BIOMASA

1. DEFINIRE. SURSE

Biomasa cuprinde toate formele de material vegetal si animal, crescute pe suprafata

terestra, in apa sau pe apa, precum si substantele produse prin dezvoltarea biologica (D.O. Hall,

1981)

Biomasa este partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultural

inclusiv substantele vegetale si animale, silvicultura si industriile conexe, precum si partea

biodegradabila a deseurilor industriale si urbane

Biomasa lnglobeaza orice material regenerabil de natura organica, cuprinzand vegetalele terestre

(culturi agricole de uz alimentar, pomi si culturi destinate producerii de energie, plante

industriale, nutrejuri) si acvatice (algele, pistia, azola, iarba de mare, alga bruna si laminaria, care

creste aproape 50 cm pe zi,), precum si ansamblul de deseuri si reziduuri organice din

agricultura, piscicultura, silvicultura, deseuri municipale si alte deseuri.

Marile produc£ii agricole de uz alimentar se pot clasifica in: cereale (grau, orez, porumb, orz,

ovaz, secara etc.), oleaginoase (floarea-soarelui, soia, in, rapija, arahide, masline etc.) si

zaharoase (sfecla de zahar si trestia de zahar). Dintre culturile erbacee destinate producerii de

energie se pot men;iona cele de sorg, bambus, miscanthus (iarba de elefant), pir etc., iar dintre

culturile pomicole, destinate aceluiasi scop, cele de plop, frasin, ar;ar, salcie, mesteacan etc.

2. ISTORIC

Biomasa este prima forma de energie utilizata de om, odata cu descoperirea focului.

Criza petrolului din anii 1970 a trezit din nou interesul pentru utilizarea biomasei ca materie

prima pentru ob;inerea combustibililor si a intermediarilor organici pentru sinteze chimice.

Folosirea biomasei in procesele energetice a inceput sa fie aplicata in tarile vest-europene in

perioada anilor '80, cand a aparut ca necesara dezvoltarea unei alternative la arderea carbunelui

in centralele de producere a agentului termic pentru incalzire. Proprietatile biodieselului au

inceput sa fie studiate odata cu inventarea in 1892 a motorului cu combustie interna pe baza de

motorina de catre inginerul german Rudolf Diesel.

Prin cresterea pretului pentru carbune in 1986 si totodata inasprirea conditiilor privind emisiile

de noxe si cresterea taxelor aferente, utilizarea carbunelui in centralele de producere exclusiva a

energiei termice a devenit ne-economica.

1

Prin urmare, mai multe centrale au fost adaptate pentru arderea peletilor (combustibil

rezultat prin aglomerarea si dezumidificarea deseurilor de lemn), ajungandu-se ca, la nivelul

anului 1992 sa fie utilizate in astfel de centrale circa 150.000 de tone numai in Danemerca, una

dintre cele mai avansate tari europene in utilizarea acestui tip de combustibil.

Folosirea resturilor de lemn in centrale termice pentru asigurarea necesarului de energie termica

a unor comunitati a inceput in anii '80, continuand sa creasca de atunci, iar folosirea paielor in

acelasi scop a inceput in 1983.

3. FORME DE VALORIFICARE ENERGETICA A BIOMASEI:

Arderea directa cu generare de energie termica.

Arderea prin piroliza, cu generare de singaz (CO + H2).

Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH)- in cazul

fermentarii produsilor zaharaji; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, in amestec cu

benzina, poate fi utilizat in motoarele cu combustie interna.

Transformarea chimica a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool si generare de

esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) si glicerol. In etapa urmatoare, biodieselul purificat se

poate arde in motoarele diesel.

Degradarea enzimatica a biomasei cu objinere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi

degradata enzimatic la monomerii sai, deriva;i glucidici, care pot fi ulterior fermenta;i la etanol.

