Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiSILUANA, MONAHIA

Doamne, unde-i rana? / Monahia Siluana Vlad ; tipdritdcu binecuvAntarea fnaltpreasfinlitului Teofan MitropolitulMoldovei gi Bucovinei. - Iagi : Doxologia,2017

ISBN 978-606-666-634-3

28

@ Editura DOXOLOGIArSBN: 978-60 6-656-634-3

IVlonahia Siluana Vlad

DOAMNE, UNDE-I RANIA?

Tipdritd cu binecuvdntareainaltpreasfintitului

TEOFAFI

Mitropolitul Moldovei i;i Bucovinei

Eclitura DOXOLOGIA2017

CUPRINS

Rugdciunea ne invafd .................7

fntrebdri qi rdspunsuri ............. .............'..51

Suferinfele sufletului in relaliiCuahnt la Adunarea Eparhiald '.'.............93

Sdnitate, boald, vindecare gi

mAntuire prin Iisus Hristos ...129^Lintrebdii qi rdspunsuri ............. ..'...........163

nucAcruNnA tIB INVaTA

Conferinla preo{eascddin Germ.ania, Niirnberg, 201'2

IPS Serafim:

Hristos a inviat!Preasfinlia voastrd, preacuviogi 9i cucernici pdrin{i,

cuvioase mdicu[e gi iubili credincioqi, sunt de-a dreptulfericit, pot si spuru ci in seara aceasta avem in mijloculnostru pe cuvioasa Mdicufd Siluana Vlad, de la mAnis-tirea,,sfAntul Siluan' din Iagi. O mdicula aqa cum am sPus

gi la sfArgitul Tainei SfAntului Maslu, arhicunoscuti inRomAnia pentru lucrarea duhovniceascd cu totul excep-

lionald pe care o face in rAndul copiilor 9i tinerilor care

suferd sau au suferit diferite traume, mai cu seamd infamilie.

$tim cu tolii ci societatea in care trdim este o socie-

tate care, din punct de vedere moral, de multl vreme a

explodat, nu mai are repere sigure de orientare qi foarte

mutta lume, qi-n primul rAnd tinerii qi copiii care provindin familii dezorganizate sau mai pufin credincioase,

suferi enorm din cauza pdcatului care s-a generalizat as-

tdzi Ei de care sigur cd suferim cu tofii' Pentru c5, aqa cum

ne va spune maica, gi aqa cumne spun Pirinlii Bisericii,

fiecare om suferi nu numai pentru pdcatele sale personale,

8 Monahia Siluana Vlad

ci suferd gi pentru pdcatele semenilor sei, in primuJ rAndale celor din familie, ale neamului siu. Apoi gi pentruale societ5lii intregi, pentru ci umanitatea forme azd ounitate strucfurald ontologicd profundd de care noi nusuntem poate conEtienfi, dar ale cdrei repercusiuni po-zitive sau negative le triim cu tofii. Si, nu este ugor pen-tru noi, oamenii Bisericii in primul rAnd, sd ne ddm seamagi sd putem rispunde acestor cazuri care se inmullesc,devin nenumirate. Nu ne este uqor sd rdspundem in fie-care caz cu lumina care ne vine de la Duhul SfAnt.

$tim ci Biserica lucreaz|prin harul lui Dumnezeu,Ei oamenii sunt conqtienli de aceasta, sunt congtienfi cd,apelAnd la un slujitor al Bisericii, la un om al Bisericii, eiprimesc din partea lui ajutorui lui Dumnezert, cate se des-coperd si lucreazi prin slujitorii Bisericii.

Sigur, harul lui Dumnezeu lucreazd in gi prin fiecareom gi ne putem folosi de el. Dar acest har lucreazdmaicu seamd atunci cAnd ne consultim unii cu al1ii, ne sfd-tuim unii pe allii in duhul lui Dumnezeu, deci in smerenie,in evlavie, cu credinta cd Dumnezeu ne rdspunde afuncicAnd qtim sd ne smerim, cAnd qtim si ne facem mici, c6nds,tim sd cerem ajutorul semenilor noqtri, dar mai cu seamdajutorul slujitorilor Bisericii.

