I ERK ................... uo r t5‘ZSEG1909. J U L I U S HO 14 .

I BEDACŢIUNEA,I Afliliistraţira ţi TwirithBraşov, piaţa mar» nr. 30. TELEFON Nr. 828.Serisori nefrancate na ■«

primoso.Manuscripte na se retrimit.

I a seratese primesc la Admlslatrsţlsne

Braşov şi la următoarele BIROURI de ARURŢUR!:

In Vlena la M. Dukes Naohf., Nox. Augenteld & Emerio Lea­ner, Heinrich Sohalek. A. O- celik Nachf.. Anton Orpelik. In Bsdapesie la A. V Golber- ter, Kkstein Bemat, Iuliu Le opold (YH Ensdbet-kdrut

Preţul Inserţlunllor s o serie ffarmond pe o coloană IC bani pentru o publicare. Publicări

Imai dese dnpă tarifă şi lnvo. ială. — RECLAME pe pagina S-a o serie 20 bani.

A N U L L X X I I .Telefon: Hr. 226.

m

flAZETA apar» în fleoart iSIbctameite peitn Aistro-UiiMif-Fe an an 24 cor-, v * şase lan

12 cor., pe trei luni S cor. R-rll de Duralneoi 4 oer. pe te.

Pmtii România şi sirăiiltofc.Pe an an 40 franci, pe şase

lom 20 fr., pe trei luni 10 fr. R-rfl de Dumlneoa 8 fr. pe an.

Se prenomeră la toate ofi­ciile poştale din Intru şi din afară şi Ia d-nii colectori.

AlioiaiDeiimi neutri Btsşoy ;Admlnlstraţlunea, Piaţa mare

tărgol Inului Nr. 30. etagiu I. Pe un an 20 cor«* pe şase Ioni 10 oor.. pe trei Ioni o cor. Cu dusul acasă: Pe un an 24 oor.. pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un essm- plar 10 bani. — Atât abona­mentele. eflfc şi inserţiunile eunt a se plăti Înainte,______

Nr. 140. Braşov, Marţi-Miercnri 1 (14) Iulie 1909.

99

* 0 ^ A B O N A * ^

LA

GAZETA T R A N S IL V A N IE I“ ,Ca 1 Ialie st. r. 1909

ee deschide nou abonament pe cuartalul trei al anului, la care Invităm pe toţi amicii

şi sprijinitorii foaiei noastre.

P reţu l abonam entu lu i :

Pentru Austro-Ungaria: P e un an 2 4 coroane, pe şease luni 12 coroane, pe trei luni 6 coroane, pe o lună 2 coroane.

Pentru România şi străinătate: Pe unan 4 0 franci, pe şease luni 2 0 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3 .5 0 .

ADMINIS TRA ŢIU NE A

Sfârşit de an.— La lncheiarea anului la şcoalele noastre

-ttin Braşov. —

Copiii sunt ai şcoa le i! D a r odată pe an m ăcar şi ziarele, cari au ace­leaşi scopuri ca şi şcoala, ajungându-le numai prin alte mijloace, au dreptul şi datoria să se îndrepte cătră şcolari.

Ca un stol de rândunele vă adu­narăţi înc’odată în sala cea m are a gim ­naziului pentruca după ce v ’aţi luat rămas bun să plecaţi în ţări mai calde; mai calde decât m ohorâtele bănci de şcoală şi decât tristele cori­doare ca ecoul 'paşilor care înfioară!

Mai ieri alaităeri în noaptea de Sf. Petru şi Pau l cai mititei aducean cărucioarele pe drum ul Făgăraşului ori al Zârneştilor, ca să vă scoată din aerul clocit al căsuţelor m urdare ori întunecoase, în odăile cărora nimic nu vă aducea aminte de aerul sfânt, pe care-1 veţi răsufla iarăşi intrând în tinda casei părinţilor voştri î Doar de­sagii plini cu m erindea aşezată de mâna mamei voastre binecuvântândn-o de o miie de ori, vă aducea fără veste îo ochi o lacrim ă ce stă atât de bine copiilor, cari şi-aduc cu

duioşie am inte de ograda din sat. Dar câţi din voi nu-şi uită de ai săi un an întreg de zile, în schimbul câtorva învârteli de danţ ori a şi mai m ultor învârteli pe stradele oraşului, unde întâlnesc lume şi bună şi r e a !

Aţi văzut în oraşul acesta z id u r i vechi, cari abia se mai ţin în ten- ciuiala slăbită de vremuri. Văzânuu-le v ’aţi gândit la veacurile de luptă ale străm oşilor voştri ? V ’aţi gândit la iobăgia lor şi ia libertatea v o a s t r ă , câştigată de e i? V ’aţi gândit la ce va mai trebui să răsară din inimile voastre doritoare şi la ce va mai tre­bui să urm eze prin fapta voastră? Aţi auzit din gura profesorilor numele unor ilu ş tr i sc r iito r i, cari ca şi voi intrară pe aceleaşi uşi ale şcoalei, trecură prin aceleaşi coridoare şi as ­cultară în aceleaşi sale învăţăturile profesorilor, cari azi nu mai s u n t ! V ’aţi gândit în clipele acestea să ajungeţi şi voi prin cinste, muncă şi dragoste de neam la onoarea de a vi se pomeni odată numele înaintea băieţilor cari vor veni după voi?

Iar statuiele * raşului acestuia, de câteori le priveaţi din apropiere ori de departe, vi-au adus aminte de inima mare, de credinţa neclintită şi de năprasnica cruce şi arm ă a ar­hiereilor ori a arhanghelilor n o ş tr i?

„Un m orm ânt se desveleşte0 fantom ă din el iese... o zăresc“Când cetiaţi versurile lui A lexan -

drescu mai simţiaţi sbătându-se în ini- m avoastră sufletul curat al Românului, care crede în v iaţa m orm intelor?

Este neom enesc a te despărţi de toate aceste lucruri, cum au încer­cat unii colegi de ai voştri prea co- pilăroşi, decât să poată înţelege g la ­sul ca de corn de argint al zidurilor şi al m arm orei şi ai bronzului cioplit şi al morm intelor, cari toate ne chia- m ă la viaţă, la o viaţă mai frum oasă şi mai mulţum itoare!

I V ă duceţi ca un stol de rându- | nele! In cea dintâi zi de lucru, mai ' de dimineaţă decât obicinuiaţi să ve-

niţi la şcoală veţi fi în mijlocul câm ­pului. P ecaţi spre păm ânt vi se va părea că auziţi glasul profesorului şi va fi vâjâitul coasei, vi se va părea că vedeţi faţa vreunui coleg de şcoală şi va fi muşchiul aspru al unui to ­varăş cosaş, veţi crede că sună clo­poţelul şcoalei şi va fi clopotul cailor cari pasc. Nu veţi mai cânta voi, ci vă vor cânta ciocârliile iar ceasurile 12 vi le va da de ştire arşiţa soare­lui, care vă va arde faţa.

A ţi m ers acasă să munciţi şi să vă pregătiţi în timp de două luni m erindea pentru 300 de zile. D ar nu uitaţi că învăţătura ce vi se dă în şcoală nu ar fi potrivită şi pentru satele voastre. Inchipuiţi-vâ că cele 10 luni, cât deprindeţi şi mânuiţi în şcoală „arm ele ştiinţii“ , vi s ’au dat îm prum ut din partea părinţilor, cari au tot dreptul să vă ţină acasă, ca să aibă folos de braţele voastre. P lă ­tiţi acum acest împrumut. Arătaţi că înţelegeţi să porniţi şi o m işcare în răspândirea pozitivă a culturii, de care poporul nostru are atât de m are lipsă.

Nu vâ m ărginiţi numai la culti­varea minţii ţăranului. După ce aţi v ă ­zut în oraşul acesta şi aţi cetit de cearta şi duşm ănia între Rom ânii din alte oraşe, puneţi în cum pănă. întreg idealismul sufletului vostru nepătat şi osândiţi cu cele mai urâte vorbe pe toţi aceia, cari nu pot trăi în pace, cari ne săcătuiesc puterile noastre numai ca să şi le înmulţească pe ale lor. V ’aţi despărţit de şcoală cântând: „P e al nostru steag e scris unire“ . Nu minţiţi d e c i! Cât de frum os aţi putea explica părinţilor şi tinerilor flăcăi din sat, ce ’nseam nă u n irea , dacă aţi cunoaşte istoria, trecutul nea­mului nostru, despre care uu învăţaţi în şcoală cât ar trebui să învăţaţi. Dar el e cuprins în câte*o carte ief­tină. Cum păraţi-vi-o, cetiţi-o şi pove­stiţi şi celor neştiutori de luptele şi năzuinţele neamului românesc. A ţi face o faptă pentru care v ’ar lăuda orice străin.

