INTRODUCERE ÎN FIZIOPATOLOGIE

Fiziopatologia

Definiție Studiul mecanismelor de producere ale bolilor şi reacţiile de răspuns

ale organismului la acţiunea agenţilor patogeni.

Etimologie PHYSIS (gr.) = viață, ființă PATHOS (gr.) = suferință LOGOS (gr.) = știință

Termen introdus de Jean Fernel (1544)

Sănătatea

Lipsa bolii

Comfort psihic

Funcționare normală a organismului

Activitate fizică și psihică normală

Stare de bine completă din punct fizic, psihic și social și nu numai

absența bolii sau a infirmității

OMS

Homeostazia element de referinţă al noţiunii de sănătate-boală menţinerea constantă a mediului intern

temperatură echilibru acido-bazic echilibru hidro-electrolitic etc.

sub controlul unui număr extrem de mare şi de variat de mecanisme de control şi reglare.

Alterarea oricărui mecanism generează starea de anormalitate (boală).

Sănătatea

Sănătatea

Controlul homeostaziei sistemul genetic

activitatea celulară + extracelulară feed - back

negativ – reglarea TA pozitiv – coagularea sanguină prin

sistemul nervos sistemul endocrin reglarea autocrină şi paracrină

Sănătatea

Controlul homeostaziei

SN

•„Wired”

•Neurotrasmițători

•Efect rapid și de scurtă durată

Endocrin

•„Wireless”

•Hormoni

•Acțiune tardivă și durată lungă de acțiune

Relația sănătate – boală

Disabilitate totală sau deces

Agravarea bolii Creșterea stării de bine

Sănătate Boală Sănătate optimă

Boala = depăşirea echilibrelor homeostazice sau alterări structurale

Agresiune patogenică eficientă factori etiologici, determinanți

Acțiune de tip „CAUZA - EFECT“ necesari, indispensabili, nu întotdeauna suficienți

Complex de condiții factori favorizanți

creșterea riscului statistic de a dezvolta o afecțiune

Particularități reactive teren, predispoziție

Clasificarea etiologică a bolilor

• Boli ereditare, familiale:• Transmitere genetică

• Boli moleculare - afectarea unui singur de tip de celule (ex anemia falciformă)

• Boli congenitale: boala prezentă la naștere• Intoxicații• Boli infecțioase:

• Cauzate de patogeni: bacterii, virusuri, fungi, protozoare• Traumatisme• Boli degenerative

• Frecvent asociate îmbătrânirii (osteoporoză, ateroscleroză)

Clasificarea etiologică a bolilor Boli imunologice

sistemul imun reacționează împotriva unor antigeni

Boli neoplazice

Boli nutriționale Cauzate de deficitul de proteine, calorii, vitamine (ex malnutriția) Exces alimentar

Boli metabolice

Clasificarea etiologică a bolilor

Boli psihogenice ex schizofrenia, dementa

Boli profesionale

Boli iatrogenice cauzate de personalul sanitar

Boli idiopatice cauze necunoscute

Clasificarea bolilor după evoluție Boli acute: cu durată de câteva zile

Boli supraacute Boli subacute

Boli cronice: cu durată de săptămâni, luni, ani; +/- perioade de remisiuni (fără manifestări clinice aparente) perioade de acutizări temporare (pusee)

Boli fulgerătoare

Factorii etiologici - Exogeni (de mediu) / Endogeni

determinism pur exogen: traumatisme, intoxicaţiile acute

determinism predominat exogen: bolile infecto-contagioase

determinism mixt: diabetul zaharat, HTA, ateroscleroza, cardiopatia ischemică, bolile psihice, cancerele etc.

Factorii etiologici

determinism predominant endogen Afecţiuni generate de alterarea genomului dar care se manifestă

numai în anumite condiţii de mediu.

determinism pur genetic

Afecţiuni ereditare (hemofilia, talasemia, sindromul Down, Klinefelter, Turner).

↓G6P-DH AH

Factori exogeni

1. Factori fizici

2. Factori biologici

3. Factori chimici

4. Factori psiho-sociali

Factori exogeni

Factori fizici: Agenţi mecanici

traumatisme Agenţi termici

căldura, frigul Electricitatea Energia radiantă

raze ionizante şi neionizante Factorii meteorologici

hipobarismul sau boala de înălţime hiperbarismul sau boala chesonului

Factorii de mişcare kinetoze

2. Factori biologici Microbi Virusuri Ciuperci Paraziţi Prioni

Factori exogeni

3. Factori chimici Toxice exogene Medicamente Factori alimentari (prin exces ori prin lipsă)

4. Factori psiho-sociali Condiţiile de viaţă, locul de muncă, propria locuinţă şi relaţiiile

sociale

Factori exogeni

Factorii de risc

Vârsta, sexul Statusul mental Cultură Religie Statusul socio-economic Stilul de viață: obiceiuri alimentare, sedentarism etc. Profesie, ocupație Accesul la sistemul sanitar

Particularități reactive

Terenul Totalitatea particularităților structurale și funcționale ale unui

organism Caracter dinamic

• Factori intrinseci (constituție) +• Factori extrinseci (ecologici, de mediu)