Revenind la condiliile lumii de astdzi, mdrturisim cdnu este ugor/ chiar pentru noi, slujitorii SfAntului Altar,si rispundem acestor intrebdri pe care ni le pun oameniigi mai cu seami sd-i ajutdm cu sfatul, cu cuvAnful nostru,cu infelepciunea care trebuie si ne vind de la Duhul SfAnt.Ci dacX nu suntem luminafi gi intdrifi de Duhul Sfdnt,ne vom cobori la nivelul nafural la care se afli, sd zicemaqa, cei mai mulfi dintre psihologii de astdzi sau doctoriicare trateazd,bolnav| dar care nu se raporteazd deloc

Doamne, unde-i rana? I

la Dumnezeu. Sigur cd Dumnezeu lucreazd qi prin aceg-

tia, pAni la urmi, cd Dumnezeu n-are limite in lucrareaSa, dar, totugi, Dumnezeu lucreazd mai mult acolo undeomul crede in ajutorul lui Dumnezeu, se deschide ca sdprimeascd ajutorul lui Dumnezeu, venit din partea sluji-torilor Bisericii, venit din partea semenilor sdi, oamenitotuqi credinciogi.

Toate lucrurile acestea ni le va pteciza, ni le va spu-ne in seara aceasta, mAine Ei in zilele in care urmeazdsX fie cu noi, Maica Siluana, Ei eu ag provoca-o si incea-pd, spunAndu-ne cum crede ci putem noi, cregtinii deastdzi, noi, ortodocgii, mai cu seami, s[ rispundem celorcare nu sunt credinciogi sau sunt mai pufin credinciogi,celor care se smintesc de suferinfa care existi ir:r lume, deatAta suferinfd care este in lume, qi mai cu seamd de sufe-rin{a pe care o au copiii nevinovali, tinerii, care incd n-auajuns sX sivArgeascd ei inEigi pdcate mari personale, darcare trdiesc dramele acestea pe care le qtim, in parte celpu,ill, pe care le gtie maica mai cu seamd, pentru ci ea areo legdturd directd, permanenta de ani gi poate zeci de anide zile cu astfel de situafii. Ce rdspundem noi sau carear fi rdspunsul duho'ynicesc, bineinfeles, al nostru al creg-tinilor, al ortodocqilor, in fafa suferinfei lumii de astdzi,dar gi in fa{a suferinfei fiecdruia dintre noi, pentru cd qinoi suferim, gi noi avem neputinfe, traume, p5cate, pa-timi, care se luptd cu noi si de care suntem parcd in-ldnfuifi gi din care nu putem si iegim ugor, nu ne putemelibera.

D4 qtim gi m6rturisim ci existd o lume nevdzutd bund,lumea energiilor divine care umplu universul gi umpluumanitatea, lumea duhurilor bune... Stim cd totul existiprin harul lui Dumnezeu. Dacd Dumnezeu gi-ar retrage

10 Monahia Siluana Vlad

harul Siq n-ar mai exista nimic. Tot ce existd, existd prinharuf puterea, sustinerea care vin de la Dumn"t"u.bur,in acelasi timp, vedem cd aceasti lume in care trdim esteo lume profund cdzutd, o lume in care lucreazdparcd gimai mult, gi mai evident, puterile celui rdu. $i-atunciomul se intreabd: pdi, cum e posibil ca Dumnezeu, Careeste bun, milostiv, iertdtor, sd ingdduie ca puterile celuirdu sd covArgeascd sau sd biruie puterile Sale, energiiledumnezeiegti care, cum zic, ne ocrotesc, umplu lumeagi creafia lui Dumnezeu?

Eu am stat de vorbd cu Maica Siluana in mai multerAnduri, nu numai zilele acestea de cAnd este cu noi -pentru cd eu o cunosc de foarte mulfi ani-, gi vd mirfu-risesc foarte sincer cd am primit niqte rdspunsuri sauvdd in.cuvintele maicii cea mai autenticd expresie a luiDumnezeu, a cuvAntului lui Dumnezeu, Care vorbegteprin oameni.

