de micoze. ai raspandite su

    malurile cerealelor, taciunii, fainarile, sfasierile frunzelor de orz, fuzariozele graului, porumbului, antracnoza

    mazarii, mana florii soarelui.

  • 7/24/2019 bolile plantelor

    2/2

    NOTIUNI DESPRE DAUNATORII PLANTELOR

    /aunatorii plantelor se hranesc consumand diferite organe ale acestora sau sug seva lor, provocand daunecantitative si calitative recoltelor.

    /aunatorii sunt insectele, rozatoarele, nematozii, melcii, acarienii, miniapode, crustacei.

    Insectele alcatuiesc grupa cea mai raspandita, aproape 01 din numarul speciilor daunatoare.

    Insectele pot vatama diferite organe ale plantelor, atat supraterestru cat si subterestru. odul de vatamare este diferit in functie de aparatul bucal al insectelor. Astfel la insectele rozatoare, rod difer

    tesuturi si organe ale plantelor ( gandaci, lacuste, unele larve), altele inteapa si sug seva plantelor, iar organele

    atacate se deformeaza, se decoloreaza sau se coloreaza diferit ( plosnita, paduchii frunzelor, tripsii)2fectul actiuni agresive a daunatorilor poarta numele de vatamare sau dauna ce are un caracter fiziologic, iar

    efectul economic al vatamarii il constituie paguba, pierderea de recolta.

    Intensitatea pagubelor este legata de unele particularitati biologice ale acestora. 3nele insecte au o singurageneratie pe care o au" gargaritele florilor de mar, viespia porumbului, gandacul ghebos, altele au '" generatii p

    an paduchele de &an 4ose, mustele cerealalor, gargarita porumbului sau chiar 5"% generatii paduchi de frunz

    dupa cum sunt insectele care au o generatie la mai multi ani carabusul de mai cu o generatie la "* ani, viespia

    sarma cu o generatie la *"+ ani. $ele mai greu de combatut sunt insectele cu mai multe generatii gandacul de $olorado.

    # alta partilaritate biologica a insectelor este perioada de viata a insectei, cand procesele vitale sunt reduse

    minim, nu se misca, nu se hranesc si in diferite stadii in timpul verii sau iernii supravietuiesc la conditii de mediu

    neprielnice. Nematozii sau viermii cilindrici de dimensiuni mici care sug seva din tesuturile plantelor.

    Melcii traiesc in apa si numai putine specii duc o viata terestra rozand frunzele plantelor de camp, sera,

    solar melcul de gradina, limaxul.

    Acarieniisunt paian-eni mici, aproape microscopici care inteapa si sug seva, producand decolorari.

    Rozatoarele sunt animale vertebrate care consuma boabe de cereale in camp, in depozite soarecele,

    popandaul, harciogul sau rod scoarta pomilor" iepurele.

    &unt periculoase si prin faptul ca transmit boli ciuma, holera, cum este sobolanul cenusiu.

    MASURI DE COMBATERE A BOLILOR SI DAUNATORILOR PLANTELOR AGRICOLE

    Masuri organizatoriceau rolul de a impiedica patrunderea in tara a unor boli

    si daunatori periculosi. Asa sunt controlul fitosanitar, carantina, prognoza si avertizarea

    controlul fitosanitarse face asupra culturilor, a produselor depozitate, a celor care se importa, ori se

    exporta, cu masuri de combatere.

    carantina fitosanitara se impiedica patrunderea , raspandirea in tara a unor boli sau daunatori periculo

    interzicerea importurilor de produse infestate. prognoza" se face avertizarea pentru aplicarea masurilor de combatere dupa precizarea aparitiei unui ag

    patogen.

    asuri agrofitohtehnice ca rotatia culturilor, lucrarile solului, aplicarea corecta a in grasamintelor chimice,

    cultivarea de soiuri, hibrizi rezistenti, folosireade samanta certificate, semanatul la timp, lucrarile de ingri-ire a culturilor, recoltarea la timp, igiena culturala.

    Masuri fizico-mecanice prin supunerea produselor agricole la anumite temperaturi ex. tratareasemintelor de cereale pentru combaterea taciunelui zburator al graului, ovazului, gargarita cerealelor.

    Alte metode expunerea la soare a semintelor. Masuri mecanice stangerea manuala sau cu aparate a insectelor, omizilor, spalarea santurilor.

    Masuri chimice folosirea pentru combaterea bolilor si daunatorilor a substantelor chimice impartite

    fungicide, insecticide, nematocide, rodenticide,moluscide, acaricide. Masuri biologice constau in folosirea anumitelor organisme sau a produselor acestora pentru

    distrugerea unor agenti patogeni sau daunatori. Astfel se foloseste bacteria Bacillus thuringiensis pentru combate

    omidei dudului, unele paraziteaza inmultirea lor.