Iar pentru ca să aveţi adevărata

conştiinţă de Români, m ergeţi singuri ori în cete şi în alte sate, cât mai departe de locurile voastre şi spuneţi de unde veniţi. Ascultaţi ori unde ajungeţi poveştile şi versurile ţăra ­nilor şi însemnaţi-le, iar întorcându-vă în toam nă la şcoală cetiţi-le îm preună în clasă, acasă ori îa societăţile de lectură.

Cei mai mari dintre voi cunosc acum multe cărţi româneşti şi pot şti, cari ar fi potrivite pentru ţăran. D u ­ceţi cu voi câte-va — una-două — şi ori care ţăran mai cu stare va fi bucuros să vi le cumpere. Vorbiţi-le de bibliotecile voastre de clasă, cum fie­care sat ar fi bine să-şi aibă biblio teca, în jghebată din creiţarul fie-căruia Iar unde e bibliotecă in sat intere saţi-vă să ştiţi cari cetesc, şi alergaţi la cei, cari n ’au luat încă cărţi şi-i îndemnaţi să cetească. Şi dacă nu ştiu ceti, cetiţi-le voi ca să-i îndem­naţi să înveţe a ceti şi scrie, ori în- văţaţi-i voi. Cetiţi-le ziare şi lămuriţi-i cât folos pot avea din cetitul lor şi stăruiţi să le aboneze.

Iuţelegeţi-vă mai mulţi inşi, for­maţi o trupă şi cu ajutorul preoţilor şi al învăţătorului învăţaţi şi repre­zentaţi câte-o comedie uşoară. Cân- taţi-le din frum oasele cântece învă­ţate la şcoală, declamaţi-le poeziile, cari ating mai uşor şi cuceresc într’o clipă irim ile Rom ânilor, iar cei mai maturi dintre voi le-ar putea ţinea chiar conferenţe din istoria noastră. Şi ca încoronarea unei atât de fru ­moase activităţi a unui student con- ştiu de puteiile sale, îndemuaţi-i să se facă membrii la „Asociaţiune“ şi la „Societatea pentru fond de teatru «, cari mai mult decât ori cari alte societăţi urm ăresc ridicarea prin cul­tură a neamului nostru, care mai are încă un greu suiş în desvoltarea sa. D acă veţi tace aşa, şi veţi simţi deci cât rod poate să aducă învăţătura câştigată în şcoală, la toam nă vă veţi reîntoarce cu mai multă râvnă şi ca mai multă voe bună.

■ F O IL E T O N U L »G A Z. T R A N S .«WSS*//*//*//*//*//*//*//*//*//*//*//*//*//*//*/,*//*//*//*//*//*//*/**//*//*//*//*//*//*//*̂ **

Aurel Mureşianuşi tinerimea română.

Eram lângă catafalcul lu i A u re l M u ­reşianu. P riveam îndelung figura iu i de bronz, părul în ţepenit în firicele albe, fru n - tea-i lucie şi barba albă ca arg in tu l. S im ­ţeam o nem ărg in ită durere la gândul, că acest apostol răsărit din nişte vrem uri de aur, astăzi nu m ai este în tre noi. Rând pe rând îm i treceau pe d inain te anii ne slârşiţi, prin cari st abătuse acest om, t re ­cut din vrem uri mai bune în v rem u ri mai grele - muncind neîncetat în ogorul to t m ai încărcat de poiomidă al luptelor noa­s tre naţionale. Graiul îi am uţise, cuvântul lu i h o tă râ t nu mai putea vesti lum ii gân­du rile şi vrerile sale, ia r inâna-i îngheţată nu mai putea prinde condeiul, care în ne- slârşite le coi< ane ale >G>*z^tei«, stânta m oştenire, pe care o căpătase dela părin ţi — însem na strălucirea din trecut, dure- i i le din prezent şi nădejdea din v iito r a unui neam dornic de o vi tă mai bună.

In sunet înduioşat de clopot l’a n petrecut apoi pe M ureşianu spre lăcaşul de veci. U*» convoi iung, învă lu it in doliu,

cuvântând încet m ergea în pas ra r pe urm a carulu i m ortuar. In biserică la că­pătâiul d ispărutului apostol a răsunat un cuvânt puternic ca un glas porn it d in tr ’o trâ m b iţă de aram ă, care vestia m u rito ri­lo r din ju r , că A ure l M ureşianu nu e m ort şi că cuvântul lu i se va auzi încă m ereu In nesfârşitul veacurilor ce vin. E ra acest vorb ito r singurul om, care era în drept să vorbească despre un Mureşianu, fiindcă faptele iui de până acum l’au aşezat a lă­tu rea de m ărim ea celui răposat.

La m arginea gropii câţi-va adm ira­to ri de ai m ortu lu i şi-au luat răm as bun dela el în num ele lor ş> în num ele altora. Şi cu asta prohodul s’a te rm in a t şi to ţi cari odată erau m ereu cu el, s’au depăr­ta t: soţie şi cop i, fra ţi şi p rie tin i s’au dus cu to ţi i lăsându-1 siugur.

In drum spre casă la ce altceva m ’aşi fi pu tu t gândi decât la A ure l M uro- şianu. Ca tân ăr îm i renviam pe încetul felul lu i de a fi ţaţă cu tinerim ea noas­tră . S im ţiam cum sufletu l iu i, care par’că tră ia m ai putern ic ca niciodată în fiin ţa mea, îm i şopteşte cu hotărâre dragostea pe care acest Român d es ăvârş i i-o păstra tinerim ei noastre. Rână pe rând m ă cer caii am in tir ile legate de el. M i-aduceain m ai ales am inte de o zi din toam na t re ­

cută, când în tr ’o odăiţă mică, dar plină de lum ină, în care cu toate durerile cari îi m istuiau tru pu l îşi făcea şi mai departe datoria 'fa ţă de neam — îm i destăinuia puternicele sale sim ţăm inte. Ca un kval în ­chegat d in tr’un ropot de ploae şi porn it d in tr ’un vârf de m unte se deslanţuiau u - neori cuvintele sale, prin cari încerca să- şi tălmăcească gândurile şi ideile sale de însem nătate v ita lă pentru neam ul r o ­mânesc.

Priveam cu evlavie la acest p a tria rh răsărit şi răm as în tre noi din alte v re ­m uri, ca să ne dea sfat şi îndrum are cu m inte, pentruca să putem eşi în tre g i din vârte ju l de nenorociri, în care ne-a băgat o soarte prea rea. Senin povestea despre vrem u rile trecute, se oprea m ai ales la anii 1863 65 şi atunci cu un aer plin de strălucire spunea, că noi num ai aşa vom putea zice, că tră 'm , când vom fi, ce-am fost atunci. A lteo ri fru n tea i-se ‘întuneca şi ochii î i luau o văd ită expresie de re ­voltă când critica vrem ile de-acum. Ş’apoi iară i-se lum ina faţa, când venia vorba de tinerim ea de azi, în care-şi punea toată nădejdea, şi deia care aştepta ca prin pu­terea conştiinţei sale nepătate, să poată elupta odată din putreziciunea vrem iio r de-acum în treaga vigoarea şi strălucirea unui neam, ce şi are coborârea din oam eni

m ari şi liberi. »Aşi m uri lin iş tit, zicea, dacă aş fi convins, că în sufletul tin e rim ii noastre trăesc nepătate trad iţiun ile trecu ­tu lu i nostru şi aş şti atunci, că munca mea n’a fost tru dă zadarnică şi că ogorul a ra t cu sârguinţă pe urm a p ărin ţilo r noştri, va da roadele aşteptate«. După astfel de vorbe cădea pe gânduri. Pâre*», că-şi con­tro lează cu o văd ită în g rijo ra re această nădâjduire şi atunci m ă în treb a s tăru ito r, dacă cred şi eu că tinerim ea noastră de azi are puterea şi dorui de a realiza sfin­te le ideale ale p ărin ţilo r noştri de eri. »Căci trebue, să ştii — continua el, că noi Rom ânii num ai atunci ne vom putea m ândri, că suntem şi vom fi, dacă vom putea realiza dir. punct în punct cel pu ţin program ul nostru din 1881, m in im ul p re- tenziun iio r noastre.« Era o idee fixa, dar sănătoasă şi c o m u te program ul nostru naţional pentru A u re l M ureşianu şi nu voia sa ie rte r im ă ru ia păcatul de a călca sau a reduce acest program . >E doar baza disciplinei şi a organizaţiei noastre acest program , e principiu l nostru de v iaţă şi nu putem , nu ni-e e rta t să v găduirn n i- m âruia de a aten ta ia în treg im ea acestui program , fiindcă acela, conştiu şi inconştiu, oricum ar face-o, atacă fr m eiia ezistenţei noastre.« Şi dela acest adevăr t re ­cea ia ră Ja tin e rim e .

