1 Biostatisticadefinițiebazele teoreticeobiectivele și compartimentele

Definiția statistic ca știință a apărut icircn secolul XVIIea studiază aspectele cantitative ale fenomenelor sociale de masă icircntr-o legătură stricircnsă cu particularitățile lor calitative icircn condiții concrete de spațiu și timpBiostatistica e o parte component a statisticii ce se ocupă concret de dezvoltarea icircn domeniul medicinii și a ocrotirii sănătății și este divizat icircn 2 ramuri 1sănătatea populației și 2sistemul de sănătate Biostatistica mai poate fi definită și ca un domeniu al statisticii specializat icircn studierea fenomenelor biologice și medicaleicircn particular a fenomenelor și proceselor care afectează calitatea fizică și mentală a oamenilor

Bazele teoretice ale biostatisticii sunt1) dialectica materiei2) teoria generală a statisticii3) legităţile economice4) bazele medicinii sau unor ramuri ale ei

Obiectivele biostatisticii1)Studierea stării sănătății populațieiindicatori demograficimorbiditatea și invaliditateaindicatorii dezvoltării fizice2)Evidențierea particularităților stării sănătății populației prin prisma factorilor de influență și determinantele aplicate3)Acumularea și analiza datelor referitor la rețeauaactivitatea și resursele umane ale instituțiilor medicale4)Evaluarea eficacității metodelor de tratament și profilaxie5)Planificarea economia și finanțarea ocrotirii sănătății6)Aplicarea metodelor statistice icircn cercetările clinice și experimentale

Compartimentele biostatisticii1)Bazele teoretice și metodologice ale statisticii - un ansamblu de procese metode şi operaţii utilizate icircn scopul obţinerii unui anumit produs informaţional

2)Statistica sănătății populației-(starea sănătăţii populaţiei icircn ansamblu şi a grupurilor ei de bază de care depinde nivelul de reproducere (natalitatea mortalitatea) răspacircndirea morbidităţii traumatismului invalidătăţii dezvoltarea fizică longevitatea etc)

3)Statistica ocrotirii sănătății - acumularea şi studierea datelor informative de activitate a reţelei instituţiilor sanitare cadrelor aprecierea randamentului şi calităţii muncii instituţiilor sanitare icircn ansamblu pe grupuri şi icircn particular precum şi realizează sumarul şi aprecierea experienţei vizacircnd profilaxia şi tratamentul bolilor la diferite nivele)

4)Statistica cercetărilor medico-sociale(medico-biologice)- oferă informaţii necesare pentru descrierea stării de funcţionare şi a nivelului de performanţă a sistemului de sănătate precum şi evaluarea stării de sănătate a populaţiei Informaţia generalizată folosită icircn procesul dirijării sistemului de sănătate conţine

date despre reţeaua cadrele fondul de paturi ale instituţiilor medico-sanitare acordarea asistenţei medicale populaţiei (spitalizarea vizitele medicului) examenele profilactice morbiditatea pe toate grupele de maladii şi altele

2 Obiectul de studiu și metodologia statisticii și biostatisticiiArgumentarea necesității studierii biostatisticii

Obiectul de studiu - fenomenele sociale de masă sau de tip colectiv pe cicircnd obiectul de studiu al biostatisticii icircl reprezintăsănătatea populației și a sistemului de sănătate

Metodologia statisticiibiostatisticii

1)Observarea statisticăicircn cadrul căreia se obțin date și informații referitor la toate caracteristicile supuse studiului icircntr-o colectivitate

2)Prelucrarea statistică icircn care datele sunt sistematizate și se calculează indicatorii statisticicare caracterizează fenomenul analizat

3)Analizainterpretarea și prezentarea finală a rezultatelor icircn care sunt verificate ipotezeleformulate concluziile și fundamentate deciziile

Studiul clinic trebuie să fie

fezabil(realizabil)-nr Adecvat de subiecțiposibil ca timp și baniposibil ca scopinteresantnou - confirmă sau contrazice rezultatele anterioarecompletează cunoștințele anterioareaduce noi cunoștințe-eticinofensivrespectful față de subiecții studiuluiprincipiul dreptății-relevantpentru cunoașterea științificăicircngrijiri clinicepolitici sanitaredirecții viitoare de cercetare

Necesitatea studierii biostatisticii

1suntem icircn mod curent utilizatori și furnizori de informațieaticirct icircn viața particularcicirct și icircn cea profesională2suntem adesea decidenți și calitatea deciziilor noastre depinde de o bună informare3avem nevoie să știm cum să descriem și să prezentăm icircn modul cel mai potrivit informațiile4trebuie să știm cum să atragem concluzii despre colectivități numeroase doar pe baza informațiilor obișnuite din eșantionare5suntem adesea interpreți și calitatea icircnțelegerii noastre depinde de o bună cunoaștere

3 Istoricul aparitiei si etapele de dezvoltare ale statisticii

Statistica reprezintă un set de metode şi tehnici pentru obţinereaorganizarea agregarea prezentarea interpretarea şi analiza activităţilor numărabile Statistica cercetează aspectul cantitativ (numeric) al fenomenelor şi proceselor strict determinate icircn timp şi spaţiu Se bazeaza in special pe cunoasterea structurii si dinamicii sanatatii unei populatii in corelatie cu factorii social-

economiciculturalisanitaro-igienici si medico-biologici determinantiTermenul de statisticaprecum si primele formulari ale unui concept de statistica a fost utilizat de filozoful german Gottfried Achewall in anul 1749

Etimologic statistica işi are originea icircn latinescul ldquostatusrdquo cu sensul de stare sau situaţie precum şi icircn termenul italian ldquostatordquo cu icircnţelesul de stat

Statistica s-a dezvoltat intr-un proces istoric indelungat parcurgand traseul de la practica la teorie si a cunoscut mai multe etape dintre care cele mai importante sunt

1) Statistica practic -dateaza de peste 6000 ani si cuprinde primele forme de evidenta care au servit nevoilor practice ale cunoasterii si conducerii vietii social-economice Statistica in antichitate a fost utilizata pentru descrierea statelor din punct de vedere geografic economic politic-inventarierea aurului pamantului si animalelor inregistrari primitive ale populatiei in statele sclavagiste

2)Statistica descriptiv - reprezinta cea mai veche radacina teoretica a statisticii care apare odata cu practica statistica in cadrul universitatilor in secolele XVI ndash XVIII cand descrierea cantitativa numerica a statelor privind populatia armata bogatiile solului activitatea productiva si comerciala desfasurata s-a amplificat atingand perfectiunea

3) Aritmetica politica - s-a dezvoltat in Anglia in parale cu scoala descriptiva germana Denumirea acestui curent vine de la lucrarea lui William Petty ldquoAritmetica politicardquo sugerand semnificatia statisticii de analiza a datelor de observatie prin metode matematice A pus accentul pe studiul fenomenelor demografice

4)Statistica probabilistica sau calculul probabilitatilor -corespunde secolului al XVIII-lea odata cu cresterea rolului metodelor metematico-statistice in cunoasterea fenomenelor si cu aparitia calculului probabilitatilor Jacob Bernoulli (1654-1705) a formulat faimoasa ldquolege a numerelor marirdquo si atrage atentia asupra posibilitatii utilizarii calculului probabilitatilor in economie

5) Statistica moderna - corespunde aparitiei in secolul al XIX-lea a birourilor sau oficiilor de statistica pe plan national si international odata cu organizarea congreselor internationale de statistica si cu aparitia revistelor de specialitate S-au formulat principiile teoriei selectiei si a extinderii rezultatelor acestora asupra intregului s-a fundamentat teoria corelatiei statistice si a analizei factoriale

4 Metode de cercetare in biostatistica

bull Metoda matematică - Orice studiu ştiinţific se bazează pe calcule şi procedeie matematice

bull Metoda statistică - Statistica prin intermediul matematicii calculează diverşi indicatori necesari pentru generarea şi testarea ipotezelor de cercetare cum ar fi calcularea indicatorilor relativi şi medii şi a veridicităţii lor analiza corelaţiei şi a regresiei determinarea pragului de semnificaţie şi a diferenţei semnificative statistice etc

bull Metoda observării - Constă icircn urmărirea desfăşurării unor fenomene pentru a le putea analiza icircn dinamică sau prin compararea lor ca apoi să se realizeze sinteza caracteristicilor lor esenţiale

bull Metoda epidemiologică- Prezintă un studiu corelativ al fenomenelor de sănătate publică cu factorii de riscSe utilizează diverse tipuri de cercetare ca studiul descriptiv cohortă caz-control experimental etc

bull Metoda istorică-Icircn cadrul acestei metode se utilizează compararea evoluţiei fenomenelor din punct de vedere istoric prezent ndash trecutSe analizează dinamica fenomenelor icircn timp

bull Metoda sociologică- Studiază aspecte sociologice cu referire la individ icircn societate sau grupurile de oameni comportamente atitudini etcUtilizează icircn scop de cercetare intervievarea chestionarea observarea directă şi analiza surselor de informaţie ( arhive monografii) inclusiv meta ndash analiza

bull Metoda economică- Prin intermediul ei se studiază modul de influenţă a aspectelor economice asupra sănătăţii populaţiei cicirct şi cum influienţează nivelul sănătăţii populaţiei asupra economiei unei ţări

bull Metoda experimentală- Icircn cadrul acestei metode se utilizează compararea evoluţiei fenomenelor din punct de vedere istoric prezent ndash trecutSe analizează dinamica fenomenelor icircn timp

bull Metoda psihologică- Presupune studierea diverselor aspecte psihologice legate de memorie gicircndire senzaţii percepţii caracter temperament etc Utilizacircnd diverse metode specifice psihologiei inclusiv testarea psihologica

5Metode de colectare si analiza statistica

Metodele de colectare a datelor pot fi divizate icircn două grupe maridirectă şi indirectăLa metoda directă se referăbull Metoda observării- se utilizează de obicei icircn clinicăcacircnd medicul după ce precizează anamneză bolnavului face studiulobiectiv şi investigaţiile de laborator ale pacientului icircnregistrează icircnfişă aceste datebull Anchetare- utilizează informaţia prin intermediul unoranchete anterior pregătite care includ icircntrebări speciale la care respondenţiitrebuie să dea răspuns Această metodă se foloseşte icircn studiilesociologice dar poate fi aplicată şi icircn orice studiu statistic sanitaricircn icircmbinare cu alte metode de culegere a informaţiei Este foarte importantca icircntrebările incluse icircn anchetă să fi e formulate clar şi concreticircn caz contrar respondenţii nu vor şti ce să răspundă la ele Totodatăancheta trebuie să fi e anonimă adică să nu cerem de la respondenţi săne comunice numele adresa domiciliuluibull Interviubull MonitorizareCea indirectă reprezintă extragerea datelor din documentaţia medicalăndash fişa medicală a bolnavului de staţionar fişa medicală a bolnavuluide ambulator tichetul statistic de evidenţă a diagnosticului definitivCacircnd se efectuează acest lucru se ţine cont de programul de culegerea informaţiei unde trebuia să fi e indicat concret care este unitatea deevidenţă

6Totalitatea statisticaTipurile de totalitati statisticeCerinte fata de totalitatea statistica selectivaCaile de formare a totalitatii statistice selective

