BOLILE FASOLEI ŞI MAZĂRII

Ramona Popovici

Irenka Văsăliuţ

Universitatea Babeş – Bolyai

Facultatea de Biologie şi Geologie

Ecologie Sistemică şi Conservare

Cluj – Napoca

2010

Cuprins

1. Date generale - Phaseolus vulgaris

1.1. Boli ale fasolei

1.1.1. Viroze

1.1.2. Bacterioze

1.1.3. Micoze

2. Date generale – Pisum sativum

2.1. Boli ale mazării

2.1.1. Viroze

2.1.2. Bacterioze

2.1.3. Micoze

3. Concluzii

4. Bibliografie

Phaseolus vulgaris, L.Fam. FabaceaeOrd. FabalesCls. MagnoliopsidaPhl. MagnoliophytaR. Plantae(http://www.ubio.org)

•Origine - America de Sud şi Centrală•locul doi în topul celor mai importante plante leguminoase din lume •Brazilia şi India - cei mai mari producători de fasole uscată, China - cel mai important producător de fasole verde (http://www.hort.purdue.edu). •În ţara noastră găseşte condiţii foarte favorabile, în Câmpia de Vest şi Câmpia Transilvaniei, mai ales pe văile principalelor râuri.

•plantă erbacee anuală•îşi procură azotul prin asociaţia cu bacteria fixatoare de azot, Rhyzobium •iubitoare de căldură•necesar un sol bine drenat pentru germinare

http://stq.wikipedia.org/wiki/Boone_%28Phaseolus%29

1. Date generale

1.1. Bolile fasolei

1.1.1. Viroze

Mozaicul comun

Agent patogen : Marmor phaseoli, Holmes

Prevenire şi combatere : sămânţă din soiuri rezistente, provenite din culturi izolate de alte culturi care fac parte din grupul de plante gazdă ale virusului (Iacob, 2004)Plantele virozate - eliminate pe parcursul vegetaţiei combaterea chimică a afidelor

http://www.ag.ndsu.nodak.edu/plantsci/breeding/drybean/diseases.html

Simptome :

• plantele rămân mici, înflorire slabă

• pe frunze apar pete de culoare verde

• ţesuturile se usucă treptat, se deformează suprafaţa limbului

• păstăile rămân mici şi deformate

Mozaicul galben

Agent patogen : Marmor manifestum, Frand.

Prevenire şi combatere :

•amplasarea culturilor - trebuie să se ţină cont de plantele gazdă în care virusul se poate găsi

•semănatul timpuriu - pentru a evita curba maximă de zbor a afidelor ce transmit virusul

•eliminarea chimică a afidelor (Iacob, 2004)

http://www.ipmimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=5384845

Simptome :

• pete galbene, mici

• plantele se ramifică abundent

• păstăile rămân mici cu seminţe puţine

1.1.2. Bacterioze Arsura comună a fasolei

Agent patogen :Xanthomonas campestris pv.

phaseoli, Dows.Fam. XanthomonadaceaeOrd. XanthomonadalesCls. GammaproteobacteriaPhyl. ProteobacteriaR. Bacteria(http://www.ubio.org)

http://www.forestryimages.org/browse/detail.cfm?imgnum=0454012

Simptome :

• se manifestă pe toate orgnele aeriene

• pe cotiledoane apar mici pete, aproximativ circulare, galben-brune, adâncite, cu exudat la suprafaţă

• pe frunze apar pete mici, colţuroase, înconjurate de o zonă de culoare verde deschis, petele se măresc apoi devenind brun-roşcate

• pe tulpină, petele sunt brun-roşcate, iar pe păstăi verde-închis cu bordură roşu-cărămiziu

• boabele rămân mici, zbârcite, pătate galben, cu margine difuză

Prevenire şi combatere : • igienă culturală (adunarea şi distrugerea resturilor de plante după recoltare)• produse: în timpul vegetaţiei - Champion 50 WP 0,25%, Cuzin 10 SC 0,20 %, Funguran OH 50 WP 0,25%, Super Champ F1 2,4 l/ha, Alcepral 50 PU 0,25%, Mancoben 60 PTS 4kg/t• 3 tratamente: în stadiul de 1-2 frunze adevărate, la începutul înfloritului şi la sfârşitul înfloritului• Tratamentele se fac alternând produsele pentru a nu se ajunge la apariţia de forme rezistente• Soiul Vera - rezistenţă bună la bacterioze (Iacob, 2004)

Arsura comună a fasolei

Arsura aureolată a fasolei

Agent patogen : Pseudomonas syringae pv. phaseolicola, Dows.

