bine ați venit În orașul istoric chișinău

32
BINE AȚI VENIT ÎN ORAȘUL ISTORIC CHIȘINĂU

Upload: ana-caruntu

Post on 10-Nov-2015

265 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Chisinaul ieri si azi

TRANSCRIPT

Bine ai venit n Chiinu

Bine ai venit n oraul istoric Chiinu

Biserica Sfinii mprai Constantin i Elena

Biserica buna vestire

Aleea Clasicilor

Bulevardul Grigore Vieru

Primria orauluiPerioada interbelic

Rusia arist

Strada n centrul oraului, str. Alexandru

Chisinul n 1889 i 2009

Arcul de triumf i Catedrala(perioada Interbelic)

Turnul de apa cu foisor de foc

instituie cultural-artistic de prim rang.

Scurt istoric al sectorului BotanicaSectorul Botanica, n perimetrul cruia este amplasat Aeroportul Internaional Chiinu, este cartea de vizit a oraului, ce-i deschide porile pentru lumea ntreag. Strzile i bulevardele largi, luminoase, cu aspect arhitectonic contemporan, cu elemente naionale tradiionale, fac din Botanica un sector distinct.Sectorul Botanica (fostul raion Sovietic) a fost format conform Ucazului nr. 1494-IX, din 23 martie 1977, al Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneti de legislaia a IX-a. Conform ucazului sus-numit, au fost stabilite i hotarele sectorului, care pe parcurs s-au modificat.Sectorul Botanica constituie o parte component a municipiului Chiinu, fiind amplasat n partea de sud-est a oraului i avnd o suprafa de 158,7 km2 i o populaie de circa 210 000. Densitatea populaiei urbane la 1 km2 constituie 4 430 de persoane.Iniial, frontierele sectorului au fost: de la hotarul oraului, din partea localitii Sngera, de-a lungul hotarului a luncii rului Bc, pn la pasajul Munceti; de la pasajul Munceti, de-a lungul cii ferate, pn la stradela Gagarin; pe partea cu numere impare a strzii Melestiu, str. Melestiu, 20, 24, pn la intersecia cu viaductul; de-a lungul viaductului, pn la intersecia cu str. Malina Mare; de-a lungul strzii Malina Mare, pn la intersecia cu str. Ungureanu; pe partea cu numere pare a strzii Urgureanu, pn la intersecia cu str. Grenoble; pe partea cu numere impare a strzii Grenoble, pn la intersecia str. Bcioii Noi; de-a lungul strzii Bcioii Noi, pn la bulevardul Dacia, cu suburbiile Aeroport i Galata.

Toponimicul Botanica s-a afirmat datorit influenei colii de Horticultur, fundat la 1842. Pe parcursul existenei sale, coala de Horticultur a cunoscut multiple modificri i reorganizri, pstrndu-i, n fond, specializarea. n perioada postbelic (1965), coala de Viticultur i Vinificaie din Chiinu este reformat n sovhoz tehnicum, care a fost transferat, n 1966, la Stuceni. n prezent se numete Colegiul Naional de Viticultur i Vinificaie din Chiinu. Cldirile colii de Viticultur i Vinificaie (construite n anii 1890-1891), aflate la intersecia strzilor Sarmizegetusa i Botanica Veche, prezint interes istoric i cu certitudine, merit s fie luate sub protecia statului. Sin 1966, n cldirile fostei coli de Viticultur i Vinificaie este situat Colegiul Republican de Informatic.Anume datorit colii de Horticultur, terenurile pustii din mprejurimile Chiinului (Malina Mare, Malina Mic, Sfnta Vinere, Valea Crucii, epte Ani, Sprncinoaia, propriu-zisa Botanic de azi .a) au fost mpnzite n scurt timp cu plantaii de pomi i arbuti fructiferi, de arbori decorativi, vi de vie, tutun, toate schimbnd radical aspectul de odinioar al localitii.De asemenea, tot datorit colii de Horticultur a fost nfiinat n Basarabia primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri gradina englez. Locuitorii din preajm i spuneau gradina botanic (probabil, pentru c era mai uor de reinut i de pronunat). Aceast gradina englez (parcul botanic al colii) este considerat prototipul multor parcuri i grdini publice, aprute ulterior pe lng numeroase conacuri boiereti. Iat de pe ce timpuri i de unde se trage numele fostei suburbii a Chiinului Botanica.Actualmente, rmiele fostului parc dendrologic pot fi ntlnite n vecintatea imediat a Colegiului Republica de Informatic i a Colegiului de Transport.Denumirea Botanica a prins rdcini n uzul curent al populaiei i, atunci cnd s-a renunat la fosta mprire administrativ teritorial, sectorul a primit denumirea veche, istoric Botanica.numit dl Vladimir Gurienco.