8/18/2019 Boala Addison.doc

1/2

  STUDIU DE CAZ

Date de identificare

Nume: B.A.Vârstă: 43

Sex: feminin

Studii: superioare

Ocupaţie: contabil – şef 

Statut marita: necăsătorită 

Acu!ee principae:

B.A. a venit la psiholog deoarece se simte mai tot timpul obosită, nu are forţă, nu are poftă de mncare şi a slăbit, preferă alimente sărate, are stări de greaţă, este neliniştită, seenervea!ă repede, uneori nu are chef să facă nimic, dificultate "n a adormi. B.A. nu a luat "nseamă aceste stări, credea că este normal pentru că este este mai tot timpul stresată şi are multe probleme pe care nu poate să le re!olve. #eea ce a determinat$o să apele!e la a%utor profesionist,este faptul că ameţeşte şi are dificultăţi "n a$şi menţine echilibrul, are stări de leşin şi pielea are unaspect de piele bron!ată, mai ales "n !ona coatelor, genunchilor, degetelor de la mini şi de la picioare.

Inf"rmaţii ce ţin de ist"ria pers"naă

B.A. locuieşte singură "ntr$un apartament aproape de centrul oraşului. &u este căsătorită,"nsă de aproape '( ani are o relaţie cu un bărbat de )) de ani. *a nu are copii, "nsă "şi doreştefoarte mult un copil. Bărbatul cu care ea are o relaţie nu doreşte copii, deoarece acesta are doicopii şi este căsătorit. +easemenea acesta a spus că o să divorţe!e "ncă de la "nceputul relaţiei"nsă locuieşte "n continuare cu soţia şi copiii. n pre!ent B.A. este foarte de!amăgită de viaţa ei personală, nu are un soţ, nu are copii şi doreşte să renunţe la relaţie, deoarece "i este tot mai greu,este tot mai stresată, şi a reali!at că nu o să poată deveni mamă, ea consideră că este prea tr!iu,are o vrstă "naintată, şi mai ales nu are ce să "i ofere copilului adică o familie aşa cum dorea ea.

 &u este singură la părinţi- mai are un frate şi o soră, ea fiind me!ina familiei. ărinţii săilocuiesc "n mediul rural. Are o relaţie foarte strnsă att cu părinţii ct şi cu fratele şi sora carelocuiesc "n apropiere.

/ucrea!ă la un liceu din oraş, iar timpul liber şi$l petrece fie "n vi!ită la părinţi, fie acasăla fratele sau sora ei. Are un nepot şi o nepoată de care este foarte ataşată.

Anul acesta s$a "nscris la o a doua facultate. *ste pasionată de lectură, de artă şi designinterior.

B.A. a venit la psiholog deoarece se simte mai tot timpul obosită, nu are forţă, nu are poftă demncare şi a slăbit, preferă alimente sărate, are stări de greaţă, este neliniştită, se enervea!ărepede, uneori nu are chef să facă nimic, dificultate "n a adormi. B.A. nu a luat "n seamă acestestări, credea că este normal pentru că este este mai tot timpul stresată şi are multe probleme pecare nu poate să le re!olve. #eea ce a determinat$o să apele!e la a%utor profesionist, este faptul că

'

8/18/2019 Boala Addison.doc

2/2

ameţeşte şi are dificultăţi "n a$şi menţine echilibrul, are stări de leşin şi pielea are un aspect de piele bron!ată, mai ales "n !ona coatelor, genunchilor, degetelor de la mini şi de la picioare.

Conceptualizarea cazului

/a momentul evaluării pacienta pre!intă tulburări ale apetitului, pierderi "n greutate, stări

de greaţă, de vomă, hipotensiune care cau!ea!ă pierderea echilibrului, iritabilitate, o discretăsimptomatologie depresivă , preferinţa pentru sare, "nnegrirea pielii din !ona coatelor,genunchilor, degetelor de la mini şi de la picioare. +in punct de vedere nosologic datelesugerea!ă un tablou clinic potrivit sindromului Addison.0indromul Addison afectea!ă "n mod egal barbaţi şi femei. *ste o boală endocrină rară, careconstă "ntr$o deficienţă hormonala ce afectea!a ' din '((.((( de persoane. 1ulburarea secaracteri!ea!ă prin pierderea greutăţii, slăbiciune "n muschi, tensiune arterială scă!ută şi"ntunecarea pielii indiferent dacă a fost sau nu e2pusă la soare. Boala Addison apare cndglandele suprarenale nu mai produc suficient hormon corti!ol, iar "n unele ca!uri nici aldosteron.+in aceste motive boala este uneori numită insuficienţă suprarenală cronică.ormonul corti!ol este produs de glandele suprarenale glande locali!ate deasupra rinichilor5 şiaparţine unei clase de hormoni numite glucocorticoi!i, hormoni care afectea!ă funcţionareatuturor organelor "n corpul omenesc. 1otuşi, cel mai important rol pe care "l are corti!olul este dea a%uta organismul să răspundă la stres.

0imptomele bolii Addison apar de cele mai multe ori treptat. 6boseala cronică şi slăbireamuşchilor, lipsa poftei de mncare şi pierderea "n greutate sunt caracteristice bolii Addison. naproape %umatate din ca!uri sunt deasemenea pre!ente greaţa, starea de vomă şi diareea.1ensiunea arteriala este sca!ută şi scade şi mai mult la statul "n picioare, cau!nd ameţeala şileşin. Apare hiperpigmentarea pielii, care este mai vi!ibilă la genunchi, coate, degete şi bu!e.Bolnavii sunt iritati şi suferă depresii. +in cau!a lipsei de sare, apare pofta pentru m"ncărurifoarte sărate.entru ca toate aceste manifestari ale bolii progresea!a lent, de multe ori ele sunt ignorate pinac"nd are loc un eveniment stresant pentru bolnav sau un accident şi toate simptomele se"nrăutăţesc brusc. Atunci apare cri!a suprarenala sau insuficienţa suprarenala acută.

acientei i se e2plică adecvat tratamentul pe care trebuie să$l urme!e. 1ratamentul boliiAddison constă "n "nlocuirea hormonilor pe care glandele suprarenale nu "i mai produc.#orti!olul este "nlocuit cu tablete de hidrocorti!on, un glucocorticoid de sinte!ă, administrat odată sau de doua ori pe !i. +acă aldosteronul este deasemenea deficitar, este "nlocuit cu unmineralocorticoid de sinte!ă, administrat o data pe !i. n acest ca! pacienţii sunt de obicei sfătuiţisă aibă o dietă bogată "n sare. +o!ele pentru toate aceste medicamente sunt stabilite "n funcţie denecesităţile fiecărui pacient

*ducaţia pacientei o persoana bolnava de boala Addison trebuie să poarte tot timpulasupra sa un card cu detalii despre boala ei, care să poate fi folosit "n ca! de urgenta. e cardtrebuie să scrie ca posesorul lui suferă de boala Addison şi ca "n ca!ul unui accident este nevoiesa$i fie in%ectat '(( mg de hidrocorti!on. *ste important ca aceste persoane sa poarte cu ei ine2cursii ac, siringă şi o forma in%ectabila de hidrocorti!on. n timpul perioadelor cu stres sau laapariţia infecţiilor respiratorii do!a de hidrocorti!on trebuie mărită. n ca!ul infecţiilor serioase, aapariţiei stărilor de vomă sau diaree trebuie contactat medicul. Aceste stări pot declanşa o cri!ăsuprarenală.

 

7