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 140 -1909

Călătoriţi cu bine. Dar ori unde vă veţi duce nu uitaţi, că în Braşov zidurile vechi şi crucea mormântului vi-a vorbit de trecutul nostru, iar sta- tuiele mute v ’au ameninţat, ca să vă ’ngrijiţi de viitor !

Un protest al studenţimei din Bucu-re Şti- D elegatu l com itetu lu i organ izator din Bucureşti al congresului studenţesc, M ir- cea R. Ş irianu, a trim is m in is tru lu i A p- ponyi o scrisoare, în care protestează îm ­po triva opririi s tudenţilor din U ngaria de a lua parte la congresul din Iaşi. Se ara tă în scrisoare cum guvernul ungar, fă ră a cunoaşte cât de puţin program ul congre­sului, fără a şti ce in te n ţii u rm ăreşte co­m ite tu l organizator, a oprit pe studenţi a participa la congres.

Prorogarea parlamentului austriac. —»W iener Zeitung« organul oficial al gu ­vernu lu i austriac publică un com unicat m ai lung, din care reproducem urm ăto a ­re le : »Pe baza prea îna lte i îm p utern ic iri şi în conform itate cu hotărârea unanim ă a consiliului de m in iştri, sesiunea a 19 a a Reichsratului se declară închisă.

»Guvernul austriac a lua t această m ă­sură după m ultă codire. A fost nevoit să o facă, deoarece ordinea norm ală şi capa* citatea de lucru a parlam entu lu i nu putea fi m enţinută . V ina acestei m ăsuri o are în mod exclusiv acea fracţiune parlam en­tară , care fără să fie nevoie, a depus ne­num ărate m oţiun i de urgenţă la ordinea zilei, deşi trebuiau să se discute chestiuni de o im p ortan ţă capitală pentru propăşi­rea ţărei. Toate proiectele depuse erau născute din g r ija pentru prosperitatea ge­nerală şi nu din sim pla dorin ţă a g uver­nului. îna in te de toate era să se stabi­lească raportu rile comerciale cu statele balcanice şi cu România.

D in d ieta ungară.In şedinţa de Sâm bătă a dietei s’a

présentât noul guvern. îna in te de a lua cuvântul p rim -m iu is tru l W ekerle , s’a dat cetire raportu lu i comisiunei de im unitate , în cestiunea v io lărei im u n ită ţii deputatului croat Novosel, care, precum ştim , a fost deţinu t cu ocasiunea dem onstraţiilo r re ­cente în contra banului Croaţiei. Comi- siunea de im u n ita te constată în raportu l ei că prin deţinerea dep. Novosel, fiindcă a s trig a t »Abzug Rauch !«, n’a fost vio lat dreptu l său de im unitate .' Totuşi însă dreptul de im u n ita te a fost violat prin fap tu l, că dep. Novosel a fost pedepsit de au to rită ţi, fă ră ca aceste să fi cerut dietei suspendarea im unităţii.

Dep. D r. Vlad, luând cuvântul, de clară că deja prin deţinerea fără m otiv a dep. Novosel a fost v io lată im u nitatea şi deci propune o resoluţiune în sensul a- cesta. Punândii'Se la vo t propunerea co­m isiunei de im u n ita te se primeşte, dease- m enea se prim eşte şi am andam entul dep. D r. A. V lad, pentru care a vo ta t o parte a deputaţilor independişti, mai m u lţi m em ­brii ai partidu lu i poporal, deputaţii naţio ­nalişti şi 23 deputaţi croaţi. După enun­ţa rea resu ltatu lu i votărei de cătră preşe­d in tele dietei s’a iscat un sgomot infernal. D in partea partidulu i constituţional şi po­poral se cerea contraprobă, dar Iusth a declarat că nu m ai poate schimba o deci-

siune qdată exprim ată. S’a produs atunci un sgomot co osal, care a s ilit pe Iusth să suspende şedinţa.

In tim pu l pausei au avu t loc schim- | buri de vorbe vio lente în tre cele două grupe, cari au vo ta t pro şi contra. După redeschiderea şedinţei preşedintele anunţă că peste 20 de deputaţi au cerut şedinţa secretă. In această şedinţă a lua t prim ul cuvântul deputatu l Hencz şi a spus că preşedintele a călcat regulam entu l camerei. Preşedintele Iusth îşi m otivează proce- derea în m ijlocul unui m are sgomot. De pe scaunul preşidenţial el nu ţine seamă de nici o politică de partid . P rim u l m i­n istru W ekerle spune că în desbaterile p riv itoare la chestiuni de im u n ita te , n ’are loc politica de partid . E l propune să se treacă la ordinea de zi. O decisiune enun­ţa tă a preşedintelui nu poate fi m odifi­cată.

La ora 12 şedinţa secretă s’a te r ­m inat. Preşedintele Iusth redeschizând şe­dinţa constată prim irea propunerilor pre- sentate în afacerea de im u n ita te a .depu­ta tu lu i Novosel, apoi dă cetire in terpelă­r ilo r anunţate, propunând ca în scopul m otivării in te rp e lă rilo r să se fixeze Ia tim pu l său o anum ită zi.

Urm ează prezentarea guvernulu i. Se dă cetire autografelor. W ekerle spune că la 24 A p rilie guvernul şi-a dat demisia, pe care regele a p rim it’o încredinţând to t ­odată cabinetul cu g irarea afacerilor sta- tulu». Deoarece descurcarea situaţiei poli­tice n’a u rm at nici după 2 luni de zile, guvernul s’a declarat în vo it să primească conducerea afacerilor de stat nuiţiai cu condiţiunea dacă este din nou nţim it. L u ­crul acesta îl pretinde parlam entarism ul. Urm ează apoi declaraţiile şefilor partidelor.

Preşedintele clubului naţionalis t D r. T. M ih a li, a făcut u rm ătoarea declaraţiune :

D a ţi-m i voie să exprim din p rile ju l prezen tării noului cabinet punctul de ve­dere al partid u lu i meu. în a in te de toate declar că n’am nici o încredere în noul cabinet pe care nu -1 consider de p a rla ­m entar, N u pot avea încredere în noul guvern pentrucă acesta n’are nici un pro­gram . In fa ţa partidu lu i n a ţio n a lită ţilo r stă num ai ac tiv ita tea de până aci a gu­vernulu i, a lta nim ica. P a rtid u l m eu îna­in te cu tre i ani şi-a spus în g rijo ră rile sale faţă de politica guvernulu i, care n’a satis­făcut obligam entelor luate asupra sa în pact, de a rea liza sufragiul universal egal şi secret, a dat expresie m ai departe şi acelei în g rijo ră ri, că guvernul nu a rezol­va t chestiile sociale şi de n aţiona lita te conform intereselor ţă rii. în g rijo ră rile ace­stea s’au dovedit, durere, ca în tem eiate, deoarece în curs de 3 ani guvernul coali­ţie i n ’a fost în stare să realiseze dreptul electoral secret şi egal, ci a căutat ca cu in troducerea votu lu i p lu ra l să-şi m enţină şi m ai departe dom nia de clasă. Cu che­stiile sociale şi de naţio n a lita te guvernul nu şi-a b ă tu t capul. Cât pentru g rava in i- nele adm in istrative, poporul a fost expus celor m ai m ari p rigon iri ca şi când scopul guvernulu i a r fi fost şicanarea şi sărăci­rea p ă tu rilo r de jos, Căci m ilioane fac sumele, cu cari au fost pedepsiţi ţă ran ii în ţ in u tu rile locuite de naţiona lită ţi. Pe terenu l ju s tiţ ia r aceleaşi prigoniri. Orato­ru l constată că pedepsele cu închisoare, dictate de judecăto rii în procesele de pressă se u rcă sum ar la 200 de a n i, ia r am en­zile dau sum a de 200 m ii coroane. (M are sgomot). Pot dovedi că toate aceste p ri-

