BOLILE ARDEIULUI(Capsicum annuum L.)

Viroze

Mozaicul ardeiuluiVirusul mozaicului tutunului la ardei

(Tobacco mosaic virus in pepper)

Mozaicul ardeiului este o boală foarte răspandită atât la plantele din câmp, cât şi la cele din spaţii protejate unde frecvenţa atacului ajunge la 70-80%.Agentul etiologic. Virusul tututnului (VMT) are numeroase tulpini, în funcţe de reacţia pe tutun, tomate şi ardei, tulpinile VMT au fost clasificate în tulpini “tobacco”, “tomato”, şi “pepper”. Virusul se transmite prin contactul plantelor, prin resturile vegetale infectate care au aparţinut unei culturi de tomate sau de ardei şi într-o proporţie mai redusă prin seminţe, inventarul de lucru, prin intermediul mâinilor, hainelor şi uneltelor muncitorilor, precum şi scheletul răsadniţelor, serelor şi a ghivecelor reciclate, dar incoerent dezinfectate.Simptome. Atacul se manifestă prin simptome diferite, în funcţie de reacţia soiului, de faza când se produce atacul, de virulenţa tulpinilor virusului şi de condiţiile de mediu. Astfel, în condiţii de seră, în lunile de iarnă, când lumina este mai redusă, iar temperatura mai scazută decât cea normală, plantele infectate prezintă pe tulpini pete sub formă de linii necrotice, de culoare brună-cenuşie. Aceste pete se extind apoi pe lăstari şi pe peţiolii frunzelor şi chiar pe pedunculii florilor sau pe fructe, ducând la vestejirea şi la uscarea organelor atacate sau a plantelor în totalitate. Plantele parţial atacate continuă să vegeteze, însă mult mai lent în comparaţie cu cele sănătoase rămânând debile. În cazul soiurilor de ardei hipersensibile, pe frunze apar pete necrotice, uşor zonate concentric. Fructele acestor plante rămân mici, deformate, cu pete clorotice sau necrotice, uneori adâncite în pericarp.

În cazul atacurilor intense, producţia este foarte scăzută, deaorece florile leagă în proporţie redusă, din ele rezultând fructe mici, deformate, cu pete necrotice, brune, la suprafaţă.

PITICIREA SI INDESIREA ARDEIULUIVirusul mozaicului castravetilor la ardei

(Cucumber mosaic virus in pepper)

Această viroză se întalneşte frecvent, în condiţiile ţării noastre la culturile de ardei din câmp, sere şi solarii. La noi în ţară, boala a fost semnalată, din anul 1961 de I. Pop şi E. Docea.Agentul etiologic. Această viroză este produsă de tulpini ale viruslui mozaicului castraveţilor.Simptome. Manifestarea caracteristică a acestei boli este piticirea accentuată a tulpinii şi lăstarilor, ale căror internoduri rămân scurte, fapt ce determină o îndesire a tufelor, o îngrămădire a frunzelor. Plantele infectate timpuriu rămân mici, înguste, asimetrice, mozaicate. Dacă infecţiile se produc mai târziu, pe frunzele de la mijlocul tufei apar pete mari, circulare, clorotice, pe fondul cărora se diferenţiază 2-4 inele concentrice, necrotice, de culoare brună. Spre sfârşitul perioadei de vegetaţie, când frunzele pe care au apărut simptomele primare se îngălbenesc, petele circulare nu mai sunt clorotice, ci de culoare verde.Pe frunzele care se formează după infecţie, atacul se manifestă prin pete difuze, de culoare verde-deschisă care dau limbului un aspect mozaicat. Plantele infectate în stadiul tânăr nu mai fomează flori sau dacă formează acestea avortează. Dacă infecţia evoluează lent până în perioada de fructificare, atunci se formează un număr redus de fructe care rămân mici, deformate, la suprafaţă cu pete gălbui, care le depreciază mult calitatea.