Fam. PseudomonadaceaeOrd. PseudomonadalesCls. GammaproteobacteriaPhl. ProteobacteriaR. Bacteria(http://www.ubio.org)

http://www.agroatlas.ru/en/content/diseases/Fabacee/Fabacee_Pseudomonas_syringae_pv_phaseolicola/

Prevenire şi combatere:

Champion 50 WP 0,25%, Funguran OH 50 WP 0,25%, Super Champ F1 2,4 l/ha (0,3%), Mancoben 60 PTS 4 kg/t

Soiul Rege – rezistent la această bacterioză (Iacob, 2004)

Simptome:

• pe frunze apar pete necrotice, mici, cu aspect de aureolă

Veştejirea bacteriană Agent patogen : Corynebacterium flaccumfaciens pv. flaccumfaciens, Dowson

Fam. CorynebacteriaceaeOrd. ActinomycetalesCls. ActinobacteridaePhl. ActinobacteriaR. Bacteria(http://www.ubio.org)

Combatere : • plantele bolnave - distruse prin stropiri cu soluţie de sulfat de cupru 3%(Iacob, 2004).

http://www.bitkisagligi.net/Fasulye/ozellik.asp?patlatin=Curtobacterium%20flaccumfaciens%20pv.%20flaccumfaciens

Simptome :

• veştejire a frunzelor bazale, apoi a întregului aparat foliar

• frunzele au marginile răsucite spre partea superioară şi atârnă în jos

• pe tulpină apar crăpături prin care se scurge exudatul

• pe seminţe apar pete galbene

1.1.3. Micoze

Antracnoza fasolei Agent patogen : Colletotrichum lindemuthianum, Briosi & Cavara

Fam. GlomerellaceaeIncertae sedis Subcls. Sordariomycetidae Cls. Sordariomycetes Phl. AscomycotaR. Fungi (http://www.indexfungorum.org)

http://www.dpi.nsw.gov.au/aboutus/services/collections/scientific-illustrations/senior/anthracnose-bean

Sectiune prin acervul

Simptome :

• pe cotiledoane apar pete circular,

adâncite, brun-negricioase

(acervulii ciupercii)

• pe frunze apar pete unghiulare, lângă nervuri, brun-gălbui, mărginite de o bordură brun-roşcată

• frunza este necrozată şi apare zdrenţuită

• păstăile prezintă pete rotunde, cu bordură proeminentă, brun-închisă sau roşcată• în centrul petelor apar lagărele de conidiofori cu conidii

Prevenire şi combatere : rotaţia culturilorfolosirea de seminţe neafectate sau tratate cu diferite produse chimiceCombaterea chimică - în timpul vegetaţiei : Captan 50 PU 0.25%, Captadin 50 PU 0.25%, Merpan 50 WP 0.25%, Dithane M45 0.20% (Pârvu, 2007).

Antracnoza fasolei

Rugina fasolei

Agent patogen : Uromyces appendiculatus, Strauss

Fam. PucciniaceaeOrd. PuccinialesIncertae sedisCls. PucciniomycetesPhl. BasidiomycotaR. Fungi(http://www.indexfungorum.org)

http://www.apsnet.org/edcenter/advanced/topics/cultivarmixes/Pages/default.aspx

Uredospori si teleutospori

Simptome :

• primăvara, pe frunze apar picnidiile şi ecidiile

• uredosporii apar în luna iunie pe frunze şi păstăi, în pustule brun-roşcate

• pustule negre cu teleutospori apar în august-septembrie

Prevenire şi combatere : • rotaţia culturii• soiuri rezistente (Victoria, Cireşească de Arad). • tratamente chimice în perioada de vegetaţie: Tiuram 0,2%, Bayleton 25 WP 0,1%. (Csep, 2003).