De multe ori noi, cei care am sfudiat Teologia, rXmA-nem in abstract... Maica n-a studiat Teologia qi foartebine ci n-a studiat-o! Maica a fdcut Biologie, a fdcut Filo-sofie, e licenfiati in filosofie... Noi am studiat Teologia -qi bine am fdcut!- si vedem cd de multe ori ne deformeazipe noi care am studiat-o, pentru cd teologia de gcoali,teologia academicd este abstractd, este o gtiinfd despreDumnezeu, despre adevirul lui Dumnezeu, dar e o gtiinfdin sine, gi tu, daci intri in aceastd gtiin{d despreDumnezeu,fird sd gi trdiegti in adevdrul lui Dumn ezerj, ci doar ilexplorezi prin mintea ta, prin judecata ta, prin ceea cecitegti, atunci teologia noastrd se cantoneazd, rdmAne lanivelul minfii, la nivelul capului. inlelege{i? $i-atuncisuntem plini de cunogtinle teoiogice, cunoastem toatedogmele Bisericii, tot adevXrul Bisericii, totul, totul stim

Doamne, unde-i rana? 11

;i vorbim ca niqte arhangheli qi se-ntAmplX ca de foarternulte ori sd fim goi de Dumnezeu, rra-L avem pe Dum-nczeu in noi cum 1l au nigte oameni simpli .ir" r,-u.,('e-avem noi in capul nostru, qi foarte bine cd n-au, darr,i Il trdiesc pe Dumnezeu in modul cel mai simplu, inrnodul cel mai autentic, in mod direct, spontan. Vedefi,irr mod spontan! in fond, Acesta este Dumnezeu! Dumne-zcu nu-I Dumnezeul construcliilor noastre teologice,al sistemelor noastre, ci este Dumnezeul Cel Viu, esteI)umnezeul-Persoani, Care intrd in contact cu cei carestrigi la El in mod sincer, smerit si constant - poate cdtrebuie si fii constant in strigdtul tiu, nu o datd strigi laI)umnezeu qi-apoi ai uitat, cAnd vezi ci 1i se pare cd nu[i-a rispuns Dumnezeu.

Acum, si nu credem ci invdf5tura despre Dumnezeurru e de folos. Un mare teolog, Vladimir Lossky * mareteolog, poate unul dintre cei mai mari teologi ai secolu-lui XX - spunea cd in gcolile teologice se folosesc siste-mele teologice pentru ca si se poat[ transmite credinfa.Credinfa cregtini, deci, nu este o credinfd care nu poatefi exprimatd. Bineinfeles cd poate fi exprimati qi trebuiesd fie exprimati. Dar lai:rceput cregtinii nu aveau sisteme.Cregtinii trdiau credinfa, Il ldudau pe Dumnezeu, se ru-gau, se iubeau, formau o unitate si n-aveau nevoie sd-giexprime qi ei credinla cum Ei-o exprimau pdgAnii. DarcAnd credinfa creqtini s-a aflat in fala lumii pdgAne, careavea niqte sisteme filosofice foarte dezvoltate gi pigAniise liudau cu sistemele lor filosofice - mai cu seamd insecolele III-ry -, Pirinlii Bisericii au trebuit sd rdspun-di provocdrilor eretice cu un rdspuns oarecum la ni-velul lor. Era vremea ereziilor, a abaterilor de la cre-dinfa fundamentald. Atunci Pdrinfii, mai cu seamd primii

t2 Monahia Siluana Vlad

apologeti ai Bisericii au fost aceia care au respuns pdgA-nilor. Atunci gi cregtinii au inceput sd-gi exprime cre-dinfa lor in sisteme. Un sfAnt din secolul IV SfAntulIlarie de Poitiers, spunea: Pdrinfii noqtri s-su adunat tn Si-

noade qi au exprimat credinla noastrd cregtind nu de dragulde a o exprima doar, ci din cauza ereziilor, a abaterilor de la

credinld cu scopul de a delimita credinla de erezie. Dar, spu-nea eI mai dEarte, credinla ne-a fost datd s-o trdim, nu sd filo-sofdrn despre ea, nu s-o exprimdm in fel gi chip.

Cred cd aici este problema noastrd, a celor care stu-diem Teologia ca sistem, aici cddem adesea in cap-cand in predicile noastre, cAnd ne ldsdm purtafi - oa-recum fdrd sd'vrem, fdrd sd ne gAndim - de o retoricdintelectualistd, de o predicd iogicd, gi cam zburdm pedeasupra capetelor oamenilor, in loc ca predica noas-trd si fie simpli, simplX precum cuvAntul mamei adre-sat copilului, ca si fie infeleasX Ei sd exprime in pri-mul rAnd o trdire a mea, o experienld a mea proprie cuDumnezeu.

