bisericile tradiționale Și mișcările penticostale

8/18/2019 Bisericile Tradiționale Și Mișcările Penticostale

1/15

Bisericile tradi ionaleț

iș

mi cările penticostaleș

Pr. Lect. Dr. Coord: Student:

Cristian Sonea Her e Mariusț

Cluj-Napoca, 2!"


2/15

1. Introducere

De-a lun#ul $remii tradi ia a ceea ce numim noi %Biserici tradi ionale&, a ocupat un rolț ț

deose'it de important (n $ia a cre tinismului, dar i (n cea a societă ii, deoarece ea cuprindeț ș ș ț

(ntrea#a (n$ă ătură de credin ă re#ăsită (n S)*nta Scriptură i (n scrierile S)in ilor Părin i. S)*ntaț ț ș ț ț

+radi ie este mărturisită de Biserică ca )iind )ormatoare de principii cre tine, principii de $ia ă iț ș ț ș

ast)el de personalită i cre tine.ț ș

Bisericile tradi ionale, adică cele care au la 'aă at*t (n$atătura de credin ă cuprinsă (nț ț

S)ănta Scrisptură, c*t i (n$ă ătura cuprinsă (n scrierile S)in ilor Părin i, ajun# să )ie părăsite (nș ț ț ț

detrimentul mi cărilor protestante i neo-protestante, deoarece acestea se consideră a )i actuale iș ș ș

adaptate ne$oilor reli#ioase moderne, pier*ndu-se din $edere esen a tradi iei 'isericii. +radi iaț ț ț

nu este ce$a static, (ncis, ci este o putere $ie, dinamică, ne(ntreruptă i inepuia'ilă, careș

răm*ne $ie (n memoria Bisericii.Prin S)*nta +radi ie se (n ele#e, pe de o parte, lucrarea S)*ntuluiț ț

Du (n Biserică, i prin Biserică, (n lume, adică o dinamică continuă i o adaptare continuă laș ș

ne$oile oamenilor, iar pe de cealaltă parte, +radi ia constă (n (n$ă ătura i credin a apostolică,ț ț ș ț

transmisă ne(ntrerupt de la apostoli p*nă (n ilele noastre, re#ăsită (n toate timpurile i (n toateș

locurile.


3/15

1 2

Bisericile care au la 'aă (n$ă ătura de credin ă a S)in ilor Părin i, adică a a numiteleț ț ț ț ș

%Biserici tradi ionale& sunt Biserica Catolică, cea Latină i cea de rit ăsăritean, Bisericileț ș

/rtodo0e ăsăritene i Bisericile /rtodo0e /rientale. Din toate acestea un număr considera'il deș

credincio i (m'ră i eaă penticostalismul. Mi cările penticostale au captat aten ia prin cre tereaș ț ș ș ț ș

accelerată a numărului de adep i.ț

1Pew Research Center, Global Christiaity – A Report on the Size and Distribution ofthe World’s Christian Population, December, 2011, p. 21

2 Ibidem, p, 10


4/15


5/15

acestea, Biserica omano-Catolică cuprinde numărul cel mai (nsemnat de cre tinii din (ntrea#aș

lume.=

1n secolul al 3 lea distri'u ia demo#ra)ică a romano-catolicismului s-a scim'at radical, (nț

5)rica (nre#istr*ndu-se o cre tere a numărului de adep i de la 2.!"9. repreent*nd !..


6/15

2.2. Biserica /rtodo0ă

1n cadrul e0presiei %Biserica /rtodo0ă&, cu pri$ire la cre tinismul #lo'al, se de)inescș

două )amilii 'isericie ti distincte: Biserica ăsăriteană 7/rtodo0ă8 i Bisericile /rientaleș ș

7Necalcedoniene?5siriene8. 5cestea nu se #asesc (n comuniune euaristică cu toate că se

consideră ca )iind (n continuitate ne(ntreruptă cu Biserica (ntemeiată de apostoli. @mportant de

men ionat este )aptul că am'le Biserici mărturisesc aceeas i credin ă (n Hristos. Din r*ndulț ș ț

Bisericilor /rientale )ac parte: Biserica /rtodo0ă Coptă, Biserica /rtodo0ă 6tiopiană, Biserica

/rtodo0ă din 6ritrea, Biserica /rtodo0ă Siriacă, Biserica /rtodo0ă Siriacă MalanAara 7@ndia8 iș

Biserica 5postolică 5rmeană.>

Pew Research Center, Global Christianity, p. 2

Pew Research Center, Global Christianity, p. .