Totalitatea statistica reprezintă un număr de elemente(unităţi de observare) omogene luate icircmpreună icircn baza unui factorcomun icircn anumită perioadă de timp şi spaţiuNumărul de unităţi de observare determină volumul totalităţii supusestudiului şi se notează prin litera bdquonrdquo După volum deosebim douătipuri de totalităţi statisticebull Totalitatea integrală (generala bdquounivers statisticrdquo)bull Totalitatea selectivăTotalitatea selectiva are următoarele caracteristici de bază1048766 trebuie sa deţină caracteristice de bază de care dispune ceaintegrală1048766 trebuie sa dispună de un volumMetodele de selectare a totalităţii selectivebull cercetarea prin sondajbull cercetarea monograficăbull cercetarea selectivă1048766 aleatorie1048766 mecanică1048766 tipicăCercetarea prin sondaj se bazează pe o metodologie precisă unitarăvaloarea rezultatelor depinzacircnd de efectuarea ei corectă ştiinţificAceastă cercetare nu permite să se tragă concluzii generale valabilepentru totalitatea integrală fiind mai mult o metodă de investigaţie preventivăunui studiu de mare volum De obicei se efectuează pe bazaunui eşantion micCercetarea monografică e un studiu selectiv icircn care limitarea volumuluieşantionului e completată cu o aprofundare a cercetării caracteristiciloresenţiale Acest tip de eşantion poate fi limitat icircn cazul unuiexamen medical clinic cu un scop bine determinat (stabilirea gradului derăspacircndire al unei boli sau al unui grup de boli din aceeaşi clasă) Tot astfelde cercetări pot fi aplicate pe un eşantion mic după spaţiu dar majoraticircn volum după timp adică icircn dinamică (studiul natalităţii mortalităţii pe operioadă de mai mulţi ani icircntr-o circumscripţie rurală dar icircntr-o stracircnsălegătură cu factorii social-economici sanitaro-igienici etc)Cercetarea selectivă ndash studiul selectiv reprezentativ pentru totalitateaintegrală şi care poate fi efectuat prin selecţia- aleatorie (icircntacircmplătoare randomizată simplă) se efectuează prinextrageri din liste icircn care sunt icircnregistrate toate cazurile individualefără nici o grupare sistemică prealabilă O metodă frecventă de selecţiealeatorie este tragerea la sorţi- mecanică (sistemică) -fiecare unitate de observaţie are şanse egale să fie aleasă-tipica(stratificata)-unităţile de observaţie se grupează după anumite semne icircn grupuri tipice (de exemplu vacircrstă sex sau după frecvenţa fenomenului)-in cuiburi-din totalitatea integrală se selectează nu unităţi individuale dar serii (microzone) localităţi sau familii care sunt examinate icircn icircntregime bull

7 Unitatea de observație Definiție Caracteristici esențiale Clasificarea caracteristicilor unităților de observație

UNITATEA DE OBSERVAŢIE - fiecare element component al unei colectivităţii statistice care poartă icircn sine toate trăsăturile comune ale colectivităţii supuse studiuluiEste unitatea la care se referă caracteristicile icircnregistrateExemplu persoana cazul nou de boală secția unui spital

ClasificareSimple care nu mai suportă diviziune (persoana bolnavă salariat un obiect)Complexe rezultate ale organizării sociale (familiaechipă instituţia)

Colectivitatea statică ndash exprimă o stare la un moment dat Ex Populaţia Chişinăului la 01012014Observarea statistică - prima etapă a investigaţiei statistice care constă icircn culegerea şi icircnregistrarea icircn mod sistematic şi unitar a datelor statistice de la unităţile colectivităţii referitoare la toate caracteristicile include icircn programul cercetării

8 Criteriile de clasificare ale caracteristicilor statistice

CARACTERISTICA STATISTICĂ ndash proprietate trăsătură icircnsușire care e comună tuturor unităţilor colectivităţii statistice reţinută icircn studiul statistic pentru a fi icircnregistrată şi care variază ca valoare de la o unitate la alta (variabilă statistică sau aleatoare)Nivelul variabilei la fiecare unitate sau grup de unitati din colectivitate - Variantă sau valoareNumărul de icircnregistrări (apariții) ale unei variante ndash Frecvenţa sau pondere

SE CLASIFICĂ IcircN DEPENDENŢĂ DE

Icircn funcție de numărul variantelor valorilor de răspuns

Alternative (binare sau dihotomice) care pot lua doar două variante de răspuns după modelul adevărat fals din logică sex (MF) starea civilă (căsătoritnecăsătorit) candidat admisrespins persoană aptă inaptă de muncăNealternative ndash cele care pot lua mai multe valori variante de răspuns3 variante icircmpărțirea populației icircn copii adulți vicircrstnici4 variante grupele sanguine icircn sisitemul AB05 sau mai multe starea pacientului la externare ( vindecare ameliorare fără schimbări agravare deces)

După modul de exprimare

Cantitativeexprimate numeric sau prin unitate de măsură (numerice) vacircrsta valorile TA greutateaCalitative exprimate prin atribute (nominative) genul bolnavului profesia diagnoza culoare tegumentelor

După conţinutul caracteristicii

Caracteristici de timp (anul icircnmatriculării)Caracteristici de spaţiu (domiciliul)

Caracteristici atributive icircn care variabila reprezintă un atribut altul decicirct spațiul sau timpul ndash cele calitative și cantitative

După natura variaţiei caracteristicilor numerice

Cu variaţie continuă care pot lua orice valoare din scara lor de variaţie ( temperatura icircnălţimea greutatea)Cu variaţie discontinuă sau discretă care au un număr limitat de valori posibile reprezentat prin numere icircntregi (cazuri de boală nr de medici nr de vizite )

După modul de obţinere și caracterizare a fenomenului

Caracteristici primare (obținute icircn etapa de colectare a datelor statistice prin măsurare sau numărare)Caracteristici derivate (obținute icircn procesul prelucrării variabilelor primare printr-un algoritm de calcul )

Icircn funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului

Caracteristici factoriale care influenţează şi determină alte caracteristici vacircrsta profesia doza medicamentuluiCaracteristici rezultative care sunt influenţate de alte caracteristici starea sănătăţii diagnoza consecințele bolii

9Datele statisticeClasificarea si caracteristica lorDatele statistice-reprezinta caracterizarea numerica obtinuta din colectivitatea studiataDatele statistice sunt marimi concrete obtinute prin experimenteobservatiimasurarenumarare sau din calcule Elementele datelor statistice-Notiunea (care precizeaza fenomenul)-Identificatorii(de timpspatiupersoana)-Unitatea de masura-Valoarea numericaAnaliza datelor statistice se face in functie de1Timp-modificari pe termen scurt-modificari ciclice-modificari seculare(pe termen lung)-poate sa fie aranjate in tabelegraficeserii statistice2Spatiu-se descrie unitatea geografica3Persoana-Virsta-Sex-Etnie-Statut matrimonial-Venit-Nivelul de studii

10Indicatorii statisticiFuncțiile indicatorilor statistici

Indicatorul statistic ndasheste expresia numerica a fenomenelor sociale sub raportul structuriiinterdependentelormodificarilor lor in timp si spatiuIndicatorul statistic este obtinut in urma procesului cercetarii statisticeeste obiectiv determinatare un continut realo formula proprie de calcul si o forma specifica de exprimareFunctiile indicatorilor statistici-de masurare-de comparare-de analiza-de sinteza-de estimare-de verificare a ipotezelor-de testare a semnificatiei parametrilor utilizati

Indicatorii statistici pot fi prezentati prinDupa forma-valori absolute-valori relative ex raterapoarteproportii-valori medii ex mediamedianamodulRata ne arată cacirct de repede evenimentul (naşteri icircmbolnăviri decese) apare icircn populaţieRaportul permite compararea unei populaţii cu altaProporţia ne arată ce fracţiune a populaţiei este afectată

Dupa caracter-primare-obtinute in procesul de culegere a datelor-derivate-obtinute prin aplicarea a unui model de calcul

11 Tipurile de valori relative și caracteristica lor Metodologia calculării valorilor relative

bull MARIMILE RELATIVE (indicatori derivați) - rezulta din raportul intre doua marimi absolute care se inmulteste cu un multiplu de zeceformula generala MR=AB 10n

bull Marimile relative - permit compararea fenomenelor pentru ca baza de comparare sau populatia de referinta este aceeasi

bull Marimi relative sunt RATA PROPORTIA RAPORTUL

bull RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaPROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100RAPORTUL arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timp

12 Rata Componente domenii de utilizare exemple

RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaRATA mai este numita si indicatori de intensitate sau de frecventa si exprima dinamica evenimentului

COMPONENTE Numarul absolut al fenomenului care este raportat la Mediul care a produs fenomenul (nr absolut)

3 Multiplu (care exprima ratele in procente promile prodecimemile procentimile sau parti per milion)

TIPURIRATE GLOBALE sau GENERALE (se refera la intreaga populatie)RATE SPECIFICE (vizeaza o anumita subpopulatie)

EXEMPLE

Natalitatea pentru un an calendaristic intr-o regiune definitanumar nascuti vii in anul de gestiune numar populatieIncidenta cazurilor de gripa in anul de gestiune cazuri noi de gripa in anul de gestiune numar populatie

13 Proporția Componente domenii de utilizare exemple

PROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100Proportia mai este cunoscuta ca indicator extensiv sau de structura si exprima statica evenimentuluiExemple Ponderea sexului masculin in grupa S1304 este de 6923 fata de 3076 a sexului feminin

Ex14 INDICATORUL DE RAPORT Componente domenii de utilizare exemple

Raportul arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timpRAPORTUL mai poate fi definit si ca relatia dintre doua totalitati independente (care nu se produc reciproc)Exemplu Pentru a evalua nivelul de asigurare a populatiei cu resurse nr de resurse este raportat la nr de populatie 100 (1000 10000)

date despre reţeaua cadrele fondul de paturi ale instituţiilor medico-sanitare acordarea asistenţei medicale populaţiei (spitalizarea vizitele medicului) examenele profilactice morbiditatea pe toate grupele de maladii şi altele

2 Obiectul de studiu și metodologia statisticii și biostatisticiiArgumentarea necesității studierii biostatisticii

Obiectul de studiu - fenomenele sociale de masă sau de tip colectiv pe cicircnd obiectul de studiu al biostatisticii icircl reprezintăsănătatea populației și a sistemului de sănătate

Metodologia statisticiibiostatisticii

1)Observarea statisticăicircn cadrul căreia se obțin date și informații referitor la toate caracteristicile supuse studiului icircntr-o colectivitate

2)Prelucrarea statistică icircn care datele sunt sistematizate și se calculează indicatorii statisticicare caracterizează fenomenul analizat

3)Analizainterpretarea și prezentarea finală a rezultatelor icircn care sunt verificate ipotezeleformulate concluziile și fundamentate deciziile

Studiul clinic trebuie să fie

fezabil(realizabil)-nr Adecvat de subiecțiposibil ca timp și baniposibil ca scopinteresantnou - confirmă sau contrazice rezultatele anterioarecompletează cunoștințele anterioareaduce noi cunoștințe-eticinofensivrespectful față de subiecții studiuluiprincipiul dreptății-relevantpentru cunoașterea științificăicircngrijiri clinicepolitici sanitaredirecții viitoare de cercetare

Necesitatea studierii biostatisticii

1suntem icircn mod curent utilizatori și furnizori de informațieaticirct icircn viața particularcicirct și icircn cea profesională2suntem adesea decidenți și calitatea deciziilor noastre depinde de o bună informare3avem nevoie să știm cum să descriem și să prezentăm icircn modul cel mai potrivit informațiile4trebuie să știm cum să atragem concluzii despre colectivități numeroase doar pe baza informațiilor obișnuite din eșantionare5suntem adesea interpreți și calitatea icircnțelegerii noastre depinde de o bună cunoaștere

3 Istoricul aparitiei si etapele de dezvoltare ale statisticii

Statistica reprezintă un set de metode şi tehnici pentru obţinereaorganizarea agregarea prezentarea interpretarea şi analiza activităţilor numărabile Statistica cercetează aspectul cantitativ (numeric) al fenomenelor şi proceselor strict determinate icircn timp şi spaţiu Se bazeaza in special pe cunoasterea structurii si dinamicii sanatatii unei populatii in corelatie cu factorii social-

economiciculturalisanitaro-igienici si medico-biologici determinantiTermenul de statisticaprecum si primele formulari ale unui concept de statistica a fost utilizat de filozoful german Gottfried Achewall in anul 1749