Tocm ai pe atunci scrisesem în »Ga­zeta« o serie de articole despre tin e rim ea noastră, cari aveau m ai m u lt un colorit pesimist. I I durea văd it constatările sincere, făcute m ai ales despre ro lu l tin e rim ii noas­tre academice, care par’că n’are destulă tă r ie şi conştiinţă, ca să traducă în faptă j seninele ideale, pe cari Ie m ărturisea M u­reşianu. Nădejdea vie însă, că nu to tdea­una cei m ulţi, massa, cu toate păcatele ei, ci cei pu ţin i şi buni sunt cei chem aţi ca să ducă la îndeplin ire rostu l iiin ţii şi che­m ărilo r noastre, îi însenina fruntea. »Sunt doară şi se vor m ai găsi poate şi m ai m u lţi, cari să-şi în ţe leagă m enirea ce va trebui s’o aibă ca conducătorii de mâne ai acestui popor. Cristos a avu t num ai doisprezece apostoli şi totuşi astăzi creş­tin ism ul e pe cale să cucerească în treagă lum ea. N u te tem e, cu câţiva tin e ri buni vom recuceri si noi ce-am perdut. D oar nu vom fi noi cel m ai ticălos neam de pe fa ţa păm ântului. Pe lângă m uncă şi cre­d in ţă vom ajunge la ţân tă şi to ţi cei ră ­tă c iţi se vor rentoarce la calea adevărată«. Aceste cuvinte sim ple dar ho tărâte îm i da parcă o tă rie deosebită şi m ă făcea să cred, că profeţia seninului patria rh , trecu t p r in tr ’atâ ta val de experienţe, se va îm ­plin i. »N’am a ltă nădejde, continua cu în ­credere, decât tin e rim ea noastră. Şi de ce m ’ar înşela acest gând ? S’a r spulbera

doară în vân t toata munca noastră de până acum ş’atunci am ajunge cu drept cuvânt un neam de h ilo ţi, vrednic de pe­n t. N u ! această /tinerim e trebue să fie nădejdea b iru in ţii noastre! Ea trebue să se cultive mereu, să pătrundă în tainele

j trecutu lu i nostru, să deschidă paginile is­to rie i noastre şi să caute să-şi înţeleagă perfect rostul, că vin zile m ari, vin zile de prefacere radicală, când va trebui să fim gata, învestiţi cu toate arm ele de lipsă şi când se va decide pentru totdeauna soar- tea n oastră !« .. Ce suflet tin ă r săiăşluia în acest trup slăbit de boală al a lb itu lu i bă­trân !

G ândurile şi 'am in tir ile trecute se ţe- seau m ereu. F ig u ra de senator din antic i- ta te îm i sta m ereu înainte. Caracteru l lui de fier, cinstea lui in teg ră şi mai vârtos munca necontenită, pe care a desfăşurat-o acest om, îm i da convingerea, că A ure l M ureşianu n’a m urit, ci că el va tră i m e­reu prin generaţiile nesfârşite, ce vor veni. In fiecare om din v iito r, care va munci pentru aceleaşi ideale sfinte, cari cearcă m intea şi fiin ţa unui neam, va licări o scântee din sufletul nem urito r al lui Aurel M ureşianu.

Voicu Niţescu.

gon iri au u rm a t la îndem nul guvernulu i. (Zgom ot conţinu şi în tre ru p eri.)

Răul, după părerea mea, residă în aceea, că în U n g aria nu se află guvern, care să fie capabil a rezolva aceste che­stiuni. P o ftiţi şi rea liza ţi sufragiu l u n iver­sal şi secret şi ve ţi obţinea baza pe care stând se vor putea apăra interesele în ­sem nate ale ţă r ii. (Sgom ot conţinu. O voce: V ă m erge b in e !).

jDr. 2. M ih a l i : Să nu dea Dum nezeu binele acela n im ănui, când fra ţii noştri, soţiile noastre şi p re tin ii noştri se află în tem niţă . (M are sgomot). Şi cum e pe te ­ren u l ju s tiţ ie i, to t aşa e şi pe cel re li­gios ; suntem îm piedecaţi în eserciarea l i ­b e rtă ţii noastre religioase. (V o c i: N u e a d e v ă ra t!) Este ceva ne m ai au z it să vină un m in is tru de culte şi să in te rz ică pro­punerea re lig iu n e i în o lim bă înţe leasă de băieţi.

N u pot avea încrederea în guvern nici din m otivu l că prim ejdu ieşte echili­bru l gospodăriei s ta tu lu i prin faptul, că m ereu urcă cheltu ielile fără să se în g ri­jească de venite.

De încheiere d-1 dep. D r. M iha li pre­zentă u rm ătoarea m oţiunea:

»Cam era enunţă că n’are încredere fa ţă de guvern şi că p rim a condiţiune a rezo lvării crizei politice este rea lizarea su­frag iu lu i universal egal şi secret«.

Preş. închide discuţia şi anu n ţă că Luni Cam era va ţinea şedinţă.

*

In şedinţa de L u n i a d ietei s’a con­tin u a t discuţia p riv itoare la prezentarea noului guvern. D eputatu l croat Supilo a declarat că atitud inea C roaţilo r răm âne aceiaşi, deoarece prin num irea noului gu­vern nu s’a făcut nici o schimbare în spre bine a situaţiunei. In ce priveşte re fo rm a electorală C roaţii sunt aderenţi ai votu lu i universal, egal şi secret. D eputatu l Polit se ocupă îndeosebi cu procesul de îna ltă trad are din A g ram şi îşi exprim ă dorin ţa ca M aghiarii să se înpace cu naţiona lită ­ţile . D eputatu l Farkas exprim ă neîncre­derea sa fa ţă de noul guvern.

In fine se prim eşte cu m ajo rita te de vo­tu ri propunerea, ca criza să fie resolvată la toam nă în mod constituţional, luându-se în considerare principiu l m ajo rită ţilo r. D ieta prim eşte de asemenea propunerea preşedintelui Iusth, ca şedinţele dietei să fie am ânate până la 28 Septembre,

Un discurs ai Ţarului. Din Poitava se anunţă, că Ţ aru l a asistat Dum inecă la de­ju n u l corpului de cădeţi, cărora le-a ţin u t un discurs, în care a m enţionat v ic toria rep u rta tă de Rusia în câm piile dela Poitava acum 200 de ani si în care a zis : Rusia va în tră acum pe calea desvoltării şi pro­păşirii. T o ţi supuşii ruşi trebue să creadă în forţele patrie i, să aibă iubirea de p a trie şi de isto ria ei. Ţ aru l a beut pentru des- voltarea Rusiei în sp iritu l, ca Ţ aru l şi po­porul său să fie conduşi de aceleaşi gân­duri, şi a toastat pentru propăşirea arm ate i şi a Rusiei.

Relaţiile turco-buluare. în treaga pressă bulgară publică articole entuziaste cu p ri­leju l tr im ite re i m isiunii extraord inare tu r ­ceşti pentru a anunţa suirea pe tron a iui Mahomed V. Pressă relevă re la ţiu n ile cor­diale, care există în tre Turc ia şi B u lgaria şi spune, că grafie acestor legături penin­sula balcanică va trebu i să răm âe a po­poarelor balcanice.

Arhiducele Francisc Ferdinandîn România.

Despre p rim irea arhiducelui Francisc Ferdinand în Rom ânia dăm urm ătoru l raport:

P rim ire a în Predeal.Sâmbătă Ia 4*16 a sosit în Predeal

cu un tren special A A . LL. RR. P rin ţu l Ferdinand şi Princesa M aria, prim u l m i­nistru , m in istru l M orţun , generalii Crăin i- cean, larca, Cotescu şi W artiade , colone­lul Văieanu, prefectul de Prahova Anghei, Panaitescu, d irectoru l s igurunţei generale, M oroianu, ataşat comercial, etc. La ora 4*31 a sosit tren u l rogai ungar. L a sosire muzica a in to n at im nul im peria l austriac.

După prezentările obicinuite, A. S. I. a trecu t în revistă trupa, în care tim p m uzica în ten a im nul im perial austriac şi corul şcoalei din Predeal sub conducerea j în vă ţă to rn lu i Râpeanu, a in tonat în nem ­ţeşte îm nul im perial.

T ren u l a plecat spre Sinaia la oara 4 50 în sunetul muzicei, care a in to n at i im n u l austriac. *

P r im ire a în S in a ia .Pentru prim irea în a lţilo r oaspeţi au

sosit în Sinaia şcoalele din Ploeşti, Câm - pina, Buşteni, precum şi soc.’ »Hora« din Bucureşti sub conducerea d-Iu i J. Movilă.

T renu l im perial a in tra t în sunetele im nulu i »Gott erhalte“ . T rupe le au isbuc- n it în uraie. Din trenul im p eria l au des­cins Arhiducele Francisc Ferd inand cu princesa de Hohenberg soţia sa. A. S. a fost p rim it de M. S. Regele, cu care s’a îm b ră ţişa t de mai m ulte o ri, ia r M. S. Regina a p rim it pe principesa Apoi a rh i­ducele Francisc Ferdinand a s ă ru ta t m âna Reginei, pe când Regele saluta pe P rin ­cesa Sofia. D. Manolescu prim aru l S inaiei, a prezentat oaspeţilor pe o tavă de a r ­g in t trad iţio n a la pâne şi sare.