Fam. MycosphaerellaceaeOrd. CapnodialesSubcls. DothideomycetidaeCls. DothideomycetesPhl. AscomycotaR. Fungi(http://www.indexfungorum.org)

Prevenire şi combatere : •adunarea şi distrugerea resturilor de plante rămase după recoltare•rotaţia culturii•În timpul perioadei de vegetaţie - tratamente chimice : Derosal 50 SC 0,10%, Captan 50 WP 0,40%) (Pârvu, 2007).

Pătarea unghiulară a frunzelor de fasole

Agent patogen : Phaeoisariopsis griseola, Sacc.

http://www.bitkisagligi.net/Fasulye/ozellik.asp?patlatin=Isariopsis%20griseola

Simptome :

• pe frunze apar pete mici, cenuşii sau brune, unghiulare, limitate de nervuri

• pe faţa inferioară a frunzelor se observă puncte ce reprezintă sporulaţia

• pe păstăi apar pete mici şi colţuroase

Făinarea fasolei

Agent patogen: Erysiphe polygoni, DC.

Fam. ErysiphaceaeOrd. Erysiphales Subcls. Leotiomycetidae Cls. LeotiomycetesPhl. AscomycotaR. Fungi(http://www.indexfungorum.org)

Combatere : •rotaţie raţională•distrugerea buruienilor şi a resturilor rămase după recoltare•în cazul infecţiilor intense - 3-4 tratamente la 5-6 zile cu produse pe bază de sulf sau cu Karathane 0.06% (Docea, 1979)

http://botany.upol.cz/atlasy/system/gallery.php?entry=mycelium

Cleistotecii

Simptome :

• pe frunze, tulpini şi păstăi apar pete fine, albicioase-cenuşii

• organele atacate rămân distorsionate

• funzele se îngălbensc şi cad, iar păstăile devin negricioase

Pisum sativum, L.Fam. FabaceaeOrd. FabalesCls. Magnoliopsida Phl. MagnoliophytaR. Plantae(http://www.ubio.org)

http://caliban.mpiz-koeln.mpg.de/thome/band3/tafel_137.html

•Are pretenţii mici faţă de căldură, pretenţioasă faţă de lumină, fiind specie de zi lungă

•Seminţele au nevoie pentru germinare de numai 1-3°C

•nativă din sud-vestul Asiei forma ei sălbatică, încă mai poate fi găsită în Afganistan, Iran sau Etiopia

•cei mai mari producători de mazăre : Rusia, China, India, Canada, S.U.A (http://www.hort.purdue.edu).

2. Date generale

2.1. Boli ale mazării2.1.1. Viroze

Mozaicul nervurian al mazării (mozaicul cu enaţiuni) Agent patogen : Marmor pisi, Holmes

Prevenire şi combatere :

•izolări spaţiale faţă de celelalte specii de plante din cercul de gazde ale virusului (bobul, lintea, năutul, lupinul, latirul)

•tratamente cu insecticide în vederea distrugerii afidelor

• cultivarea de soiuri rezistente (Iacob, 2004)

http://www.dpvweb.net/dpv/showfig.php?dpvno=372&figno=02

Simptome :

•pe frunze tinere : decolorare şi îngroşare a nervurilor

•pe frunze mature : dungi sau pete neregulate de culoare verde deschis

•plante mici, ramificaţie bogată, frunze mici, increţite

Mozaicul comun al mazării Marmor leguminosarum Holmes

Prevenire şi combatere : mazărea sa nu fie amplasată lângă trifoiul roşu, deoarece în această plantă virusul rezistă peste iarnă• la semanat se va folosi numai samânţă sănătoasă •masurile de igienă culturală •crearea şi cultivarea de soiuri rezistente (Docea, 1979)

Simptome :

•decolorare evidentă a nervurilor frunzelor tinere la început

•apoi îngălbenite, în afară de unele porţiuni bine delimitate verde-închis ce contrastează cu fondul galben

•uneori plantele rămân mici; număr mic de păstăi, cu seminţe puţine

•În natură, sursa principală de infecţie : trifoiul roşu, lintea, bobul, năutul

•Transmis de afide, mai puţin prin seminţehttp://vegetablemdonline.ppath.cornell.edu/PhotoPages/CropHosts/Pea.htm

2.1.2. Bacterioze

Arsura bacteriană a mazării

Agent patogen : Pseudomonas syringae pv. pisi, Young et al.

