biomasa sursa de combustibil1

8/10/2019 Biomasa Sursa de Combustibil1

1/23

UNIVERSITATEAFacultatea de Design de Produs si Mediu

BIOMASA LEMNOAS SURS DE ENER!IE

Sisteme de cogenerare, bazate pe biomasa, pentru asigurarea necesarului de energie in

comunitati mici

2014


2/23

"u#rins$

%& Introducere

'& Ti#uri de (io)asa& Ti#uri de (io)asa le)noasa

*& Pro#rietatile (io)asei le)noasa

+& Anali,e ale (io)asei -acute in la(oaratoarele uni.ersitatii

/& Modalitati co)erciale de .alori-icare a (io)asei le)noase&

0& Potentialul Ro)aniei de #roducere a (io)asei le)noase


3/23

%& Introducere

Bio)asa este re#re,entata de co)#onente organice1 care sau -or)at #rin-otosinte,a1 utili,and energia solara1 #recu) si #rin -i2area a,otului din aer si a "O'& De

aceea (io)asa este considerata un acu)ulator de energie& Utili,area (io)asei se -ace #rincon.ersie ter)ica 3(io)asa uscata1 le)noasa4 sau #rin con.ersia in surse de energie de ti#solid1 lic5id sau ga,os&

Conversia anaeroba a biomasei in biogaz este cea mai raspandita metoda de conversie a

biomasei. Biomasa este transormata in biogas in absenta aerului, biogazul continand ulterior in

mare parte energia acumulata in forma initiala de biomasa. Efectul util al utilizarii energiei solare

acumulate in biomasa apare din utilizarea biogazului ca si combustibil. Reziduurile biogene, putin

considerate anterior, castiga tot mai multa atentie. Potentialul tenic al reziduurilor din silvicultura

si industria lemnului, agricultura, industria alimentara, precum si cele rezultate din gestiuneadeseurilor si a apelor reziduale, se estimeaza la !0 milioane tone anual, iar o mare parte din acesta

nu este utilizat energetic. "pre e#emplu, reziduurile umede pot contribui substantial la producerea

de biogaz. $n "%& biogazul posibil de produs ar putea acoperi !' din consumul total de energie.

(Rittmann, 200)* Pe plan mondial acest potential de acoperire a consumului de energie este si mai

ridicat. +ermania este cel mai mare producator de biogaz in E% (situatia la nivelul anului 200*.

-omentan e#ista !/0 de instalatii pentru producerea de biogaz cu o putere instalata de 12/0 -

(B-% 200)*. Puterea electrica instalata a maoritatii instalatiilor in functionare este intre !0 si /00

(el*.

Biomasa reprezinta componenta vegetala a naturii. Ca forma de pastrare a energiei "oareluiin forma cimica, biomasa este unul din cele mai populare si universale resurse de pe Pamant. Ea

asigura nu doar rana, ci si energie, materiale de constructie, artie, tesaturi, medicamente si

substante cimice. Biomasa este utilizata in scopuri energetice din momentul descoperirii de catre

om a focului. &stazi combustibilul din biomasa poate fi utilizat in diferite scopuri 3 de la incalzirea

incaperilor pana producerea energiei electrice si combustibililor pentru automobile.

Biomasa este partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura,

inclusiv substantele vegetale si animale, silvicultura si industriile cone#e, precum si partea

biodegradabila a deseurilor industriale si urbane. (efinitie cuprinsa in 5otararea nr. 1)44 din 200/

privind promovarea utilizarii biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili pentru transport*.Biomasa reprezinta resursa regenerabila cea mai abundenta de pe planeta. &ceasta include absolut

toata materia organica produsa prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima

forma de energie utilizata de om, odata cu descoperirea focului.


4/23


5/23

7igura 1.2 arat8 caile de recuperare a de6eurilor uscate prin incinerare 6igazeificare si de recuperare a de6eurilor umede prin compostare 6i fermentare anaerob8,cu avantaele 6i dezavantaele fundamentale ale tenologiilor.

