Claudia Groza Lazăr

Biologie vegetală şi animală Ghid de pregătire intensivă pentru examenul de bacalaureat

2

Lucrarea este elaborată în conformitate cu programele şcolare în vigoare. Editor: Ovidiu Bărbulescu Comenzi: Marius Dorbin (0722. 319. 653) http://www.librarianominatrix.ro ISBN 978-606-8873-23-7 Copyright © Editura Nominatrix, 2020 Toate drepturile aparţin Editurii Nominatrix.

3

Claudia Groza Lazăr

Biologie vegetală şi animală

Ghid de pregătire intensivă pentru examenul de bacalaureat

Sinteze, scheme pentru recapitulare,

modele de subiecte rezolvate

Editura NOMINATRIX

4

5 sfaturi pentru a reuşi la proba Biologie Poţi lua 10 la Bac dacă:

1. EŞTI MOTIVAT! Da, un 10 la biologie îţi ridică media.

2. EŞTI ORGANIZAT! Iar pentru asta îţi propun o oră pe zi de teorie şi 15 minute de teste grilă.

3. EŞTI ATENT ŞI CONCENTRAT LA CE CITEŞTI! Când înveţi, lasă la o parte orice altceva! Fără telefon! Fără muzică! Fără internet! Fără televizor!

4. FII PERSEVERENT! La finalul săptămânii, recapitulează ce ai învăţat!

5. Un 10 îţi poate aduce un bonus în bani, bilete la concerte, un viitor mai bun!

5

Sinteze – scheme pentru recapitulare

Diversitatea lumii vii

TAXONOMIA = SISTEMATICA – ramura biologiei care studiază clasificarea lumii vii.

Orice organism este denumit prin două cuvinte latine. Exemplu: Pisum sativum (nomenclatură binară introdusă de Carl Linée)

GENUL SPECIA

SPECIA – unitatea de bază în clasificare lumii vii, cuprinde mai mulţi indivizi înrudiţi genetic între ei, care se pot încrucişa dând naştere la descendenţi fertili.

Unităţile de clasificare sunt:

Specie genul familia ordinul clasa încrengătura regnul.

VIRUSURILE:

sunt entităţi infecţioase, acelulare;

nu au metabolism;

nu sunt încadrate în cele cinci regnuri.

STRUCTURĂ:

au capsidă proteică (alcătuită din capsomere);

material genetic (genom viral) reprezentat de o moleculă de ADN sau

ARN.

6

Clasificarea virusurilor:

DEZOXIRIBUSURI (au ADN):

Exemple: – bacteriofagi (infectează bacteriile); – adenovirusurile (îmbolnăvesc căile respiratorii la om); – virusuri oncogene (virusul Papiloma).

RIBOVIRUSURI (au ARN):

Exemple: – virusul gripal; – HIV; – virusul turbării; – virusul poliomielitei; – virusul mozaicul tutunului.

7

Regnurile lumii vii

1. Regnul Monera cuprinde organisme procariote, unicelulare, fără nucleu şi individualizat = nucleoid (nu are membrană nucleară şi nucleoli).

a) eubacterii: – sunt: – solitare; – forme:

– hrănire:

– importanţă:

b) arhebacterii (bacterii străvechi) c) cianobacterii (algele albastre-verzi)

2. Regnul protista cuprinde: protozoarele;

algele unicelulare;

mixomicete + oomicete

(protiste cu caracter de fungi).

aerobe;

anaerobe.

coci (stafilococ) – sferice;

virgule = vibrion (vibrionul holerei);

bacili (bacilul Koch) – bastonaş;

spiril (spirală rigidă) sau spirochetă (spirală flexibilă);

autotrofă:

heterotrofă:

chimiosinteză;

fotosinteză;

parazit;

saprofită;

igienizare (cele saprofite);

fixatoare de azot.

fermentative (lactice, acetice);

8

– organisme EUCARIOTE;

– se deplasează cu ajutorul:

3. Regnul fungi

a) ciuperci: – miceliul = hife unicelulare sau cu numeroşi nuclei (hife pluricelulare); – perete celular conţine chitină; – hrănire heterotrofă: – produc boli = MICOZE (speciile parazite) – înmulţire:

ASCOMICETE:

drojdia de bere;

drojdia de vin;

mucegaiul verde-albăstrui;

Candida.

