REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XI, NR. 3, AN 2008 125

„Infec¡ia biologicå este una dintre cele maivechi lupte de pe planetå“, se poate spune unråzboi; originea celor mai multe microorganismecauzatoare de boalå este necunoscutå. Cu toateacestea, cercetarea medical-arheologicå scoate îneviden¡å faptul cå în via¡a marinå pietrificatå, res-turile animalelor prådåtoare pentru om ¿i mumiilecon¡in råmå¿i¡e fosilizate ale microorganismelor.Istoria umanå aratå cå fiecare secol are propriiisåi patogeni emergen¡i, respectiv boli de importan¡åprimordialå (1).

Dinamica epidemiologicå a bolilor infec¡ioase,utilizarea patogenilor ca arme biologice ¿i bio-terorismul reprezintå asocierea generatoare a „pro-vocårii majore“ pentru Sånåtatea Publicå ¿i Asisten¡aMedicalå contemporanå în domeniul bolilorinfec¡ioase.

Evolu¡iile epidemiologice ale Sindromului AcutRespirator Sever (SARS), Gripei Aviare (H5N1),Atacului bioterorist cu spori de Bacillus anthracis,SUA 2001, ¿i presiunea continuå a amenin¡årilorcu atacuri bioteroriste, sunt concretizåri convin-gåtoare cu privire la dimensiunile provocåriipentru care „Societatea civilå, Sånåtatea Publicå¿i Asisten¡a Medicalå“, „Structurile informative¿i de Aplicare a legii sunt investite så råspundå“.

Formularea obiectivului actual al statelor careresping Terorismul în general, inclusiv Terorismulbiologic: „Prevenirea ¿i Råspunsul Societå¡ii Civile laatacul bioterorist“, exprimå sintetic politica privindabordarea armelor biologice ¿i bioterorismul“.

Bolile infec¡ioase constituie expresia clinicå aunui concept unitar (2) referitor la biologia rela¡iilordualiste – naturale sau provocate – între douåentitå¡i biologice vii, (caz unic între armele de

distrugere în maså: explozive, nucleare, chimice,biologice), rela¡ii care definesc conceptul istoric,dinamic: „Boli infec¡ioase, arme biologice, bio-terorism“.

Microorganismele unicelulare (virusuri, bacterii,parazi¡i, fungi, prioni) ¿i macroorganismele pluri-celulare, structurate organic (oameni, animale,plante ¿i alte structuri biologice vii) dezvoltå rela¡iicare se reflectå în abordårile din Sånåtatea Publicå.Asisten¡a Medicalå a popula¡iei ¿i animalelor ocupåun loc principal în cercetarea ¿tiin¡ificå medicalå(umanå ¿i veterinarå), în Bio¿tiin¡å ¿i Biotehnologie.

Conceptul „Boli infec¡ioase, arme biologice,bioterorism“, concept unitar, dinamic, marcat deevolu¡ia bolilor infec¡ioase, istorice¿te constituit¿i extins la armele biologice produse prin tehno-logie industrialå specificå, (dupå descoperireaagen¡ilor patogeni/etiologici ai bolilor infec¡ioaseîn secolul al XIX-lea: Louis Pasteur, Robert Koch)este asociat cu bioterorismul (manifestare psiholo-gicå de maså), agroterorismul ¿i cyberterorismul.

Contemporaneitatea cu cyberterorismul (formåa terorismului tehnic cu implicare asupra re¡elelorelectronice informative, a tehnologiei electroniceîn general, de care beneficiazå ¿i domeniul medical),bio¿tiin¡a ¿i biotehnologia amplificå major op¡ionalriscul bioterorismului în mileniul trei.

De-a lungul istoriei, epidemiile (naturale) bo-lilor infec¡ioase au provocat un numår cu mult maimare de decese decât decesele înregistrate în råz-boaie: aproape un sfert din popula¡ia Europei(aproximativ 25 de milioane) au decedat în cursulepidemiei de pestå (ciumå bubonicå în secolul alXIV-lea (3); variola, rujeola, gripa, tifosul ¿i pesta/ciuma bubonicå au omorât peste 95% din popula¡ia

BOLILE INFECºIOASE, ARMELE BIOLOGICE,BIOTERORISMUL, PROVOCARE MAJORÅ A

SOCIETźII CIVILE CONTEMPORANEInfectious diseases, biological weapons, bioterrorism – major provocation

of contemporary civil society

Prof. Dr. Ludovic PåunMembru de onoare AOS

2

126 REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XI, NR. 3, AN 2008

nativilor americani precolumbieni, iar în epidemiamondialå de gripå (H5N1) 1918-1919 au decedatpeste 21 de milioane de oameni, în mare majoritatetineri, mai mul¡i decât au fost omorâ¡i prin armelede foc în cursul celui de-al Doilea Råzboi Mondial(3). Cu toate sucesele ob¡inute în limitarea morbi-ditå¡ii prin boli infec¡ioase, în SUA mor anualaproximativ 150.000 de oameni (3). În prezent,prevenirea epidemiilor majore de boli infec¡ioasereprezintå o provocare mai mare decât anterior,din cauza globalizårii, cålåtoriilor ¿i comer¡ului,marilor concentra¡ii ale popula¡iilor, convie¡uiriiîn proximitatea animalelor, ale cåror boli (unele!)pot fi transmise oamenilor (3).