Bio)asa u)eda reprezinta biomasa cu un continut relativ ridicat de apa si scazutde lignina. Biomasa de tip umed este adecvata productiei de biogaz prin conversie

anaeroba datorita acestor proprietati ale compozitiei. Productia de (ioga, se bazeaza peo metoda universala, aplicabila pentru cele mai variate substrate organice, dar mai alespentru deseurile reziduale e#istente. $n principiu pentru fermentatie sunt adecvatesubstrate cu un continut ridicat de material organic. Biomasa de tip umed utilizata se

refera astfel la ape reziduale, deseuri reziduale cu continut organic ridicat si biomasa

cultivata in scopul productiei de biogas (plante energetice*. Biomasa disponibila pentruproduc9ia de biogaz provine din domeniile agricultura, intretinerea spatiului rural 6i

domeniul de gestiune si eliminare a de6eurilor.

Bio)asa adec.ata #entru #roductia de (ioga,provine din:

&gricultura3 eectii animale3 Plante enrgetice3 7an, deseuri rezultate la recoltare, si biomasa verde (masa verde si plante

neutilizate*

$ntretinerea suprafetelor3 ;emn de la defrisa3 -ateriale pentru intretinerea suprafetelor

eseuri3 eseuri industriale si din productie

3 eseuri domestice urbane si rurale3 ables.com*.


6/23

Bio)asa le)noasa

ate generale

- -asa totala (inclusiv umid.* 3 peste 2000 mlrd tone?

- -asa totala a plantelor terestre 3 1)00 mlrd tone?

- -asa totala a padurilor 3 100 mlrd tone?

- Cantitatea energiei acumulate in biomasa terestra 3 2/.000@101) A?

- Cresterea anuala a biomasei 3 400.000 mil tone?

- iteza acumularii energiei de catre biomasa terestra 3 000@101) A pe an(=/t*?

- Consumul total anual a tuturor tipurilor de energie 3 400@101) A pe an (22t*?

- %tilizarea energiei biomasei 3 //@101) A pe an (1,!t*.

Compozitia cimica a biomasei

Poate fi diferentiata in citeva tipuri. e obicei plantele contin 2/' lignina si !/'

glucide (celuloza si emiceluloza* sau zaaride. 7ractiunea glucidica este compusadintr3o multime de molecule de zaaride, nite intre ele prin lanturi polimerice lungi.

%na din cele mai importante glucide este celuloza. Componenta ligninica este

compusa din molecule nesaarizate.


7/23

Utili,area (io)asei

$n unele state dezvoltate biomasa este utilizata destul de intens, spre e#emplu,

"uedia, care isi asigura 1/' din necesitatea in surse energetice primare. "uedia planifica

pe viitor cresterea volumului biomasei utilizate concomitent cu inciderea statiilor atomo3

si termo3electrice, care utilizeaza combustibil fosil. $n "%& 4', unde din energie este

obtinuta din biomasa, aproape de cantitatea obtinuta la statiile atomo3electrice, astazifunctioneaza instalatii cu capacitatea totala de =000 -, unde se arde biomasa cu scopul

obtinerii energiei electrice. Biomasa cu usurinta poate asigura peste 20' din necesitatile

energetice a tarii. &ltfel spus, resursele funciare e#istente si infrastructura sectorului agrar

permite inlocuirea completa a tuturor statiilor atomice, fara a influenta preturile la

produsele alimentare. e asemenea utilizarea biomasei la producerea etanolului poate

micsora importul petrolului cu /0'.


8/23

%tilizarea biomasei poate fi periculoasa pentru sanatate si mediu. "pre e#emplu, la prepararea ranei

in incaperi putin aerisite se pot forma CG,


9/23

- egradarea enzimatica a biomasei cu obtinere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi

degradata enzimatic la monomerii sai, derivati glucidici, care pot fi ulterior fermentati la etanol.

Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, in care se inscriu: lemnul, pleava,

uleiurile si deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si industrial, dar si cerealele si fructele,din care se poate face etanol. ;a fel ca si energiile obtinute din combustibilii fosili, energia produsa

din biomasa provine din energia solara inmagazinata in plante, prin procesul de fotosinteza.