Fam. PseudomonadaceaeOrd. Pseudomonadales Cls. Gammaproteobacteria    Phl. ProteobacteriaR. Bacteria (http://www.ubio.org)

Prevenire şi combatere:

•sămânţă sănătoasă - tratată cu Tiuram 75 – 3 kg/t, oxiclorură de cupru (Turdacupral) 1,5 kg/t

•În timpul vegetaţiei - limitarea infecţiei : tratamentele cu produse pe bază de cupru (Cuzin 0,5%, Turdacupral 0,5%, Champion 0,2-0,3%) (Csep, 2003)

Simptome :

http://www.apsnet.org/publications/imageresources/Pages/Pea006.aspx

•se manifestş pe toate organele aeriene, primele simptome apar pe frunzele bazale

•pete mici colţuroase ce devin brune şi cu aspect umed

•în dreptul petelor se formează un exudat bacterian alb-cenuşiu ce se necrozează cu timpul

2.1.3. Micoze

Mana mazării

Agent patogen : Peronospora pisi, Syd.

Fam. PeronosporaceaeOrd. PeronosporalesSubcsl. Peronosporomycetide Cls. OomycetesPhl. OomycotaR. Chromista (http://www.indexfungorum.org)

http://www.viarural.com.ar/viarural.com.ar/agricultura/aa-enfermedades/peronospora-pisi-02.htm

Simptome :

•pe faţa superioară : pete mari verzi-gălbui, neregulate

•pe faţa inferioară : puf fin, albicios, care devine cenuşiu-violaceu – fromat din conidioforii şi conidiile ciupercii

•foarte grav e atacul pe tulpini, doar în primele faze de dezvoltare – plantuele se usucă în întregime

•uneori are dezvoltare sistemică : nanism, fără manifestarea simptomelor de mană

•Deşi destul de frecventă, mai ales în primele faze de vegetaţie, nu e prea păgubitoare, luând proporţii doar în anii cu primăveri ploioase

Prevenire şi combatere :• asolament raţional•orientarea rândurilor în direţia vânturilor predominante•obţinerea de sămânţă sănătoasă•respectarea măsurilor de igienă culturală (Docea, 1979)

Mana mazării

Ascochitoza mazării

Agent patogen : Mycosphaerella pinodes, Niessl.

Prevenire şi combatere:

•în caz de atac puternic : Topsin M70 0.10%, Dithane M45 0.20%

Pârvu, 2000

Fam. Mycosphaerellaceae Ord. CapnodialesSubcls. DothideomycetidaeCls. DothideomycetesPhl.Ascomycota R. Fungi(http://www.indexfungorum.org)

Simptome :

•pe toate organele

•pete rotunde, brune, cu contur mai închis

•pe suprafaţa petelor apar puncte negricioase (picnidii)

•transmitere : sămânţă şi resturi rămase pe câmp

Rugina mazării

Agent patogen : Uromyces pisi (Pers.) de By.

Fam. Pucciniaceae Ord. PuccinialesIncertae sedisCls. PucciniomycetesPhl. BasidiomycotaR. Fungi(http://www.indexfungorum.org)

Simptome :

http://www.agroatlas.ru/en/content/diseases/Fabacee/Fabacee_Uromyces_pisi/

Teleutosporihttp://www.tankonyvtar.hu/

konyvek/novenytan/novenytan-23

•Pe frunze şi tulpini, în a 2-a jumătate a perioadei de vegetaţie

•Pete mici, gălbui, în dreptul cărora se formează pustule mici, pulverulente, brun-deschis (uredosorii)

•Mai târziu : pustule brun-negricioase (teleutosorii)

•Atacuri puternice – plantele se usucă prematur

•Primăvara apare pe Euphorbia cyparissias stadiul cu picnidii şi ecidii, plantele atacate răspândesc un miros caracteristic plăcut. După apariţia ecidiosporilor plantele se usucă, ciuperca iernează în mugurii radiculari