Aqa cd eu, cum am zis, o fericesc pe mdicufa ci n-afdcut Teologia! $i vd invit s-o ascultim pe maica Ei siinvdfdm, noi, teologii, de la ea, care n-a ficut Teologia!

$i o sd vedefi cd o sd avem de invdlat din gura ei!Ab gi Vladimir Lossky, cd nu am terminat idee4 spu-

nea aga: da, aaem neaoie de un sistem teologic, de metode teo-

logice atunci cilnd suntemin gcoald,la Seminar,la Facultatea

de Teologie, dar, zice, ntenlie, cum {i-ai construit sistemul,sd-l qi dinamitezi, sd-l distrugi. Atenfie: construiesti siste-mul, il distrugi, construiegti, il distrugi, ca sd nu crezi cd

Dumnezeu incape in sistemul tdu. Extraordinar! Sd nucrezi cd Dumnezeu incape in metodele tale, in sisternultdu, in judecdlile tale... Nu, Dumnezeu este dincolo de orice

Doamne, unde-i rana?

cuvAnt, de orice sistem, de orice logicd, de orice... Dum-nezeu este Dincolo! $i de aceea a spus el: ai nevoie deun sistem, deci trebuie sd invi{dm dupi un sistem, decinu-i gregit cd invifdm dupd un sistem. Numai ci noi nugtim sd dinamitim sistemul dsta, nu gtim sd-lgi distru-gem. Am invdlat, avem cunogtinfe despre Dumnezeu -foarte bine! sunt necesare, sunt utile -, dar dupi aceea tre-buie si venim cu dinamita gi sd ddrAm5m tot ceea ce nise pare noud cd am construit, ci Il vedem pe Dumnezeuaga... ci eu sunt teolog qi cicd sunt doctor in Teologie gi ce

mai sunt eu, gi-aga mai departe. Nu inseamnd nimic cd

eu sunt teolog gi doctor in Teologie dacd eu nu-L trdiescpe Dumnezeu cum Il trdiegte un om... ultimul om, cd nuqtie nimic despre Dumnezeu teoretic, dar care-L simtepe Dumnezeu. Aga a zis Vladimir Lossky: fi-ai ficut sis-temul, ai nevoie de sistem, nu suntem impotriva trans-miterii cunogtinlelor teologice in Ecoli gi-aga mai departe,dar pericolul este si te inchizi in sistem qi sd crezi cd...

sd te umfli tu-n pene, cum zice vorba, cd cine egti tu, c-aistudiat, c-ai fdcut, ci gtii teologie, gi cu asta !i se pare cd

ai drepturi mai multe sau mai gtiu eu ce se-ntAmpld.Nu-i deloc adevdrat.

Deci, mdicu!5, avefi cuvAntul. Dumnezeu sd vd dea,

cum zice psalmistul, cuvAnt cu putere multi!

Maica Siluana:Deziegafi-mi inainte sd incep! Dezlegafi-mi de slava

degartd, cd ce mi-afi ficut acum!... Sdraca de mine...Pdi... inaltpreasfinfitui are dreptate. Degi n-am fdcut

Iracultatea de Teologie, md pricep la teologie. E uimitor!

13

Monahia Siluana VIad

Am plecat de-acasd de c6nd eram copil, ffezAnd cd dacdam sA fiu,,deEteapt6" gi am sd Etiu multe, n-o se trdiescviala nefericitd a pirinlilor mei si a celor din jurul lor.Acolo, oamenii aceia deosebili aveau un talent specialde a deveni nefericifi. Orice-ai fi fdcut, pAnd la urmd setermina prost! $i mai aveau qi o filosofie cumplitd - ziceau:,,rdu cu rdu, dar mai rdu fdrd rdu"! Pe mine acest cu-v6nt m-a incdrcat cu urd impotriva r5ului qi-am zis: ,,Nici-odatd n-am sd cred si n-am sd zic asta! Nu poate fi niciun bine cu rdul. Rdul e rdu, nu este bun!"