Principala diferenta dintre cele doua forme de energie este urmatoarea: combustibilii fosili nu

pot fi transformati in energie utilizabila decat dupa mii de ani, in timp ce energia biomasei este

regenerabila, putand fi folosita an de an.

Conform &gentiei pentru Conservarea Energiei (&RCE*, Romania trebuie sa incuraeze

companiile si cetatenii pentru a investi in surse alternative de energie, astfel ca ponderea energiei

electrice produse din resurse regenerabile de energie, fata de consumul national brut de energie

electrica sa aunga la ' pana in anul 2010. &cest tip de energie nepoluanta este practic,

inepuizabila, pe termen mediu si lung, costurile sale fiind mult mai reduse (cu apro#. 40' fata de

sursele de energie conventionala*, in special in conditiile in care pretul produselor petroloiere sunt in

continua crestere. Principalele surse de energie regenerabila in Romania ar putea fi biomasa, energia

solara, eoliana si energia geotermala.

Ti#uri de (io)asa le)noasa

eseurile lemnoase 3 principala sursa de energie alternativa

Rezervele de biomasa sunt in special deseurile de lemn, deseurile agricole, gunoiul menaer

si culturile energetice. Producerea de biomasa nu reprezinta doar o resursa de energie regenerabila ci

si o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea rurala durabila. $n prezent, in %niunea Europeana,

4' din necesarul de energie este asigurat din biomasa. ;a nivelul %E, se estimeaza crearea a cca.

00.000 de noi locuri de munca in mediul rural, prin e#ploatarea biomasei. $n prezent, in Romania

nu s3au dezvoltat tenologii de valorificare completa a tuturor deseurilor. e e#emplu, in momentul

de fata, la noi in tara nu e#ista utilae specializate in scoaterea cioatelor si a radacinilor, acest

potential de deseuri lemnoase neputand fi astfel valorificat cel putin pe termen scurt si mediu. Pe

termen lung este necesara realizarea unei analize pentru determinarea oportunitatii de acizitionare a

tenologiilor dea e#istente pe piata europeana pentru scoaterea si valorificarea acestor cioate si

radacini, tinand seama de faptul ca aceasta practica este aplicata la scara larga in tarile nordice ale

Europei si in $talia. arile europene aplica aceasta tenologie in cadrul plantatiilor energetice,

datorita beneficiului economic pe care il reprezinta utilizarea acestora ca si combustibil si din

considerente de pregatire a solului pentru viitoarele plantatii. Reglementarile cuprinse in legislatia

%E in domeniul ecologic, si anume de a se valorifica integral deseurile lemnoase rezultate in urma

prelucrarilor primare si secundare, se respecta prin plasarea unor ecipamente de compactare

stationare in flu#ul tenologic specific, la fiecare agent economic din domeniu.


10/23

Pro#rietatile (io)asei le)noasa

;emnul este prin definitie un material combustibil avand coninut de substane volatilemare(J

)03)/'* iconinutul decarbonrelativredus(J /0'*.

;a recoltareumiditatea lemnuluieste de circa /0' (din greutate total8*, iar aceasta umiditate Kn

combustibilscadevaloareanet8de Knc8lzire. Coninutul de umiditatescadeeficiena conversieiin energiesi

cresteemisiile de gaze (datorita arderii incomplete*.

Di)ensiuni si cantitati

imensiunile asciei nu trebuie sa depaseasca !,/ mm pe nicio directie, iar aceasta

dimenisiune este realizata prin intermediul tocatoarelor special construite. $n general, se prefera

tocarea biomasei in situ, pentru optimizarea costurilor de manipulare si transport, insa e#ista si

situati in care deseurile lemoase sunt tocate centralizat in locatii special amenaate.

$n conformitate cu studiile realizate, cantitatea de biomasa tocata poate provenii din doua

surse disticte:

3 alorificarea deseurilor rezultate din e#ploatarile forestiere?3 eseuri rezultate in urma prelucrarii masei lemnoase.