Predispoziția Configurația terenului (alterat, patologic) anterior apariției bolii Prin cumul cantitativ temporar al factorilor de risc

Etapele de evoluție ale bolii

1. Perioada de latenţă sau incubaţie reprezintă timpul scurs între momentul acţiunii agentului patogen şi

producerea stării de boală. nu există semne clinice de boală

durată variabilă cîteva secunde - traumatismele majore şi intoxicaţiile acute câţiva ani – infecţia HIV

2. Faza prodromală sau de invazie Simptomele clinice sunt nespecifice:

febră, astenie, anorexie, rinoree, etc. durează în medie 1-3 zile

3. Perioada de stare Simptome caracteristice bolii respective → diagnostic Durata acestei etape depinde de agentul etiologic

Etapele de evoluție ale bolii

Etapele de evoluție ale bolii

4. Perioada de convalescență5. Terminarea procesului morbid

Vindecare cu restitutio ad integrum - restabilirea integrităţii funcţionale şi morfologice a tuturor ţesuturilor şi organelor.

Vindecarea cu sechelă Terminarea bolii prin moarte (încetarea tuturor funcţiilor

biologice)

Manifestări ale bolilor

• Simptome: modificări ale funcției normale percepute de pacient (greața, durere)

• Semne: modificări care pot fi observate de către medic (febră, eritem, edem)

• Leziune: o modificare structurală demonstrabilă produsă în cursul unei boli

Poate fi macroscopică, microscopică

Manifestări ale bolilor Sechelă:

Leziune sau afecțiune durabilă consecutivă unui proces patologic

Complicații - modificarea evoluției inițiale a bolii datorită bolii – rezultate prin agravarea unor anumite procese

care fac parte din tabloul bolii complicaţii prin procese patologice cu totul diferite simultane

Manifestări ale bolilor Moartea clinică – o situație la limita dintre viață și moarte, pacienții

având functiile biologice vitale abolite pentru anumite perioade de timp

Morţii clinice ireversibile îi urmează instalarea morţii biologice. Moartea subită - survine în 24 de ore de la debutul simptomelor.

se produce rapid este naturală (în opoziţie cu moartea accidentală sau suicidul),

neaşteptată cauza este sau nu cunoscută

Manifestări ale bolilor Moartea cerebrală: încetarea completă şi ireversibilă a funcţiilor

cerebrale şi ale trunchiului cerebral Stare de comă

Excluderea cauzelor reversibile de comă: hipotermie, medicamente, toxice, tulburări hidro-electrolitice, tulburări endocrine

Absenţa reflexelor de trunchi cerebral Absenţa răspunsului motor Apnee Evaluarea pacientului trebuie repetată la 6 ore Testele adiţionale paraclinice sunt necesare doar cand

examinarea clinică nu este pe deplin concludentă

Adaptarea celulară la injurie1. Atrofie

↓dimensiunilor → ↓consumului energetic

2. Hipertrofie În condiții de suprasolicitare /

boală ↑dimensiunilor

3. Hiperplazie În condiții de suprasolicitare /

fiziologic (compensator/hormonal)

↑ diviziunea celulară → ↑nr celulelor

Adaptarea celulară la injurie

4. Displazie Patologic Celulele normale – mutație – formă,

dimensiuni anormale5. Metaplazie

Patologică – înlocuirea celulelor normale cu alt tip de celule

6. Anaplazie Diferențiere necontrolată –

neoplazii

Moartea celulară

Apoptoză vs. necroză

Apoptoza

Proces normal, fiziologic = „sinuciderea programată”

→ dezvoltare normală→ înlocuirea celulelor îmbătrânite

Ex: regenerarea endometrului în timpul menstruației

Necroza

Necroza celulară este un proces patologic care poate fi cauzat de: Leziune (injurie) Infecţie Inflamaţie - specii reactive ale oxigenului Cancer Infarctizare Veninuri Toxine/otrăvuri

În cazul în care o cantitate suficientă de ţesut este necrotic, este numit gangrenă.

Necroza – tipuri morfologice Necroza de coagulare

Este de obicei văzută în condiţii de hipoxie (ex. infarct) Necroza de lichefiere

Este de obicei asociata cu distrugerea celulelor şi formarea de puroi (ex. pneumonie). Apare tipic în infecţii bacteriene, uneori fungice, din cauza capacităţii lor de a stimula o reacţie inflamatorie.

Necroza hemoragică se datorează blocării drenajului venos al unui organ sau ţesut (ex. torsiunea testiculară)

Necroza cazeoasă este o formă specifică de necroză de coagulare de obicei cauzate de micobacterii (de ex. tuberculoza), fungi şi unele substanţe străine. Acesta poate fi considerată o combinaţie între necroza de coagulare şi

cea de lichefiere. Necroza grăsoasă apare ca urmare a acţiunii lipazelor asupra ţesuturilor

grase (de ex. pancreatita acută, necroza ţesutului mamar). Necroza fibrinoidă este cauzată de leziuni vasculare imun-mediate. Acesta

este marcată de depunerea unor substanţe proteice tip fibrină în pereţii arterelor.

Necroză ischemică – infarct miocardic

Gangrenă diabetică

Necroză de lichefiere - creier

Necroză cazeoasă - TBC