BAZIDIOMICETE (ciuperci parazite):

rugina grâului;

tăciunele porumbului;

tăciunele grâului.

CIUPERCI CU PĂLĂRIE:

comestibile: ghebele, hribul, gălbiori, ciuperca de câmp sau de bălegar;

otrăvitoare: muscariţa, buretele ucigaş.

cililor (parameciul);

pseudopodelor (amiba).

flagelilor (Euglena);

asexuată:

sexuată: contopirea gameţilor.

contopirea celulelor corpului;

prin spori (endospori sau exospori);

prin înmugurire (drojdiile);

prin fragmente de micelii;

parazită;

saprofită;

9

b) licheni = structuri formate dintr-o algă verde şi o ciupercă:

mătreaţa bradului;

lichenul renului;

lichenul galben.

4. Regnul plante cuprinde:

A. PLANTE AVASCULARE (fără vase conducătoare) a) ficophita (algele) – corpul lor = TAL

– alge verzi: mătasea broaştei, salata de mare; – alge roşii; – alge brune; – alge aurii. b) muşchii sunt talofite evoluate, cu tal alcătuit din: – muşchii hepatici; – muşchiul de turbă; – muşchiul de pământ.

B. PLANTE VASCULARE (cu vase conducătoare) a) ferigi (pteridofite) – au vase lemnoase = traheide: – feriguţa dulce; – feriga comună; – coada-calului. b) spermatofite (plante cu flori şi seminţe) I. gimnosperme = conifere – bradul alb;

– molid; – pin; – larice/zadă (frunze căzătoare);

rizoizi;

frunzişoare;

tulpiniţă ;

florile = conuri; nu au ovulele închise în ovar;

au vase lemnoase = traheide;

10

– tisă; – jneapăn; – ienupăr; – chiparos; – arborele mamut (Sequoia).

II. Angiosperme:

au vase lemnoase = trahee

florile au ovulele închise în ovar, deci seminţele închise în fruct.

1. dicotiledonate (embrionul are două cotiledoane). De exemplu, măceş, frag, căpşun, zmeur, măr, păr, fasole, soia, lucernă, păpădie, floarea-soarelui, stejar, fag, castan, mimoza, alune de pământ, sfecla de zahăr, spanac, lobodă, morcov, cartof, salată, varză. 2. monocotiledonate (embrionul are un singur cotiledon). De exemplu, cereale (orz, grâu, porumb, orez, ovăz, secară), stuf, trestie de zahăr, bambus, ghiocel, narcisă, lalea, ceapă, usturoi, crin, zambilă, lăcrămioară, stânjenel, gladiolă, şofran, papirus, pipirig, rogoz.

5. Regnul Animal:

A. Animale didermice (ectoderm + endoderm)

SPONGIERI:

– buretele de baie; – coşuleţul Venerei.

CELENTERATE (CNIDARIA)

– hidra de apă dulce; – meduza; – actinia; – coralii.

B. Animale tridermice (ectoderm + endoderm + mezoderm) I. nevertebrate II. cordate

11

1. VIERMI

NEVERTEBRATE

LAŢI (platelminţi)

– viermele de gălbează (TREMATODE); – tenia (CESTODE).

CILINDRICI (nematelminţi)

– trichina; – limbricul; – oxiurul.

– râma (oligochete); – lipitoarea (hirudinee).

INELAŢI (anelide)

3. ARTROPODE

ARAHNIDE

– păianjen; – scorpion; – căpuşă; – sarcoptul râiei.

CRUSTACEE

– rac; – homar; – crevete; – langustă; – crab; – purice de apă.

– muscă; – albină; – fluturele alb al verzei.

INSECTE

2. MOLUŞTE

GASTEROPODE

– melcul de livadă; – melci acvatici (Limnea, Planorbis).