&m stabilit contacte cu o societate din udetul "atu -are, care are in domeniul de activitatee#ploatarea si prelucrarea masei lemnoase. &ceasta societate a precizat ca productia anuala a

e#ploatarii sale este de 10.000 mc anual, fiind impartita dupa cum urmeaza:


11/23

3 .000 mcLan vanzare lemne de foc

3 1.)00 mcLan vanzare bustean brut

3 2.)00 mcLan vanzare cerestea verde

3 20 mcLan vanzare semifabricate (frize*3 2.0)0 mcLan pierderi de e#ploatare si prelucrare?

Practic putem concluziona faptul ca deseul lemnos ce poate fi valorificat ca si biomasa tocata

reprezinta o componenta de cel putin 40 ', din masa totala recoltata, iar din aceasta cel putin /0 '

poate fi utilizata doar ca biomasa tocata.

inand cont de faptul ca la nivel national, in anul 2012, au fost recoltata o cantitate de 1=,2)

milione m de masa lemoasa pe picior (conform comunicat de presa nr 124L1.0/.201 emis de

$nstitutul


12/23

Biomasa cu continut mare de umiditate are de asemeni, dezavantaul greutatii sporite, aspect

ce devine costisitor pentru transport, avand in vedere faptul ca pentru un volum dat, greutatea care

trebuie mutata, va fi mai mare.ocatura de lemn uscata are, de asemenea, avantaul de a reduce aparitia mucegaiului in

materie si pierderea implicita de substant8 uscat8 precum si alte probleme de subsecvente de

Knc8lzire asociate cu stocarea pe termen lung biomasei verde. (&ndersson et al, 2002?. Airis, 1==/*.

"ontinutul de energie

aloarea de incalzire furnizata de lemn, este Kn medie egala cu 1= -A L g, iar pentru a

evapora 1 g de apa, este necesara consumarea a apro#imativ 2,/ -A L g 52G (0,) L g 52G*?

e e#emplu: 2 g de tocatura de lemn (biomasa*, cu umiditatea de /0', reprezinta 1 g de

materie lemnoasa uscata I 1 g de ap8, iar pentru a transforma aceasta materie in energie se

calculeaza o valoare neta de (1= 32,/* -A O 1,/ -ALg de materie lemnoasa uscata, deci o putere

termica ecivalenta cu ),2/ -ALg biomasa lemnoasa.

Continutul de umiditate afecteaz8 foarte mult pe puterea caloric8 a combustibilului din lemn,

asa cum este aratat in tabelele 1 si 2:

abelul 1: (Puterea termica neta produsa, de 1g biomasa prin ardere*

Continut de

umiditate Putere termica degaata prin ardere

Q' Q-L g de biomasa Q>L g de biomasa

0 1=,00 /,40

10 1,=0 4,!1

20 14,!0 4,10

0 12,0 ,/140 10,40 2,=0

/0 ),2/ 2,0

0 ,10 1,!0

abelul 2:

Continut deumiditate

Putere termica degaata prin ardere (pentru 1 mc de biomasa cu o greutatespecifica de 1)0 gLmc*

Q' Q-L mc de biomasa Q>L mc de biomasa


13/23

10 .=,)1 =40,00

20 .2=),11 =20,00

0 .1=0,/! )=0,00

40 .04!,1! )/0,00

/0 2.)!,=2 )00,00

7igura 1: (Randamentul aparatelor termice in raport de umiditatea biomasei*

7ata de cele precizate anterior, am calculat spre e#emplificare, cantitatea de c8ldur8, ce se

poate obtine dintr3un metru cub de biomasa de lemn cu continut diferit de umiditate, dupa cum

urmeaza:

Cazul $ S Biomasa cu umiditate de /0' :

3 putere calorica neta )00 L m, randamentul cazanului: T O 2', rezulta o putere termica

calculata de 9 net 3/8:u4O 0,2#)00 > O +;0


14/23

&vantae ale valorificarii deseurilor lemnoase:

- valorificarea produsului rezultat prin comercializarea sa atat pe piata interna, cat si la e#port?

- aplicarea standardelor de calitate si de mediu e#istente la nivel european?

- asigurarea unei protectii ecologice eficiente a populatiei, precum si a apei, a padurii etc.?

- reciclarea materialelor?