7/15

Pe perioada secolului ortodo0ia a cunoscut un re#res (n ceea ce pri$e te numărul deș

credincio i. 5st)el că la (nceputul secolului al 3 lea ponderea ortodoc ilor era de 2.= dinș ș

popula ia cre tină a lumii7!2=.429. 3 2.4 locuiauț ș ț ș

(n 6uropa, ;.! (n 5sia i =.9 (n 5)rica. După un secol de )răm*ntări procentajul a scăutș

dramatic, ajun#*nd (n 2! ca numai !!.4 72


8/15

10

60ită c*te$a caue care au dus la scăderea numărului de cre tini ortodoc i i anume: persecu iileș ș ș ș

i masacrele musulmanilor, persecu ia din partea re#imului comunist i lipsa unor ac iuniș ț ș ț

misionare sus inute. Pe l*n#ă toate acestea, PatricA onstone estimeaă că (n nici o altă tradi ieț ț

majoră a cre tinismului nu au e0istat at* ia martiri ca i (n ortodo0ie.ș ț ș !!

3. Penticostalismul clasic

1n cele ce urmeaă $om $or'i despre mi carea penticostală clasică, cum a apărut, cine aș

)ost promotorul acestei mi cări i despre situa ia penticostalilor (n ara noastră, cum i prin cineș ș ț ț ș

au ajuns (n om*nia. 5ceste preentări $or )i (nso ite i de c*te$a statistici pentru a putea săț ș

o'ser$ăm mai u or mai usor cre terea?descre terea numărului cre tinilor (n lume.ș ș ș ș

10Global Christiaity, p. 33

114atric5 6o7n!tone, .he 0uture of Global Church, p. 10


9/15

P*nă la )inal $om (ncerca să răspundem la c*te$a (ntre'ări care pro'a'il )răm*ntă

Bisericile traditionale cu re)erire la aceste mi cări născute la (nceput de secol , (n special aș

celei penticostale, precum: de ce plecă mem'irii Bisericilor tradi ionale la penticostali 60istăț

lucruri pe care 'isericile traditionale nu le o)eră /)eră mi cările penticostale o e0perien ăș ț

autentică, etc.

9.!. @ntroducere

Potri$it opiniei pro)esorului Eeli-Matti FGrAAGinen!2, la (nceputul acestui secol,

penticostalismul a ajuns să repreinte una dintre cele mai ener#ice )or e de re(nnoire i deț ș

e$an#eliare din istoria cre tinismului. Mi carea penticostală este mi carea cu cea mai rapidăș ș ș

cre tere a misionarismului din lume i din (ntrea#a istorie a cre tinismului. 5 crescut de la laș ș ș

= de milioane de mem'rii (n aproape 4 de ani, acest lucru )iind )ără precedent (n (ntrea#a

istorie a Bisericii. nii speciali ti se a teaptă ca (n următorul secol, numărul mem'rilor acesteiș ș

mi cări să depă ească numărul credincio ilor Bisericii Catolice, care am $aut adineauri, că esteș ș ș

Biserica cu cel mai mare număr de credincio i actual. Penticostalismul clasic ocupă locul alș

doilea (n lume ca i cre tere, (n ceea ce pri$e te numărul de adep i, ajun#*nd de la (ntemeiereș ș ș ț

7apro0. !48, p*nă (n anul 2!! să numere apro0imati$ 2. mem'rii, ceea ce (nseamnă

= din popula ia (ntre#ii lumi, respecti$ !2.> din popula ia cre tină a lumii.ț ț ș