4. TIPURI DE BIOCOMBUSTIBILI DIN BIOMASA

Biocombustibilii sunt carburan^i produsi din surse bioregenerabile provenite din natura,

care in urma arderii in motor produc mai pu;ine emisii poluante care sa afecteze mediul

inconjurator. Unii biocombustibili pot fi folosifi si in amestec cu combustibilii fosili, prin acest

lucru urmarindu-se diminuarea cat mai mult posibil a emisiilor

bioetanol: etanol extras din biomasa si/sau din partea biodegradabila a deseurilor, Bioetanolul

este fabricat din grau, sfecla de zahar si sorg dulce si este adaugat de obicei ca inlocuitor al

benzinei sau adaugat ca aditiv.

biodiesel: un metil-ester extras din ulei vegetal sau animal, de calitatea dieselului,

biogaz: un combustibil gazos rezultat din biomasa si /sau din partea biodegradabila a deseurilor

care poate fi purificat la calitatea gazului pur,

biometanol: dimetilester extras din biomasa, Biometanolul poate fi fabricat din lemn sau resturi

2

de lemn si din reziduuri agricole.

biodimetileter: dimetilester extras din biomasa,

biocarburanpi sintetici: hidrocarburi sintatice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice care au

fost extrase din biomasa

biohidrogen: hidrogen extras din biomasa si/sau din partea biodegradabila a deseurilor,

ulei vegetal crud: ulei produs din plante uleioase prin presare, extrac^ie sau proceduri

comparabile, crud sau rafinat, dar nemodificat chimic.

Bioetanol-ul este un combustibil ecologic, formula chimica fiind aceeasi cu cea a

alcoolului etilic gasit in bauturile spirtoase. Materia prima din care se produce bioetanol-ul este

reprezentata de resturi din industria lemnului (cherestea, bucati de lemn, hartie reciclata), trestie

de zahar, sfecla de zahar, porumb etc. Bioetanol-ul este folosit ca o alternativa la benzina, in

amestecuri de proportii diferite cu aceasta sau in stare pura (E100).

Din punct de vedere al caracteristicilor bioetanol-ului, acesta are o cifra octanica mai mare decat

benzina, de aici rezultand o ardere mai eficienta (implicit si emisii de CO2 mai reduse decat in

cazul motoarelor care functioneaza doar cu benzina, emisii fara sulfuri si hidrocarburi).

Puterea energetica per litru este insa mai mica (34%), fiind nevoie de mai mult

combustibil pentru acelasi numar de kilometri. Pentru atingerea unei eficiente cat mai ridicate, o

masina trebuie dotata cu un motor exclusiv proiectat pentru a functiona cu bioetanol, adica un

motor cu o rata de compresie a amestecului combustibil mai mare (valori apropiate de 20:1).

Singurele autovehicule actuale cu motoare special proiectate pentru a rula cu bioetanol sunt

autobuzele si camioanele, Scania fiind unul din pionierii in acest domeniu.

Brazilia este tara cu cea mai lunga traditie in utilizarea bioetanol-ului, folosit acum in proportie

de aproximativ 30% din totalul combustibililor auto. La acest lucru contribuie plantatiile de

trestie de zahar (o materie prima din care se poate produce bioetanol) ce sunt recoltate de 3-4 ori

pe an.

Momentan reglementarile ecologice in vigoare in SUA si Europa prevad folosirea

combustibililor amestec de etanol si benzina in proportii diferite. Planurile viitoare prevad

cresterea ponderii bioetanol-ului, in vederea reducerii emisiilor de gaze ce creeaza efectul de

sera. Etanol E85 este bioetanol popular, cu o concentratie de 85% etanol si este destinat

motoarelor flexibile din punct de vedere al combustibililor acceptati. Pe timp de iarna insa un

3

amestec de minim 25% benzina este necesar pentru pornirea la rece

Biodieselul este un biocombustibil ecologic care se obtine din lipide naturale, ca uleiuri

vegetale sau grasimi animale, noi sau folosite, prin procese industriale de esterificare si

transesterificare. Poate fi folosit mai ales cand temperatura exterioara este de peste 10 grade

Celsius sau combinat in orice proportie cu motorina, cand temperaturile sunt mai scazute sau

negative.

Biomasele de tip ulei vegetal cele mai cunoscute si mai frecvent folosite sunt uleiul de rapita, de

soia si de floarea soarelui. Proprietatile acestui tip de biomasa au inceput sa fie studiate odata cu

inventarea in 1892 a motorului cu combustie interna pe baza de motorina de catre inginerul

german Rudolf Diesel. Rapita este o planta anuala a carei seminte sunt foarte bogate in ulei.

Continutul de ulei al semintelor de rapita oscileaza intre 48 si 52%. Noile soiuri nu contin acid

erucic si glucozinolati componenti toxici pentru om. Planta se adapteaza bine la climele reci. S-

au creat in ultimul timp in SUA hibrizi de rapita care rezista pana la -31 grade Celsius.

Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o intindere de peste 25 milioane hectare,

depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui. Cele mai mari suprafete de rapita

se cultiva in China, India, Canada, dar si in Europa. In tarile din nord-vestul Europei productiile

depasesc 3 tone/ha.

In 2005, productia totala de biodiesel la nivelul UE s-a majorat cu 65%, comparativ cu anul

precedent, pana la un nivel de 3,18 milioane tone. Din aceasta, o pondere de peste 64% a fost

asigurata de Germania (2,04 milioane tone), fiind urmata de Franta si Italia. In 2007, numai in

Germania s-au produs 5.079.500 tone de biodiesel!

Febra biodieselului din Europa occidentala si SUA a cuprins si Romania, insa numai la nivelul

productiei de materie prima - rapita - pe care o serie de companii din vestul Europei

intentioneaza sa o cultive la noi pe scara larga pe suprafete de zeci de mii de hectare.

Exista si alte varietati de plante cu randament mai mare la hectar, cum ar fi palmierul de ulei,

jatropha curcas, pinon, mamona, sacha inchi etc. din jungle amazoniana. Biodieselul se poate

obtine mai nou si din alge marine, o resursa usor de obtinut deoarece aceste plante inferioare

acvatice de culoare rosie, verde sau bruna cresc cu prioritate in apa sarata a marilor si oceanelor

(cea mai abundenta forma de energie de pe Terra).

Pentru obtinerea biodieselului se folosesc o diversitate de tehnologii industriale: procesul

baza-baza, cu catalizator din hidroxid de sodiu (soda caustica); procesul acid-baza prin care se

4

face prima data esterificarea acida si apoi se continua procesul normal baza-baza; procese

supercritice, la temperaturi inalte in care uleiul si alcoolul reactioneaza fara necesitatea ca un

agent extern ca hidroxidul de sodiu sa actioneze in reactie; procese enzimatice in care se folosesc

ca acceleratori de reactie ulei-alcool.

O tehnologie mai recenta de fabricare a biodieselului poate fi urmatoarea: Se incalzeste si se

mentine uleiul vegetal la 60 grade Celsius intr-un preincalzitor de ulei. Apoi "sarja" se introduce

printr-un contor debitmetric in reactor (considerat "creierul instalatiei")

Tot in reactor se introduce metanolul si metaoxidul de sodiu si se mixeaza la temperatura de 30

grade Celsius. Toate componentele se incalzesc in reactor pana la 85 grade Celsius cand, la

presiunea de 1,2-1,3 bar, in amestecul trecand prin sectiuni special proiectate are loc o reactie

chimica de transesterificare a uleiului, adica de transformare a acestuia in doua componente cu

densitati diferite: biodiesel si glicerol. In continuare se transvazeaza intr-unul din cele 5 bazine

de decantare unde, dupa 2 ore, compusul dens al uleiului - numit glicerol - se depune la fundul

bazinului, iar biodieselul brut ramane deasupra. Apoi, se transvazeaza mai intai glicerolul si

biodieselul.

Urmeaza spalarea uscata sau purificarea biodiselului, care se face cu silicat de magneziu, prin

balbotare, cand se elimina eventualele urme de: acizi grasi, trigliceride, saponiti, metanol si

vaporii de apa din biodiesel. In continuare se face filtrarea - la dimensiuni de ordinul micronilor,

in vederea inlaturarii urmelor de magnesol, dupa care urmeaza filtrarea finala si stocarea

biodieselului.

5. OBTINEREA ENERGIEI TERMICE DIN BIOMASA

Sistemele de incalzire cu biomasa utilizeaza materii vegetale si organice, precum lemnul,

rezidurile agricole si chiar deseurile urbane in scopul generarii de caldura. Aceasta caldura poate

fi transportata si utilizata acolo unde se cere, pentru incalzirea si ventilarea cladirilor individuale

sau in retea si chiar in procesele industriale. Sistemele de incalzire cu biomasa sunt diferite fata

de combustia conventionala realizata in sobe pe lemn sau in seminee, prin controlul amestecului

de aer si de biocombustibil in scopul maximizarii randamentului si minimizarii emisiilor. Ele

includ si un sistem de distributie care transporta caldura de la locul combustiei la beneficiar.

Multe sisteme de incalzire cu biomasa includ un mecanism de alimentare automata cu biomasa.