- eliminarea deseurilor de material lemnos de pe suprafetele de depozitare?

- asigurarea unor performante de ardere superioare a produselor peletizate, sub aspectul duratei

mai mari de ardere a aceluiasi volum de material, precum si a unei cantitati de caldura

recuperate mai mari?

- utilizarea eficienta a deseurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea lemnului?

- reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, tinand seama cavolumul unei

bricete este de circa sapte3opt ori mai mic decat volumul ocupat de aceeasi cantitate derumegus inainte de bricetare?

- realizarea unei alternative simple pentru producerea caldurii in domeniul casnic sau in

intreprinderi din mica industrie?

- realizarea de noi locuri de munca?

- accelerarea alinierii legislatiei ecologice din tara noastra la cea e#istenta in domeniu la nivelul

%E.

in analiza prezentata mai sus rezulta necesitatea stringenta de realizare a unor investitii de

peletizare a rumegusului. Realizarea unor instatatii comple#e pentru obtinerea peletilor din rumegus

permite introducerea unei noi atitudini privind problemele ecologice, ca si crearea de oportunitatipentru recuperarea si introducerea in circuitul economic a deseurilor care, netratate corespunzator, ar

produce poluari masive ale mediului ambiant, cu repercusiuni negative maore lungi perioade de

timp.

Ce sunt peletiiD

Peletizarea este o presare mecanica a materialului la dimensiuni mult mai mici si cu densitate

mult mai mare. Peletii sunt combustibili solizi, cu continut scazut de umiditate, obtinut din rumegus,

ascii de lemn, sau ciar scoarta de copac, praf de lemn de la instalatiile industriale de prelucrare a

lemnului, precum si din copacii nevalorificati din e#ploatarile forestiere. Rasinile si liantii e#istenti

in mod natural in rumegus au rolul de a mentine peletii compacti si de aceea acestia nu contin

aditivi. Peletii din lemn sunt combustibili ecologici, economici si neutri privitor la emisiile de CG2,

in maoritate produs din rumegus si resturi de lemn, comprimate la presiune ridicata fara aditivi

pentru lipire. Ei sunt de forma cilindrica, de obicei masurand intre 310 mm diametru si 1030 mm

lungime. 7iind un combustibil produs la standarde inalte si comprimat, peletii permit ca transportul

lor sa fie economic si sa se utilizeze sisteme complet automatizate in unitatile producatoare de

electricitate si caldura, de la cele care deservesc o singura familie pana la cele publice. Cu o

dezvoltare rapida a segmentului de piata, ele reprezinta tenologia ceie pentru cresterea utilizariibiomasei in Europa si intreaga lume. Peletii sunt si o modalitate e#celenta de utilizare a resurselor

locale si de contribuire la pastrarea mediului inconurator si prevenirea scimbarilor climatice. $n


15/23

curand vom lansa un portal dedicat surselor regenerabile de energie (biomasa* din Romania.

Gbiectivul nostru principal este sa promovam utilizarea pe scara larga a biomasei si a deseurilor

lemnoase ca o sursa de energie rentabila din punct de vedere al costului si benefica din punct de

vedere al protectiei mediului din Romania.

Biomasa, o sursa de energie aflata la rascruce

7olosita atat pentru obtinerea de curent electric, cat si a agentului termic pentru locuinte,

energia e#trasa din biomasa ridica, mai nou, probleme de etica, intrucat in multe zone ale lumii e

nevoie mai degraba de rana, decat de combustibili.

esi folosirea biomasei in scopuri energetice este una dintre cerintele %niunii Europene,

e#ista voci care sustin ca folosirea acestei resurse necesita precizari si reconsiderari. -otivele

scepticilor sunt doua: poluarea si lipsa de rana. Cinezii au anuntat dea ca renunta la proiectul de a

produce etanol pentru automobile din porumb, intrucat 3 din cauza secetei 3 anul acesta e nevoie de

toata productia de cereale pentru rana animalelor si a oamenilor.

Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, in care se inscriu: lemnul, pleava,

uleiurile si deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si industrial, dar si cerealele si fructele,

din care se poate face etanol. ;a fel ca si energiile obtinute din combustibilii fosili, energia produsa

din biomasa provine din energia solara inmagazinata in plante, prin procesul de fotosinteza.