Prevenire şi combatere : semănatul timpuriu, în terenuri bine aerisite, asolament rational•distrugerea plantelor de Euphorbia cyparissias în timpul vegetatiei •In cazul unor atacuri intense - tratamente cu produse ditiocarbamice (Zineb 0.3%, maneb 0.2%, ziram 0.3%) sau cu TMTD 0.3%•după recoltare resturile de plante se vor distruge prin foc •arătură adâncă (Docea, 1979)

Rugina mazării

Putregaiul rădăcinilor de mazăre Agent patogen : Aphanomyces euteiches, Jones et Drechsler

Fam. LeptolegniaceaeOrd. SaprolegnialesSubcls. SaprolegniomycetidaeCls. OomycetesPhl. OomycotaR. Chromista(http://www.indexfungorum.org)

http://www.apsnet.org/edcenter/K-12/TeachersGuide/watermold/Pages/background.aspx

Simptome :

Zoosporangi•La început pe rădăcinile mici apar pete umede ce devin cenuşii, apoi gălbui şi în final negricioase

•Plantele afectate într-o fază mai mai târzie nu prezintă simptome; cele afectate în fază tânără rămân mici, mor prematur

•În condiţii optime afectează tot sistemul radicular, până deasupra solului

Prevenire şi combatere :

• asolamentul de lungă durată (cu excluderea lucernei, fasoliţei, măzărichii) • drenarea solului aplicarea ingrăşămintelor minerale în complex tratamente la sol cu formalină sau cloropicrină crearea şi cultivarea de soiuri rezistente (Green Amiral) (Docea, 1979)

Putregaiul rădăcinilor de mazăre

Antracnoza mazării Colletotrichum lindemuthianum. 

Picnidii http://www.inra.fr/hyp3/pathogene/6ascpin.htm

Simptome :Fam.Glomerellaceae

Incertae sedis

Subcls. Sordariomycetidae

Cls. Sordariomycetes

Phl. Ascomycota

R. Fungi

•Boală comună în zonele cu climat umed şi în perioade de precipitaţii bogate

•Se poate manifesta pe toate organele aeriene ale plantei

•Leziunile foliare sunt neregulate, cenuşiu-cafeniu, cele de pe păstăi sunt circulare, cu centru brun-roşcat

Prevenire şi combatere : distrugerea prin ardere a resturilor vegetale de la plante atacate

•rotaţia culturilor de 3-4 ani

•sămânţă sănătoasă provenită din cultură sănătoasă

•cultivarea de soiuri şi hibrizi rezistenţi

•tratamentul culturii : CAPTAN 80 WP (captan 50%) doza 1,6kg/ha; CAPTAN 50 WP (captan 50%) doza 2,5kg/ha;

•tratamentul seminţei : CAPTADIN 50 PU (captan 50%) doza 4,0kg/t; MANCOBEM 60 PTS (mancozeb 40%+tiofonat metil 20%) doza 4,0kg/t; TIURAM 75 PU (tiram 75%) doza 2,0kg/t.

Antracnoza mazării

3. Concluzii

•Umiditatea, sezoanele ploioase sunt factori favorizanţi pentru apariţia majorităţii bolilor la fasole şi mazăre

•Bolile leguminoaselor produc pierderi însemnate, cantitativ şi calitativ, de aceea este importantă cunoaşterea, prevenirea şi combaterea agenţilor patogeni

4. Bibliografie Csep, N.; Csep, A., 2003. Bolile plantelor cultivate şi a produselor depozitate. Ed. Universităţii Oradea

Docea, E., Rădulescu E., Frăţilă E. 1979, Bolile legumelor şi combaterea lor. Editura Academiei R.S.R. Bucureşti

Iacob, V. 2004. Bolile plantelor cultivate – prevenire şi combatere. II, Prim. Iaşi

Pârvu, M. 2000. Ghid practic de fitopatologie. Presa Universitară Clujeană. Cluj-Napoca

Pârvu, M. 2007. Ghid practic de micologie. Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj – Napoca

http://www.indexfungorum.org

http://www.ubio.org

http://www.hort.purdue.edu