Con)orm pro)esorului Eeli-Matti FGrAAGinen, este raportat )aptul că (n )iecare i,

apro0imati$ > de persoane părăsesc Biserica-Catolică din 5merica Latină (n )a$oarea penticostalismului i a 'isericilor arismatice, iar o pătrime 7!?=8 din muncitorii cre tini cuș ș

normă (ntra#ă din (ntra#a lume sunt penticostali sau arismatici!9, dar i celelate Bisericiș

tradi ionale născute din e)ormă sau Bisericile /rtodo0e. 5dep i ai mi cării penticostale suntț ț ș

re#ăsi i (n toate re#iunile lumii )iind (ntr-o continuă cre tere, cele mai mari con#re#a ii deț ș ț

penticostali a)l*ndu-se (n Seoul i Sura'aIa.ș

12Veli-8atti9:r55:inen ; proie "i!tematica în cadrl%0uller .heolo%ical Se"inary5, Pasadena, conB in Ecmenical 4er!pecti)eC&ontribtion!, &7allen>e!, &ontro)er!ie!+, 9nternational Re/iew of :ission ;;, nr.30 1 6lie 1C 1-2.


10/15

1

Penticostalii s-au de)init pe ei (n i i su' numeroase paradi#me de-a lun#ul timpului,ș ș

%di$ersitatea (n sine de$enind caracteristica primară&!" a lor i a identită ii arismatice. 5$*nd (nș ț

$edere acest lucru, acum, pro'a'il că ar )i mai 'ine să $or'im de o (ntra#ă %#amă de

penticostali&.!;

Doctrina penticostalilor se 'aeaă pe e0perien a 'oteului cu?(n Duul S)*nt,ț !+ermenul de %penticostal& este adec$at pentru a descrie #lo'al toate 'isericile iș

mi cările care empatieaă a a isa conlucrare cu darurile Duului, ca #losolalia 7$or'irea (nș ș

1Global Christianity, p. 1

1 Allan Ander!on, An 9ntroduction to Pentecostalis"< Global Charis"aticChristianity &ambrid>e Fn)er!itB 4re!!, 2013, p.10.

1Ibidem, p. 10

1Ibidem, p.10

1Ibidem, pp. -10


11/15

lim'i8, at*t ca )enomen dar i ca moti$ teolo#ic, dar nu )ără cali)icareș !47a a isul 'ote cu Duulș

S)*nt8.

9.2. +eolo#ia penticostalismuli clasic

L. Jilliam /li$erio spune că 'isericile, mi cările i #rupurile Penticostale clasice deș ș

o'icei sunt (mpăr ite (n trei linii mari.ț Primii sunt acei care (n$a ă o doctrină a s)in irii proprii,ț ț

$ă*nd trei sta#ii (n pro#resul spiritual al $e ii de cre tin: sal$area?con$ertirea, s)in irea $ie ii iar ț ș ț ț

a treia este 'oteul (n Duul S)*nt care este e$iden iat prin $or'irea (n lim'i. 5ceasta a )ostț

$ersiunea ori#inală a penticostalismului de inută de Param i SeImour, la )el ca al i lideri ceieț ș ț

precum: Carles H. Mason i 5.. +omlinson, )iind promo$ată aproape uni$ersal de penticostaliș

pe perioada (nceputului de secol . 5l doilea tip de penticostali sunt a a numi ii %)inisedș ț

KorA&7munca terminată 3 ei nu mai tre'uie să )acă nimic8. 5ceastă $iiune a penticostalismului aapărut de$reme (n istoria penticostă )iind contro$ersată 7din !4!!8 prin purtarea acestei titulaturi,

(nsă )iind (nconjurat de misterul i (n$ă ătura lui Jilliam H. Duram, 1n !4!= acest lucru a )ostș ț

asociat cu apari ia 5dunărilor lui Dumneeu, care au ne#at necesitatea s)in irii ca a doua etapă deț ț

de$oltare spirituală, deoarece lucrarea lui Hristos )ăcută pe cruce pentru m*ntuire a )ost

su)icientă pentru a putea de$eni s)*nt. 1n al trilea r*nd e0istă %/neness& 7nitatea8 sau %esus

/nlI& 7doar @isus8 , prin care penticostalii se 'aeaă pe o doctrină ristocentrică, modalistă a lui

Dumneeu.