LAMELIBRANHIATE

– scoici; – stridii; – midii.

CEFALOPODE

– sepie; – caracatiţă; – nautil.

12

1. PEŞTI

osoşi-cartilaginoşi

– cegă, morun, nisetru, păstrugă (au icre negre);

osoşi

– somn, şalău, biban, caras, scrumbie, păstrăv.

– rechin

cartilaginoşi

2. AMFIBIENI

anure – broasca

– triton – salamandră

urodele

– sunt poichiloterme (au temperatura corpului variabilă).

3. REPTILE

a. ofidieni: de exemplu, şerpi; b. lacertilieni: de exemplu, şopârle; c. chelonieni: broaşte ţestoase; d. crocodilieni: aligatori, crocodili.

4. PĂSĂRI

ACARENATE

de exemplu, struţ, kiwi, pinguin.

CARENATE

de exemplu, porumbel, ciocănitoare, găină, barză, raţă, gâscă, uliu, şoim, bufniţă, cucuvea.

5. MAMIFERE

INFERIOARE

de exemplu, ornitorinc, cangur, echidna.

SUPERIOARE (PLACENTARE)

de exemplu: – cârtiţă, arici; – girafă, zebră; – lup, râs, leu; – vacă, oaie; – porc, urs; – liliac; – focă, morsă (pinipede);– balenă, delfin (cetacee); – elefant (proboscidieni); – maimuţă, om (primate).

– sunt homeoterme.

CORTDATE (VERTEBRATE)

13

CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ROMÂNIA

ANIMALE OCROTITE DE LEGE

– lostriţa; – broasca de mlaştină, broasca ţestoasă de uscat, şarpele de nisip, pelicanul comun, pelicanul creţ, lopătarul, lebăda de iarnă, călifarul alb, dropia, corbul, cocorul mare, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, acvila de munte, bufniţa, şoimul călător; – capra neagră, râsul.

PLANTE OCROTITE DE LEGE

– floarea de colţ, sângele voinicului, iedera albă; – papucul doamnei, laleaua pestriţă, floarea de lotus, nufărul alb, brânduşa galbenă; – macul de munte, bujorul românesc; – iasomia, liliacul transilvănean; – jneapănul, alunul turcesc, laricea, tisa.

14

CELULA – unitatea structurală, funcțională şi genetică a organismului.

Exemple: – arhebacterii; – cianobacterii; – eubacterii.

CELULA PROCARIOTĂ

PK

înmulţire

alcătuire

– diviziune directă = sciziparitate

1. perete celular

– rigid, lipoproteic; – conţine mureină; – acoperit cu o teacă gelatinoasă polizaharidică = glicocalix.

2. membrana celulară

– lipoproteică; – prezintă o imaginare = mezom cu rol în respiraţia celulară.

3. citoplasma

– gel fluid; – fără citoschelet; – conţine ribozomi; – la algele albastre-verzi există vezicu-le cu membrană tilacoidală pe care se află pigmenţii:

clorofilieni (a şi b); proteici: – ficocianina (albastru); – ficoeritrina (roşu).

4. nucleoidul

– nu are membrană nucleară şi nucleoli; – reprezentat de o moleculă de ADN circular = cromozom bacterian; – plasmid = fragment de ADN circular.

15

Alcătuirea celulei:

– învelişuri celulare:

– citoplasmă:

– nucleu;

– organite celulare (citoplasmatice):

MEMBRANĂ CELULARĂ = PLASMALEMA Alcătuire:

– fosfolipide – strat – proteinele

CELULA EUCARIOTĂ EK

fungală vegetală animală

perete celular;

membrană celulară;

citoschelet;

hialoplasmă;

a) cu membrană dublă:

c) fără membrană:

b) cu membrană simplă:

mitocondrii;

plastide;

lizozomi;

dictizomi;

reticul endoplasmatic;

vacuole;

cili;

centrozomi;

ribozomi;

flageli;

intern extern structura mozaicului fluid

16

Rol: – delimitează celula; – dă forma celulei; – asigură schimbul de materie şi energie dintre celule şi mediu.