Incalzirea cu biomasa ofera numeroase avantaje propietarului sau comunitatii locale, in cazul

5

unei retele de incalzire urbane. Acest tip de sistem poate inlocui resursele costisitoare de energie

conventionala, cum sunt combustibilii fosili si electricitatea, cu resurse locale de biomasa.

Biomasa este adesea disponibila gratis sau la costuri scazute, sub forma rezidurilor sau a

produselor secundare neinteresante pentru industrie (de ex. Industria forestiera sau agricultura).

Datorita utilizarii biomasei sunt diminuate rezidurile globale de poluanti si de gaz cu

efect de sera; consumatorul este protejat contra variatiilor bruste si imprevizibile ale preturilor la

combustibili fosili; sunt create noi locuri de munca la nivel local pentru colectare, preparare si

livrare de materiale utilizabile. Sistemul de distributie a caldurii provenite de la centralele de

incalzire cu biomasa faciliteaza de asemenea si recuperarea rezidurilor termice rezultate din

producerea de energie electrica sau din procedee termice, asa incat aporturile de caldura pot fi

transferate unor grupuri de cladiri sau chiar unor comunitati, totul in functie de conceptul retelei

de incalzire urbana.

Sistemele de incalzire cu biomasa presupun costuri de investitii mai mari decat cele ale

sistemelor conventionale pe conbustibili fosili. In plus, calitatea biomasei variaza mai mult decat

cea a conbustibililor fosili, care e relativ normalizata. Livrarea, depozitarea si manipularea sunt

mai complexe si cer spatii mai mari. Toti acesti factori cer o implicare si o atentie crescuta din

partea operatorilor acestor sisteme. Un sistem de incalzire cu biomasa este compus dintr-o

centrala de incalzire, un sistem de distributie a caldurii si dintr-un sistem de aprovizionare cu

biomasa

Sistemele de incalzire cu biomasa sunt mai avantajoase fata de cele cu combustibili fosili atat

prin costul combustibilului utilizat cat si a cheltuielilor de aprovizionare relativ scazute.

6. AVANTAJE ALE BIOMASEI:

asigurarea unei protectii ecologice eficiente a populatiei, precum si a apei, a padurii etc.;

reciclarea materialelor;

eliminarea deseurilor de material lemnos de pe suprafetele de depozitare;

realizarea unei alternative simple pentru producerea caldurii in domeniul casnic sau in

intreprinderi din mica industrie;

realizarea de noi locuri de munca;

accelerarea alinierii legislatiei ecologice din tara noastra la cea existenta in domeniu la nivelul

UE.

6

AVANTAJE ALE BIOCOMBUSTIBILILOR DIN BIOMASA:

Sunt mai cura^i (emisii mai mici de S2, CO2, NOX, CO, si particule in suspensie in atmosfera;)

Sunt regenerabili (adica pe baza de plante consumatoare de CO2 ce pot fi recultivate)

Sunt biodegradabili

Pot fi utiliza^i cu tehnologiile existente

asigura un pre£ stabil al carburantului la consumator(deconectarea de prejul petrolului);

alinierea la normele europene, care prevad ca pana in 2010 in fiecare Stat Membru al Uniunii

Europene biocombustibilii sa reprezinte 5,75% din consumul de combustibili din sectorul

transporturi;

DEZAVANTAJE ALE BIOMASEI:

costurile de transport sunt ridicate detinand proportii semnificative si uneori depasind veniturile

obtinute din valorificare

necesita spatii de depozitare cu suprafete mari

disponibilitatea limitata a terenurilor pentru culturile energetice

necesita timpi de asteptare pentru regenerare

presupune achizitia unor instalatii si echipamente costisitoare si deci un timp de amortizare

indelungat

DEZAVANTAJE ALE BIOCOMBUSTIBILILOR DIN BIOMASA:

costuri mari in raport cu combustibilii fosili conven^ionali

disponibilitatea limitata a terenurilor pentru culturile energetice

dezastrele naturale pot distruge culturile de cereale

cresterea corozivita;ii

pot contribui la cresterea prejului alimentelor

in anumite cazuri emisiile de CO2 produse la cultivarea, recoltarea, transportul si procesarea

culturilor, contrabalanseaza beneficiile utilizarii biocombustibililor.

TEHNOLOGII SI ECHIPAMENTE PENTRU BIOMASA

Tehnologiile de cel mai mare interes in prezent sunt:

Arderea directa in cazane.

Conversia termica avansata a biomasei intr-un combustibil secundar, prin gazeificare termica sau

piroliza, urmata de utilizarea combustibilului intr-un motor sau intr-o turbina.

