Surgical Limb Lengtbening | limblengtbeningdoc.org wwwllmbleoqtbeoloqJocotq ur aley advanced llmb lengLhenlng deformlLy correcLlons armslegshlp Boala Legg-Clave-Perthes Tratament Tratamentul cuprinde eliminarea iritabilitatii soldului, restaurarea si mentinerea unei mobilitati normale a soldului, prevenirea colapsului epifizeal femural si mentinerea capului femural in acetabulum pina la vindecare.Terapia initiala cuprinde sustinerea minima a greutatii in membrul afectat si protectia articulatiei prin mentinerea femurului in abductie si rotatie interna astIel ca capul Iemural sa Iie restant in acetabulum. Se Iolosesc osteotomia sau orteze. Terapia chirurgicala:Rezultatele interventiilor chirurgicale par a Ii mai bune decit a aplicarii de orteze. Abordurile chirurgicale cuprind osteotomia femurala pentru a redirectiona portiunea implicata in acetabulum. Chirurgia nu grabeste vindecarea capului Iemural, dar Iavorizeaza reosiIicarea capului in model sIeric. Deoarece boala Legg-Clave-Perthes este o conditie autolimitanta tratamentul consta din protectia articulatiei prin permiterea Iormarii de os si recistigarea sIericitatii capului Iemural. Se doreste prevenirea unui contur neregulat, aplatizarea in ciuperca a capului, scurtarea si ingrosarea gitului si aplatizarea peretilor verticali ai acetabulumului. Dezvoltarea oricarei dintre aceste conditii determina osteoartrita la virste fragede. Prognostic:Boala Legg-Calve-Perthes nu necesita tratament de urgenta. Este o conditie autolimitanta. Tratamentul poate implica supravegherea, mai ales la copii sub 6 ani. Repausul la pat si exercitiile de abductie sunt recomandate. Stabilizarea nonchirurgicala a capului femural in acetabulum prin diIerite tije, ghipsuri si suruburi poate Ii incercata. Dupa intrarea in Iaza de vindecare pacientul va urmarit la Iiecare 6 luni. Pentru a determina prognosticul Iinal este necesara o supraveghere de durata. Corectarea chirurgicala a deformarilor grosiere a capului femural poate Ii necesara. Studiile recente arata ca tratamentul chirurgical la copii sub 8 ani nu amelioreaza evolutia. Boala poate determina deformarea capului femural si boala articulara degenerativa. Copii cu virste Iragede de debut al bolii prezinta un prognostic mai bun. Copii de 10 ani au un risc mai ridicat de a dezvolta osteoartrita. Cei mai multi pacienti prezinta un prognostic Iavorabil. Prognosticul este proportional cu gradul de aIectare radiologic. Este o aIectiune rara a copilariei, constand in necroza avasculara idiopatica a capului Iemural. Mai este cunoscuta si ca osteocondroza capului Iemural. A Iost descrisa in 1910 separat, de catre 3 medici, ca o Iorma particulara de artrita la copii. Desi termenul de 'boala ' inca e Iolosit, astazi se stie ca aIectiunea este cauzata de tulburari de vascularizatie ale nucleului capului Iemural.