Etimologic statistica işi are originea icircn latinescul ldquostatusrdquo cu sensul de stare sau situaţie precum şi icircn termenul italian ldquostatordquo cu icircnţelesul de stat

Statistica s-a dezvoltat intr-un proces istoric indelungat parcurgand traseul de la practica la teorie si a cunoscut mai multe etape dintre care cele mai importante sunt

1) Statistica practic -dateaza de peste 6000 ani si cuprinde primele forme de evidenta care au servit nevoilor practice ale cunoasterii si conducerii vietii social-economice Statistica in antichitate a fost utilizata pentru descrierea statelor din punct de vedere geografic economic politic-inventarierea aurului pamantului si animalelor inregistrari primitive ale populatiei in statele sclavagiste

2)Statistica descriptiv - reprezinta cea mai veche radacina teoretica a statisticii care apare odata cu practica statistica in cadrul universitatilor in secolele XVI ndash XVIII cand descrierea cantitativa numerica a statelor privind populatia armata bogatiile solului activitatea productiva si comerciala desfasurata s-a amplificat atingand perfectiunea

3) Aritmetica politica - s-a dezvoltat in Anglia in parale cu scoala descriptiva germana Denumirea acestui curent vine de la lucrarea lui William Petty ldquoAritmetica politicardquo sugerand semnificatia statisticii de analiza a datelor de observatie prin metode matematice A pus accentul pe studiul fenomenelor demografice

4)Statistica probabilistica sau calculul probabilitatilor -corespunde secolului al XVIII-lea odata cu cresterea rolului metodelor metematico-statistice in cunoasterea fenomenelor si cu aparitia calculului probabilitatilor Jacob Bernoulli (1654-1705) a formulat faimoasa ldquolege a numerelor marirdquo si atrage atentia asupra posibilitatii utilizarii calculului probabilitatilor in economie

5) Statistica moderna - corespunde aparitiei in secolul al XIX-lea a birourilor sau oficiilor de statistica pe plan national si international odata cu organizarea congreselor internationale de statistica si cu aparitia revistelor de specialitate S-au formulat principiile teoriei selectiei si a extinderii rezultatelor acestora asupra intregului s-a fundamentat teoria corelatiei statistice si a analizei factoriale

4 Metode de cercetare in biostatistica

bull Metoda matematică - Orice studiu ştiinţific se bazează pe calcule şi procedeie matematice

bull Metoda statistică - Statistica prin intermediul matematicii calculează diverşi indicatori necesari pentru generarea şi testarea ipotezelor de cercetare cum ar fi calcularea indicatorilor relativi şi medii şi a veridicităţii lor analiza corelaţiei şi a regresiei determinarea pragului de semnificaţie şi a diferenţei semnificative statistice etc

bull Metoda observării - Constă icircn urmărirea desfăşurării unor fenomene pentru a le putea analiza icircn dinamică sau prin compararea lor ca apoi să se realizeze sinteza caracteristicilor lor esenţiale

bull Metoda epidemiologică- Prezintă un studiu corelativ al fenomenelor de sănătate publică cu factorii de riscSe utilizează diverse tipuri de cercetare ca studiul descriptiv cohortă caz-control experimental etc

bull Metoda istorică-Icircn cadrul acestei metode se utilizează compararea evoluţiei fenomenelor din punct de vedere istoric prezent ndash trecutSe analizează dinamica fenomenelor icircn timp

bull Metoda sociologică- Studiază aspecte sociologice cu referire la individ icircn societate sau grupurile de oameni comportamente atitudini etcUtilizează icircn scop de cercetare intervievarea chestionarea observarea directă şi analiza surselor de informaţie ( arhive monografii) inclusiv meta ndash analiza

bull Metoda economică- Prin intermediul ei se studiază modul de influenţă a aspectelor economice asupra sănătăţii populaţiei cicirct şi cum influienţează nivelul sănătăţii populaţiei asupra economiei unei ţări

bull Metoda experimentală- Icircn cadrul acestei metode se utilizează compararea evoluţiei fenomenelor din punct de vedere istoric prezent ndash trecutSe analizează dinamica fenomenelor icircn timp

bull Metoda psihologică- Presupune studierea diverselor aspecte psihologice legate de memorie gicircndire senzaţii percepţii caracter temperament etc Utilizacircnd diverse metode specifice psihologiei inclusiv testarea psihologica

5Metode de colectare si analiza statistica

Metodele de colectare a datelor pot fi divizate icircn două grupe maridirectă şi indirectăLa metoda directă se referăbull Metoda observării- se utilizează de obicei icircn clinicăcacircnd medicul după ce precizează anamneză bolnavului face studiulobiectiv şi investigaţiile de laborator ale pacientului icircnregistrează icircnfişă aceste datebull Anchetare- utilizează informaţia prin intermediul unoranchete anterior pregătite care includ icircntrebări speciale la care respondenţiitrebuie să dea răspuns Această metodă se foloseşte icircn studiilesociologice dar poate fi aplicată şi icircn orice studiu statistic sanitaricircn icircmbinare cu alte metode de culegere a informaţiei Este foarte importantca icircntrebările incluse icircn anchetă să fi e formulate clar şi concreticircn caz contrar respondenţii nu vor şti ce să răspundă la ele Totodatăancheta trebuie să fi e anonimă adică să nu cerem de la respondenţi săne comunice numele adresa domiciliuluibull Interviubull MonitorizareCea indirectă reprezintă extragerea datelor din documentaţia medicalăndash fişa medicală a bolnavului de staţionar fişa medicală a bolnavuluide ambulator tichetul statistic de evidenţă a diagnosticului definitivCacircnd se efectuează acest lucru se ţine cont de programul de culegerea informaţiei unde trebuia să fi e indicat concret care este unitatea deevidenţă

6Totalitatea statisticaTipurile de totalitati statisticeCerinte fata de totalitatea statistica selectivaCaile de formare a totalitatii statistice selective

Totalitatea statistica reprezintă un număr de elemente(unităţi de observare) omogene luate icircmpreună icircn baza unui factorcomun icircn anumită perioadă de timp şi spaţiuNumărul de unităţi de observare determină volumul totalităţii supusestudiului şi se notează prin litera bdquonrdquo După volum deosebim douătipuri de totalităţi statisticebull Totalitatea integrală (generala bdquounivers statisticrdquo)bull Totalitatea selectivăTotalitatea selectiva are următoarele caracteristici de bază1048766 trebuie sa deţină caracteristice de bază de care dispune ceaintegrală1048766 trebuie sa dispună de un volumMetodele de selectare a totalităţii selectivebull cercetarea prin sondajbull cercetarea monograficăbull cercetarea selectivă1048766 aleatorie1048766 mecanică1048766 tipicăCercetarea prin sondaj se bazează pe o metodologie precisă unitarăvaloarea rezultatelor depinzacircnd de efectuarea ei corectă ştiinţificAceastă cercetare nu permite să se tragă concluzii generale valabilepentru totalitatea integrală fiind mai mult o metodă de investigaţie preventivăunui studiu de mare volum De obicei se efectuează pe bazaunui eşantion micCercetarea monografică e un studiu selectiv icircn care limitarea volumuluieşantionului e completată cu o aprofundare a cercetării caracteristiciloresenţiale Acest tip de eşantion poate fi limitat icircn cazul unuiexamen medical clinic cu un scop bine determinat (stabilirea gradului derăspacircndire al unei boli sau al unui grup de boli din aceeaşi clasă) Tot astfelde cercetări pot fi aplicate pe un eşantion mic după spaţiu dar majoraticircn volum după timp adică icircn dinamică (studiul natalităţii mortalităţii pe operioadă de mai mulţi ani icircntr-o circumscripţie rurală dar icircntr-o stracircnsălegătură cu factorii social-economici sanitaro-igienici etc)Cercetarea selectivă ndash studiul selectiv reprezentativ pentru totalitateaintegrală şi care poate fi efectuat prin selecţia- aleatorie (icircntacircmplătoare randomizată simplă) se efectuează prinextrageri din liste icircn care sunt icircnregistrate toate cazurile individualefără nici o grupare sistemică prealabilă O metodă frecventă de selecţiealeatorie este tragerea la sorţi- mecanică (sistemică) -fiecare unitate de observaţie are şanse egale să fie aleasă-tipica(stratificata)-unităţile de observaţie se grupează după anumite semne icircn grupuri tipice (de exemplu vacircrstă sex sau după frecvenţa fenomenului)-in cuiburi-din totalitatea integrală se selectează nu unităţi individuale dar serii (microzone) localităţi sau familii care sunt examinate icircn icircntregime bull

7 Unitatea de observație Definiție Caracteristici esențiale Clasificarea caracteristicilor unităților de observație

UNITATEA DE OBSERVAŢIE - fiecare element component al unei colectivităţii statistice care poartă icircn sine toate trăsăturile comune ale colectivităţii supuse studiuluiEste unitatea la care se referă caracteristicile icircnregistrateExemplu persoana cazul nou de boală secția unui spital

ClasificareSimple care nu mai suportă diviziune (persoana bolnavă salariat un obiect)Complexe rezultate ale organizării sociale (familiaechipă instituţia)

Colectivitatea statică ndash exprimă o stare la un moment dat Ex Populaţia Chişinăului la 01012014Observarea statistică - prima etapă a investigaţiei statistice care constă icircn culegerea şi icircnregistrarea icircn mod sistematic şi unitar a datelor statistice de la unităţile colectivităţii referitoare la toate caracteristicile include icircn programul cercetării

8 Criteriile de clasificare ale caracteristicilor statistice

CARACTERISTICA STATISTICĂ ndash proprietate trăsătură icircnsușire care e comună tuturor unităţilor colectivităţii statistice reţinută icircn studiul statistic pentru a fi icircnregistrată şi care variază ca valoare de la o unitate la alta (variabilă statistică sau aleatoare)Nivelul variabilei la fiecare unitate sau grup de unitati din colectivitate - Variantă sau valoareNumărul de icircnregistrări (apariții) ale unei variante ndash Frecvenţa sau pondere

SE CLASIFICĂ IcircN DEPENDENŢĂ DE

Icircn funcție de numărul variantelor valorilor de răspuns

Alternative (binare sau dihotomice) care pot lua doar două variante de răspuns după modelul adevărat fals din logică sex (MF) starea civilă (căsătoritnecăsătorit) candidat admisrespins persoană aptă inaptă de muncăNealternative ndash cele care pot lua mai multe valori variante de răspuns3 variante icircmpărțirea populației icircn copii adulți vicircrstnici4 variante grupele sanguine icircn sisitemul AB05 sau mai multe starea pacientului la externare ( vindecare ameliorare fără schimbări agravare deces)

După modul de exprimare

Cantitativeexprimate numeric sau prin unitate de măsură (numerice) vacircrsta valorile TA greutateaCalitative exprimate prin atribute (nominative) genul bolnavului profesia diagnoza culoare tegumentelor

După conţinutul caracteristicii

Caracteristici de timp (anul icircnmatriculării)Caracteristici de spaţiu (domiciliul)

Caracteristici atributive icircn care variabila reprezintă un atribut altul decicirct spațiul sau timpul ndash cele calitative și cantitative

După natura variaţiei caracteristicilor numerice

Cu variaţie continuă care pot lua orice valoare din scara lor de variaţie ( temperatura icircnălţimea greutatea)Cu variaţie discontinuă sau discretă care au un număr limitat de valori posibile reprezentat prin numere icircntregi (cazuri de boală nr de medici nr de vizite )

După modul de obţinere și caracterizare a fenomenului

Caracteristici primare (obținute icircn etapa de colectare a datelor statistice prin măsurare sau numărare)Caracteristici derivate (obținute icircn procesul prelucrării variabilelor primare printr-un algoritm de calcul )