PERETELE CELULAR – alcătuire:

substanţe pectice; lipide;

celuloză la plante;

chitină la ciuperci;

săruri minerale; lignina.

ORGANITE FĂRĂ MEMBRANĂ

RIBOZOMI CENTROZOM CILI ŞI FLAGELI

– granule dispersate în hialoplasmă; – conţin ARN şi proteine ! ROL: – în sinteza proteinelor.

– specific animalelor şi protozoarelor; – apare la unele alge, ciuperci inferioare, plante. STRUCTURĂ: 2 corpusculi perpendiculari numiţi centrioli. Un centriol este alcătuit din 9 fibrile unite (o fibrilă conţine 3 microtubuli) ! ROL: – formarea fusului de diviziune – biogeneza microtubulilor – organizarea citoscheletului

– întâlniţi la organismele unicelulare, zoospori şi zoogameţi. STRUCTURĂ: 2 perechi de microtubuli centrali + 9 perechi de microtubuli aşezaţi periferic ! ROL: – locomotor

17

RETICUL ENDOPLASMATIC

ORGANITE CU MEMBRANĂ SIMPLĂ

– se întinde de la învelişul nuclear la membrana celulară (PLASMALEMĂ) STRUCTURĂ: vezicule aplatizate = cisterne + o reţea de tubuli Poate fi: – reticul endoplasmatic (endoplasmic) granular sau rugos (REG) – are ribozomi ataşaţi pe membrană

!ROL: în sinteza de proteine şi de citomembrane;

– reticul endoplasmatic neted (REN) !ROL: – sinteza de lipide; – degradarea unor substanţe nocive; – transportul de substanţe.

!! REG din neuroni se numeşte = corpusculii MISSL sau corpi tigroizi

Aparatul Golgi

STRUCTURĂ: cisterne şi vezicule micro şi macro ce conţin proteine şi lipide produse în RE.

!ROL: – sinteza de membrane; – elaborarea de secreţii; – biogeneza peretelui celular (la plante şi la fungi); – biosinteza polizaharidelor.

totalitatea dictiozomilor

LIZOZOMI

– conţin enzime digestive (hidrolaze)

!ROL: – de nutriţie fagocitoză; – imunitate.

Predomină în: – leucocite; – osteoclaste.

VACUOLE

– membrana se numeşte tonoplast;– conţin suc vacuolar: substanţe organice şi substanţe minerale.

!ROL: – depozitarea apei, a unor ioni minerali; – păstrează homeostazia celulară.

18

ORGANITE CU MEMBRANĂ DUBLĂ MITOCONDRII

– sunt numeroase în celulele organismelor aerobe (oxibionte); – ansamblul lor = condriomul celular. Structură: a) învelişul mitocondrial conţine două membrane:

externă – netedă şi permeabilă; internă – se pliază şi formează numeroase cute = criste, pe care se află enzime oxido-reducătoare; este impermeabilă şi energizantă.

b) matrixul mitocondrial conţine substanţe organice şi minerale. Predomină:

– enzime; – ADN şi ARN; – ribozomi.

! ROL: 1) ereditatea extranucleară – datorită ARN mitocondrial (conţine gene transmisela descendenţi pe linie maternă) 2) respiraţia celulară Definiţie: Proces biologic complex în cadrul căruia sunt degradate substanţe organice până la substanţe minerale, cu eliberare de energie şi stocare în ATP

C6H10O6 + 6O2 6CO2 + 6H2O + 38 mol ATP (= 675 kcal)

PLASTIDE

a) leucoplaste

– sunt plastide incolore; – se află în endospermul seminal, în rădăcini şi tuberculi ! ROL – depozitarea substanţelor de rezervă:

– amidon – amiloplaste – uleiuri vegetale – oleioplaste – proteine – proteoplaste

b) cromoplaste

– conţin pigmenţi carotenoizi: xantofilă şi caroten ! ROL – colorează petalele unor flori şi unele fructe cărnoase

c) cloroplaste

– conţin pigmenţi: – clorofilieni (a + b); – proteici: – ficoeritrina;

– ficocianina. ! ROL – realizează fotosinteza Structură: 1) înveliş alcătuit din două membrane:

externă; internă;

2) stroma – substanţa fundamentală: enzime + ADN + ARN + ribozomi 3) Sistemul tilacoidal: tilacoide (vezicule aplatizate) suprapuse formând grane; ele conţin pigmenţi clorofilieni.