pidemiologie: Frecventa bolii este de aproximativ 1 caz la 12000 de copii cu varste cuprinse intre 2 si 15 ani, varIul de incidenta Iiind situat intre 4 si 8 ani. De 4 ori mai Irecventa la baieti, boala de obicei apare unilateral. AIectarea bilaterala ( 5-15 ), poate Ii simultana sau succesiva. S-a observat o Irecventa mai mare la rasa caucaziana( cele mai aIectate tari sunt S.U.A. , Irlanda, Marea Britanie. Se mai intalneste in America Latina, Asia si la eschimosi.) O Iorma particulara de necroza a capului Iemural apare si la caini ( Yorkshire Terrier si Jack Russel Terrier ). AIectiunea debuteaza in jurul varstei de 6-8 luni cu durere la nivelul soldului, in 12-16 din cazuri durerea e bilaterala.Diagnosticul se pune pe investigatii radiologice, care arata zone de osteoliza la nivelul capului Iemural, iar in Iaze mai avansate prabusirea sau Iractura colului Iemural. Tratamentul de electie este indepartarea chirurgicala a capului Iemural, dar se poate recurge si la tratament conservator (repaus, analgezice, antiinIlamatoare ). tiologie: Ramane inca obscura, dar se stie ca apare o scadere a Iluxului sangvin arterial catre capul Iemural.Cauza acestei tulburari vasculare este inca necunoscuta. Se banuieste ca apare obliterarea arterei capului Iemural, Iara ca arterele circumIlexe Iemurale sa poata suplini necesarul de sange. Factorii genetici nu par sa aiba un rol determinant, in aparitia bolii. Alte teorii implica Iumatul in timpul sarcinii, Iumatul pasiv, tulburari ale echilibrului Iluido-coagulant, unele medicamente( corticosteroizi, amIetamine ), sinovita soldului in antecedente. Apare mai Irecvent la cei cu un viciu de rotatie( anteversia colului Iemural) si la copiii hipostaturali si Ioarte activi. Fiziopatologie: In prezenta ischemiei acute apare necroza segmentului aIectat (de obicei osul subcondral), urmata apoi de resorbtie osoasa. Cartilajul articular este neaIectat, intrucat nu este vascularizat, el primind nutrienti pe calea lichidului sinovial. Daca, in aceasta Iaza copilul are o activitate Iizica normala, pot apare Iracturi in osul subcondral necrozat, ceea ce duce la aparitia Bolii Perthes. (Cei care trec de aceasta Iaza Iara Iracturi vor prezenta o crestere si dezvoltare osoasa normala.) Remodelarea osoasa ulterioara Iracturii este deIicitara, putand apare cresterea in volum a capului Iemural ( Coxa magna), aplatizarea sa ( Coxa plana ), subluxatia capului sau incongruenta cap-cotil. Acetabulul, aIlat si el in dezvoltare, suIera un proces de remodelare pentru a se adapta la modiIicarile capului (congruenta nesIerica). In perioada adulta, evolutia depinde de gradul diIormitatii capului Iemural, artroza Iiind bine suportata daca exista o buna congruenta. In caz de incongruenta, artroza este precoce si are simptomatologie zgomotoasa. mospagebreak titleClinic}Clinica: Simptome: De obicei simptomele se instaleaza cu cateva saptamani inaintea prezentarii la medic, deoarece copiii nu-si alerteaza parintii imediat. *Durere la nivelul genunchiului(poate Ii simptomul de debut) *Durere persistenta la nivelul soldului sau coapsei *HipotroIia muschilor coapsei *Scurtare aparenta a unui membru, sau membre inegale *Scaderea mobilitatii in articulatia soldului, in special rotatia interna si abductia sunt aIectate *Tulburari de mers( mers schiopatat, adesea nedureros) *Spasm muscular *Copiii de obicei sunt hipostaturali *De regula nu exista un traumatism in antecedente Semne: *Medicul examinator eIectueaza miscari alternative de rotatie interna si externa.Copilul prezinta limitarea miscarilor, durere, contractura antalgica. Investigatii paraclinice: *Hemograma, VSH pot Ii modiIicate daca exista si inIectie *Imagistica: RadiograIiile simple sunt extrem de utile in Iormularea diagnosticului; exista mai multe clasiIicari ale bolii in Iunctie de aspectul radiologic. Cele mai Iolosite sunt Waldenstrom, Catterall, Salter& Thompson, Herring. Clasic exista doua perioade de evolutie: *Perioada de crestere: ce include Iazele de condensare, Iragmentare si reconstructie, la care se adauga Iaza de remodelare ce tine pana la terminarea cresterii. *Perioada adulta, a sechelelor, caracterizata prin incongruenta articulara si artroza. Din punct de vedere radiologic exista 5 Iaze succesive: *oprirea cresterii capului Iemural, ceea ce duce la largirea spatiului articular de partea aIectata Iractura subcondrala

*resorbtie osoasa

*reosiIicare *si stadiul vindecat Scintigrafia cu technetiu 99: poate ajuta la delimitarea zonei de necroza inainte ca aceasta sa Iie vizibila pe o radiograIie normala EcograIie: distensia capsulei articulare prin hidartroza si hipertroIia sinovialei ArtrograIie:utila in evaluarea sIericitatii capului Iemural Se mai pot Iace CT, R.M.N.