Icircn funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului

Caracteristici factoriale care influenţează şi determină alte caracteristici vacircrsta profesia doza medicamentuluiCaracteristici rezultative care sunt influenţate de alte caracteristici starea sănătăţii diagnoza consecințele bolii

9Datele statisticeClasificarea si caracteristica lorDatele statistice-reprezinta caracterizarea numerica obtinuta din colectivitatea studiataDatele statistice sunt marimi concrete obtinute prin experimenteobservatiimasurarenumarare sau din calcule Elementele datelor statistice-Notiunea (care precizeaza fenomenul)-Identificatorii(de timpspatiupersoana)-Unitatea de masura-Valoarea numericaAnaliza datelor statistice se face in functie de1Timp-modificari pe termen scurt-modificari ciclice-modificari seculare(pe termen lung)-poate sa fie aranjate in tabelegraficeserii statistice2Spatiu-se descrie unitatea geografica3Persoana-Virsta-Sex-Etnie-Statut matrimonial-Venit-Nivelul de studii

10Indicatorii statisticiFuncțiile indicatorilor statistici

Indicatorul statistic ndasheste expresia numerica a fenomenelor sociale sub raportul structuriiinterdependentelormodificarilor lor in timp si spatiuIndicatorul statistic este obtinut in urma procesului cercetarii statisticeeste obiectiv determinatare un continut realo formula proprie de calcul si o forma specifica de exprimareFunctiile indicatorilor statistici-de masurare-de comparare-de analiza-de sinteza-de estimare-de verificare a ipotezelor-de testare a semnificatiei parametrilor utilizati

Indicatorii statistici pot fi prezentati prinDupa forma-valori absolute-valori relative ex raterapoarteproportii-valori medii ex mediamedianamodulRata ne arată cacirct de repede evenimentul (naşteri icircmbolnăviri decese) apare icircn populaţieRaportul permite compararea unei populaţii cu altaProporţia ne arată ce fracţiune a populaţiei este afectată

Dupa caracter-primare-obtinute in procesul de culegere a datelor-derivate-obtinute prin aplicarea a unui model de calcul

11 Tipurile de valori relative și caracteristica lor Metodologia calculării valorilor relative

bull MARIMILE RELATIVE (indicatori derivați) - rezulta din raportul intre doua marimi absolute care se inmulteste cu un multiplu de zeceformula generala MR=AB 10n

bull Marimile relative - permit compararea fenomenelor pentru ca baza de comparare sau populatia de referinta este aceeasi

bull Marimi relative sunt RATA PROPORTIA RAPORTUL

bull RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaPROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100RAPORTUL arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timp

12 Rata Componente domenii de utilizare exemple

RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaRATA mai este numita si indicatori de intensitate sau de frecventa si exprima dinamica evenimentului

COMPONENTE Numarul absolut al fenomenului care este raportat la Mediul care a produs fenomenul (nr absolut)

3 Multiplu (care exprima ratele in procente promile prodecimemile procentimile sau parti per milion)

TIPURIRATE GLOBALE sau GENERALE (se refera la intreaga populatie)RATE SPECIFICE (vizeaza o anumita subpopulatie)

EXEMPLE

Natalitatea pentru un an calendaristic intr-o regiune definitanumar nascuti vii in anul de gestiune numar populatieIncidenta cazurilor de gripa in anul de gestiune cazuri noi de gripa in anul de gestiune numar populatie

13 Proporția Componente domenii de utilizare exemple

PROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100Proportia mai este cunoscuta ca indicator extensiv sau de structura si exprima statica evenimentuluiExemple Ponderea sexului masculin in grupa S1304 este de 6923 fata de 3076 a sexului feminin

Ex14 INDICATORUL DE RAPORT Componente domenii de utilizare exemple

Raportul arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timpRAPORTUL mai poate fi definit si ca relatia dintre doua totalitati independente (care nu se produc reciproc)Exemplu Pentru a evalua nivelul de asigurare a populatiei cu resurse nr de resurse este raportat la nr de populatie 100 (1000 10000)

economiciculturalisanitaro-igienici si medico-biologici determinantiTermenul de statisticaprecum si primele formulari ale unui concept de statistica a fost utilizat de filozoful german Gottfried Achewall in anul 1749

Etimologic statistica işi are originea icircn latinescul ldquostatusrdquo cu sensul de stare sau situaţie precum şi icircn termenul italian ldquostatordquo cu icircnţelesul de stat

Statistica s-a dezvoltat intr-un proces istoric indelungat parcurgand traseul de la practica la teorie si a cunoscut mai multe etape dintre care cele mai importante sunt

1) Statistica practic -dateaza de peste 6000 ani si cuprinde primele forme de evidenta care au servit nevoilor practice ale cunoasterii si conducerii vietii social-economice Statistica in antichitate a fost utilizata pentru descrierea statelor din punct de vedere geografic economic politic-inventarierea aurului pamantului si animalelor inregistrari primitive ale populatiei in statele sclavagiste

2)Statistica descriptiv - reprezinta cea mai veche radacina teoretica a statisticii care apare odata cu practica statistica in cadrul universitatilor in secolele XVI ndash XVIII cand descrierea cantitativa numerica a statelor privind populatia armata bogatiile solului activitatea productiva si comerciala desfasurata s-a amplificat atingand perfectiunea

3) Aritmetica politica - s-a dezvoltat in Anglia in parale cu scoala descriptiva germana Denumirea acestui curent vine de la lucrarea lui William Petty ldquoAritmetica politicardquo sugerand semnificatia statisticii de analiza a datelor de observatie prin metode matematice A pus accentul pe studiul fenomenelor demografice

4)Statistica probabilistica sau calculul probabilitatilor -corespunde secolului al XVIII-lea odata cu cresterea rolului metodelor metematico-statistice in cunoasterea fenomenelor si cu aparitia calculului probabilitatilor Jacob Bernoulli (1654-1705) a formulat faimoasa ldquolege a numerelor marirdquo si atrage atentia asupra posibilitatii utilizarii calculului probabilitatilor in economie

5) Statistica moderna - corespunde aparitiei in secolul al XIX-lea a birourilor sau oficiilor de statistica pe plan national si international odata cu organizarea congreselor internationale de statistica si cu aparitia revistelor de specialitate S-au formulat principiile teoriei selectiei si a extinderii rezultatelor acestora asupra intregului s-a fundamentat teoria corelatiei statistice si a analizei factoriale

4 Metode de cercetare in biostatistica

bull Metoda matematică - Orice studiu ştiinţific se bazează pe calcule şi procedeie matematice

bull Metoda statistică - Statistica prin intermediul matematicii calculează diverşi indicatori necesari pentru generarea şi testarea ipotezelor de cercetare cum ar fi calcularea indicatorilor relativi şi medii şi a veridicităţii lor analiza corelaţiei şi a regresiei determinarea pragului de semnificaţie şi a diferenţei semnificative statistice etc

bull Metoda observării - Constă icircn urmărirea desfăşurării unor fenomene pentru a le putea analiza icircn dinamică sau prin compararea lor ca apoi să se realizeze sinteza caracteristicilor lor esenţiale

bull Metoda epidemiologică- Prezintă un studiu corelativ al fenomenelor de sănătate publică cu factorii de riscSe utilizează diverse tipuri de cercetare ca studiul descriptiv cohortă caz-control experimental etc

bull Metoda istorică-Icircn cadrul acestei metode se utilizează compararea evoluţiei fenomenelor din punct de vedere istoric prezent ndash trecutSe analizează dinamica fenomenelor icircn timp

bull Metoda sociologică- Studiază aspecte sociologice cu referire la individ icircn societate sau grupurile de oameni comportamente atitudini etcUtilizează icircn scop de cercetare intervievarea chestionarea observarea directă şi analiza surselor de informaţie ( arhive monografii) inclusiv meta ndash analiza

bull Metoda economică- Prin intermediul ei se studiază modul de influenţă a aspectelor economice asupra sănătăţii populaţiei cicirct şi cum influienţează nivelul sănătăţii populaţiei asupra economiei unei ţări

bull Metoda experimentală- Icircn cadrul acestei metode se utilizează compararea evoluţiei fenomenelor din punct de vedere istoric prezent ndash trecutSe analizează dinamica fenomenelor icircn timp

bull Metoda psihologică- Presupune studierea diverselor aspecte psihologice legate de memorie gicircndire senzaţii percepţii caracter temperament etc Utilizacircnd diverse metode specifice psihologiei inclusiv testarea psihologica

5Metode de colectare si analiza statistica

Metodele de colectare a datelor pot fi divizate icircn două grupe maridirectă şi indirectăLa metoda directă se referăbull Metoda observării- se utilizează de obicei icircn clinicăcacircnd medicul după ce precizează anamneză bolnavului face studiulobiectiv şi investigaţiile de laborator ale pacientului icircnregistrează icircnfişă aceste datebull Anchetare- utilizează informaţia prin intermediul unoranchete anterior pregătite care includ icircntrebări speciale la care respondenţiitrebuie să dea răspuns Această metodă se foloseşte icircn studiilesociologice dar poate fi aplicată şi icircn orice studiu statistic sanitaricircn icircmbinare cu alte metode de culegere a informaţiei Este foarte importantca icircntrebările incluse icircn anchetă să fi e formulate clar şi concreticircn caz contrar respondenţii nu vor şti ce să răspundă la ele Totodatăancheta trebuie să fi e anonimă adică să nu cerem de la respondenţi săne comunice numele adresa domiciliuluibull Interviubull MonitorizareCea indirectă reprezintă extragerea datelor din documentaţia medicalăndash fişa medicală a bolnavului de staţionar fişa medicală a bolnavuluide ambulator tichetul statistic de evidenţă a diagnosticului definitivCacircnd se efectuează acest lucru se ţine cont de programul de culegerea informaţiei unde trebuia să fi e indicat concret care este unitatea deevidenţă

6Totalitatea statisticaTipurile de totalitati statisticeCerinte fata de totalitatea statistica selectivaCaile de formare a totalitatii statistice selective

Totalitatea statistica reprezintă un număr de elemente(unităţi de observare) omogene luate icircmpreună icircn baza unui factorcomun icircn anumită perioadă de timp şi spaţiuNumărul de unităţi de observare determină volumul totalităţii supusestudiului şi se notează prin litera bdquonrdquo După volum deosebim douătipuri de totalităţi statisticebull Totalitatea integrală (generala bdquounivers statisticrdquo)bull Totalitatea selectivăTotalitatea selectiva are următoarele caracteristici de bază1048766 trebuie sa deţină caracteristice de bază de care dispune ceaintegrală1048766 trebuie sa dispună de un volumMetodele de selectare a totalităţii selectivebull cercetarea prin sondajbull cercetarea monograficăbull cercetarea selectivă1048766 aleatorie1048766 mecanică1048766 tipicăCercetarea prin sondaj se bazează pe o metodologie precisă unitarăvaloarea rezultatelor depinzacircnd de efectuarea ei corectă ştiinţificAceastă cercetare nu permite să se tragă concluzii generale valabilepentru totalitatea integrală fiind mai mult o metodă de investigaţie preventivăunui studiu de mare volum De obicei se efectuează pe bazaunui eşantion micCercetarea monografică e un studiu selectiv icircn care limitarea volumuluieşantionului e completată cu o aprofundare a cercetării caracteristiciloresenţiale Acest tip de eşantion poate fi limitat icircn cazul unuiexamen medical clinic cu un scop bine determinat (stabilirea gradului derăspacircndire al unei boli sau al unui grup de boli din aceeaşi clasă) Tot astfelde cercetări pot fi aplicate pe un eşantion mic după spaţiu dar majoraticircn volum după timp adică icircn dinamică (studiul natalităţii mortalităţii pe operioadă de mai mulţi ani icircntr-o circumscripţie rurală dar icircntr-o stracircnsălegătură cu factorii social-economici sanitaro-igienici etc)Cercetarea selectivă ndash studiul selectiv reprezentativ pentru totalitateaintegrală şi care poate fi efectuat prin selecţia- aleatorie (icircntacircmplătoare randomizată simplă) se efectuează prinextrageri din liste icircn care sunt icircnregistrate toate cazurile individualefără nici o grupare sistemică prealabilă O metodă frecventă de selecţiealeatorie este tragerea la sorţi- mecanică (sistemică) -fiecare unitate de observaţie are şanse egale să fie aleasă-tipica(stratificata)-unităţile de observaţie se grupează după anumite semne icircn grupuri tipice (de exemplu vacircrstă sex sau după frecvenţa fenomenului)-in cuiburi-din totalitatea integrală se selectează nu unităţi individuale dar serii (microzone) localităţi sau familii care sunt examinate icircn icircntregime bull