Conversia biologica in metan prin digestia bacteriana aeroba.

7

Conversia chimica si biochimica a materiilor organice in hidrogen, metanol, etanol sau

combustibil diesel.

Diferitele tehnologii care pot fi aplicate pentru a ob^ine energie din biomasa sunt:

Proces Produs Aplicatii

Combustie Gaze fierbinti ■ cazan

» motor pe abur

■ mcalzire spatiu: caldura de

proces

■ apa fierbinte, electricitate t

caldura

Gazeificare Gaz combustibil » cazan, motor pe gaz *

turbina pe gaz » celule

combustie

■ caldura

■ electricitate / caldura

Gaz de sinteza • gaz natural

sintetic

• combustibil

lichid

• chirnicale

■ caldura

■ transport

Piroliza Gaz combustibil » motor ■ electricitate / caldura

Combustibil lichid

Combustibil solid

■ cazan » motor ■ electricitate / caldura - transport

Arderea in cazane este cea mai raspandita tehnologie de utilizare energetica a biomasei

Tipurile de cazane pentru arderea biomasei lemnoase sunt foarte variate si s-ar putea clasifica in

trei grupe:

cazane cu focare cu gratar

cazane cu focare cu impingere pe dedesubt

cazane cu focare cu ardere in suspensie

Tehnologii de gazeificare. Gazeificarea biomasei este un proces de conversie completa in gaz,

utilizand ca mediu de gazeificare aer, oxigen sau abur. Gazeificarea biomasei se realizeaza prin

doua metode principale:

Gazeificarea termica utilizand aer, oxigen, abur sau amestecul acestora la temperaturi de cca

7000C;

Gazeificarea biochimica utilizand micro-organisme la temperatura ambientului si in condi;ii

8

anaerobie.

Pentru gazeificarea lemnului au fost dezvoltate si aplicate trei tipuri principale de

reactoare de gazeificare:

gazogene cu pat fix

gazogene cu pat fluidizat

gazogene cu curent ascendent

Sisteme pentru producerea de energie electrica: -Turbina cu abur -Turbine cu gaze

Motor cu ardere interna

Motor Stirling

Sisteme de piroliza a biomase.Variante tehnologice pentru piroliza

Teh nolo gie Timp de

rezidenta

Rata de Tncalzire Tenipe rat ura

"C

Produse

Carbonizare zile Foarte scazuta 400 Mangan

Convention ala 5-30 mil Scazuta 600 Ulei, gaz,

mangan

Rapida 0.5-55 Foarte ridicata 650 Bio-ulei

Aprindere cu

combustibil lie hid

< 1 s Ridicata < 650 Bio-ulei

Aprindere cu

combustibil

gazos

< 1 S Ridicata < 650 chimicale,

gaz

Ultra <0.5 Foarte ridicata 1000 chimicale,

gaz

Vid 2-30s Medie 400 Bio-ulei

Suraa: I ML, 2MB

Tehnologii de piroliza utilizeaza echipamente:

Reactor in strat fix

Reactor in strat fluidizat

9

7. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Este evident impactul pozitiv al biomasei mai ales prin evitarea utilizarii combustibililor

fosili care polueaza foarte mult dar si prin colectarea unor resturi sau deseuri care deterioreaza

mediul. Totusi in comparatie cu celelalte tipuri de energie regenerabila biomasa polueaza cel mai

mult. Utilizarea biomasei poate fi periculoasa pentru sanatate si mediu. Spre exemplu, la

prepararea bucatelor in incaperi pu;in aerisite se pot forma CO, NOx, formaldehide, particule

solide, alte substan;e organice, concentra;ia carora poate intrece nivelul recomandat de

Organiza£ia Mondiala a Sanata|;ii. In plus, utilizarea tradi^ionala a biomasei (de obicei arderea

lemnului) favorizeaza deficitul in crestere a materiei lemnoase, saracirea de resurse, de substan;e

hranitoare, problemele legate de micsorarea suprafe;elor padurilor si largirea pustiurilor.