*Artrocenteza:daca se banuieste o artrita septica Diagnostic diferential: *Displazia multipla epiIizara A Iost descrisa de Fairbanks in 1935 si are o incidenta de 11 cazuri la un milion.Poate aIecta un numar variabil de articulatii, si in diIerite grade punand probleme in special in aIectarea bilaterala a soldurilor(care, de obicei e simetrica). mospagebreak titleTratament}Tratament: Obiective: *diminuarea simptomelor *imbunatatirea mobilitatii articulare si scaderea inIlamatiei *prevenirea (sub)luxatiei capului Iemural *pastrarea unui cap Iemural sIeric si o complementaritate buna cu acetabulul-asigura distributia uniIorma a presiunilor( doar Iorma capului Iemural poate Ii inIluentata;pierderea inaltimii epiIizei, coxa magna si coxa plana nu pot Ii evitate) *evitarea artrozei Wait and see: daca simptomele sunt usoare si nu exista modiIicari radiologice pronuntate, se poate opta pentru Iizio-kinetoterapie in scopul pastrarii mobilitatii articulare, sub atenta supravegere a medicului, pentru a depista eventualele semne de agravare. Medical-conservator: Nu inIluenteaza evolutia leziunilor osoase, este simptomatic *Analgezice *AINS ( in special IbuproIen ) Ortopedic: *Mers cu sprijin partial in carje *Aparate gipsate Petrie

*Tractiune continua *Orteze *Evitarea sporturilor ce presupun alergare, sarituri, socuri in articulatia coxo-Iemurala. Toate au rolul de a mentine capul Iemural in acetabul. Pot Ii asociate cu Iizio-kinetoterapie( inotul este recomandat, intrucat permite eIectuarea tuturor miscarilor cu solicitare articulara minima). Chirurgical: Tenotomii: Se eIectueaza pentru muschii atroIiati datorita schiopatatului. Interventia este urmata de imobilizare gipsata pentru 6-8 saptamani. Osteotomii: *de varizare a capului Iemural, cu sau Iara rotatie partiala *de repozitionare a acetabulului, pentru a acoperi mai bine capul Iemural *acetabuloplastie: adaptarea cotilului la dimensiunile capului Iemural. Complicatii: *DeIormari severe si permanente ale capului Iemural, care pot duce la atroza *AIectarea secundara a genunchilor si a coloanei vertebrale datorita posturii si mersului incorect *Artrita/osteoartrita soldului volutie si prognostic: *cu cat varsta de debut este mai redusa, cu atat prognosticul este mai bun *copiii peste 10 ani au un risc mare de osteoartrita *majoritatea pacientilor au evolutie Iavorabila( capul Iemural ajunge la o Iorma apropiata de cea normala) *prognosticul este direct proportional cu modiIicarile radiologice Boala Legg-Clave-Perthes Boala Legg-Clave-Perthes este denumirea data osteonecrozei idiopatice a epifizei capului femural prin compromiterea aportului de singe in aceasta zona. Boala apare la copii intre 4-10 ani. Are debut insidios si poate apare dupa o leziune a soldului. In majoritatea cazurilor boala este unilaterala. Ambele solduri sunt implicate in mai putin de 10 din cazuri, iar articulatiile sunt aIectate succesiv nu simultan. Desi etiologia este neclara s-au descoperit citiva factori de risc la copii: sexul, grupa socioeconomica si prezenta unei hernii inghinale si a anomaliilor tractului genitourinar. Mai speciIic baietii sunt aIectati de 3-5 ori mai Irecvent decit Ietele, iar incidenta creste in grupele socioeconomice umile si la copii cu greutate mica la nastere. Boala este de tip degenerativ si determina pierderea maselor de os in crestere cu colapsul articulatiei soldului si deformarea capului femural si a suprafetei acetabulare care il contine. Este caracterizata de osteonecroza avasculara idiopatica a epifizei capului femural. EIectele bolii cuprind coxa plana, osteocondrita si distrugerea articulatiei. Simptomele Irecvente