7 Unitatea de observație Definiție Caracteristici esențiale Clasificarea caracteristicilor unităților de observație

UNITATEA DE OBSERVAŢIE - fiecare element component al unei colectivităţii statistice care poartă icircn sine toate trăsăturile comune ale colectivităţii supuse studiuluiEste unitatea la care se referă caracteristicile icircnregistrateExemplu persoana cazul nou de boală secția unui spital

ClasificareSimple care nu mai suportă diviziune (persoana bolnavă salariat un obiect)Complexe rezultate ale organizării sociale (familiaechipă instituţia)

Colectivitatea statică ndash exprimă o stare la un moment dat Ex Populaţia Chişinăului la 01012014Observarea statistică - prima etapă a investigaţiei statistice care constă icircn culegerea şi icircnregistrarea icircn mod sistematic şi unitar a datelor statistice de la unităţile colectivităţii referitoare la toate caracteristicile include icircn programul cercetării

8 Criteriile de clasificare ale caracteristicilor statistice

CARACTERISTICA STATISTICĂ ndash proprietate trăsătură icircnsușire care e comună tuturor unităţilor colectivităţii statistice reţinută icircn studiul statistic pentru a fi icircnregistrată şi care variază ca valoare de la o unitate la alta (variabilă statistică sau aleatoare)Nivelul variabilei la fiecare unitate sau grup de unitati din colectivitate - Variantă sau valoareNumărul de icircnregistrări (apariții) ale unei variante ndash Frecvenţa sau pondere

SE CLASIFICĂ IcircN DEPENDENŢĂ DE

Icircn funcție de numărul variantelor valorilor de răspuns

Alternative (binare sau dihotomice) care pot lua doar două variante de răspuns după modelul adevărat fals din logică sex (MF) starea civilă (căsătoritnecăsătorit) candidat admisrespins persoană aptă inaptă de muncăNealternative ndash cele care pot lua mai multe valori variante de răspuns3 variante icircmpărțirea populației icircn copii adulți vicircrstnici4 variante grupele sanguine icircn sisitemul AB05 sau mai multe starea pacientului la externare ( vindecare ameliorare fără schimbări agravare deces)

După modul de exprimare

Cantitativeexprimate numeric sau prin unitate de măsură (numerice) vacircrsta valorile TA greutateaCalitative exprimate prin atribute (nominative) genul bolnavului profesia diagnoza culoare tegumentelor

După conţinutul caracteristicii

Caracteristici de timp (anul icircnmatriculării)Caracteristici de spaţiu (domiciliul)

Caracteristici atributive icircn care variabila reprezintă un atribut altul decicirct spațiul sau timpul ndash cele calitative și cantitative

După natura variaţiei caracteristicilor numerice

Cu variaţie continuă care pot lua orice valoare din scara lor de variaţie ( temperatura icircnălţimea greutatea)Cu variaţie discontinuă sau discretă care au un număr limitat de valori posibile reprezentat prin numere icircntregi (cazuri de boală nr de medici nr de vizite )

După modul de obţinere și caracterizare a fenomenului

Caracteristici primare (obținute icircn etapa de colectare a datelor statistice prin măsurare sau numărare)Caracteristici derivate (obținute icircn procesul prelucrării variabilelor primare printr-un algoritm de calcul )

Icircn funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului

Caracteristici factoriale care influenţează şi determină alte caracteristici vacircrsta profesia doza medicamentuluiCaracteristici rezultative care sunt influenţate de alte caracteristici starea sănătăţii diagnoza consecințele bolii

9Datele statisticeClasificarea si caracteristica lorDatele statistice-reprezinta caracterizarea numerica obtinuta din colectivitatea studiataDatele statistice sunt marimi concrete obtinute prin experimenteobservatiimasurarenumarare sau din calcule Elementele datelor statistice-Notiunea (care precizeaza fenomenul)-Identificatorii(de timpspatiupersoana)-Unitatea de masura-Valoarea numericaAnaliza datelor statistice se face in functie de1Timp-modificari pe termen scurt-modificari ciclice-modificari seculare(pe termen lung)-poate sa fie aranjate in tabelegraficeserii statistice2Spatiu-se descrie unitatea geografica3Persoana-Virsta-Sex-Etnie-Statut matrimonial-Venit-Nivelul de studii

10Indicatorii statisticiFuncțiile indicatorilor statistici

Indicatorul statistic ndasheste expresia numerica a fenomenelor sociale sub raportul structuriiinterdependentelormodificarilor lor in timp si spatiuIndicatorul statistic este obtinut in urma procesului cercetarii statisticeeste obiectiv determinatare un continut realo formula proprie de calcul si o forma specifica de exprimareFunctiile indicatorilor statistici-de masurare-de comparare-de analiza-de sinteza-de estimare-de verificare a ipotezelor-de testare a semnificatiei parametrilor utilizati

Indicatorii statistici pot fi prezentati prinDupa forma-valori absolute-valori relative ex raterapoarteproportii-valori medii ex mediamedianamodulRata ne arată cacirct de repede evenimentul (naşteri icircmbolnăviri decese) apare icircn populaţieRaportul permite compararea unei populaţii cu altaProporţia ne arată ce fracţiune a populaţiei este afectată

Dupa caracter-primare-obtinute in procesul de culegere a datelor-derivate-obtinute prin aplicarea a unui model de calcul

11 Tipurile de valori relative și caracteristica lor Metodologia calculării valorilor relative

bull MARIMILE RELATIVE (indicatori derivați) - rezulta din raportul intre doua marimi absolute care se inmulteste cu un multiplu de zeceformula generala MR=AB 10n

bull Marimile relative - permit compararea fenomenelor pentru ca baza de comparare sau populatia de referinta este aceeasi

bull Marimi relative sunt RATA PROPORTIA RAPORTUL

bull RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaPROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100RAPORTUL arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timp

12 Rata Componente domenii de utilizare exemple

RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaRATA mai este numita si indicatori de intensitate sau de frecventa si exprima dinamica evenimentului

COMPONENTE Numarul absolut al fenomenului care este raportat la Mediul care a produs fenomenul (nr absolut)

3 Multiplu (care exprima ratele in procente promile prodecimemile procentimile sau parti per milion)

TIPURIRATE GLOBALE sau GENERALE (se refera la intreaga populatie)RATE SPECIFICE (vizeaza o anumita subpopulatie)

EXEMPLE

Natalitatea pentru un an calendaristic intr-o regiune definitanumar nascuti vii in anul de gestiune numar populatieIncidenta cazurilor de gripa in anul de gestiune cazuri noi de gripa in anul de gestiune numar populatie

13 Proporția Componente domenii de utilizare exemple

PROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100Proportia mai este cunoscuta ca indicator extensiv sau de structura si exprima statica evenimentuluiExemple Ponderea sexului masculin in grupa S1304 este de 6923 fata de 3076 a sexului feminin

Ex14 INDICATORUL DE RAPORT Componente domenii de utilizare exemple

Raportul arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timpRAPORTUL mai poate fi definit si ca relatia dintre doua totalitati independente (care nu se produc reciproc)Exemplu Pentru a evalua nivelul de asigurare a populatiei cu resurse nr de resurse este raportat la nr de populatie 100 (1000 10000)

bull Metoda observării - Constă icircn urmărirea desfăşurării unor fenomene pentru a le putea analiza icircn dinamică sau prin compararea lor ca apoi să se realizeze sinteza caracteristicilor lor esenţiale

bull Metoda epidemiologică- Prezintă un studiu corelativ al fenomenelor de sănătate publică cu factorii de riscSe utilizează diverse tipuri de cercetare ca studiul descriptiv cohortă caz-control experimental etc

bull Metoda istorică-Icircn cadrul acestei metode se utilizează compararea evoluţiei fenomenelor din punct de vedere istoric prezent ndash trecutSe analizează dinamica fenomenelor icircn timp

bull Metoda sociologică- Studiază aspecte sociologice cu referire la individ icircn societate sau grupurile de oameni comportamente atitudini etcUtilizează icircn scop de cercetare intervievarea chestionarea observarea directă şi analiza surselor de informaţie ( arhive monografii) inclusiv meta ndash analiza

bull Metoda economică- Prin intermediul ei se studiază modul de influenţă a aspectelor economice asupra sănătăţii populaţiei cicirct şi cum influienţează nivelul sănătăţii populaţiei asupra economiei unei ţări

bull Metoda experimentală- Icircn cadrul acestei metode se utilizează compararea evoluţiei fenomenelor din punct de vedere istoric prezent ndash trecutSe analizează dinamica fenomenelor icircn timp

bull Metoda psihologică- Presupune studierea diverselor aspecte psihologice legate de memorie gicircndire senzaţii percepţii caracter temperament etc Utilizacircnd diverse metode specifice psihologiei inclusiv testarea psihologica

5Metode de colectare si analiza statistica

Metodele de colectare a datelor pot fi divizate icircn două grupe maridirectă şi indirectăLa metoda directă se referăbull Metoda observării- se utilizează de obicei icircn clinicăcacircnd medicul după ce precizează anamneză bolnavului face studiulobiectiv şi investigaţiile de laborator ale pacientului icircnregistrează icircnfişă aceste datebull Anchetare- utilizează informaţia prin intermediul unoranchete anterior pregătite care includ icircntrebări speciale la care respondenţiitrebuie să dea răspuns Această metodă se foloseşte icircn studiilesociologice dar poate fi aplicată şi icircn orice studiu statistic sanitaricircn icircmbinare cu alte metode de culegere a informaţiei Este foarte importantca icircntrebările incluse icircn anchetă să fi e formulate clar şi concreticircn caz contrar respondenţii nu vor şti ce să răspundă la ele Totodatăancheta trebuie să fi e anonimă adică să nu cerem de la respondenţi săne comunice numele adresa domiciliuluibull Interviubull MonitorizareCea indirectă reprezintă extragerea datelor din documentaţia medicalăndash fişa medicală a bolnavului de staţionar fişa medicală a bolnavuluide ambulator tichetul statistic de evidenţă a diagnosticului definitivCacircnd se efectuează acest lucru se ţine cont de programul de culegerea informaţiei unde trebuia să fi e indicat concret care este unitatea deevidenţă

6Totalitatea statisticaTipurile de totalitati statisticeCerinte fata de totalitatea statistica selectivaCaile de formare a totalitatii statistice selective

