MAR

BoIi şi daunatorl

Rapan (Venturia inaegualis)

Este poate, boala cea rnai raspandita a marului, cauzata de agentul venturia inaegualis. Ciuperca ataca rarnurile tinere, fructele, frunzele şi florile. Pe frunzele atacate apar pete circulate cenusii. Cu timpul, aceste pete capata culoarea brun-rnaslinie. Asernenea pete apar pe flori. Atacul asupra fructelor se rnanifesta prin aparitia de pete brun-rnaslinii circulare şi cu un contur imprecis. In faza initiala, petele sunt catifelate, dar ulterior devin crustoase in centru, cenusii invaluite de un halou lnchis la culoare Aceste pete se unesc cu timpul, iar tesuturile acaparate crapa. Boala Iasa pete pe frunze şi pe ramuri. Sub aceste pete tesutul se usuca, se desprinde si cade. Fructele pot fi atacate incepand de la formare si pana la coacere. Cand fructele sunt atacate timpuriu ele se dezvolta insuficient, se deforrneaza, iar tesuturile patate crapa oferind portiţe de intrare altor boli şi daunatori. .

Fainarea marului (Podosphaera leucotricha)

Atacul se inregistreaza preponderent, primavara. Florile, frunzele, lastarii şi fructele tinere, atacate, sunt invelite de o pasta albicioasa si apoi galbuie. Frunzele tinere sunt ingrosate, ele se rup la atingere şi se rasucesc in forma de lingura. Aceste frunze se usuca de timpuriu si cad. Unii din lastarii atacati iau o forma particulara de carlig şi se usuca. Florile atacate nu mai pot produce fructe. Ele se brunifica şi se usuca. Uneori boala se rnanifesta şi pe fructele tinere pe care apare o pasta fina, albicioasa, sub care tesuturile se brunifica.

Monilioza semintoaselor (Monilinia fructigena)

Este o ciuperca care ataca ramurile cu frunze, florile şi fructele in diferite faze de coacere.In tirnpul Infloritului, primavara, unele rarnuritinere incep sa se vestejeasca, iar frunzele şi florile devin brune şi se usuca . Pescoarta ramurilor atacate si pe flori apar mici pernite de mucegai cenusiu-galbui. Totusi, mai gasjm şi flori sanatoase neatacate, situate priritre florile distruse, brune. Fructele foarte tinere se brunifica si putrezesc.in intregime, acoperindu-se cu pernite de mucegai. Vara, pe fructele aproape coapte, apar pete brune ce se adancesc şi cuprind pulpa in profunzime. Fructul. putrezit aproape de tot cade usor. Caldura si umezeala determina aparitia in dreptul zonei putrezite a unor pernite de putregai brun. Frigul si umezeala determina putrezirea, brunificarea si apoi innegrirea fructelor. Seceta determina-mumificarea fructelor. Aparitia unei pete brune la locul de prindere a coditei, sau in partea diametral opusa, este semnul unui putregai al ,,inimii".

Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora)

Este o boala cu aparitie relativ recenta in tara noastra. Gutuiul, parul si doar unele soiuri de mar sunt afectate. Atacul se rnanifesta pe toate organele verzi ale plantei sub forma de brunificari. In verile ploioase, pe ramuri şi trunchi apar scurgeri cu continut bacterian.Iarna prezenta bolii este semnalata de aparitia crapaturilor in scoarta. Cel mai pagubitor efect al bolii se produce asupra lastarilor tineri. Acestia se brunifica se indoaie de varf şi se usuca. Pomii puternic afectati arata ca şi cum ar fi fost arsi.

Paduchele din San Jose (Guatraspidiotus pemiciosus)

Este o specie de daunator polifag: ataca peste 200 specii de plante (arbori, arbusti, plante ierboase). Enurnerarn printre acestea marul parul, ciresul, visinul, vita de vie, capsunii, fragii, etc. Sunt atacate tulpinile, ramurile, frunzele şi fructele. In jurul locurilor de fixare (de unde sug seva) se forrneaza pete rosii, caracteristice. Pomii atacati sufera in dezvoltare si, cu timpul, se usuca la vart. Fructele atacate sunt patate şi deformate.

Gargarita bobocilor de mar (Anthonomus pomorum)

.Adultul ierneaza in crapaturile scoartei pomilor. Se hranesc suplimentar cu muguri pe care-i perforeaza. Femelele depun in luna aprilie, cate 2-5 oua in butonii florali si astupa acest loc cu o substanta cleioasa. Larva şe dezvolta In interiorul bobocului, hranindu-se cu pistilul, staminele şi interiorul petalelor. Tot aici are loc şi inpuparea. In luna iulie, adultul gaureşte bobocul, care, intre tirnp, s-a brunificat si s-a uscat. Dupa o scurta perioada de hranire cu frunze, adultii intra in diapauza de vara care se continua cu hibernarea.

Acarianul rosu al pomilor (Panonichus ulmi)

Nu ataca numai marul, ci şi ceilalti pomi fructiferi. Acest daunator impiedica hranirea normala a fructelor cu substante nutritive, ceea ce va duce Ia scaderea greutatii fructelor. Larvele paianjenului rosu se hranesc cu seva mugurllor, a frunzelor, petalelor şi sepalelor. Ouăle de vara sunt depuse pe frunze, iar ouale de iarna pe partea inferioara a ramurilor, in jurul ramificatiilor, precum si in crapaturi. La atacuri puternice frunzele se usuca si cad, producandu-se o defoliere prematura a pomilo ceea ce afecteaza si formarea mugurilor de rod pentru anul viitor.