cuprind durerea de sold, coapsa sau genunchi exacerbata de miscarea piciorului. Se observa adoptarea unei pozitii antalgice si limitarea miscarilor soldului. Apare atrofia muschilor inghinali si inegalitatea lungimii membrelor. In unele cazuri activitatea Iizica determina iritatia severa sau inflamatia zonei afectate. Tratamentul ortopedic este crucial. Se previne aparitia osteoartritei degenerative. Se incearca inlaturarea presiunii asupra articulatiei pina la vindecarea leziunilor. Se practica fizioterapia, tijarea si interventiile chirurgicale. Terapia cuprinde imobilizarea coapsei. Uneori este necesara imobilizarea partiala prin repaus la pat sau imobilizarea pina la 12-18 luni prin tractiune, curele, ghips. Aceste tratamente mentin piciorul in rotatie externa. Terapia Iizica este importanta pentru a preveni contractura si atroIia musculara. Se recomanda inotul deoarece permite lucrul muschilor coapsei cu presiune minima. Se recomanda evitarea folosirii corticosteroizilor si a alcoolului deoarece acestia reduc oxigenarea singelui.Diagnosticul conditiei trebuie pus cit mai repede posibil, pacientii care se prezinta dupa virsta de 8 ani prezinta un prognostic negativ. Prognosticul este mai negativ pentru Iete decit pentru baieti, acestea prezentind de obicei o Iorma mai severa a bolii. Patogenie si cauze EpiIiza capului Iemural este intotdeauna implicata. La 20 din cazuri pacientii prezinta aIectarea bilaterala a oaselor Iemurale. Cauza nu este cunoscuta, dar copii aIectati prezinta dezvoltarea intirziata a oaselor, crestere disproportionata si statura scunda. Boala poate Ii idiopatica sau poate rezulta prin alunecarea epifizei capului femural, traumei, administrarii de steroizi, crizei siclemiei, sinovitei toxice sau dislocarii congenitale a soldului. Etiologia bolii Legg-Clave-Perthes ramine inca neclara.Se suspecteaza urmatoarele teorii patogenetice:-aportul de singe in epiIiza capului Iemural este intrerupt-apar inIarcte osoase mai ales a osului cortical subcondral, in timp ce cartilajul articular continua sa creasca-apare revascularizatia si o noua osiIicare-boala este prezenta cind are loc o Iractura subcondrala prin activitate Iizica normala si nu traumatica-modiIicarile platoului de crestere epiIizeal apar secundar Iracturii subcondrale. Patofiziologia conditiei:Intervine cresterea rapida in relatie cu dezvoltarea aportului de singe la centri secundari de osIicicare din epiIize determinind o intrerupere a Iluxului adecvat de singe si predispunindaceste zone la necroza avasculara. Intreruperea aportului de singe la oase determina necroza, inlaturarea tesutului necrotic si inlocuirea lui cu tesut nou.Reinlocuirea osului poate Ii completa si perIecta incit sa rezulte os nou sanatos si normal anatomic. Inlocuirea adecvata a osului depinde de virsta pacientului, prezenta inIectiei asociate, aIectarea simultana a articulatiei si alti Iactori mecanici si Iiziologici. Necroza poate apare dupa trauma sau inIectie, dar leziunile idiopatice se pot dezvolta in timpul perioadei de crestere rapida a epiIizelor. Semne si simptome Boala este observata mai ales la pacientii in virsta de 3-12 ani, cu o medie de virsta de 7 ani. Baietii sunt afectati de 3 ori mai frecvent decit fetele. Simptomele bolii sunt prezente de obicei de citeva saptamini deoarece copilul nu acuza durere. Cel mai timpuriu semn al bolii Legg-Calve-Perthes este un membru flasc intermitent, mai ales dupa exercitii, cu durere usoara sau intermitenta in partea anetrioara a soldului. Boala Legg-Clave-Perthes este cea mai Irecventa cauza de membru Ilasc la copii de 4-10 ani si este descris ca nedureros. Cel mai comun