Principala diferenta dintre cele doua forme de energie este urmatoarea: combustibilii fosili nu pot fi

transformati in energie utilizabila decat dupa mii de ani, in timp ce energia biomasei este

regenerabila, putand fi folosita an de an.

;emnul, inaintea carbunelui

$n ultimele cateva sute de ani, omul a e#ploatat biomasa mai ales sub forma de carbune.

&cest combustibil fosil a rezultat in urma unor transformari cimice indelungate. Combustibiliifosili sunt constituiti din aceleasi elemente cimice (idrogen si carbon* ca si biomasa proaspata. Cu

toate acestea, ei nu sunt considerati surse de energie regenerabila din cauza timpului indelungat de


16/23

care au nevoie pentru a se forma. $n aceeasi situatie se afla si gazele naturale si petrolul.

&zi, omenirea e obligata sa revina la folosirea energiilor regenerabile. upa energia solara,

biomasa a fost folosita in scopuri energetice inca de cand a fost descoperit focul, pentru ca primii

oameni s3au incalzit arzand lemne si abia mai tarziu au descoperit carbunii si petrolul. si deseurile

contin energie.eseurile alimentare si cele industriale, apele uzate si deseurile menaere sunt surse specifice

de biomasa. &ceasta se prezinta sub forma solida, licida sau gazoasa si poate avea nenumarate

aplicatii. ;a ora actuala, energia biomasei provine in cea mai mare parte din elemente solide, precum

asciile de lemn, rumegusul, unele deseuri menaere, dar si din elemente licide, intre care se

numara in primul rand detergentii proveniti din coacerea lemnului in industria papetariei.

Biomasa prezinta multe avantae ca sursa de energie. Ea poate fi folosita atat pentru

producerea de electricitate, cat si pentru obtinerea de energie termica. ar aici intervine problema

poluarii. %ltimele studii arata ca arderea deseurilor produce mult prea mult dio#id de carbon si, prin

urmare, ce se economiseste pe o parte se pierde pe alta.;emnul este principala sursa bio

E#ista o larga varietate de surse de biomasa, printre care se numara copacii cu viteza mare de

dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul*, trestia de zaar, rapita, plantele erbacee cu rapiditate de

crestere si diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor si din constructii,

paiele si tulpinele cerealelor, deseurile rezultate dupa prelucrarea lemnului, deseurile de artie si

uleiurile vegetale uzate. Principala resursa de biomasa o reprezinta insa lemnul. Energia asociata

biomasei forestiere ar putea sa fie foarte profitabila noilor industrii, entru ca toata materia celulozica

abandonata astazi (crengi, scoarta de copac, trunciuri, busteni* va fi transformata in produse

energetice. %tilizarea biomasei forestiere in scopuri energetice duce la producerea de combustibili

solizi sau licizi care ar putea inlocui o buna parte din consumul actual de petrol, odata ce

tenologiile de conversie energetica se vor dovedi rentabile. e asemenea, terenurile putin fertile,

improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi forestiere intensive, cu perioade de taiere o

data la 10 ani. Pe de alta parte, biomasa agricola (balegarul, reziduurile celulozice ale recoltelor,

reziduurile de fructe si legume si apele reziduale din industria alimentara* poate produce etanol sau

biogaz.

"pre deosebire de biomasa forestiera, care este disponibila pe toata perioada anului, biomasa

agricola nu este, de obicei, disponibila decat o data pe an. Biogazul provenind din balegar poateincalzi locuintele? purificat si comprimat, el poate alimenta masinile agricole. %tilizarea deseurilor

animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimizand problemele eliminarii

gunoaielor si furnizarea de energie.