Dupd ani mulli de,,degteptdciune" dobdnditi prininvifdturd gi gtiinfd, dupi implinirea tuturor dorinfelorcare mi interesau pe mine, nu numai cd nu am ajuns feri-cirea cdutatS" ci nefericirea mea cregtea tot mai mult. Adicimogtenirea mea de acasd, acel ,,da{' de a fi nefericit, ro-dea cu un spor uluitor! $i asta a durat pAnd am ajuns,cumv4la capdtul puterilor minfii mele. Aici, mintea meanu mai infelegea nimic si nu mai reugea decAt sd se in-trebe, si intrebe: ,,cum e posibil?!" . ,,Crrrm e posibil?!",era intrebarea cu care mi ndscusem, cu care crescusem.O puneam tot timpul cAnd eram copil: ,,Cum e posibilsd mAncdm lucruri atAt de bune - mi iertafi, cd qtifi qi dinalte conferin{e - gi sd scoatem un rezultat atAt de urAtmirositor gi neplicut, indiferent ce am mdnca?!";,,Cume posibil sd triim ca sd facem lucrul dsta?!". Omul, pen-tru mine, pdrea a fi doar o ,,fabricd" de transformat m6n-carea buni in ceva foarte neplicuf ca pe urmi sd se trans-forme gi pe sine, in intregime, in ceva la fel de nepldcutca rezultatul mAncdrii (cadavrul). Era cumplit! Tot restulpdlea. in faga acestei realitdli, restul pdlei. pdlea! D4 eadevdrat ci acum ne jucim, acurn ludm premii, acum sun-tem l5udafi sau aplauda{i... da, da... gi?! Ce ne agteaptd

Doantne, unde-i rana?

dincolo de toate astea? Voiam sd infeleg cum e posibil gi

speram c4 plecAnd de acasi, voi gdsi ceva'care sd meriteaceastd cumplitd existenfd. $i invdlam, si intrebam, gistudiam numai gi numai ca sd gtiu ,pLtm e posibil? ".Darn-am reugit decAt sd obosesc mereu mai mult. Intre timp,tot cdutAnd, ajunsesem sd infeleg cd existd Dumnezeu, sisi cred ci Dumnezeu este iubire, cd este frumusefe. irrt"-legeam, dar nu-mi ajungea. Simfeam o ciudatd nevoiesd mi inchin Lui. Aveam nevoie sd md inchin in fafa luiDumnezeu. $i nu gtiam cum, pentru cd aveam convin-gerea cd nu te pofi inchina, in sensul profund al cuvAn-tului, in credinfa pdrinfilor mei. N-ai cum- credeam eu -,si te inchini in hdrmilaia dintr-o bisericd in care oameniimerg ca si-gi rezolve problemele gi dorinfele legate decele ce trec. Sau, chiar dacd se gAndesc la,,viafa de Din-colo", ii preocupd si-gi ,,arxyeze un loc in Rai" aqa cumse preocupd sd-gi cumpere un ,,loc de veci" bun intr-uncimitir! Nu infelegeam ce se intAmpld acolo... $i chiardacd erau prezente doar gapte bdbufe, ele fdceau o hdr-mdlaie cdt70 de persoane agitate...

Dar, la un moment dat, cAnd am obosit de moarte- cum se spune - sd md intreb ,,Cum e posibil" qi si mdstriduiesc sd infeleg, a ieEit din inima mea, ca o rug5-ciune: ,,Doamne, nu mai vreau sd ?nfeleg nimic! Vreau sd'fe cunosc gi sd Te iubesc!". Am zis asta in acea marecleznddejde, fdrd, sd agtept ceva anume. Dar am primitin inima mea rdspunsul: ,,Bine!" insolit de o mare Ei cutotul noui pace.

Nu mult dupd aceea, a murit o foarte bund prie-tcni a mea, un mare dar al lui Dumnezeu pentru mi-ne: scriitoarea Alice Botez. Ea era credincioasd gi a

trebuit si-i facem inmormAntarea cregtineqte. $i aEa,

15

16 Monahia Siluana \lad

am participat, pentru prima datd din copilirie, la o sluj-bd ortodoxd. E drept cd mai fusesem cu diferite ocazliladiferite slujbe, dar nu participasem in nici un fel la ele,fiind prea plind de sentimentele gi simfdmintele mele,care erau doar ale mele. Atunci, la inmormAntarea Ali-cei, am auzit cilntdrile Ei cuvintele slujbei inmormAntdriigi am incremenit. Mintea mi s-a oprit intr-o uimire plindde m6ngAiere gi, fdrd cuvinte, a spus:,,Asta-I Dumnezeu!Pe El L-am cdutat!". Un Dumnezeu Care iubeEte aceastdstriciciune. Un Dumnezeu care coboard cu iubirea LuipAnd la ce este mai stricat in mine, pAnd la ce esteimpulit in mine! Si mai auzeam cX eu, omul, ,,degi portrdnile picatului" continui si fiu,,chipui Slavei Sale,,!Atunci am zis: ,,LLlte, Asta e Dumnezeu in fafa Ciruia euvreau sd md inchin. Dar cum sd fac, pe unde sd o iau?,,.