Totalitatea statistica reprezintă un număr de elemente(unităţi de observare) omogene luate icircmpreună icircn baza unui factorcomun icircn anumită perioadă de timp şi spaţiuNumărul de unităţi de observare determină volumul totalităţii supusestudiului şi se notează prin litera bdquonrdquo După volum deosebim douătipuri de totalităţi statisticebull Totalitatea integrală (generala bdquounivers statisticrdquo)bull Totalitatea selectivăTotalitatea selectiva are următoarele caracteristici de bază1048766 trebuie sa deţină caracteristice de bază de care dispune ceaintegrală1048766 trebuie sa dispună de un volumMetodele de selectare a totalităţii selectivebull cercetarea prin sondajbull cercetarea monograficăbull cercetarea selectivă1048766 aleatorie1048766 mecanică1048766 tipicăCercetarea prin sondaj se bazează pe o metodologie precisă unitarăvaloarea rezultatelor depinzacircnd de efectuarea ei corectă ştiinţificAceastă cercetare nu permite să se tragă concluzii generale valabilepentru totalitatea integrală fiind mai mult o metodă de investigaţie preventivăunui studiu de mare volum De obicei se efectuează pe bazaunui eşantion micCercetarea monografică e un studiu selectiv icircn care limitarea volumuluieşantionului e completată cu o aprofundare a cercetării caracteristiciloresenţiale Acest tip de eşantion poate fi limitat icircn cazul unuiexamen medical clinic cu un scop bine determinat (stabilirea gradului derăspacircndire al unei boli sau al unui grup de boli din aceeaşi clasă) Tot astfelde cercetări pot fi aplicate pe un eşantion mic după spaţiu dar majoraticircn volum după timp adică icircn dinamică (studiul natalităţii mortalităţii pe operioadă de mai mulţi ani icircntr-o circumscripţie rurală dar icircntr-o stracircnsălegătură cu factorii social-economici sanitaro-igienici etc)Cercetarea selectivă ndash studiul selectiv reprezentativ pentru totalitateaintegrală şi care poate fi efectuat prin selecţia- aleatorie (icircntacircmplătoare randomizată simplă) se efectuează prinextrageri din liste icircn care sunt icircnregistrate toate cazurile individualefără nici o grupare sistemică prealabilă O metodă frecventă de selecţiealeatorie este tragerea la sorţi- mecanică (sistemică) -fiecare unitate de observaţie are şanse egale să fie aleasă-tipica(stratificata)-unităţile de observaţie se grupează după anumite semne icircn grupuri tipice (de exemplu vacircrstă sex sau după frecvenţa fenomenului)-in cuiburi-din totalitatea integrală se selectează nu unităţi individuale dar serii (microzone) localităţi sau familii care sunt examinate icircn icircntregime bull

7 Unitatea de observație Definiție Caracteristici esențiale Clasificarea caracteristicilor unităților de observație

UNITATEA DE OBSERVAŢIE - fiecare element component al unei colectivităţii statistice care poartă icircn sine toate trăsăturile comune ale colectivităţii supuse studiuluiEste unitatea la care se referă caracteristicile icircnregistrateExemplu persoana cazul nou de boală secția unui spital

ClasificareSimple care nu mai suportă diviziune (persoana bolnavă salariat un obiect)Complexe rezultate ale organizării sociale (familiaechipă instituţia)

Colectivitatea statică ndash exprimă o stare la un moment dat Ex Populaţia Chişinăului la 01012014Observarea statistică - prima etapă a investigaţiei statistice care constă icircn culegerea şi icircnregistrarea icircn mod sistematic şi unitar a datelor statistice de la unităţile colectivităţii referitoare la toate caracteristicile include icircn programul cercetării

8 Criteriile de clasificare ale caracteristicilor statistice

CARACTERISTICA STATISTICĂ ndash proprietate trăsătură icircnsușire care e comună tuturor unităţilor colectivităţii statistice reţinută icircn studiul statistic pentru a fi icircnregistrată şi care variază ca valoare de la o unitate la alta (variabilă statistică sau aleatoare)Nivelul variabilei la fiecare unitate sau grup de unitati din colectivitate - Variantă sau valoareNumărul de icircnregistrări (apariții) ale unei variante ndash Frecvenţa sau pondere

SE CLASIFICĂ IcircN DEPENDENŢĂ DE

Icircn funcție de numărul variantelor valorilor de răspuns

Alternative (binare sau dihotomice) care pot lua doar două variante de răspuns după modelul adevărat fals din logică sex (MF) starea civilă (căsătoritnecăsătorit) candidat admisrespins persoană aptă inaptă de muncăNealternative ndash cele care pot lua mai multe valori variante de răspuns3 variante icircmpărțirea populației icircn copii adulți vicircrstnici4 variante grupele sanguine icircn sisitemul AB05 sau mai multe starea pacientului la externare ( vindecare ameliorare fără schimbări agravare deces)

După modul de exprimare

Cantitativeexprimate numeric sau prin unitate de măsură (numerice) vacircrsta valorile TA greutateaCalitative exprimate prin atribute (nominative) genul bolnavului profesia diagnoza culoare tegumentelor

După conţinutul caracteristicii

Caracteristici de timp (anul icircnmatriculării)Caracteristici de spaţiu (domiciliul)

Caracteristici atributive icircn care variabila reprezintă un atribut altul decicirct spațiul sau timpul ndash cele calitative și cantitative

După natura variaţiei caracteristicilor numerice

Cu variaţie continuă care pot lua orice valoare din scara lor de variaţie ( temperatura icircnălţimea greutatea)Cu variaţie discontinuă sau discretă care au un număr limitat de valori posibile reprezentat prin numere icircntregi (cazuri de boală nr de medici nr de vizite )

După modul de obţinere și caracterizare a fenomenului

Caracteristici primare (obținute icircn etapa de colectare a datelor statistice prin măsurare sau numărare)Caracteristici derivate (obținute icircn procesul prelucrării variabilelor primare printr-un algoritm de calcul )

Icircn funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului

Caracteristici factoriale care influenţează şi determină alte caracteristici vacircrsta profesia doza medicamentuluiCaracteristici rezultative care sunt influenţate de alte caracteristici starea sănătăţii diagnoza consecințele bolii

9Datele statisticeClasificarea si caracteristica lorDatele statistice-reprezinta caracterizarea numerica obtinuta din colectivitatea studiataDatele statistice sunt marimi concrete obtinute prin experimenteobservatiimasurarenumarare sau din calcule Elementele datelor statistice-Notiunea (care precizeaza fenomenul)-Identificatorii(de timpspatiupersoana)-Unitatea de masura-Valoarea numericaAnaliza datelor statistice se face in functie de1Timp-modificari pe termen scurt-modificari ciclice-modificari seculare(pe termen lung)-poate sa fie aranjate in tabelegraficeserii statistice2Spatiu-se descrie unitatea geografica3Persoana-Virsta-Sex-Etnie-Statut matrimonial-Venit-Nivelul de studii

10Indicatorii statisticiFuncțiile indicatorilor statistici

Indicatorul statistic ndasheste expresia numerica a fenomenelor sociale sub raportul structuriiinterdependentelormodificarilor lor in timp si spatiuIndicatorul statistic este obtinut in urma procesului cercetarii statisticeeste obiectiv determinatare un continut realo formula proprie de calcul si o forma specifica de exprimareFunctiile indicatorilor statistici-de masurare-de comparare-de analiza-de sinteza-de estimare-de verificare a ipotezelor-de testare a semnificatiei parametrilor utilizati

Indicatorii statistici pot fi prezentati prinDupa forma-valori absolute-valori relative ex raterapoarteproportii-valori medii ex mediamedianamodulRata ne arată cacirct de repede evenimentul (naşteri icircmbolnăviri decese) apare icircn populaţieRaportul permite compararea unei populaţii cu altaProporţia ne arată ce fracţiune a populaţiei este afectată

Dupa caracter-primare-obtinute in procesul de culegere a datelor-derivate-obtinute prin aplicarea a unui model de calcul

11 Tipurile de valori relative și caracteristica lor Metodologia calculării valorilor relative

bull MARIMILE RELATIVE (indicatori derivați) - rezulta din raportul intre doua marimi absolute care se inmulteste cu un multiplu de zeceformula generala MR=AB 10n

bull Marimile relative - permit compararea fenomenelor pentru ca baza de comparare sau populatia de referinta este aceeasi

bull Marimi relative sunt RATA PROPORTIA RAPORTUL

bull RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaPROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100RAPORTUL arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timp

12 Rata Componente domenii de utilizare exemple

RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaRATA mai este numita si indicatori de intensitate sau de frecventa si exprima dinamica evenimentului

COMPONENTE Numarul absolut al fenomenului care este raportat la Mediul care a produs fenomenul (nr absolut)

3 Multiplu (care exprima ratele in procente promile prodecimemile procentimile sau parti per milion)

TIPURIRATE GLOBALE sau GENERALE (se refera la intreaga populatie)RATE SPECIFICE (vizeaza o anumita subpopulatie)

EXEMPLE

Natalitatea pentru un an calendaristic intr-o regiune definitanumar nascuti vii in anul de gestiune numar populatieIncidenta cazurilor de gripa in anul de gestiune cazuri noi de gripa in anul de gestiune numar populatie

13 Proporția Componente domenii de utilizare exemple

PROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100Proportia mai este cunoscuta ca indicator extensiv sau de structura si exprima statica evenimentuluiExemple Ponderea sexului masculin in grupa S1304 este de 6923 fata de 3076 a sexului feminin

Ex14 INDICATORUL DE RAPORT Componente domenii de utilizare exemple

Raportul arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timpRAPORTUL mai poate fi definit si ca relatia dintre doua totalitati independente (care nu se produc reciproc)Exemplu Pentru a evalua nivelul de asigurare a populatiei cu resurse nr de resurse este raportat la nr de populatie 100 (1000 10000)

6Totalitatea statisticaTipurile de totalitati statisticeCerinte fata de totalitatea statistica selectivaCaile de formare a totalitatii statistice selective

Totalitatea statistica reprezintă un număr de elemente(unităţi de observare) omogene luate icircmpreună icircn baza unui factorcomun icircn anumită perioadă de timp şi spaţiuNumărul de unităţi de observare determină volumul totalităţii supusestudiului şi se notează prin litera bdquonrdquo După volum deosebim douătipuri de totalităţi statisticebull Totalitatea integrală (generala bdquounivers statisticrdquo)bull Totalitatea selectivăTotalitatea selectiva are următoarele caracteristici de bază1048766 trebuie sa deţină caracteristice de bază de care dispune ceaintegrală1048766 trebuie sa dispună de un volumMetodele de selectare a totalităţii selectivebull cercetarea prin sondajbull cercetarea monograficăbull cercetarea selectivă1048766 aleatorie1048766 mecanică1048766 tipicăCercetarea prin sondaj se bazează pe o metodologie precisă unitarăvaloarea rezultatelor depinzacircnd de efectuarea ei corectă ştiinţificAceastă cercetare nu permite să se tragă concluzii generale valabilepentru totalitatea integrală fiind mai mult o metodă de investigaţie preventivăunui studiu de mare volum De obicei se efectuează pe bazaunui eşantion micCercetarea monografică e un studiu selectiv icircn care limitarea volumuluieşantionului e completată cu o aprofundare a cercetării caracteristiciloresenţiale Acest tip de eşantion poate fi limitat icircn cazul unuiexamen medical clinic cu un scop bine determinat (stabilirea gradului derăspacircndire al unei boli sau al unui grup de boli din aceeaşi clasă) Tot astfelde cercetări pot fi aplicate pe un eşantion mic după spaţiu dar majoraticircn volum după timp adică icircn dinamică (studiul natalităţii mortalităţii pe operioadă de mai mulţi ani icircntr-o circumscripţie rurală dar icircntr-o stracircnsălegătură cu factorii social-economici sanitaro-igienici etc)Cercetarea selectivă ndash studiul selectiv reprezentativ pentru totalitateaintegrală şi care poate fi efectuat prin selecţia- aleatorie (icircntacircmplătoare randomizată simplă) se efectuează prinextrageri din liste icircn care sunt icircnregistrate toate cazurile individualefără nici o grupare sistemică prealabilă O metodă frecventă de selecţiealeatorie este tragerea la sorţi- mecanică (sistemică) -fiecare unitate de observaţie are şanse egale să fie aleasă-tipica(stratificata)-unităţile de observaţie se grupează după anumite semne icircn grupuri tipice (de exemplu vacircrstă sex sau după frecvenţa fenomenului)-in cuiburi-din totalitatea integrală se selectează nu unităţi individuale dar serii (microzone) localităţi sau familii care sunt examinate icircn icircntregime bull