La amenin¡årile bolilor infec¡ioase transmisenatural se adaugå amenin¡årile bioteroriste (2)!

Una dintre particularitå¡ile armelor biologiceconstå în faptul cå acestea (armele biologice) facparte dintre organismele vii, spre deosebire de altearme cu extindere în maså (explozive, nucleare,chimice); armele biologice (forme vii de existen¡å)sunt o prezen¡å universalå, în mediul fizic ¿i biologic,pe Terra ¿i în cosmos, „fondul etiologic comun.“

În aceste condi¡ii („existen¡a dualistå“ a for-melor unicelulare ¿i multicelulare de via¡å), secreeazå în mod obligatoriu fie rela¡ii echilibrate,fie dezechilibre biologice care implicå sånåtatea¿i calitatea vie¡ii, induc evolu¡ii epidemiologieindividuale ¿i de grup, inclusiv bioterorismul.

Rela¡iiie biologice între cele douå existen¡e viisunt concretizate prin manifeståri clinice, epide-miologice, date ¿i exploråri de laborator, markeriai evolu¡iei biologice, care, consemnate ¿i sintetizatealåturi de supravegherea clinicå, se constituie înbaza de date necesarå managementului, dupå caz,a unei epidemii naturale ¿i/sau a unui atac bioterorist.

Un raport, declasificat recent în Statele Unite,elaborat de National Intelligence Council pentru

Central Intelligence Agency (CIA), concluzioneazåcå: Bolile infec¡ioase nu sunt numai o problemåde sånåtate publicå, ci ¿i una de securitatena¡ionalå“ (4), popula¡ia Statelor Unite este vulne-rabilå atât la bolile infec¡ioase emergente, cât ¿ireemergente (4).

În anul 1993, U.S. Congresionat Office ofTechonology estima cå diseminarea a 100 dekilograme, spori de Antrax, asupra a¿ezårii umaneWashington DC, ar putea produce între 130.000 –3 milioane de decese, ¿i ar putea fi considerate oarmå la fel de letalå ca ¿i o bomba cu hidrogen (3).

„Accidentul Sewerdlowsk (URSS, 1979)“ cuspori de Bacillus anthracis insuficient mediatizat,¿i mai ales atacul bioterorist cu spori de Bacillusanthracis, SUA 2001, ca ¿i amenin¡årile teroristecu recurgerea la armele biologice se constituie îndovezi clare pentru sus¡inerea „existen¡ei provo-cårii“ majore actuale pe care bolile infec¡ioase (înevolu¡ia naturalå), armele biologice (evolu¡ie pro-vocatå) ¿i bioterorismul (manifeståri pshiologicede maså) le dezvoltå la adresa societå¡ii civile.

Informa¡iile difuzate pe Internet cu privire la„fabricarea“ armelor biologice constituie o sursåtehnicå de sprijin pentru cei ce provoacå sau sepregåtesc så practice bioterorismul. Este necesarca guvernele, prin structurile de Sånåtate Publicå,împreunå cu Structurile informative ¿i a celor deAplicare a legii så reac¡ioneze tehnic, prompt ¿iinteligent în eventualitatea suspiciunii unei epi-demii, indiferent dacå aceastå epidemie este na-turalå sau provocatå, disjunc¡ie foarte greu derealizat în primele ore de la debut, altfel hotårâtoare,în legåturå cu evolu¡iile ulterioare ale epidemiei.Exerci¡iile „Dark Winter“ (Variola) (2) ¿i Topoff(ciuma) (3), douå exerci¡ii efectuate în SUA, atragaten¡ia asupra necesitå¡ii amplificårii activitå¡ii deprevenire ¿i råspuns la atacul bioterorist asuprasocietå¡ii civile în întregul såu.

BIBLIOGRAFIE

1. History of the development and use of weapons. CDR AylenM.Marty. Clinics in Laboratory Medicine, Vol. 21, No.3, September2001, 421-423.

2. Ludovic Påun – Boli fnfec¡ioase, Arme Biologice, Bioterorism. Ed.Amaltea, Bucure¿ti 2003.

3. Laurence O. Gostin et al – The State Emergency Health PowerAct for and Response to Bioterorism and Naturally Occuring

(infectious Diseases JAMA, August 7, 2002, Vol. 2B8, No. 5, p.622-625

4. John C. Cavon – The Global Infectious Diseases Threat and itsImplications for the Planing Unites States NIE, 99-17D January 2000

5. Jamis M. Hughes – Center for Disease Control and PreventionAtlanta Georgia USA, The Emerging Threat Bioterrorism http;//www.c.d.c. govfricidod/EiDA/ol.15, no.4 hughost btm. (5)

Adreså de coresponden¡å:Prof. Dr. Ludovic Pâun, Spitalul Clinic de Boli Infec¡ioase ¿i Tropicale „Dr. Victor Babe¿“, ªos. Mihai Bravu, Nr. 281, Sector 3,Bucure¿ti