2

/ parere unică depre doctrina penticostală este cea a lui ranA D. Maccia, con)orm

căreia, ceea ce este unic (n teolo#ia penticostală nu e Boteul cu Duul S)*nt sau $or'irea (n

lim'i, (nsă modul (n care aceste teme au )ormat un )el de de$otament (n Duul lui @isus au

re)i#urat pietatea i au dat penticostalismului centrul lui ristolo#ic precum i o direc ie.ș ș ț 2!

1Robert 8ape! Ander!on, =ision of the Disinherited< .he :a8in% of A"ericanPentecostalis" Ne Hor5C ical *ermenetic! in t7e &la!!ical 4enteco!tal =raditionC A =Bpolo>ical Accont LRIJJ, 2012, p. 20

21"tanleB 8. Lr>e!! and Edard 8. )an der 8aa!, ed., =7e Ne InternationalDictionarB o< 4enteco!tal and &7ari!matic 8o)ement!C Re)i!ed and EpandedEdition onder)an, 2010, 1123


12/15

9.2.!. Boteul (n?cu Duul S)*nt

60presia %'oteul (n?cu Duul S)*nt, sau mai precis, %'oteat (n Duul S)*nt& apare de

două ori (n aptele 5postolilor, cea mai importantă )iind cea din .5. !!, !;, unde S)*ntul Petru

spune: %mi-am adus aminte de cuvântul Domnului, când zicea: Ioan a botezat cu apă; voi însă

vă ve i boteza cu Duh Sfânt ț &, (nsă Petru a reamintit de sulta ul Cornelius, de rudele i prieteniiș ș

apropia i, care au )ost 'otea i cu la $enirea Duului S)*nt peste ei: %ț ț încă pe când Petru vorbea

în cuvinte, Duhul Sfânt a căzut peste to i cei care ascultaă cuvântul Iar credincio ii tăia iț ș ț

împre!ur, care veniseră cu Petru, au rămas uimi i pentru că darul Duhului Sfânt s-a revărsat iț ș

peste neamuri "ăci îi auzeau pe ei vorbind în limbi i slăvind pe Dumnezeuș &7.5. !, ==-=;8.

6$enimentul din Ceareea este ca o do$adă (n plus că 'oteul cu Duul S)*nt nu se limiteaă la

e$enimentul usaliilor , ci continuă peste ani.22

Datorită )aptului că sensul esen ial al 'oteului este cu)undarea, penticostalii su'liniaăț

adesea că a )i 'oteat cu Duul S)*nt (nseamnă că tre'uie să )ii cu)undat (n Duul S)*nt,

aceasta (nsemn*nd o totală scu)undare (n realitatea Duului S)*nt, ast)el (nc*t oricine este

'oteat are sentimentul $iu al preen ei i al puterii Duului. 1n con)ormitate cu una dintreț ș

marturiile penticostale %$or'ind despre 'ote, este ca i cum ai )i aruncat jos (ntr-o mare de apă,ș

dar apa era Dumneeu, apa era Duul S)*nt& F. ana#an and D. ana#an, !4;48. 5ceastă

a)undare este similară cu cea din apă, dar (n realitatea Duului, spun ei, este un punctul central

al penticostalismului.

29

Din punct de $edere #eneral, penticostalii $ăd 'oteul (n apă la )el deimportant , dar nu esen ial pentru 'oteul cu Duul S)*nt.ț

Mul i dintre penticostali presupun e0isten a unui )el de dualism (ntre 'oteul cu apă iț ț ș

'oteul cu Du. 60perien a nota'ilă ar )i penticostalii unitarieni %/neness Pentecostals&, careț

unesc apa i Duul 'oteului (ntr-un comple0 de con$ertire a tuturor, inclu*nd pocăin a,ș ț

credin a, 'oteul (n apă i 'oteul cu Duul S)*nt. 5st)el %penticostalii au tendin a de aț ș ț

e0perimenta 'oteul ca un rit de identi)icare cu Hristos i ca un e$eniment al Duului S)*nt,ș

indi)erent de ceea ce sus ine teolo#ia lor&.ț 2=

22 8. 6. R. Killiam!, %Lapti!m in t7e *olB "pirit+, ed. "tanleB 8. Lr>e!! (i Edard 8.)an der 8aa!, =7e Ne International DictionarB o< 4enteco!tal and &7ari!matic8o)ement!C Re)i!ed and Epanded Edition onder)an, 3 a>!t 2010, p. 3