7 Unitatea de observație Definiție Caracteristici esențiale Clasificarea caracteristicilor unităților de observație

UNITATEA DE OBSERVAŢIE - fiecare element component al unei colectivităţii statistice care poartă icircn sine toate trăsăturile comune ale colectivităţii supuse studiuluiEste unitatea la care se referă caracteristicile icircnregistrateExemplu persoana cazul nou de boală secția unui spital

ClasificareSimple care nu mai suportă diviziune (persoana bolnavă salariat un obiect)Complexe rezultate ale organizării sociale (familiaechipă instituţia)

Colectivitatea statică ndash exprimă o stare la un moment dat Ex Populaţia Chişinăului la 01012014Observarea statistică - prima etapă a investigaţiei statistice care constă icircn culegerea şi icircnregistrarea icircn mod sistematic şi unitar a datelor statistice de la unităţile colectivităţii referitoare la toate caracteristicile include icircn programul cercetării

8 Criteriile de clasificare ale caracteristicilor statistice

CARACTERISTICA STATISTICĂ ndash proprietate trăsătură icircnsușire care e comună tuturor unităţilor colectivităţii statistice reţinută icircn studiul statistic pentru a fi icircnregistrată şi care variază ca valoare de la o unitate la alta (variabilă statistică sau aleatoare)Nivelul variabilei la fiecare unitate sau grup de unitati din colectivitate - Variantă sau valoareNumărul de icircnregistrări (apariții) ale unei variante ndash Frecvenţa sau pondere

SE CLASIFICĂ IcircN DEPENDENŢĂ DE

Icircn funcție de numărul variantelor valorilor de răspuns

Alternative (binare sau dihotomice) care pot lua doar două variante de răspuns după modelul adevărat fals din logică sex (MF) starea civilă (căsătoritnecăsătorit) candidat admisrespins persoană aptă inaptă de muncăNealternative ndash cele care pot lua mai multe valori variante de răspuns3 variante icircmpărțirea populației icircn copii adulți vicircrstnici4 variante grupele sanguine icircn sisitemul AB05 sau mai multe starea pacientului la externare ( vindecare ameliorare fără schimbări agravare deces)

După modul de exprimare

Cantitativeexprimate numeric sau prin unitate de măsură (numerice) vacircrsta valorile TA greutateaCalitative exprimate prin atribute (nominative) genul bolnavului profesia diagnoza culoare tegumentelor

După conţinutul caracteristicii

Caracteristici de timp (anul icircnmatriculării)Caracteristici de spaţiu (domiciliul)

Caracteristici atributive icircn care variabila reprezintă un atribut altul decicirct spațiul sau timpul ndash cele calitative și cantitative

După natura variaţiei caracteristicilor numerice

Cu variaţie continuă care pot lua orice valoare din scara lor de variaţie ( temperatura icircnălţimea greutatea)Cu variaţie discontinuă sau discretă care au un număr limitat de valori posibile reprezentat prin numere icircntregi (cazuri de boală nr de medici nr de vizite )

După modul de obţinere și caracterizare a fenomenului

Caracteristici primare (obținute icircn etapa de colectare a datelor statistice prin măsurare sau numărare)Caracteristici derivate (obținute icircn procesul prelucrării variabilelor primare printr-un algoritm de calcul )

Icircn funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului

Caracteristici factoriale care influenţează şi determină alte caracteristici vacircrsta profesia doza medicamentuluiCaracteristici rezultative care sunt influenţate de alte caracteristici starea sănătăţii diagnoza consecințele bolii

9Datele statisticeClasificarea si caracteristica lorDatele statistice-reprezinta caracterizarea numerica obtinuta din colectivitatea studiataDatele statistice sunt marimi concrete obtinute prin experimenteobservatiimasurarenumarare sau din calcule Elementele datelor statistice-Notiunea (care precizeaza fenomenul)-Identificatorii(de timpspatiupersoana)-Unitatea de masura-Valoarea numericaAnaliza datelor statistice se face in functie de1Timp-modificari pe termen scurt-modificari ciclice-modificari seculare(pe termen lung)-poate sa fie aranjate in tabelegraficeserii statistice2Spatiu-se descrie unitatea geografica3Persoana-Virsta-Sex-Etnie-Statut matrimonial-Venit-Nivelul de studii

10Indicatorii statisticiFuncțiile indicatorilor statistici

Indicatorul statistic ndasheste expresia numerica a fenomenelor sociale sub raportul structuriiinterdependentelormodificarilor lor in timp si spatiuIndicatorul statistic este obtinut in urma procesului cercetarii statisticeeste obiectiv determinatare un continut realo formula proprie de calcul si o forma specifica de exprimareFunctiile indicatorilor statistici-de masurare-de comparare-de analiza-de sinteza-de estimare-de verificare a ipotezelor-de testare a semnificatiei parametrilor utilizati

Indicatorii statistici pot fi prezentati prinDupa forma-valori absolute-valori relative ex raterapoarteproportii-valori medii ex mediamedianamodulRata ne arată cacirct de repede evenimentul (naşteri icircmbolnăviri decese) apare icircn populaţieRaportul permite compararea unei populaţii cu altaProporţia ne arată ce fracţiune a populaţiei este afectată

Dupa caracter-primare-obtinute in procesul de culegere a datelor-derivate-obtinute prin aplicarea a unui model de calcul

11 Tipurile de valori relative și caracteristica lor Metodologia calculării valorilor relative

bull MARIMILE RELATIVE (indicatori derivați) - rezulta din raportul intre doua marimi absolute care se inmulteste cu un multiplu de zeceformula generala MR=AB 10n

bull Marimile relative - permit compararea fenomenelor pentru ca baza de comparare sau populatia de referinta este aceeasi

bull Marimi relative sunt RATA PROPORTIA RAPORTUL

bull RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaPROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100RAPORTUL arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timp

12 Rata Componente domenii de utilizare exemple

RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaRATA mai este numita si indicatori de intensitate sau de frecventa si exprima dinamica evenimentului

COMPONENTE Numarul absolut al fenomenului care este raportat la Mediul care a produs fenomenul (nr absolut)

3 Multiplu (care exprima ratele in procente promile prodecimemile procentimile sau parti per milion)

TIPURIRATE GLOBALE sau GENERALE (se refera la intreaga populatie)RATE SPECIFICE (vizeaza o anumita subpopulatie)

EXEMPLE

Natalitatea pentru un an calendaristic intr-o regiune definitanumar nascuti vii in anul de gestiune numar populatieIncidenta cazurilor de gripa in anul de gestiune cazuri noi de gripa in anul de gestiune numar populatie

13 Proporția Componente domenii de utilizare exemple

PROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100Proportia mai este cunoscuta ca indicator extensiv sau de structura si exprima statica evenimentuluiExemple Ponderea sexului masculin in grupa S1304 este de 6923 fata de 3076 a sexului feminin

Ex14 INDICATORUL DE RAPORT Componente domenii de utilizare exemple

Raportul arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timpRAPORTUL mai poate fi definit si ca relatia dintre doua totalitati independente (care nu se produc reciproc)Exemplu Pentru a evalua nivelul de asigurare a populatiei cu resurse nr de resurse este raportat la nr de populatie 100 (1000 10000)

UNITATEA DE OBSERVAŢIE - fiecare element component al unei colectivităţii statistice care poartă icircn sine toate trăsăturile comune ale colectivităţii supuse studiuluiEste unitatea la care se referă caracteristicile icircnregistrateExemplu persoana cazul nou de boală secția unui spital

ClasificareSimple care nu mai suportă diviziune (persoana bolnavă salariat un obiect)Complexe rezultate ale organizării sociale (familiaechipă instituţia)

Colectivitatea statică ndash exprimă o stare la un moment dat Ex Populaţia Chişinăului la 01012014Observarea statistică - prima etapă a investigaţiei statistice care constă icircn culegerea şi icircnregistrarea icircn mod sistematic şi unitar a datelor statistice de la unităţile colectivităţii referitoare la toate caracteristicile include icircn programul cercetării

8 Criteriile de clasificare ale caracteristicilor statistice

CARACTERISTICA STATISTICĂ ndash proprietate trăsătură icircnsușire care e comună tuturor unităţilor colectivităţii statistice reţinută icircn studiul statistic pentru a fi icircnregistrată şi care variază ca valoare de la o unitate la alta (variabilă statistică sau aleatoare)Nivelul variabilei la fiecare unitate sau grup de unitati din colectivitate - Variantă sau valoareNumărul de icircnregistrări (apariții) ale unei variante ndash Frecvenţa sau pondere

SE CLASIFICĂ IcircN DEPENDENŢĂ DE

Icircn funcție de numărul variantelor valorilor de răspuns

Alternative (binare sau dihotomice) care pot lua doar două variante de răspuns după modelul adevărat fals din logică sex (MF) starea civilă (căsătoritnecăsătorit) candidat admisrespins persoană aptă inaptă de muncăNealternative ndash cele care pot lua mai multe valori variante de răspuns3 variante icircmpărțirea populației icircn copii adulți vicircrstnici4 variante grupele sanguine icircn sisitemul AB05 sau mai multe starea pacientului la externare ( vindecare ameliorare fără schimbări agravare deces)

După modul de exprimare

Cantitativeexprimate numeric sau prin unitate de măsură (numerice) vacircrsta valorile TA greutateaCalitative exprimate prin atribute (nominative) genul bolnavului profesia diagnoza culoare tegumentelor

După conţinutul caracteristicii

Caracteristici de timp (anul icircnmatriculării)Caracteristici de spaţiu (domiciliul)

Caracteristici atributive icircn care variabila reprezintă un atribut altul decicirct spațiul sau timpul ndash cele calitative și cantitative

După natura variaţiei caracteristicilor numerice

Cu variaţie continuă care pot lua orice valoare din scara lor de variaţie ( temperatura icircnălţimea greutatea)Cu variaţie discontinuă sau discretă care au un număr limitat de valori posibile reprezentat prin numere icircntregi (cazuri de boală nr de medici nr de vizite )

După modul de obţinere și caracterizare a fenomenului

Caracteristici primare (obținute icircn etapa de colectare a datelor statistice prin măsurare sau numărare)Caracteristici derivate (obținute icircn procesul prelucrării variabilelor primare printr-un algoritm de calcul )

Icircn funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului

Caracteristici factoriale care influenţează şi determină alte caracteristici vacircrsta profesia doza medicamentuluiCaracteristici rezultative care sunt influenţate de alte caracteristici starea sănătăţii diagnoza consecințele bolii

9Datele statisticeClasificarea si caracteristica lorDatele statistice-reprezinta caracterizarea numerica obtinuta din colectivitatea studiataDatele statistice sunt marimi concrete obtinute prin experimenteobservatiimasurarenumarare sau din calcule Elementele datelor statistice-Notiunea (care precizeaza fenomenul)-Identificatorii(de timpspatiupersoana)-Unitatea de masura-Valoarea numericaAnaliza datelor statistice se face in functie de1Timp-modificari pe termen scurt-modificari ciclice-modificari seculare(pe termen lung)-poate sa fie aranjate in tabelegraficeserii statistice2Spatiu-se descrie unitatea geografica3Persoana-Virsta-Sex-Etnie-Statut matrimonial-Venit-Nivelul de studii