Dar n-a trebuit sd fac eu nimic. La parastasul de 40de zile, in grupul de prieteni gi rude care erau la parastasera gi un student la Teologie, care-l avea indrumitor spi-ritual pe Pdrintele Coman. $i, spunAndu-i pdrintelui cda intAlnit,,o doamnd aga qi-aga gi-aqa", pirintele ii spune:,O, pe-asta trebuie sd i-o ddm Pdrintelui Galeriu!,,. Si agaam ajuns la Pdrintele Galeriu, cdruia vroiam sd-i aducargumente de ce nu pot, nu vreau sd mX inchin in Bise-rica noastrd. Dar cAnd a inceput pdrintele si-mi vorbeascldespre toli filosofii pe care-i studiasem eu gi din toatdfilosofia la care avusesem acces, mi-a inchis gura, ca sizic aqa. $i mi-a zis: ,,Uite, te duci acasd, citegti Filocalia,volumule gapte gi opt, gi zici rugdciunea asta: Doamne,Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-md pe mine,pdcdtoasa!". Si m-a mai trimis gi la un pdrinte - de-aco-lo de unde eram eu - qi sd-i spun ci sunt incepdtoareqi cd-l roagd Pdrinteie Galeriu sd md invele credinla.

Doamne, unde-i rana? LV

Eu, cuceritd cu totul de Pdrintele Galeriu gi pXtrunsd deputerea rugiciunii sfinfiei sale, am fXcut ascultare: m-amdus, mi-am cump5rat volumele din Filocalie - se gdseaulamagazinul Patriarhiei, Slavd Domnului! -, incep sd, zicRugdciunea gi md duc qi la pdrintele acela (Dumnezeusd-l odihneascd acum cu sfinfii!). Si zic: ,,Sdrut mAna,pdrinte! M-a trimis Pdrintele Galeriu de la Bucuregti simd invdlali credinfa, cd sunt incepdtoare". Se uitd atentla mine gi mi intreabi: ,,Egti miritatd?' . Zic: ,,Nu, nu maisunt!" Atunci imi zice cu bucurie: ,,IJite, i1i scrii numelepe hArtia ast4 dai 40 de lei, vii in fiecare miercuri seara laAcstist Ei dupd patruzeci de zile te mdrifi"/ ,,Dar, pdrinte,eu nu vreau si md mdritl" l,,Ei, nu vrei...! Hai, di 40 delei, scrie cum te cheamd gi eu, in patruzeci de zile, temdrit!". ii dau eu 40 de lei, scriu cum md cheamd qi mdduceam in fiecare miercuri la slujba Acatistului, dar mdrugam: ,,Doamne, nu vreau si md mdrit! Te rog, fd cumine altceva, cdasta nu vreau!". insd, participAnd eu Iaslujba aceea, auzeam lucruri foarte frumoase, rugiciunicare md migcau gi care rnd chemau,,mai lAngi Dumne-zeu"t. Aga cd, la agapa care s-a fdcut la sfArEitul celor pa.truzeci de zile (fiecare aducea ceva bun ca mullumire)eram foarte, foarte mullumitd - Dumnezeu sd-l rdspld-teascd pe pdrintele - eram foarte mullumiti cu viala inBisericd qi cu prezenfa Domnului in ea...

Dar acum voiam sd gtiu mult, sd infeleg ce imi pld-cea, ce md fdcea atAt de bucuroasd. Mai mult, citind Fllo-calin intdlneam cuainte care nu mai aveau conlinutulnoliunilor familiare mie: cugetare, minte, rafiune, patimi,iufime... $i nu le infelegeam gi strigam: ,,Doamne, Dum-nezeul meu, nu infeleg! Unde gdsesc un diclionar po-trivit?". Nu era nici un dictionar in care si mi se explice