Arhiducele A ustrie i, însoţit de Regele, a trecu t în revistă compania de onoare fiind p rim it cu uraie. După aceea au înce­put prezentările . M. R . Regele a prezen­ta t A . Sale pe m in iş tri şi cele l ’a lte per­soane oficiale, p rin tre cari se afla şi a r ­h im andritu l Dionisie, stareţu l mănăsfcirei Sinaia. D -na I. B rătianu, soţia p rim u lu i m inistru, a prezen tat principesei H ohen­berg un splendid buchet, pe care soţia m oştenitoru lui austro -ungar l-a p rim it foarte graţios, luându-1 în trăsură. P rin ţu l s’a în tre ţin u t cu m em brii legaţie i austro- ungare, care veniseră să-l salute. După prezentări au plecat ia Palat.

In prim a trăsu ră au luat loc Regele cu A. S. I. Francisc Ferdinand, în a doua trăsură Regina cu principesa Sofia, apoi, Principii M oşten itori ai Rom âniei şi suitele.

Pe to t parcursul Suveranii şi în a lţii oaspeţi au fost salu taţi în mod călduros, Delegaţii ro m ân ilo r tran s ilvăn en i a u făcu t m anifesta ţii de sim patie. C orurile şcolare, cari se aflau pe parcurs au în to n at im nuri. Convoiul fo rm at astfel, s’a dus d irect la castelul Peleş.

D ineul de gală .Seara la o a rd e 8 a avut loc la cas­

te lu l Peleş dineul de gală. Cu aceasta oca- ziune Regele C aro l a ro s tit u rm ătoru l discurs:

„Vizita A lteţei Voastre imperiale şi regale şi a graţioasei sale soţii, ne pricinueşte o mare bucurie; din a- dâncul inimei noastre vă urâm ia am ândoi bun sosit în mijlocul uostru.

Printre n u m e ro ş ii m e m b r ii ai ca­sei de H absburg ce am avut onoarea a primi ia castelul Peleş păstrăm mai ales o amintire neştearsă de şederea în ţară a ilustrei părechi im periale şi a tatălui mult iubit al Alteţei V oas­tre imperiale, cu care m ă uneau, în­că din tinereţe, legături de cea mai strânsă prietinie, a cărui amintire îmi va fi pe veci scum pă îndrăznesc a spera că fiul său îmi va continua iu­birea pe care ilustrul defunct o avea pentru mine Prezenţa Alteţei V oas­tre Imperiale şi Regale îmi este o mărturie scumpă despre acestea. V ăd de asemenea în această vizită o nouă dovadă de simpatia şi interesul con­stant ceM ajestatea Sa îm păratul Rege, augustul D -voastiâ unchiu, îmi arată ca şi ţărei mele. Aceste sentimente binevoitoare mă îndatorează la cea mai vie recunoştinţă şi sporesc m ul­ţumirea ce resim t făcând să reiasă, în această plăcută circumstanţă, m a­rele preţ ce punem pe relaţiunile atât de amicale ce le Întreţinem de ani îndelungaţi cu puternica monarhie vecină pentru prosperitatea căreia fac urările cele mai călduroase.

Nenum ăratele şi delicatele atenţi­uni ale Majestâţei Sale f eutru mine şi pentru ai mei, de care ne-a dat o nouă şi strălucită dovadă, însărcinând pe Alteţa Voastră Im perială şi Re­gală să remită nepotului meu însem­nele Lânei de Aur, îmi inspiră cea mai adâncă şi mai sinceră gratitu­dine.

Nu aşi putea mai bine dovedi sentimentele de recunoştinţă, de care sunt pătruns, decât unindu-ie urările călduroase ale inimei mele pentru fericirea Majestăţei Sale. Aceste urări Ie* adresez de asem enea şi A lteţei Voastre Imperiale şi Regale şi rog pe Dum nezeu să răspândească asupra ei şi asupra alor săi binefacerile bine­cuvântărilor sale.

Nr. 140.— 1909. Pagina 3.G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

Reînoindu-vă expresiunea bucu­riei ce ne pricinueşte am abila d -v vizită, ridic paharul meu în sănătatea M. S. împăratului R ege şi în aceea a A l­teţei Voastre Im periale şi R ega le şi a familiei sale iubite."

Archiducele F e rd in a n d a răspuns u r­mătoarele :

„Sire, adânc mişcat de cuvintele graţioase şi cordiale pe cari le-a ro s ­tit Majestatea Voastră , şi adânc re­cunoscător de prim irea strălucită şi amicală pe] care M ajestatea Voastră şi M. Sa R egina au binevoit a ne-o face, rog M ajestatea Voastră să-mi permită a-i exprim a sentimentele foarte sincerei noastre gratitudini.

Ou o nespusă bucurie am primit am abila invitaţiune a Maj. Voastre; ea ne dă prilej de a exprim a Majes- tăţei Voastre precum şi M. S. R e ­ginei, urările călduroase ce form ăm pentru fericirea lor şi pentru prospe­ritatea României.

Pătruns de adm iraţiune pentru înalta înţelepciune a Majestăţei V o a ­stre şi animat de simţăminte de de­votament şi de sinceră afecţiune pen­tru Majestatea V oastră şi augusta casă a Majestăţii Voastre, simţăminte ce mi-s’au transmis de răposatul meu tată, sunt mândru şi fericit de a putea continua amiciţia tradiţională, de care Majestatea Voastră a păstrat o atât de duioasă amintire.

Mă achit cu bucurie de misiunea de care m ’a onorat M. S. îm păratul Rege îasărcinându-m ă să remit A . S. R. Principelui Ferdinand, prea scum ­pului meu prietin însemnele ordinului Lânei de Aur.

Voi fi foarte fericit, la înapoierea mea, să fiu pe lângă M. S. îm păratul Rege, interpretul cuvintelor de am i­ciţie sinceră şi de vie simpatie pe cari M ajestatea V oastră a binevoit a ni-le exprima. Aceste cuvinte sunt o nouă şi preţioasă mărturie a . rela- ţiuni/or escelente, cari există în mod fericit între Rom ânia şi Austro-Un- garia.

Rugând pe Dum nezeu să bine- voiască a ţine ani îndelungaţi viaţa scumpă a Majestăţii Voastre spre bi­nele ţării Majestăţei Voastre, beau în sănătatea Majestăţii Voastre, în să ­nătatea Maj. Reginei şi a întregei case regale.

V iz ita la A zuga şi Buşteni.Dum inecă auguştii oaspeţii au v iz ita t

capela catolică. A A . LL. au sosit la capelă la oarele 9, însoţiţi de M. S. Regele. Ser­viciul religios s’a oficiat de preotul capelei şi a durat 45 m inute . După oficiarea ser­viciului relig ios M. S. Regele cu în a lţii oas­peţi au făcut i p lim bare cu trăsura până la fabrica d-lu i Costinescu. La ora 12 A r ­chiducele Francisc Ferd inand cu A rch i- ducesa soţia Sa, a făcut o v iz ită p rin ţu lu i de SchOnburg-Hartenstein, unde au s ta t mai bine de o ju m ăta te de oră. Apoi s’au dus la castelul Pelişor, unde a fost un de­ju n in tim . La acest dejun au luat p a rte şi M M. LL. Regdle şi Regina.

La oarele 5 d. a. în a lţii oaspeţi au făcut o escursie ia Buşteni. In drum ul spre Buşteni autom obilele s’au oprit un mo- m om ent şi la Azuga în dreptul m onum en­tu lu i unde m ai m ulte persoane au făcut •călduroase ovaţiuni Suveranilor şi auguş- t ilo r oaspeţi. Corul şcoalei locale, sub con­ducerea d-lu i S tra t, a in to nat im nul im ­peria l austriac şi regal rom ân. In faţa mo Alim entului erau înş ira ţi în costum na­ţio n a l câluşerii, cari vor lua parte la ser­b ă rile populare din Sinaia. Suveranul şi Archiducele s’au în tre ţin u t cu d-1 Babeş, d irec to ru l fabricei de postav, căruia i-au ceru t d iferite explicaţii cu p riv ire la in s ti­tu ţ i i le industriale din Azuga.

ŞTIRILE ZILEI.— 30 Iunie v.

Noul episcop al Caransebeşului. E ris’a în tru n it în Caransebeş sinodul eparhial pen tru a procede la alegerea noului epi­scop. Lupta s’a dat în tre candidaţii D r. T r. Bădescu şi D r. I. O lariu. Â fost ales cu m ajo rita te de 10 vo tun d -l D r . I . B ă ­descu în tru n in d cu to tu l 32 voturi. D -l Dr. 1. O lariu a în tru n it num ai 22 voturi. Un ra p o rt m ai am ănu nţit vom publica în nu­m ăru l de mâne.

încheierea anului şcolar. Cu o deose­b ită solem nitate s’a încheiat Dum inecă anul la şcoalele noastre secundare şi co­m erciale. D in cauza îm bulzire i prea m are de m ateria l vom aduce un rap o rt m ai am ănunţit despre acestea fes tiv ita te în unul din num erii noştri v iito ri.