10Indicatorii statisticiFuncțiile indicatorilor statistici

Indicatorul statistic ndasheste expresia numerica a fenomenelor sociale sub raportul structuriiinterdependentelormodificarilor lor in timp si spatiuIndicatorul statistic este obtinut in urma procesului cercetarii statisticeeste obiectiv determinatare un continut realo formula proprie de calcul si o forma specifica de exprimareFunctiile indicatorilor statistici-de masurare-de comparare-de analiza-de sinteza-de estimare-de verificare a ipotezelor-de testare a semnificatiei parametrilor utilizati

Indicatorii statistici pot fi prezentati prinDupa forma-valori absolute-valori relative ex raterapoarteproportii-valori medii ex mediamedianamodulRata ne arată cacirct de repede evenimentul (naşteri icircmbolnăviri decese) apare icircn populaţieRaportul permite compararea unei populaţii cu altaProporţia ne arată ce fracţiune a populaţiei este afectată

Dupa caracter-primare-obtinute in procesul de culegere a datelor-derivate-obtinute prin aplicarea a unui model de calcul

11 Tipurile de valori relative și caracteristica lor Metodologia calculării valorilor relative

bull MARIMILE RELATIVE (indicatori derivați) - rezulta din raportul intre doua marimi absolute care se inmulteste cu un multiplu de zeceformula generala MR=AB 10n

bull Marimile relative - permit compararea fenomenelor pentru ca baza de comparare sau populatia de referinta este aceeasi

bull Marimi relative sunt RATA PROPORTIA RAPORTUL

bull RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaPROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100RAPORTUL arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timp

12 Rata Componente domenii de utilizare exemple

RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaRATA mai este numita si indicatori de intensitate sau de frecventa si exprima dinamica evenimentului

COMPONENTE Numarul absolut al fenomenului care este raportat la Mediul care a produs fenomenul (nr absolut)

3 Multiplu (care exprima ratele in procente promile prodecimemile procentimile sau parti per milion)

TIPURIRATE GLOBALE sau GENERALE (se refera la intreaga populatie)RATE SPECIFICE (vizeaza o anumita subpopulatie)

EXEMPLE

Natalitatea pentru un an calendaristic intr-o regiune definitanumar nascuti vii in anul de gestiune numar populatieIncidenta cazurilor de gripa in anul de gestiune cazuri noi de gripa in anul de gestiune numar populatie

13 Proporția Componente domenii de utilizare exemple

PROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100Proportia mai este cunoscuta ca indicator extensiv sau de structura si exprima statica evenimentuluiExemple Ponderea sexului masculin in grupa S1304 este de 6923 fata de 3076 a sexului feminin

Ex14 INDICATORUL DE RAPORT Componente domenii de utilizare exemple

Raportul arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timpRAPORTUL mai poate fi definit si ca relatia dintre doua totalitati independente (care nu se produc reciproc)Exemplu Pentru a evalua nivelul de asigurare a populatiei cu resurse nr de resurse este raportat la nr de populatie 100 (1000 10000)

Caracteristici atributive icircn care variabila reprezintă un atribut altul decicirct spațiul sau timpul ndash cele calitative și cantitative

După natura variaţiei caracteristicilor numerice

Cu variaţie continuă care pot lua orice valoare din scara lor de variaţie ( temperatura icircnălţimea greutatea)Cu variaţie discontinuă sau discretă care au un număr limitat de valori posibile reprezentat prin numere icircntregi (cazuri de boală nr de medici nr de vizite )

După modul de obţinere și caracterizare a fenomenului

Caracteristici primare (obținute icircn etapa de colectare a datelor statistice prin măsurare sau numărare)Caracteristici derivate (obținute icircn procesul prelucrării variabilelor primare printr-un algoritm de calcul )

Icircn funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului

Caracteristici factoriale care influenţează şi determină alte caracteristici vacircrsta profesia doza medicamentuluiCaracteristici rezultative care sunt influenţate de alte caracteristici starea sănătăţii diagnoza consecințele bolii

9Datele statisticeClasificarea si caracteristica lorDatele statistice-reprezinta caracterizarea numerica obtinuta din colectivitatea studiataDatele statistice sunt marimi concrete obtinute prin experimenteobservatiimasurarenumarare sau din calcule Elementele datelor statistice-Notiunea (care precizeaza fenomenul)-Identificatorii(de timpspatiupersoana)-Unitatea de masura-Valoarea numericaAnaliza datelor statistice se face in functie de1Timp-modificari pe termen scurt-modificari ciclice-modificari seculare(pe termen lung)-poate sa fie aranjate in tabelegraficeserii statistice2Spatiu-se descrie unitatea geografica3Persoana-Virsta-Sex-Etnie-Statut matrimonial-Venit-Nivelul de studii

10Indicatorii statisticiFuncțiile indicatorilor statistici

Indicatorul statistic ndasheste expresia numerica a fenomenelor sociale sub raportul structuriiinterdependentelormodificarilor lor in timp si spatiuIndicatorul statistic este obtinut in urma procesului cercetarii statisticeeste obiectiv determinatare un continut realo formula proprie de calcul si o forma specifica de exprimareFunctiile indicatorilor statistici-de masurare-de comparare-de analiza-de sinteza-de estimare-de verificare a ipotezelor-de testare a semnificatiei parametrilor utilizati

Indicatorii statistici pot fi prezentati prinDupa forma-valori absolute-valori relative ex raterapoarteproportii-valori medii ex mediamedianamodulRata ne arată cacirct de repede evenimentul (naşteri icircmbolnăviri decese) apare icircn populaţieRaportul permite compararea unei populaţii cu altaProporţia ne arată ce fracţiune a populaţiei este afectată

Dupa caracter-primare-obtinute in procesul de culegere a datelor-derivate-obtinute prin aplicarea a unui model de calcul

11 Tipurile de valori relative și caracteristica lor Metodologia calculării valorilor relative

bull MARIMILE RELATIVE (indicatori derivați) - rezulta din raportul intre doua marimi absolute care se inmulteste cu un multiplu de zeceformula generala MR=AB 10n

bull Marimile relative - permit compararea fenomenelor pentru ca baza de comparare sau populatia de referinta este aceeasi

bull Marimi relative sunt RATA PROPORTIA RAPORTUL

bull RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaPROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100RAPORTUL arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timp

12 Rata Componente domenii de utilizare exemple

RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaRATA mai este numita si indicatori de intensitate sau de frecventa si exprima dinamica evenimentului

COMPONENTE Numarul absolut al fenomenului care este raportat la Mediul care a produs fenomenul (nr absolut)

3 Multiplu (care exprima ratele in procente promile prodecimemile procentimile sau parti per milion)

TIPURIRATE GLOBALE sau GENERALE (se refera la intreaga populatie)RATE SPECIFICE (vizeaza o anumita subpopulatie)

EXEMPLE

Natalitatea pentru un an calendaristic intr-o regiune definitanumar nascuti vii in anul de gestiune numar populatieIncidenta cazurilor de gripa in anul de gestiune cazuri noi de gripa in anul de gestiune numar populatie

13 Proporția Componente domenii de utilizare exemple

PROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100Proportia mai este cunoscuta ca indicator extensiv sau de structura si exprima statica evenimentuluiExemple Ponderea sexului masculin in grupa S1304 este de 6923 fata de 3076 a sexului feminin

Ex14 INDICATORUL DE RAPORT Componente domenii de utilizare exemple

Raportul arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timpRAPORTUL mai poate fi definit si ca relatia dintre doua totalitati independente (care nu se produc reciproc)Exemplu Pentru a evalua nivelul de asigurare a populatiei cu resurse nr de resurse este raportat la nr de populatie 100 (1000 10000)

Indicatorul statistic ndasheste expresia numerica a fenomenelor sociale sub raportul structuriiinterdependentelormodificarilor lor in timp si spatiuIndicatorul statistic este obtinut in urma procesului cercetarii statisticeeste obiectiv determinatare un continut realo formula proprie de calcul si o forma specifica de exprimareFunctiile indicatorilor statistici-de masurare-de comparare-de analiza-de sinteza-de estimare-de verificare a ipotezelor-de testare a semnificatiei parametrilor utilizati

Indicatorii statistici pot fi prezentati prinDupa forma-valori absolute-valori relative ex raterapoarteproportii-valori medii ex mediamedianamodulRata ne arată cacirct de repede evenimentul (naşteri icircmbolnăviri decese) apare icircn populaţieRaportul permite compararea unei populaţii cu altaProporţia ne arată ce fracţiune a populaţiei este afectată

Dupa caracter-primare-obtinute in procesul de culegere a datelor-derivate-obtinute prin aplicarea a unui model de calcul

11 Tipurile de valori relative și caracteristica lor Metodologia calculării valorilor relative

bull MARIMILE RELATIVE (indicatori derivați) - rezulta din raportul intre doua marimi absolute care se inmulteste cu un multiplu de zeceformula generala MR=AB 10n

bull Marimile relative - permit compararea fenomenelor pentru ca baza de comparare sau populatia de referinta este aceeasi

bull Marimi relative sunt RATA PROPORTIA RAPORTUL

bull RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaPROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100RAPORTUL arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timp

12 Rata Componente domenii de utilizare exemple

RATA exprima frecventa fenomenului dat pe durata unui anumit interval de timp sau la un anumit moment intr-o populatie definitaRATA mai este numita si indicatori de intensitate sau de frecventa si exprima dinamica evenimentului

COMPONENTE Numarul absolut al fenomenului care este raportat la Mediul care a produs fenomenul (nr absolut)

3 Multiplu (care exprima ratele in procente promile prodecimemile procentimile sau parti per milion)

TIPURIRATE GLOBALE sau GENERALE (se refera la intreaga populatie)RATE SPECIFICE (vizeaza o anumita subpopulatie)

EXEMPLE

Natalitatea pentru un an calendaristic intr-o regiune definitanumar nascuti vii in anul de gestiune numar populatieIncidenta cazurilor de gripa in anul de gestiune cazuri noi de gripa in anul de gestiune numar populatie

13 Proporția Componente domenii de utilizare exemple

PROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100Proportia mai este cunoscuta ca indicator extensiv sau de structura si exprima statica evenimentuluiExemple Ponderea sexului masculin in grupa S1304 este de 6923 fata de 3076 a sexului feminin

Ex14 INDICATORUL DE RAPORT Componente domenii de utilizare exemple

Raportul arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timpRAPORTUL mai poate fi definit si ca relatia dintre doua totalitati independente (care nu se produc reciproc)Exemplu Pentru a evalua nivelul de asigurare a populatiei cu resurse nr de resurse este raportat la nr de populatie 100 (1000 10000)

3 Multiplu (care exprima ratele in procente promile prodecimemile procentimile sau parti per milion)

TIPURIRATE GLOBALE sau GENERALE (se refera la intreaga populatie)RATE SPECIFICE (vizeaza o anumita subpopulatie)

EXEMPLE

Natalitatea pentru un an calendaristic intr-o regiune definitanumar nascuti vii in anul de gestiune numar populatieIncidenta cazurilor de gripa in anul de gestiune cazuri noi de gripa in anul de gestiune numar populatie

13 Proporția Componente domenii de utilizare exemple

PROPORTIA este relatia dintre o parte componenta si intreg unde baza de raportare este egala cu 100Proportia mai este cunoscuta ca indicator extensiv sau de structura si exprima statica evenimentuluiExemple Ponderea sexului masculin in grupa S1304 este de 6923 fata de 3076 a sexului feminin

Ex14 INDICATORUL DE RAPORT Componente domenii de utilizare exemple

Raportul arata relatia dintre doua categorii de variabile evaluate in acelasi moment sau acelasi interval de timpRAPORTUL mai poate fi definit si ca relatia dintre doua totalitati independente (care nu se produc reciproc)Exemplu Pentru a evalua nivelul de asigurare a populatiei cu resurse nr de resurse este raportat la nr de populatie 100 (1000 10000)