CO2 + H2O + săruri minerale lumină

C6H10O6 + O2

19

NUCLEUL

! ROL: – depozitează cea mai mare parte din informaţia genetică; – controlează transmiterea caracterelor ereditare; – coordonează procesele vitale, inclusiv diviziunea celulară. Majoritatea celulelor sunt uninucleate.

EXCEPŢII:

– hepatocitul celulă binucleată

– hematia adultă şi trombocitul celule anucleate

– fibra musculară striată polinucleate

FORMA NUCLEULUI: – sferică; – lobată.

POZIŢIE – central în celule tinere; – periferic în celule bătrâne.

STRUCTURĂ: 1) înveliş nuclear – format din două citomembrane care prezintă pori

nucleari; 2) nucleoplasma (carioplasma) alcătuită din:

– cariolimfă – 1-2 nucleoli (alcătuiţi din ADN, ARN, proteine, ribozomi) – cromonemata (fibre de cromatină) = ADN şi proteine bazice (histone).

O FIBRĂ DE CROMATINĂ = UN CROMOZOM = NUCLEOSOM (proteine histonice) înfăşurat în ADN.

20

DIVIZIUNEA CELULARĂ

MITOZA

IMPORTANŢĂ: – asigură creşterea şi dezvoltarea organismului; – înlocuieşte celulele uzate, vătămate sau moarte; – formează clone. FAZELE MITOZEI: 1) PROFAZA:

– cromozomii se condensează cromozomi bicromatidici;

– dezorganizarea nucleolilor şi a învelişului nuclear; – formarea fusului de diviziune.

2) METAFAZA: – cromozomii bicromatidici se scurtează şi se îngroaşă; – formează placa metafazică; – spre final, cromozomii devin monocromatidici.

3) ANAFAZA: – centromerul se rupe longitudinal; – cromozomii sunt monocromatidici;

G1 – etapa presintetică

MITOZA (celule somatice, diploide 2n)

S – etapa sintetică

G2 – etapa postsintetică

INTERFAZA cu etapele: (90% din ciclul celular):

DIVIZIUNEA PROPRIU-ZISĂ (10% din ciclul celular)

2n

2n2n

2n

2n2n

2n

MEIOZA (numai în celulele organelor reproducătoare)

n

n

n

n

n

n

2n

Etapa ecvaţională

Etapa reducţională

CICLUL CELULARcuprinde:

166

Cuprins

DIVERSITATEA LUMII VII ............................................................................ 5 REGNURILE LUMII VII .................................................................................. 7 EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII ....................................... 23 GENETICA UMANĂ ...................................................................................... 32 ŢESUTURI ....................................................................................................... 34

I. ŢESUTURI VEGETALE ......................................................................... 34 II. ŢESUTURI ANIMALE .......................................................................... 35

STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR .................................................................................. 38

I. FUNCŢII DE NUTRIŢIE .......................................................................... 38 FOTOSINTEZA ........................................................................................... 39 RESPIRAŢIA ............................................................................................... 45 EXCREŢIA ................................................................................................... 55 II. FUNCŢII DE RELAŢIE ......................................................................... 58 SISTEMUL NERVOS LA MAMIFERE ..................................................... 62 LOCOMOŢIA LA ANIMALE ................................................................... 68 SISTEMUL MUSCULAR ............................................................................ 69 III. FUNCŢIA DE REPRODUCERE ......................................................... 70

TESTE PROPUSE ............................................................................................ 75 REZOLVĂRI ................................................................................................. 146 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................ 165