Apa este elementul primordial al vieții și al desfășurării tuturor activităților, este o resursă naturală, sensibilă la acțiunile noastre. În organisme apa îndeplineste multiple funcții, de la dizolvarea și absorbția elementelor nutritive, la transportul și eliminarea produșilor nocivi și/sau rezultati din metabolism.

Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie diferită de cea a apei potabile şi atunci când gustul sau mirosul nu se incadrează în parametrii normali pe care îi are apa potabilă.

Bolile transmisibile apar și se manifestă ca și cazuri izolate, endemice. Epidemiile hidrice se caracterizează prin câteva aspecte principale:

-epidemia se suprapune teritoriului alimentat de sursa de apă contaminată;

-izbucnirea epidemiei poate fi bruscă, producând apariţia unui număr mare de cazuri într-un timp scurt;

-îmbolnăvirile se limitează numai la persoanele care au consumat apa infectată;

-epidemia se poate produce în oricare anotimp al anului.

Salmonella enterica serovar Typhimurium observat la microscop cu mărire de 1000x, în urma coloraţiei Gram.

 

2.1. Febra tifoidă

Este o boală infecțioasă specifică omului. Agentul etiologic este bacteria Salmonella typhi (sau Salmonella enterica). Evoluția bolii este caracterizată prin creșterea treptată a febrei, dureri abdominale, constipație și bradicardie relativă.

Două din cele trei cazuri de febră tifoidă sunt cazuri de import, fiind diagnosticate la doi marinari de nationalitate română, în Coasta de Fildeș. Cel de-al treilea caz, a aparut la un cetățean de naționalitate pakistaneză, rezident în Romania, la întoarcere, dupa o sedere de 3 luni în țara natală.

În România, în anul 2010 s-au inregistrat 3 cazuri de febra tifoidă și un caz de febră paratifoidă tip B.

2.3. Gastroenterita

Gastroenterita este o afecțiune caracterizată prin inflamația tractului gastrointestinal care implică atât stomacul cât și intestinul subțire, și care se manifestă prin diaree, vărsături, dureri și crampe abdominale.

Virusurile care determină apariția gastroenteritei: A = rotavirus, B = adenovirus, C = norovirus și D = astrovirus. Particulele virale sunt

reprezentate la aceeași scară pentru a permite compararea mărimii acestora .

La nivel global, majoritatea cazurilor de infecție în rândul copiilor sunt declanșate de rotavirus. În cazul adulților, boala este provocată îndeosebi de norovirus și Campylobacter.

Tratamentul de bază are ca obiectiv hidratarea adecvată. În cazurile ușoare sau moderate, acesta se realizează în mod tipic prin ingerarea unei soluții de rehidratare orală.

2.4. Holera

Vibrionul holeric văzut la microscop electronic

Holera este o boală infecțioasă bacteriană foarte gravă, care afectează în mod deosebit intestinul subțire. Boala se manifestă prin tulburări digestive ca o diaree gravă, vomitări excesive, care duc la o deshidratare rapidă a bolnavului (exicose), prin pierdere de electroliți (substanțe minerale).

Holera este cauzată de vibrionul holeric Vibrio cholerae, produce toxina holerică, aceasta fiind cauza diareii. Acesta apare frecvent în țările sărace, unde nu se pot respecta regulile de igienă:

2.7. Bruceloza

Bruceloza este o boală infecțioasă gravă produsă de Brucelle, o familie de bacterii gram negative, aerobe, capsulate, care apar la microscop sub formă de bastonașe sau coci.

Au fost înregistrate doua cazuri confirmate de bruceloză la noi în țară:- 1 caz de import (Grecia – angajat la o ferma de animale), in judetul Olt, la o persoană de sex masculin, cu varsta de 23 ani, care a consumat lapte nefiert și a manipulat fără protecție cadavrele animalelor - 1 caz de import (Italia – agricultor ), în județul Iași, la o persoana de sex masculin, cu vârsta de 19 ani.

3.1.1. Hepatita virală tip A

Virusul hepatitei A

Hepatita virală de tip A, cunoscută și sub denumirea de boala mâinilor murdare, este o boală acută infecțioasă, agentul patogen fiind virusul hepatitei A (VHA). Acest virus se transmite cel mai des prin mâncare sau apă infectate sau direct de la un purtător. Perioada de incubare a virusului este între 2 și 6 săptămâni.

În România incidența hepatitei virale tip A în anul 2010 a fost 16.2%000 cu 10% mai mare fata de 2009 (15.1%000) când România ocupa locul 3 în rândul incidentelor înregistrate în UE.

 3.1.2. Hepatita virală tip E

Virusul heparite E

Hepatita E este o infecție acută a ficatului, cauzată de virusul VHE, ce determină simptome similare celor manifestate în infecții cu virusul hepatic A și se răspândește prin apă și alimente contaminate.

Ca și virusul hepatic A, virusul hepatic E nu cauzeaza infecții cronice ale ficatului, însa, în situații foarte rare, poate conduce la afecțiuni hepatice mai grave. În România au fost semnalate cazuri de import.

Simptomele cauzate de hepatita E sunt similare celor cauzate de infecții cu alți viruși hepatici: oboseală, durere abdominală, greață, inapetență, vărsături, icter și urină închisă la culoare.

4.2. Giardioza 

Giardia lamblia

Giardioza (giardia) este o boală intestinală cauzată de parazitul Giardia lamblia (Giardia intestinalis). La copii boala se manifestă prin deficiențe de crestere și luare în greutate. 

Giardioza, ca infecţie simptomatică sau asimptomatică, este prelevantă în special în creşe sau centre de îngrijire. Poate apărea şi transmiterea pe cale alimentară în cazul contaminării alimentelor cu chisturi de Giardia dupa preparare.

Perioada de incubație dureaza 7-10 zile, dar poate varia de la 3 la 25 de zile sau mai mult.

Chisturile nu torelează căldura, lipsa apei sau stagnarea prelungită în materiile fecale, dar rămân viabile timp îndelungat în apa proapătă și rece.

4.3. Teniaza

Taenia saginata

Taenia solium

Teniaza este o afecțiune provocată de diferite specii de viermi parazitari (helminți), în forma de panglică cunoscute și sub denumirea de tenii. La om teniaza este provocată de Taenia Saginata care se transmite prin ingestia de carne de vită infestată și care poate avea lungimi de 4-6 m și Taenia Solium, prin ingestia de carne de porc la care lungimea nu depășește 2 m.

Teniile adulte traiesc in intestinul omului mai multi ani. Simptomele constau în pierderea poftei de mancare, greață, mai rar de vărsături, slabiciune generală, dureri de cap, amețeli.

Se considera că larvele de Taenia saginata și Taenia solium au fost distruse din carne în cazul când după fierbere, aceasta capătă în secțiune culoarea cenușie (carne de vită) sau alba (carne de porc), iar sucul care se scurge din ea nu conține sange.