Biletul nr 11. Doua def ale culturii (+ autori) pag. 20-21E.Shein defineste cultura drept modalitatea prin care un grup de persoane (o organizatie, o natiune) rezolva problemele diverse cu care se confrunta in mod obisnuit sau in situatii limita.W.Whitely si G. England inteleg prin cultura un determinant al comportamentului uman, deci un instrument essential ptr. intelegerea proceselor de management derulate in cadrul organizatiei. 2. Structura clasica a unui mare grup economic japonez: pag 218 grupul propriu-zis- alcatuit din companii specializate, rezultate din divizarea holdingului; companiile associate grupului- autonome fata de grup d.p.d.v. economic si juridic, totusi stabilesc legaturi special cu grupul, fiind ajutate in caz de dificultate subanteprenorii grupului- au fost create zeci de mii de intreprinderi mici si mijlocii ptr. activitati, produse, servicii, piese, subansamble de care grupul are nevoie companiile cliente ale bancii grupului- furnizori sau client care intra in relatii special cu banca grupului ptr realizarea intereselor comune ale acestora banca grupului- asigura resursele financiare ale firmelor din grup compania comerciala generala- prin intermediul careia se realizeaza cea mai mare parte a activitatilor comerciale

Biletul nr.2. 1. Dialogul culturilor: pag 24 Dialogul dintre culture a fost marcat dupa incheierea celui de al II- lea Razboi Mondial, de 4 etape fundamentale care au provocat schimbari majore in viata economica si sociala: cultura si cunoasterea (1950-1960) in aceasta perioada Europa a fost preocupata de reconstructia sociala, obiectivul major al culturii si educatiei fiind promovarea pacii prin intermediul unei bune cunoasteri ale cauzelor razboiului cu scopul de a nu repeat aceasta ,,greseala istorica cultura si politica (1961-1970)- a inceput procesul promovarii noilor state devenite independente, urmat de recunoasterea acestora pe plan international, erau invocate elementele care defineau ,,indentitatea nationala. cultura si dezvoltare (1971-1980)- a marcat o puternica dezvoltare economica si sociala a fiecarui stat prin intermediul unor modalitati proprii, adaptate specificului cultural, fapt posibil prin sprijinul fin acordat de tarile dezvoltate cultura si democratie (1981-prezent) tensiunile generate de tarile in curs de dezvoltare precul si tensiunile sociale au creat nevoia stabilirii unor conventii international care sa militeze pt promovarea valorilor democratiei accentuand nevoia evidenta de toleranta atat intre societati cat si in interiorul acestora

2. Opiuni strategice preferate de proprietarii de firme din Statele Unite ale Americii: pag 254 alegerea ca forma de constituire, a firmei cu unic propietar specifica intreprinderilor mici si mijlocii acordarea unui accent deosebit intelectualizarii posturilor si functiilor, precum si informatizarii ansamblului de activitati specifice organizatiilor robotizarea accentuata a activitatilor, mai ales a celor de executie amplasarea organizatiilor in zonele adiacente celor rezidentiale, in afara oraselor sau chiar in mediul rural

3. Studiu de caz : Firmele mici i mijlocii n economia Japoniei

Biletul nr.3.

1. Caracteristici ale culturii: pag 25 cultura este un fenomen intelectual colectiv- reflecta modul specific de existent a grupurilor umane, comunitati, natiuni are caracter dobandit- se dobandeste prin educatie si caracterizeaza omul ca fiinta sociala are caracter colectiv are caracte simbolic- reflecta raporturile interumane si relatiile dintre natura si societate are caracter structurat- structura specifica bazata pe un model are caracter de durata- pe fondul unor acumulari treptate, ceea ce creaza persistent are caracter dinamic- evoluand, adaptandu-se gradual si continuu in ciuda unor forte care se opun schimbarii2. Tipuri de structuri organizatorice folosite in organizaiile din state membre ale UE pag 169 Structura de tip functional simpla- se caract. prin existenta unor subdiviziuni organizatorice axate pe functiunile organizatiei, compuse di directori specializati, subordonati dir. general Structura de tip functional compusa- dir gen are in subordine atat subdiviziuni oraganizatorice axate pe functiuni dar si unele unitati de productie Structura de tip functional complexa- membrii directoratului isi impart in mod egal responsabilitatile de natura operational structura de tip divisional- aceste structure folosesc in sediul central mai multe persoane care realizeaza mai multe functiuni decat la niv diviziilor structura de tip holding simplu- holdingul asigura descentralizarea in plan decisional, in mijloace de coordonare specifice fiecarui nivel ierarhic. holdingul simplu are un sediu social in care lucreaza un nr mic de pers, acestea coordonand filialele. structura de tip holding complex- ptr unele domenii de activitate sau produse se organizeaza divizii, in cadrul carora se constituie filiale3. Cred c perspective ale culturii evreieti i ale managementului evreiesc