23Ibidem, p. 31


13/15

9.2.2. losolalia

Penticostalii i arismaticii se identi)ică de cele mai multe ori cu arisma $or'irii (nș

lim'i. Penticostalii au pus un accent deose'it pe arisma $or'irii (n lim'i ca o %do$adă ini ială&ț

a 'oteului cu Duul 7după cum a)irmă PCCN52"8. Cu$*ntul %ini iat& este accentuat odată cuț

do$edirea prin propă a )aptului că pot să $or'ească (n lim'i, do$ada imediată a 'oteului cu

Duul )iind $or'irea (n lim'i. 5ceastă $or'ire (n lim'i 7#losolalia8 este descrisă ca )iind %semnul

)iic de ini iere&75Mț 2;8 a 'oteului cu Duul S)*nt.2<

Baa scripturistică pe care o au penticostalii cu re)erire la $or'irea (n lim'i se 'aeaă

e0clusi$ pe cartea aptele 5postolilor capitolul 2, mai e0act pe momentul po#or*rii S)*ntului

Du peste S)in ii 5postoli. 1n acel moment S)*nta Scriptură ne relateaă )aptul că 5postolii %ț s-

au umplut to i de Duhul Sfânt i au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor ț ș

Duhul a #răi&7.5. 2,=8. Mai e0istă (n perspecti$a penticostală cu re)erire la #losolalie i pasajulș

scripturistic re)eritor la po#or*rea Duului S)*nt (n casa lui Corneliu: %încă pe când Petru

vorbea în cuvinte, Duhul Sfânt a căzut peste to i cei care ascultă cuvântul Iar credincio ii tăia iț ș ț

împre!ur, care veniseră cu Petru, au rămas uimi i pentru că darul Duhului Sfânt s-a revărsat iț ș

peste neamuri "ăci îi auzeau pe ei vorbind în limbi i slăvind pe Dumnezeuș &7.5. !, ==-=;8.

5ceste pasaje tre'uie (n elese ca a$*nd un e)ect calitati$. Petru, iudeu )iind, a intrat (n casa unuiț

pă#*n, (ncălc*nd prescrip ile, )apt ce era de neconceput (n acea $reme. Prin aceasta se arată căț

Duul S)*nt lucreaă peste toate neamurile, arăt*ndu-se carcterul uni$ersal al m*ntuirii, i căș

Dumneeu arată că toate nemurile sunt cemate la misiune, iar nu că această arismă

e0cep ională este separată de 'ote.5st)el, #losolalia tre'uie considerată ca )iind un dar specialț

cu caracter misionar.

28acc7ia, %=7e Ne International DictionarB o< 4enteco!tal and &7ari!matic8o)ement!+, pp. 1131-1132.

24enteco!talM&7ari!matic &7rc7er! o< Nort7 America

2Apo!tolic @ait7 8o)ement

28acc7ia, %=7e Ne International DictionarB o< 4enteco!tal and &7ari!matic8o)ement!+, pp. 3-3


14/15

9.9. @storia penticostalismului clasic

Ca pre#ătire la ceea ce $a urma să $or'ească cole#ul meu, am să )ac c*te$a scurte re)eriri

la istoricul mondial al acestei mi căriș

Cadrul istoric i reli#ios (n care apar penticostalii coincide cu (nceputul secolului i mediul

'aptist. 1ntemeietorul penticostalismului modern a )ost Carls o0 Param 7!>


15/15

1n om*nia penticostalismul a )ost (nt*lnit la scurt timp după apari ia (n 6uropa 7apro0.ț

!4228. 1ntemeietorul penticostalilor din ara noastră a )ost eor#e Bradin 7!>4"-!4;28.ț

bisericile tradiționale Și mișcările penticostale

Documents