Archiducele Francisc Ferdinand în gara BiaşiulUi. N i-se scrie: M ânaţi de nădejdea m istică ce o nutreşte fiecare Român m ai ales din Ardeal şi Ţ a ra ungurească faţă de v iito ru l îm p ărat şi rege al m onarchiei austro-ungare, lăţindu-se vestea, că p rin ­ţu l m oşten ito r va trece pe la gara din Blaj Sâm bătă la 9 oare a. m. Rom ânii de aici s’au g răb it să-i iasă în cale şi să-i arate o mică dovadă de dragostea, ce i-o poartă. Purtau poate în in im ile lo r acelaşi val de s im ţăm inte calde şi cucernice, pe cari le vesteau de pe câmpia lib e rtă ţii m arii lor înaintaşi, când Francisc Ios’if prindea în mână sceptrul împărătesc. Se vedea o veselie deosebită pe faţa fiecăruia, to ţi doreau eă-1 vadă pe acela, despre care încă nu se ştie nim ica sigur, dar pe care îl aşteaptă to ţi ca pe un drept cârm uitor al neam urilor locuitoare în această mo- narchie.

La gară însă spre u im irea tu tu ro ra , cari veniseră să-i vestească v iito ru lu i îm ­părat cuvântul dragostei şi al devotam en­tu lu i, câţiva jandarm i s’au strădu it să îm ­piedece această afirm are a unei supuneri loiale. Rom ânii au fost ţ in u ţi la d istanţă şi nici unul d in tre ei n’a fost lăsat să se apropie de peronul gării Un m urm ur pre­lung esprima nem ulţum irea celor ce nu veniseră cu gând de răsvrâ tire .

In sfârşit punct la 9 oare trenul p rin ­ciar a sosit in gară. N im enea d in tre R o ­m âni, cari nu puteau vedea în treg im ea trenu lu i, nu ştia cu s îgurita te , dacă p r in ­ţu l m oştenitor e în trenu l ce sosise. La sosirea tren u lu i cei vre-o câţiva jan d arm i, cari păzeau pe Rom âni, s’au retras în do­sul gării, pentru-ca sistem ul fixa t de A n - drassy să nu-şi arate goliciunea. După sta­ţionare de două m inute tren u l s’a pus iară în mişcare. S tră lucirea vagoanelor, cari u r ­mau după locom otivă, au în tă r it de-odată, bănuiala Rom ânilor. E ra în tr ’adevăr t re ­nul princiar. Un s trigă t uşor, aproape înă­buşit de »trăiască« a atras m ai m ulte per­soane din tre n u l princ iar la ferestre. P r in ­ţu l însă nu s’a a ră ta t

După plecarea tren u lu i au răsărit de după dosul gării şi jandarm ii. Păreau roşii la faţă , le era poate şi lo r ruşine de pur­tarea lor.

R om ânii s’au resfirat încet şi s’au dus spre casă discutând cu vioiciune m ai ales scena cu jandarm ii. R egretau că nu au văzut pe p rin ţu l, dar regretau şi mai m ult că această scenă n’a fost văzută şi de acela pe care noi îl credem chem at ca în făp tu i­to ru l unui drept desăvârşit. Cor.

Pentru tricolorul românesc, in ziua de ispas, că rtu ra rii din Brad au organ izat o petrecere. In v ită rile executate au fost îm podobite cu trico lo ru l românesc. Precum se anunţă »Tribunei« d-l Iu liu G iurgiu unul din organ iza to rii petrecerii a fost dat judecăţii pen tru acest nou fel de »aţâţare la u ră îm potriva n a ţio n a lită ţii un­gureşti.«

Cununie. A ugusta Urdea şi Octavian G. Sim tion , ne anunţă cununia lor, care se va celebra Dum inecă în 5 (18) Iu lie în biserica cea nouă din C ernatu l Săcelelor.

Petrecere de ¥3ri. T in erim ea stu­dioasă din Poiana Sib iiu lu i va aran ja o petrecere de vară, Dum inecă la 5 (18) Iu ­lie, în p ă d u re ţ »Staule«. In tra rea benevolă. In v ită r i speciale nu se fac.

0 nouă iaveatiune românească, d-i s.a-m uil Petraşcu, m ăsar artis tic în Paris, a in ven ta t un scaun, care se poate pu rta în buzunar, ia r daca se desface, se poate şe­dea pe el foarte comod. Invenţiunea a fost brevetată în F ran ţa .

Un episod dramatic al procesului din Âgram. D in A g ram se anunţă că la s fâr­şitu l u ltim e i şedinţe a procesului com plo­tu lu i, s’a petrecut o scenă, care a sguduit adânc persoanele prezente. P reo tu l M ilic, linu l din acuzaţi, s’a repezit la procuror şi, oprindu-se brusc în fa ţa lu i, îl apostrofă cu o voce tu n ă to a re : »Pe d -ta trebue să te m ustre cugetul, că soţia m ea zace as­tăzi pe patul de m oarte, la spital. Dacă m oare, blestem ul acestei nenorociri te va u rm ă ri toată viaţa. Ş tii bine că eu sunt nevinovat. M ’ai tâ râ t pe banca infam iei, pentru că n ’am vo it să m ă plec în fa ţa d-tale, dar nici de acum în a in te nu m ă voiu închina d-tale. P en tru neleg iu irea să­vârşită cu mine, î ţ i va p lăti Dum nezeul nostru al tu tu ro ra , în fa ţa căruia s ingur îm i plec capiul«.

In m ijlocul em oţiunei covârşitoare a azistenţei neferic itu l preot a fost scos afară de jandarm i, spre a fi recondus la tem niţă .

Propagandă revoluţionară în Macedo­nia. După ş tirile din Salonic, a u to rită ţile turceşti au prins o ceată sârbească şi au pus m âna pe firele unei în tre g i organiza- ţiu n i revoluţionare. Se bănueşte că episco­pul sârb din Scopie se află în fru n tea or- gan izaţiun ii revoluţionare.

Ploile torenţiale din anul acesta. D i­rectoru l observatorului m eteorologic din Paris a declarat, că de câteva sute de ani n’au fost a tâ tea ploi to ren ţia le ca anul acesta.

0 donaţiune de 50 milioane. D in N ew - Y o rk se anunţă că John R okefeller, regele petro lu lu i cu p rile ju l celei de a 70-a ani­versări a naşterei sale, a m ai donat 50 m ilioane de franci in s titu tu lu i de binefa­cere »General education board« fundat de dânsul în 1900. Până acum a înzestrat această institu ţiun e cu 53 m ilioane de do­lari. Sum a to ta lă a donaţiun ilor sale se rid ică la 120 m ilioane de dolari. Carnegie, un a lt m iliardar, a dat până acum, în scop de binefacere, 139 m ilioane de dolari.

Poliţişti cu pălărie de paie. P o liţia şi gendarm ii din Paris, cari în decursul verii au a suferi nespus de m u lt în u rm a arşi­ţei nesuportabile a soarelui, au în a in ta t o petiţie cătră fo ru rile com petente, în care cer să li se perm ită din oficiu folosirea pălă riilo r de paie. Publicul încă sprijineşte din răsputeri această pretenziune a poli­ţiş tilo r. D upă cum se svoneşte, po liţiş tilo r li se va concede pălăria de paie »bur panama« pe a cărei petea va fi afişat ceva semn, de pe care să se poată cunoaşte oam enii s lu j­başi ai ord inei.

Varietăţi.De când n ’au ţ ig a n ii holde de grâu?

Spun bătrânii, că în vrem ile cele vechi şi Ţ ig an ii aveau moşie şi lucrau păm ântul ca şi bunăoară noi Rom ânii, aveau şi holde frumoase de-ţi era m ai m are dragul să te uiţi la ele... D a r Dum nezeu i-a b lăstăm at să nu mai aibă holde, pentru-că în tr ’o m â­nie le-au bătu t cu parii, şi ia tă cum :

in tr ’un ân Ţ igan ii se apucă şi ogo- resc, colo toam na seamănă holde şi când erau tocm ai să se coacă, se trezeşte dada că vine un purdei strigând în gura m are: »dado, dado, hai hiute că fug holdele, fug holdele — hu ite cum se duc!«

Ies to ţi Ţ igan ii afară în gura purde- lu lu i şi nu credeau o c h ilo r! Holdele se pă­rea că fug, fiindcă le sufla vântul. Dada scoate pe to ţi Ţ igan ii afară cu ciomege ; rugatu-s’au Ţ igan ii de holde să nu fugă, poruncit’au să stee în loc — holdele nu voiau să asculte nici de-cum.

Atunci de m ânie dada a dat poruncă celorlalţi Ţ igan i să le bată cu pari şi cu ciomege până ce ie-au pus pe toate ia pă­m ânt. I

Ia r bunul Dumnezeu se zice că s’a , supărat pe Ţ igan i şi i-a blăstăm at să nu ' m ai aibă holde până ce vor tră i.