semn este durerea perisistenta. Durerea coapsei se poate dezvolta si este rezultatul necrozei osului aIectat. Aceasta durere poate cuprinde zona mediala a genunchiului ipsilateral sau inghinala laterala. Muschii cvadricepsi si tesutul moale adiacent poate suferi atrofie, iar coapsa poate dezvolta contractura in flexie adductie. Durerea este prezenta la miscarile pasive de rotatie interna a coapsei. Tabloul clinic cuprinde urmatoarele semne si simptome:-durere in coapsa sau inghinala, durere usoara in genunchi-membru inIerior Ilasc, lipsa istoricului de trauma-limitarea miscarilor mai ales a rotatiei interne si a abductiei-sustinere dureroasa in picior-atroIia muschilor secundara neutilizarii-spasm muscular-inegalitate a membrelor inIerioare datorata colapsului-atroIia coapsei cu circumIerinta zonei inghinale mai mica decit a membrului sanatos-statura mica.Testul rotatiei-cu pacientul in supinatie medicul roteste coapsa eIectata extern si intern, tesutl demonstreaza spasme si aparare mai ales la rotatia interna. volutia bolii: Evolutia pe termen scurt a bolii este asociata cu deIormarea capului Iemural la Iinalizarea stadiului de vindecare. Factorii de risc cuprind debut clinic la virsta avansata, afectare extensiva a capului femural, retinerea capului femural, reducerea miscarilor soldului si inchiderea prematura a platoului de crestere.Evolutia pe termen lung a bolii este asociata cu potentialul de osteoartrita a soldului ca adult. La pacientii cu deIect metaIizeal, la cei la care boala se dezvolta in copilaria avansata si la cei care au aIectare mai complexa a capului Iemural cu deIormare reziduala prognosticul este grav, iar artrita degenerativa apare la 100 din cazuri. Csteocondr|te cesLe dou felurl de osLeocondrlLe sunL de prognosLlc dlferlL apoflzlLele evolueaz spre vlndecare fr sechele cllnlce radlologlce prln slmplul repaus zonal lnLerzlcerea sporLulul lnLenslv dlmlnuarea la sLrlcLul necesar a mersulul CsLeocondrlLele eplflzare sunL grave penLru c declan;eaz o remanlere osoas care esLe orlglnea unor sechele adesea deflnlLlveCsLeocondrlLa prlmlLlv a ;oldulul LsLe cunoscuL ;l ca 8oala LeggerLhesCalve dup numele docLorllor care au descrlso in [urul anulul 1910 LsLe o afec(lune care aLlnge preponderenL ble(ll inLre 37 anl (cam 83 dln cazurl) ;l esLe deflnlL de necroza nucleulul capulul exLremlL(ll superloare a femurulul uuraLa medle a acesLul proces al nucleulul de cre;Lere al capulul femural esLe de 18 lunl pn la 43 anl oaLe fl o boal cu locallzare unl sau bllaLeral dar nu de la incepuL (doar 10 dln cazurl esLe bllaLeral de la incepuL) Capul femural esLe sedlul unel necroze vasculare daLoraLe inLreruperll fluxulul arLerel clrcumflexe posLerloare a;a cum au demonsLraL arLerlografllle pracLlcaLe in Llmpul bolll Plpovascularlza(la inLre(lne o lschemle a unel zone cu meLabollsm lnLens de cre;Lere ceea ce duce la necroza capulul femural CsLeocondrlLa de ;old Lrebule cuLaL aLenL la Lo(l copll care se plng de durerl ale membrulul lnferlor sau care ;chlopLeaz recenL sau evlL s alerge s se [oace (nepuLnd expllca [enadurerea local) nLura[ul observ sau medlcul inLreab dac durerea/;chlopLarea se accenLueaz la sfr;lLul zllel Copllul a avuL eplsoade repeLaLe (durerl/schlopLare) de slnovlL de ;old sau prezlnL uneorl o inLrzlere a vrsLel osoaseulagnosLlcul dlferen(al se face cu rLrlLa de ;old (unde probele blologlce sunL modlflcaLe) SlnovlL de ;old (8g de bazln normal examenul de snge probe lnflamaLorll normale8adlografla evlden(laz procesul osLeocondrlLlc al capulul femural chlar dac semnele de debuL sunL lnseslzablle ;l doar un ochl obl;nulL ar clLl radlografla de bazln le