La inceputul anilor '80, aproape 1,3 mlrd oameni isi asigurau necesitatea in combustibil pe baza

micsorarii rezervelor forestiere. Cuptoarele de ardere a biomasei produc emisii relativ ridicate de

NOx si suspensii in aer, comparativ cu cuptoarele de ardere cu gaze naturale sau petrol. Pentru

combustia lemnului, o evaluare recenta a ciclului de viata indica faptul ca impactul unui cuptor

de ardere, asupra mediului inconjurator, este dat de 38,6% NOx, 36,5% suspensii in aer si de

numai 2% CO2, restul de 22,9% datorandu-se altor poluanti. Evaluarea ciclului de viata pentru

lemn, petrol si gaz natural arata ca impactul lemnului asupra mediului este mai mare decat al

gazului natural, in ceea ce priveste efectul de sera. De aici rezulta ca sunt necesare imbunatatiri

la instalatiile de ardere a lemnului.

8. POTENTIALUL ROMANIEI PENTRU BIOMASA

Se apreciaza ca Romania are un potential de biomasa evaluat la circa 7594 mii tone

echivalent petrol/an reprezentand aproape 19% din consumul total de resurse primare. Biomasa

este reprezentata de: reziduuri din exploateri forestiere si lemn de foc, deseuri din industria de

prelucrare a lemnului (rumegus, talaj), deseuri agricole(tulpini), biogaz, deseuri si rezidiuri

menajere.

Valorificarea potentialului energetic al biomasei ar putea sa acopere aproximativ 70% din

angajamentele Romaniei referitoare la aportul surselor regenerabile in energia total consumata.

Obiectivul principal privind utilizarea biomasei consta in asumarea unui consum echivalent de

circa 3347,3 tone echivalent petrol pana in anul 2010 cu o productie medie anuala de energie de

1134 Gwh.

10

Pe termen mediu si lung, cresterea cantitatii de biomasa se poate asigura din plantatii (arbori si

arbusti cu crestere rapida) pe terenuri degradate sau scoase din circuitul agricol, precum si din

valorificarea integrala a resurselor existente (plante oleaginoase cu procesare la biodiesel si

valorificarea energetica a turtelor, glicerinei si deseurilor de la recoltare).

Pentru Romania, ;inta prevazuta de directiva 2009/28/EC este la nivelul anului 2020 de 24% ca

pondere a energiei din surse regenerabile in consumul final brut de energie, reprezentand o

crestere de 6.2% fata de anul de referin;a 2005 (valoarea de referin;a pentru

2005 este de 17.8%).

Pondere potential %

Energie solara 13,0

Energie eoliana 16,8

Energie hidro sub 10MW 4,4

Biomasa 64,4

Energie geotermala 1,4

Total 100,0

Principalii biocombustibili care pot fi folositi in Romania sunt: bioetanolul, uleiurile

vegetale, biodieselul, biogazul, biocombustibilii de sinteza (amestec de hidrocarburi rezultat din

prelucrarea produsului pirolizei materialelor ligno - celulozice), biometanol, hidrogen.

Principalele surse de materii prime pentru biocombustibili sunt: uleiuri vegetale pentru productia

de biodiesel, sfecla de zahar sau sorgul zaharat (pentru productia de etanol de fermentatie),

deseurile organice, uleiuri comestibile uzate, deseurile animale, gunoiul menajer, masa vegetala

(care pot fi folosite pentru productia de biodiesel, biogaz, hidrogen).

Potential biomasa in Romania-Surse: -Productia secundara a speciilor agricole alimentare ,

furajere

-Deseuri organice vegetale si animale provenite din agricultura , silvicultura, ind alimentara, ind

usoara, gunoi de grajd, gunoi menajer etc. -Culturi energetice, ierboase, lemnoase etc Potential:

cca 7,6 mil tep, adica 318 mil. Gj

Folosirea biomasei creste in ritm ametitor. In unele state dezvoltate, biomasa este utilizata destul

de intens. Spre exemplu, Suedia, care isi asigura 15% din necesarul de energie din surse primare,

planifica pe viitor cresterea volumului biomasei utilizate concomitent cu inchiderea statiilor

atomo si termo-electrice, care utilizeaza combustibil fosil. In Statele Unite ale Americii, energia

11

obtinuta din biomasa o egaleaza pe cea produsa in statiile atomo-electrice. Pe teritoriul SUA

functioneaza astazi instalatii cu capacitatea totala de 9.000 MW, unde se arde biomasa.