»Moş lftene<.

ULTIME ŞTIRI. *Viena, 13 Iulie. Cu toate că s ’au

tăcut pregătirile pentru ca Maj. Sa sâ se ducă la Ischl el şi-a am ânat călătoria din cauză că va primi îu audienţă pe W ekerle , caro se va pre­zenta Mercuri.

Bucureşti, 13 Iulie. A. S. L Şi R.Archiducele Francisc Ferdinand a binevoit a primi în audienţă o dele­gaţie a Românilor transilvăneni sta­biliţi în ţară, compusă din d-nii Dr, Dimitrie Popovici, Nicolae Mircea şi Ion Scurtu, cari au remis A. S. o adresă omagială. A . S. I. Archiducele a primit în m od foarte binevoitor de ­legaţia.

Caransebeş. 13 Inlie. înaintea de alegerea noului episcop s ’a oficiat în catedrală o liturgie de cătră arhim an­dritul Fiiaret Mustea, asistat fiind de Dr. Bâdescn, Dr. Olariu şi proto­popii Popovici şi Oprea. După che­m area Duhului sfânt s ’a săvârşit ale­gerea. Bărbaţi de încredere au fost aleşi d-l general Cena şi protopopul Popovici din Orşova. A u fost 55 vo ­turi, o bilă albă, doi membrii absenţi, iar candidaţii n ’au votat. S ’a procla­m at ales cs 32 voturi Dr. Bădescu. Dum inecă s ’a ţinut o conferinţă con­vocată de Dr. Brănişte, în care s ’a hotărât candidatura lui Bădescu. La coferenţă au luat parte 30 deputaţi sinodali.

Budapesta, 13 Iulie. Ziarele m a­ghiare sunt informate că studenţii români, cari se aflau la Sinaia, cu prilejul vizitei A . S. I. Arhiducele Fr. Ferdinand, au invitat pe unii locata­ri, care’şi pavoazaseră casele cu stea­guri ungureşti, să ie ridice, şi să a - şeze în locul lor steaguri austriaco. Cum însă locatorii n’au voit să ţie seam ă de aceste pretenţiuni, studen­ţii au luat steagurile, le-au rupt şi le-au călcat după aceea îu picioare.

Zara, 13 Iuiie. Cu ocazia vizitei arhiducelui Francisc Ferdinand la Spa- lato, a poftit pe yachtul să pe pri­m arul oraşului, pe care l’a rugat să’i conducă să viziteze oraşul. Intre al­tele i-a spus că nu pate sta mult în Dalm aţia. A promis însă că se va reîntoarce. A lăudat pe croaţi, cari an dovedit că sunt credincioşi d i­nastiei.

BrUXGllGS, 13 Iulie. Eri s’a cioc­nit în gara din Verviers un tren de călători cu un tren de marfă. 10 per­soane au fost omorâte.

New-York, 13 Iulie. Lucrătorii din minele de cărbuni dela Pittsburg, în num ăr de 18,000 s ’au pus în grevă.

Paris, 13 Iulie. „N ew york H e­ra ld “ află din Peking, că preten­dentul de tron prinţul Csu, familia lui şi mai mulţi diu credincioşii săi au fost ucişi. Spre a înspăim ânta pe lo ­cuitori, capul lui va fi dus din oraş în oraş. Prinţul a fost acuzat de pro­pagandă revoluţionară.

Proprietar: D r . A u re l M u reşian u .Redactor respons.: V ic to r B ran isce.

19" Domnii abonaţi ai foaie! noastre, cari nu şi-au reînoit încă abonamentnl sunt rugaţi a-1 reî- noi cât mai cărând ca sâ lin li se în­trerupă regulata espedare a zia­rului.

A dm in is tra ţiunea„Gazetei Transilvaniei“.

j Aducem la cunoştinţa On. public, j câ preţul apelor minerale şi liygie-

nice din depositul nostru din stra­da GăreiNr. 25 pe lângă schimbul imediat al sticlelor este următorul:

7 2Gloria 1 litru 10 iii.Borpatak „ 12 „Matild „ „ 16 „Borhegy „ 10 „Baross , „ 1 2 „ElöpataK; „ 1K „L a c u m p ă r a r e « le £ 5 s t ic le

litru — fii. Fehórkő » 16 „ 14n » Borszék » 23 n 99 22 „r t r 1 A Felsőrákos Mária » 16 14n n Sztojka » 28 » 91 22 „u -*■* r Kászou Salutáris 1 litru 16 fii. »,2 lifru 14 fii. Boholt M 26 22 „» ii 99 r Horgász 99 16 „ „ 14 „ Hargitta 99 26 n » 22,.» 14 „ Repati y> l i » » 14 „ Székely-Selters 99 26 h 99 22 „

l i f e r ă m B o r v l z i t r i a c a s ă « — A p e l ă m i a s p r i j i n u l O n . p i M ie

Soeietatea pe aeţii a exploatării şi exportului apelor minerale. (479,77—160

T e l e f o n HTr . 3 64 .

- «guia **

G a z e t a t r a n s i l v a n i e i . i\r. j u v — j y t u .

A vertism ent. —

B L U E - S T A R

r e c m i o s c v « c 7 “ t ^ f v a r f “ S C i ® >

” ■ ^ " 5 # i « ta"

U D A Ş 1

cu

Dela librăria „GAZETEI“ Braşov_se pot procura urmâtârele cârtina ia 5fa cărHle a*cI în9u:ate este a se mai adam»«

P°8“ ” &Ut’ *“ * 26 bani P“ “^

N . Io r g a : „ I

, Doamne!n trecutul românesc*̂ Preţul

„u o n m n e a ju tă -n e “ . SoEiţe d in „o- por de liom ulus Cioflec, i 2 coroane p|ue 10 bani porto.

p , rAI' L 0 ll„#i>e8CU opere complete, voi. I . Pagm i 860. Preţu l L e i 1.60. *

bcindu A ldea „Cărticica plugarului*‘ bani plus 10 bani porto.

„D ouă n e a m u ri“ de S andu A ld e a cu ouprinsu următor: U n arâudaş, Despărţire L a ţară, Acasă, T inereţe, N epotul lu i M i- halis, Seri de iarnă, in v ră jb iţ ii, O afacere. L a oaste, A lte învoieli, Singură, Seceta Pierzanie, Ogorul strămoşesc. P reţu l 1 cor. 50 plus 20 bani porto.

— Rom anul „Robia Hanului« de Sofia N ădejde a apăru t în o nouă ed iţie şi se află la tipografia şi lib răria A . M ureşianu în preţ de 2 L e i plus 30 banî porto.

„Dac’aşi fl o păsărică“ rom anţă fru- mósá pentru voce si piano, cuvintele de 1 Ioanovits, compusă de d-1 Ştefan C. Voi cu. op. 1 . preţul 80 banî plus 5 bani porto.

„Geloşii“, comedie în triun act, după germ ană, de M oşul. Braşov. T ipografia A. Mureşianu 1905. O piesă forte po triv ită pentru d ile tan ţii noştri dela sate şi oraşe (pentru 8 domni şi 2 dame). P re ţu l 40 fi- erî (franco.

M. Sadoveanu. Amintirile căpraru­lui G h e o rg b iţă . P ag in i 280. P re ţu l L e i 2.

„O p ere com plete“ de N . N icoeanul,C . S tam ati şi V. C ârlova la o laltă în tro singură Broşm â. P re ţu ri 1 cor. 60 plus porto 10 bani.

D in opere’e complete a lui Io a n C re a n ­g ă a apăru* ediţia a doua. P re ţu l 1 cor. rO fii plus 20 b. porto.

0 . G o g a „ P o e s ie “ din editura „M i ­n erva“ prem iate de Academ ie şi costă nu­m ai 1 cor. plus 10 bani porto.

Nestor U re c h iă : „ In Bucegî" (Nara­ţiune) F o rm at octav m are pagini 285 pre­ţu l 1 cor. 50 plus 20 porto.

„ P o p a s u r i v â n ă to re ş ti“ de. Io n B a r seanui pe 2C5 pagini for a tu l octav mare preţui cor . 3.60 bani pius 20 bani porto.