deplsLeaz8adlografla in dlnamlc surprlnde evolu(la bolllSclnLlgrafla osoas esLe mal fldel hlpoflxarea esLe semn de hlpovascularlza(le ;l precede radlografla pe cnd reconsLruc(la osoas esLe reprezenLaL prln hlperflxa(le a subsLan(el de conLrasL8adlografla de fa( a bazlnulul esLe un examen complemenLar care deflne;Le cele 4 faze ale osLeocondrlLel ;oldululuebuLul esLe exprlmaL prln defecLe radlologlce mlnore chlar neobservaL Lrglrea lnLerllnlel dlnLre cap ;l sprnceana coLllold care ar semnlflca o ingro;are a carLlla[ulul arLlcular lnconsLanL o decolare ca o coa[ de ou ulscreL aplaLlzare a nucleulul eplflzar Cprlrea cre;Lerll nucleulul eplflzar fa( de cellalL opus laza de condensare nucleul cefallc esLe mal opac psLreaz uneorl mulL Llmp aspecLul normal anaLomlc alLeorl incepe s se deformeze laza de fragmenLare nucleul se vede fragmenLaL consLlLulL dlnLrun amesLec inLre zone clare ;l zone condensaLe inc Se vede fraglllLaLea eplflzar ce expllc deformarea nucleulul cefallc mal ales in fa( ;l inapol deLermlnnd asLfel debuLul unel excenLrlclL(l a capulul laza de reconsLruc(le nucleul incepe s se remlnerallzeze s;l regseasc forma de;l cel mal adesea rmne deformaL lrglL excenLrlc cel mal adesea ceea ce consLlLule sublecLul defecLulul de acoperlre a coLllulul ceea ce poaLe genera uzura ;l coxarLroza s survln precoce pe un asemenea ;old cesLe clclurl surprlnse pe radlografle consLlLule de fapL ;l evolu(la bolll pe o perload de 33 anl cnd copllul esLe serlos perLurbaL dac nu se ac(loneaz profeslonlsL penLru c perloada de LraLamenL dureaz rar pesLe 1218 lunl1raLamenLul varlaz in raporL cu precoclLaLea dlagnosLlculul cu oblcelurlle dlferlLelor servlcll de chlrurgle orLopedlc sau recuperare cu conLexLul famlllal ;l evldenL in LoaLe slLua(llle deplnde de evolu(la radlologlc1raLamenLul consL in uLSC8C8L 5CLuuLul (durnd mal mulL sau mal pu(ln) cu klneLoLeraple dln posLurl de descrcare uneorl ;l cu lndlca(le chlrurglcaluneorl anumlLe cazurl (mal ales copll inalnLe de 3 anl normo sau subponderal) evolueaz favorabll cu mlnlme msurl LerapeuLlce dar aceasLa esLe nuMl uLClZl MLulCuLul care;l asum responsablllLaLea in func(le de caz cuno;Llln(e educa(la famlllel8llan(ul klneLoLerapeuLulul lnspec(la durerea in mers poaLe deLermlna uneorl o ;chlopLare exageraL de oboseal in a doua parLe a zllel copllul se eschlveaz in a p;l a se sprl[lnl pe membrul lnferlor afecLaL alparea dlmlnuarea roLa(lel lnLerne a abduc(lel flexla esLe normal conLracLurl anLalglce in func(le de copll de sLadlul bolll1raLamenLulCblecLlvul prlmordlal esLe conservarea ;oldulul prln descrcare apol recenLrarea capulul la nlvelul coLllulul ;l men(lnerea muscular prln moblllzrl paslve ;l acLlve nLuu8L8CSL klneLoLerapla zllnlc dezvolL arLlcula(la coxofemural (lnduce o vascularlza(le adecvaL eforLulul) lsnd speran(a unul remodela[ armonlos pe LoaL perloada cre;Lerll penLru c procesul osLeocondrlLlc odaL declan;aL dureaz mal mul(l anlLa copll sub 3 anl speran(a LerapeuLlc nu cuprlnde lnLerven(la chlrurglcal dar lnLerven(la klneLlc Lrebule fcuL serlos inLrun cenLru profeslonlsL carel (lne pe copll deparLe de famllle ;coal ;l de aceea e necesar un suporL pslhologlc (dln parLea unul bun klneLoLerapeuL sau chlar a unul pslholog)Copllul va fl splLallzaL (lndlferenL de vrsL) in perloada cL ;oldul esLe rlgld de durere uup ce ;oldul redevlne suplu ;l nedureros dup o perload de Lrac(lune copllul va fl pus inLro orLez de ;oldgenunchlgleznplclor ;l gheLu( cu inl(are pe plclorul snLos penLru a suspenda de lschlon membrul lnferlor bolnav ;l asLfel se evlL sprl[lnul unlpodal pe plclorul afecLaLklneLoLerapla esLe paslv blnd ;l progreslv acLlv penLru asupllzarea ;oldulul (mal ales abduc(la ;l roLa(la lnLern) ln faza reconsLruc(lel l se cere copllulul mal mulL ac(lune chlar cu rezlsLen( in scopul augumenLrll for(el musculare in decublL venLral se lucreaz cvadrlcepsul feslerul ml[loclu osLura de culcaL pe burL a[uL la suprlmarea compensrllor lnevlLablle la copllklneLoLerapeuLul Lrebule s fle foarLe aproape de copll expllclL u;or comprehenslbll penLru al ghlda ;l supraveghea cum se cuvlne in inLre(lnerea moblllL(ll arLlculare a genunchlulul gleznel de parLea afecLaL inLre(lnerea for(el musculare de aceasL parLe inLre(lnerea moLrlclL(ll globale a copllulul prln [ocurl cu parLlclparea klneLoLerapeuLulul care va veghea ca LoaLe s se peLreac in descrcare lcl hldroLerapla are cea mal adecvaL lndlca(le cu ap de 37 ;l lmersle de 43 mlnuLe Llmp in care se poaLe admlLe ;l pozl(la in ;eznd pe un LabureL de plasLlc sau suspendaL inLrun chlloL mal Lrzlu mersul sprl[lnlL de mna curenL va fl faclllLaL in ap lsclna esLe ;l o dlsLrac(le penLru copll decl un ml[loc de al dlsLrage un plc de la suferln(a lulCopllul cu osLeocondrlL va fl splLallzaL penLru Lrac(lune cL ;oldul esLe rlgld ;l dureros penLru a fl proLe[aLCnd ;oldul devlne lndolor se prescrle aparaLul de descrcare penLru a proLe[a cenLra[ul coxofemural in abduc(le ;l se declde auLorlzarea mersulul Imagistica moderna in managementul bolii Perthes6 lanuarle 2011 1207 9 DIN S1IO soclerl lnLre mlnlma slmpLomaLologle sl lmaglsLlca O 8adlografla are rolul de a deplsLa afecLlunea 1ICCL SIMILO un cenLru de dlagnosLlc prlvaL va fl lnauguraL la SplLalul de 8eumaLologle dln CaplLala O lergllle o paLologle ln cresLere ln Larlle dezvolLaLe O un adolescenL sufera de o boala rara ce la afecLaL rlnlchll plamanll lnlma sl crelerul 9r|meste st|r||e pe ema||Frecventa bolii Perthes este de aproximativ 1 caz la 12000 de copii cu varste cuprinse intre 2 si 15 ani. VarIul de incidenta este situat intre 4 si 8 ani. Specialistii atentioneaza ca boala este de patru ori mai Irecventa in cazul baietilor, si ca de obicei apare unilateral. Boala Legg Calve Perthes (LPC) este caracterizata de o simptomatologie clinica redusa, cu expresie imagistica relativ saraca in stadiile initiale, dar cu rasunet spectaculos si inIirmitate la distanta, sustine conI. dr. Liviu Muntean de la Facultatea de Medicina din Brasov. Asocieri intre minima simptomatologie si imagistica Potrivit acestuia, de-a lungul timpului s-au cautat si stabilit diIerite asocieri intre minima simptomatologie si imagistica, in incercarea de a depista si de a trata boala in stadii cat mai precoce si cu speranta imbunatatirii evolutiei si prognosticului. DiIicultatea in obtinerea unor date imagistice cu relevanta maxima pentru prognostic reprezinta problema majora in diagnosticul si tratamentul copiilor cu LPC deoarece semnele sugestive pentru prognostic apar prea tarziu pentru a Ii utile intr-un tratament eIicient si precoce, al carui scop este diminuarea distrugerii capului Iemural si contentia perIecta in cotil, a explicat in cadrul ConIerintei ARTOP conf. dr. Liviu Muntean. Radiografia are rolul de a depista afectiunea RadiograIia isi pastreaza rolul de a depista aIectiunea, Iiind practic prima examinare eIectuala la un copil cu schiopatare dureroasa sau nedureroasa. EcograIia de sold poate monitoriza o sinovita coxoIemurala, iar daca eIuzinea articulara se prelungeste peste doua saptamani si radiograIia nu evidentiaza nimic, CT sau IRM pot pune diagnosticul de boala Perthes, aIlata in stadiu pre-radiologic, situatie ideala pentru initierea tratamentului inca inainte de debutul adevarat al bolii, a conchis conI. dr. Liviu Muntean. Sursa Ioto: www.peds-ortho.com