Biomasa, sansa pentru dezvoltarea rurala

Biomasa, ca sursa de energie alternativa, contribuie, in prezent, cu 14 la suta la consumul

mondial de energie primara. Pentru trei sferturi din populatia globului ce traieste in tarile in curs de

dezvoltare, biomasa reprezinta cea mai importanta sursa de energie. Gbiectivul propus in Cartea

&lba a Comisiei Europene pentru o "trategie Comunitara EnergU for te future: rene>able sources

of energUV presupune ca raportul surselor regenerabile de energie al tarilor membre ale %niunii

Europene sa aunga la 12' din consumul total de resurse primare pana in 2010. e e#emplu, in


17/23

%ngaria, energia obtinuta din biomasa este in crestere. &ceasta a inlocuit dea unele centrale care

operau pe carbune. ;a un moment dat, premierul 7erenc +UurcsanU estima ca, pana in 2020, 1'

din energia produsa in %ngaria va proveni din surse regenerabile. Producerea de biomasa reprezinta

atat o resursa de energie regenerabila, cat si o mare sansa pentru dezvoltarea rurala durabila. ;a

nivelul %niunii Europene, se preconizeaza crearea a peste 00.000 de noi locuri de munca in mediulrural, tocmai prin e#ploatarea biomasei.

Romania trebuie sa incuraeze investitiile in surse alternative de energie, pentru ca ponderea

energiei electrice produse din resurse alternative sa aunga la la suta pana in 2010. esi biomasa

este una dintre principalele resurse de energie regenerabila ale Romaniei, in prezent tara noastra isi

obtine cea mai mare parte din energia verde care provine din resurse idro. E#ploatarea biomasei

castiga insa tot mai mult teren si la noi.

Potentialul (io)asei ?n Ro)ania

Pentru a diferen9ia local poten9ialul de biomas8, s3au stabilit urm8toarele opt regiuni Kn RomMnia:

Regiunea 1 elta: rezerv8 biosferaRegiunea 2 obrogeaRegiunea -oldovaRegiunea 4 -untii CarpatiRegiunea / Podi6ul ransilvaniei

Regiunea CMmpia de estRegiunea ! "ubcarpatiiRegiunea ) CMmpia de "ud

Pentru aceste regiuni, s3a evaluat poten9ialul biomasei Kn ceea ce prive6te biomasa dinsilvicultur8, de6euri de lemn, biomasa agricola, biogaz 6i de6euri urbane organice. atele

pentru fiecare regiune sunt prezentate Kn tabelul 1.2. Audetul imis este situat in CMmpia de est.

Ta(el %&'$ Potentialul energetic al biomasei la energiile regenerabile din cele ) regiuni aleRomaniei (PotentialWenergetic3pdf*

Regiune Biomasaforestiera

eseurilemenoase

Biomasaagricola

Biogaz eseuriurbane

otal

mii tLan mii tLan mii tLan -l mcLan mii tLan

A A A A A A

1 3 3 3 3 3

3 3 3 3 3 3

2 /4 1= )44 !1 1)2

4/1 2= 1422 14!! =10 2=)=!

1 /) 22 11) 4!4

1!2) )02 !0!1 242 2!0 )1/!

4 1)! /) 1101 /= 2)

1=//2 )04= 1!/0 121 140 /41/

/ )/ 2/2 )1/ 141 /4)


18/23

)!21 4)2 12=/ 2=/4 2!40 4!/!

4! 11 1//! 212 /

22 10 24!1 442 1)2/ 0=0

! 124) )) 2/= 1!! 114

104 / 40)4= = /!0 1101=)

) 204 2 41= 400 1/021 )1 /4!0 )!1 !/0 12=

otal 4!2! 14!) 12! 11!) 4/1

4=241 2042 200=/ 2420 22)0/ /1)4=


19/23


20/23

Figura %&+$ Poten9ialul biomasei din agricultur8 6i silvicultur8 pentru ude9ele din RomMnia(Potential energetic.pdf*

in punct de vedere al potentialului energetic al biomasei, teritoriul Romaniei a fost

impartit in opt regiuni si anume:

- 1 .elta unarii 3 rezervatie a biosferei

- 2. obrogea

- . -oldova

- 4. -untii Carpati (Estici, "udici, &puseni*

- /. Platoul ransilvaniei

- . Campia de est

- !. "ubcarpatii

- ). Campia de "ud


21/23


22/23


23/23

biomasa sursa de combustibil1

Documents