Acarianul rosu al marului (Tetranichus viennensis)

.Atacul se caracterizeaza prin faptul ca frunzele atacate prezinta pete mici pe suprafata. Aceste pete nu se unesc, iar culoarea lor este cenusie argintie, dand coroanei un colorit metalic. Frunzele atacate se usuca si cad. lerneaza sub forma adulta, adapostit in solul de la baza pornilor.

Viermele merelor (Cydia pomonella)

Ataca frunzele de mar si mai putin pe cele de par, gutui, cais, piersic si nuc. Fructele atacate prezinta gauri pline cu resturi de hrana şi materii fecale ale daunatorului. Aceste fructe rarman pipernicite, sau se coc inainte de vreme si cad. Ouale sunt depuse in nurnar de pana la 150, pe frunze.lastari sau pe fructe. Larvele sapa o galerie in pulpa fructelor de-abia formate, spre miez. lerneaza la baza tulpinii, in crapaturile scoartei sau in depozitele de fructe.

Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) .

Formeaza colonii masive atat pe partile aeriene ale pomilor (ramuri, lastari, frunze), cat şi pe radacini. In urma intepaturilor şi sugerii sevei se formeaza nodozitati cu aspect canceros, ceea ce duce la debilitarea pomilor sau Ia uscarea lor. Acest daunator are 8-10 generatii pe an. Inmultirea are loc numai pe mar, desi paduchele mai ataca si parul. Vara apar si forrnele aripate ale paduchelui lanos care raspandesc infestarea. Spre toarnna, unii daunatori coboara In pamant, dand nastere la formele radicicole. lerneaza ca larve la baza rnugurilor, in crapaturile scoartei si pe radacini.

Omizi defoliatoare

In acest grup de daunatori. se inscriu: omida paroasa a dudului, nalbarul (fluturele alb) şi fluturele auriu.

Omida paroasa a dudului: ataca pe langa mar, par, dud şi alte specii cum sunt ciresul, visinul, prunul,nucul si vita de vie. Ouale depuse pe partea inferioara a frunzelor sunt acoperite cu perisori albi. Larvele se hranesc cu frunze şi işi forrneaza cuiburi mici din 2-3 frunze, prinse intre ele cu fire de matase. Frunzele atacate se ingalbenesc, devin apoi brune si se usuca. In ultima faza omizile rod frunzele in intregime, lasand numai nervurile mai groase. Frunzele atacate sunt infasurate laolalta, cu fire de rnatase, forrnandu-se cuiburi mari. Cand atacul acestui daunator este foarte puternic, toata coroana pomului işi pierde frunzele. Omizile pot roade chiar si coaja fructelor.

Nalbarul, produce, de asemenea, pierderea frunzelor pomilor fructiferi. Larva acestui daunator ierneaza in cuiburi, formate din frunze legate cu fire de rnatase si agaţate de ramurile pomilor. Primavara, rod mugurii şi apoi frunzele pe fata inferioara a frunzelor. .

Fluturele auriu are acelasi efect si anume caderea frunzelor. lerneaza in cuiburi formate din frunze impletite cu fire de rnatase, care se gasesc mai ales in varful ramurilor. Prirnavara rod mugurii si apoi frunzele. Ouale depuse pe partea inferioara a frunzelor, sunt acoperite cu pete aurii, dand aspectul de pasta. '

Viermele cojii fructelor (Adoxophyes orana).

Ataca numeroase specii de pomi fructiferi (mar, par, piersic, cais, prun) la care rod frunzele şi coaja fructelor. Rosaturile produse de larve deschid cai de patrundere pentru agentii patogeni şi in special pentru putregaiul brun.

Paduchele verde al marului (Aphis pomi)

EI ataca si parul. Acesti daunatori alcatuiesc colonii pe partea inferioara a frunzelor, care se rasucesc, se ingalbenesc şi se usuca. Partile afectate de intepaturi sunt acoperite de dejectiile dulci, la randul lor invadate de ciuperci ce provoaca innegriri (fumagina). In plantatiile tinere şi pepiniere se lnregistreaza daune mari.

Viespea merelor (Hoplocamp testitudinea)

Depune oua in caliciul florii (cate unul intr-o floare). LarveIe rod galerii rotunde, largi, uneori inconjurate de un cerc negru, in pulpa fructului, iar apoi distrug semintele. Fructele atacate de viespe au cavitati rotunjite, iar in exterior par strangulate. Cad inainte de vreme, fiind atacate si de rnonilioza. Larvele parasesc merele şi intra in sol, unde ierneaza in cocon de matase. Are o singura generatie pe an.

Molii minatoare (minierul marmorat, linear, circular, sinuos)

Larvele moliilor patrund in interiorul mugurilor frunzelor si, in ultimul stadiu, rod frunzele complet, formandu-si cuiburi care pot cuprinde toata coroana. Frunzele atacate se inrosesc, se brunifica şi se usuca. In cuib apar coconii cornpacti, albi, uniti intre ei si asezati perpendicular sub forma de pachete. Femelele depun oua in grupuri de 20-30 oua pe scoarta ramurilor tinere, pe care Ie acopera cu o substanta asemanatoare lacului.