Ludovic D a u ş : „D oam na O ltea« (Marna lui Stelan cel mare) poem dram a tic în versuri. M ujica de d-1 D. G. Chiriak Piesa aceasta s’a jucat pentru prim a oară pe scena T ea tru lu i naţional din Bucureşti în seara de 19 N oem vrie 1904 la repre* zentaţia de gală dată cu ocazia jubileu lu i de 400 ani dela moar tea lui Ştefan cel j m are. Poemul e scris pe 62 pagini. Costă j 1 coroană plus 10 banî porto. j

D . G. M o ru z i: „Ruşii şi Românii“ c’o j prefaţă de N . Io rga. Preţul oor. 1.50 |

„ M ulte de tóleu cu m M 'distraţi» şi I te x t explicativ, 6 foi form at 8° m are cu ; Ínvé litó re drăgălaşe, Cor. — 80 bani „A n i , m ale domestice“ cuprinzând o sene «ie am- j rnaie cu artă esecutate, form at 4°, 8 foi j cu tnble ta ri oor. 1.50. „ D in g ră d in a , z o o lo g ic ă cu cele mai însem nate animai© sélbaúce, form at 4°, 8 foi tab le tari 1 cor. 50 banî.

103 8093 20 82 8' ’ t 3 1094 35

Cursul la burssa. din v ierta.R e n t. „ „ , 12 IU n i® “ • 1 ^ 9a e iita ung. de aur8 enta de JOr<SUB « „ » * 4. / ' 'Inapt, Că; ter .mo î /o * •rm_, r.er* urig* tu aur 3 1/ o/im p :. căii. fer. ung. înBonuri ru ra le croate-slavone Im pr. ung. cu prem ii , 199.50R em a T is e i?i Seghedin * 142^35a e n u ae hârtie austr. 4V. Qfi 1 5Renta de argint austr. 4 1/!* , ' ‘ yg 1 5Renta de aur austr. 4 °/„ ' . 1 1 7 60Renta de eordne austr. 4 »/ ‘ ' ' n a <5BonnrI rurale ungare 3 '/,»/ ' ' ' « 5 60Los ţri din 1880 . . . 1 U [ [ ’ . T t 7 5

A c ta ung da credit 1 W 0 .—AoH d„ Bu " Cel au8lr- d* credit 752—Napole d ^ ăucei austro-uag. ±Ci

M ărci im periale germ ane London rista Paris vista. . .Neto italiene. .

637 40 19.06

117.80 V2 2 39 80

95.20 95.—

wursul pieţei Bra.ov$Diu 18 Iu lie n. 1909

Bancnote rom. Cump, 18.96 Vând. A rg in t român , 18 80L ire turcesc! - „ %\ 40Scris. fonc.A lb im i 5 % IO T — *Ruble RusescI 2 51Napoleondori. w 19.— ”G albeni „ 11*20Mărci ger «ane „ 11.17

19 04 1 9 . -

21.50 191.—

2.5319.121140

117.50

?P;

Concurs.Pentru liferarea aproximativ 350

de stânjinl de lemn de fag pe seama subsemnatei Eforii şcolare să publică prin aceasta concurs cu termin pană la 9/22 Iulie 1909.

Ofertele sunt a se înainta sub­semnatei Eforii şcolare.

Braşov, în 28 Iunie 1909.

Eforia scoabelor centrale g r.-o r. 642,2—3. române din Braşov.

• m mf i e iaicSifriat

2 odăi şi o bucătărieiu Strada Prundului Nr. 1

(«41,4 -3).

»Romana«rsce titlu l broşurei, car© a apărut în ed ita 'a tipografiei A . Mureşianu, eu descrierea şi aplicarea dansului nos­tru de salon.

„Romana“ dans de colonft în 5 figuri. Descrisă ş i esplicată îm preună cu musica 4 , după compunerea ei orig inală . Cu-o în Producere („în loc de prefaţă“ ,) de T u n a ru l i in D u m b ră u , Popa. — Tipografia Aurel Mureşianu, Braşov 1903.

Broşura este în cuart mare, hârtie -ină si tipar elegant, ou adau­sul unei eole le uote (musica „Rcm a nei“ cu espîieârl) şi josfca numai 2 cor. 5 0 bani (plus 6 bani oorto-pos- ta l) pentru România 3 lei.

„R om ana* se pote procura dr* 1& tipografia A. Mureşianu, Braşov.

Maşine de cusutşt p& rţlle lo r eon itttutlve,

fabricat indigen şi din streinatatese capătă lucrate foarte bine şi solid

eu p r e ţ u r i fo a rte ie f t in e la

Michael Mooser,Braşov, Strada Porţii39. 39.

>- I n f i e c a r e z i i

Krennwurstel proaspeţi.Şuncă escelentă.Costiţe de porc fierte şi nefierte.

Cele mai fineC Cărnuri afumate (mezeluri)cJ se capătă la

< H. G ZEIDNER,^ B ra şo v , S tra d a U ir s e lt e r .

La Tipografia şi Librăria A. Mureşianu, Braşov.-aiiiiiiaiMinaiii-

Important pentru vdndâtorii de cărţi prin oraşe şi târgurieste cartea de rugăciune

„ L a u d a Iu D u m n e z e u “pentru credincioşii de re lig iunea ortodoxă rom ână, cuprindând rugăc iun i de dim ineţa şi de seră, la sfânta L itu rg ie , la ta ina m ărturisirei, precum şi la a lte

m ulte rugăciun i folositdre 56 la num ăr pe 255 pagini, fo rm at octav mic.A câsta carte de rugăciun i artistic legată este prim a la Rom âni, cari pănă

acum a se închinau din cărţi şubred legate şi ordinare. A cu m a nu trebue să stăm în p riv in ţa acesta m ai prejos de cărţile de rugăciune ale ce lo rla lte na­ţion a lită ţi. Prin cartea de rugăciune „L a u d a l u i J D u m n e rfe u 11 s’a făcu t R o ­m ânilor un însem nat serviciu, căci ea este o carte de rugăciune frum osă şi se pdte căpăta în d ife rite legătu ri dela m ai simple pănă la m ai luxdse şi td te în p reţ fd rte m oderat.

P r e ţ u l l o r estesCor. b.

Im it. de fildeş cu catifea şi în-chietdre 2 65

„ „ „ cu catifea şi po-ddbă m ai m are 3.10

Cor. b.

- . 9 01.601.80

Vtndétorii de cărţi prim esc u n rab a t m a i considerabil.

Legătură trainică nâgră şi au­rită cu séu fără chip sfânt

Im it. de fildeş în alb séu negru „ „ „ cu íncheietóre„ „ „ c u cadriu arg in ta t

şi íncbi<j£tóre 2.10 T o t asemenea atragem atenţiunea publicului asupra „ C arte i de rugă-

ciuneu întocm ite de protopresbiterul C alis tra t Coca ou aprobarea consistorului episoopeso ortodox-oriental din C ernăuţi, care carte form at mic octav, cuprin- Zend asemenea tóté rugăciun ile nóstre folositóre ar fi cea mai po triv ită carte e rugăciune pentru to ţi şcolarii.

J P r e ţ u l a c e s t e i c ă r ţ i :In pânză n é g r á .............................. ..... ............................. cor. 1 .—„ „ „ ceva m ai lu x ó s á ............................... cor. 1.20„ „ „ fo rm at ceva m ai m are . . . cor. 1.40

Tóté aces tea se p o t p r o c u r a p r i n T ip o g r a f ia ş i I d b r ă r i a A . M u ­r e ş ia n u , B r a ş o v , u n d e a u sé se a d re s e z e ş i v e n d é t o r i i . * g i

t X Y > 0 G I U * Y 4

MureşianuUrstfov, T erg n l Setului !%>. S©.

Acest stabiliment este provecjut cu cele mai bune mijlbee tehnice şi fiind bine asortat eu tot felul de caractere de litere din cele mai moderne este pus In posiţiune de a pute esecuta ori-ce Comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:

OPRIMATE ARTISTICEÎ>T AUR, ARG INT ŞI COLOR.!.

Ă R Ţ l D E S C I I N Ţ Â ,LITERATURA SI DIDACTICE

S T A T U T E .

FOI PERIODICE.BILETE DE Y ISIT i

DIFERITE FORMATE.

PR0GRAME~ELEGA1TTE.BILETE DE LOGODNA ŞI DE NUNTA

DUPĂ DORINŢA ŞI ÎN COLO.RÍ.

REGISTRE şi IMPRIMATEpentru tóté speciile de ssrviciurt.

G om p iu rl, A d r e s e , C ircu la re , S c r is o r i.

S e u r c m. Iotă m ávintca .

fMÎTS OÖMSftCÜUiS,I N I ) U S T U I A L E . dt H O T E L U R I

st- R E S T A U R A N T E .

PEETOBMUBEWE ?I OIYEESE

A N C < (ţO M l. BILETE DE IM0RMENTAKI.

Comandele eventuale se primesc în biuroui tipografiei, Braşov Târgul in n lal Nr. 30, în eta- ginl, înderept în curte. — Preţurile moderate. —Comandele diu afară rugam a le adresa la

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov.

A'

I a*-

, tf? cui Rudolf şt la Eremîas

vra2eta Transilvaniei* cu'nuinérul â 10 fiiéit mó ia zaraful Dumitru Pop, la tutungerii de pe pa *

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.