Specialistii americani estimeaza ca in 20 de ani, biomasa va asigura 20%din nevoile energetice

ale tarii, nu doar 4% ca acum. Aceasta previziune este universal valabila. Resursele funciare

existente si infrastructura sectorului agrar permite inlocuirea completa a tuturor statiilor atomice,

fara a influenta preturile la produsele alimentare. De asemenea, utilizarea biomasei la producerea

etanolului poate micsora importul petrolului cu 50%, sunt de parere expertii din domeniu. In

tarile in curs de dezvoltare, biomasa inca este utilizata ineficient. Motivele sunt costurile ridicate

de exploatare a resurselor vegetale dublate de investitiile costisitoare. Chiar daca pe termen lung,

folosirea biomasei poate fi avantajoasa, deocamdata, multe dintre statele cu economii precare nu

fac planuri de viitor care sa le asigure un plus energetic si o poluare a mediului scazuta

9. EVOLUTIE SI TENDINTE

Utilizarea biomasei creste cu tempuri rapide. In unele state dezvoltate biomasa este

utilizata destul de intens, spre exemplu, Suedia, care isi asigura 15% din necesitatea in surse

energetice primare. Suedia planifica pe viitor cresterea volumului biomasei utilizate concomitent

cu inchiderea sta;iilor atomo- si termo-electrice, care utilizeaza combustibil fosil. In SUA 4%,

unde din energie este ob;inuta din biomasa, aproape de cantitatea ob;inuta la sta;iile atomo-

electrice, astazi functponeaza instalatpi cu capacitatea totala de 9000 MW, unde se arde biomasa

cu scopul ob;inerii energiei electrice.

Energia regenerabila este o solutie. Mai multe initiative la nivel politic, precum Directiva

2009/28/EC privind Energia Regenerabila cu obiectivul 20% pentru 2020, sustin nevoia in

crestere de a trece de la o societate bazata pe combustibili-fosili la o societate bazata mai mult pe

energie regenerabila. Bioenergia este o componenta esentiala pentru indeplinirea obiectivelor

Directivei pana in 2020.

Biomasa cu usurin;a poate asigura peste 20% din necesita;ile energetice a ;arii. Altfel spus,

resursele funciare existente si infrastructura sectorului agrar permite inlocuirea completa a

tuturor sta;iilor atomice, fara a influen;a pre;urile la produsele alimentare. De asemenea utilizarea

biomasei la producerea etanolului poate micsora importul petrolului cu 50%.

In tarile in curs de dezvoltare biomasa este utilizata neefectiv, ob;inandu-se, ca regula, 515% din

necesitatea totala. In plus, biomasa nu este atat de comoda in utilizare ca combustibilul fosil.

12

Conform Agentiei pentru Conservarea Energiei (ARCE), Romania trebuia sa fi incurajat

companiile si cetatenii pentru a investi in surse alternative de energie, astfel ca ponderea energiei

electrice produse din resurse regenerabile de energie, fata de consumul national brut de energie

electrica sa fi ajuns la 33% pana in anul 2010. Acest tip de energie nepoluanta este practic,

inepuizabila, pe termen mediu si lung, costurile sale fiind mult mai reduse (cu aprox. 40% fata de

sursele de energie conventionala), in special in conditiile in care pretul produselor petroloiere

sunt in continua crestere. Principalele surse de energie regenerabila in Romania ar putea fi

biomasa, energia solara, eoliana si energia geotermala.

Bionergia va avea inevitabil o contributie esentiala la SRE. Figura 2 ilustreaza valoarea

contributiei bioenergiei care va trebui sa fie de 4690 mii tep (196 PJ). Din punct de vedere al

resurselor cel putin, bioenergia poate avea o contributie decisiva, datorita potentialului

semnificativ neexploatat, provenit din suprafata agricola disponibila.

Pe parcursul consultarilor ce au avut loc in cadrul proiectului G2G, expertii romani din domeniul

biomasei au convenit ca biomasa va avea o contributie mare la atingerea obiectivelor stabilite de

Directiva. Biomasa va avea un procent mare din totalul de surse regenerabile de energie.

De asemena, expertii au indicat ca este nevoie de un plan integrat, care sa contina masuri pentru

utilizarea eficienta a terenelor agricole (destinate biomasei), precum si sugestii de marire a

eficientei energetice a instalatiilor de biomasa, prin intermediul programelor si instrumentelor

financiare. In concluzie, biomasa (inclusiv biocombustibilii pentru transport) va fi principalul

contribuitor la cota de SRE - mai mult de 65% din total, si anume aprox. 4690 mii tep/an,

pornind de la aprox. 3350 mii tep/an (140 PJ/an) in prezent.

13