MOZAICUL GALBEN AL ARDEIULUI

Virusul mozaicului lucernei la ardei(Alfalfa mosaic virus in pepper)

Acest mozaic a fost semnalat prima dată la ardei în 1947 în Ontario. În România boala a fost identificată în 1979 de Stoenescu la culturile de ardei din câmp. La culturile din sere, viroza se întâlneşte foarte rar.Agentul etiologic. Virusul mozaicului lucernei se prezintă sub formă de particule sferice şi baciliforme. În câmp, virusul este răspândit prin intermediul mai multor specii de afide şi într-un procent mai mic prin seminţele de ardei. Sursa de infecţie o constituie culturile de lucernă şi unele buruieni (Sonchus oleraceus).Acest virus infectează peste 300 specii de plante (lucerna, tutunul, cârciumăresele, unele leguminoase pentru boabe etc).Simptome. Boala se manifestă prin simptome ce diferă în funcţie de soiul de ardei şi de tulpina virusului. De regulă, atacul se manifestă prin prezenţa pe frunze a unor pete sau zone mari, de culoare galbenă sau albă-crem, care se extind progresiv, cuprinzând sectoare mari din suprafaţa limbului, răspândite neuniform pe suprafaţa limbului. Frunzele afectate sunt mai înguste decât cele normale. Plantele bolnave au talia mult mai mică decât cele sănătoase. Ele înfloresc, însă florile în majoritate rămân sterile. Cele care leagă produc fructe mici, deformate, uneori cu pete necrotice la suprafaţă, fără valoare comercială.

BACTERIOZE

PATAREA FRUNZELOR SI BASICAREA FRUCTELOR DE ARDEIXanthomonas campestris pv. Vesicatoria (Doidge) Dye

Boala, cunoscută în toate ţările cultivatoare de ardei, a fost semnalată prima dată de Higgins (1922), în S.U.A. În România, această bacterioză a fost identificată în 1971 într-o cultură din câmp, din judetul Ilfov. În anii cu precipitaţii abundente, boala determină pierderi grave datorate defolierii plantelor, avortării florilor, reducerii vigorii plantelor şi deprecierii calitative a fructelor.Agentul etiologic. Bacteria campestris pv. Vesicatoria, din regnul Procariote, se prezinta sub forma de bastonase. Bacteria rezista in sol timp de 2-3 ani, iar samanta pana la 10-14 luni.Temperatura atmosferica de 23-28˚C si umiditatea relativa mare, influenteaza favorabil declansarea si evolutia bolii. Precipitatiile abundente si vantul, ca si irigarea prin aspersiune favorizeaza atat evolutia bolii, cat si raspandirea patogenului in natura.Infectia frunzelor are loc prin stomate sau prin leziunile epidermei. Infectia fructelor in camp se face prin intepaturile produse de hemipterul pentatomid Nezara viridula.Simptome. Boala afecteaya toate organele aeriene, in toate fayele de deyvoltare. Pe frunye, atacul se manifesta prin pete mici, circulare, proeminente, de culoare verde-deschis, dispuse pe intrega suprafata a lombului, izolate sau confluente, cu un contur neuniform, marginite de un halo brun-inchis, cu exsudat bacterian punctiform, pe partea inefrioara a frunzei. Cand infectia este puternica, petele apar in numar mare, determinand ingalbenirea, uscarea ,faramitarea si caderea frunzelor. Pe tulpini apar ulcere mici, alungite, ale caror tesuturi se suberifica.Pe fructe, atacul apare sporadic, sub forma de pete circulare, necrotice, rugoase, asemanatoare cu cel eproduse de Clavibacter michigamensis.

PATAREA PUSTULARA A FRUCTELOR DE ARDEIPseudomonas syringae pv. tomato (Okabe) Joung, Dye et Wilkie

Aceasta bacterioza, semnalata pentru prima data in romania de f. Oprea in 1971, in judetele Dolj si Ilfov. Se intalneste in prezent din ce in ce mai frecvent in partea de sud a tarii, producand deprecierea calitativa a fructelor.Agentul etiologic. Bacteria Ps. Syringae pv. Tomato este gram negativă, formează colonii circulare, albicioase, opalescente, netede.Bacteria se transmite prin seminţe şi sol, infecţia se produce prin stomată sau răni foarte fine. Vehicularea bacteriei se face de către nisipul purtat de vânt şi de irigarea prin aspersie.Simptome. Atacul se manifesta indeosebi pe frunze si fructe. Pe frunze apar pete hidrozate, brune-galbui in primele faze, apoi brune-negricioase, inconjurate de un halo verde-galbui.Pe tulpini apar pete brune-negricioase, cu un contur neuniform. Atacul cel mai frecvent se intalneste pe fructe, chiar din primele stadii de dezvoltare, sub forma de pete necrotice, negre carbunoase, superficiale, punctiforme, usor proeminente, bine delimitate, distribuite neuniform pe intrega suprafata.