becicherecu mic

BECICHERECU MIC (comună, jud. Timiş) TM-I-s-B-06052

60

I. Date LMI Timiş 2004: a. informaţii LMI 2004: Situl arheologic "Dealul Crucii"; sat BECICHERECU MIC, comuna BECICHERECU MIC; "Satul vechi”; sec. XIV – XV, Epoca medievală. b. cod eGISpat 2010: Becicherecu Mic, Obiectiv 1. II. Istoricul cercetărilor:

Menţionarea în LMI Timiş 2004 a acestui sit a generat numeroase dificultăţi de identificare în literatura de specialitate. Informaţiile oferite de D. Benea1, M. Mare2 sau S.A. Luca3, referitoare la punctele arheologice din hotarul comunei Becicherecu Mic nu oferă indicii detaliate privind omonimia vreunuia dintre punctele menţionate cu cel vizat de LMI Timiş 2004. În atare condiţii este foarte probabil ca situl arheologic de pe „Dealul Crucii” să nu apară menţionat în bibliografie, cu excepţia LMI, putând fi considerat ca sit inedit, despre care lipsesc detaliile de orice natură. Numeroasele discuţii purtate cu autorităţile locale şi cu localnicii din Becicherecu Mic au arătat că aceştia aveau cunoştinţă despre o veche vatră a satului, amplasată în locul numit „Dealul Crucii”. În primăvara anului 2006 sătenii au montat şi sfinţit o troiţă în respectiva locaţie. Cercetările arheologice de teren desfăşurate la începutul lunii octombrie 2006 au acoperit un areal larg, încercându-se identificarea eventualelor obiective arheologice din jurul toponimului cunoscut al „Dealului Crucii”. Cu acest prilej s-au identificat şi cercetat mai multe obiective arheologice databile în epoca bronzului şi epoca post-romană. Arealul din jurul troiţei unde localnicii plasează „Dealul Crucii” (pe hărţile topografice, ediţia 1:25.000 acest toponim nu apare figurat) atestă existenţa unei bogate aşezări deschise multistratificate, pe care am considerat-o, în lipsa unor alte indicii, ca fiind cea vizată de LMI Timiş 2004 şi am topografiat-o ca atare. III. Date geografice despre sit: a. punct: „Dealul Crucii”. b. reper localizare: la 4,45 km NNV de biserica ortodoxă din Becicherecu Mic; 5,6 km ESE de biserica ortodoxă din Biled; 5,6 km SSV de biserica ortodoxă din Hodoni. c. reper hidrografic: la 980 m NNE de versantul stâng al Pârâului Apa Mare. d. descriere geografică: situl este amplasat la limita geografică dintre trei subunităţi morfologice ale Câmpiei de Vest: Câmpia Timişului, Câmpia Jimboliei şi Câmpia Înaltă a Vingăi. Aşezarea multistratificată de la Becicherecu Mic „Dealul Crucii” se află la limita sudică a arealului inundabil din bazinul hidrografic al Pârâului Apa Mare, afluent dreapta al Râului Bega Veche, pe un promontoriu cu o uşoară înclinaţie spre sud. Poziţia este deosebit de favorabilă, flancând un larg areal inundabil, străbătut actualmente de cursul regularizat al Pârâului Apa Mare. Întreaga zonă de la N de obiectivul arheologic abundă în situri arheologice, în poligonul cuprins între actualele localităţi Becicherecu Mic, Biled, Hodoni şi Satchinez. e. coordonate GPS: 45 52 26 N; 21 01 59 E; 90 m altitudine. f. coordonate Stereo 70: 493655; 192151. g. imagine satelitară cu localizarea obiectivului:

1 D. Benea, Dacia sud-vestică în secolele III-IV, vol. I, Timişoara, 1996, p. 230. 2 M. Mare, Banatul între secolele IV-IX, vol. I, Timişoara, 2004, p. 157. 3 S.A. Luca, Descoperiri arheologice din Banatul românesc. Repertoriu, Sibiu, 2006, p. 33.


61

h. imagini de suprafaţă:


62

Fig. 1. Situl Becicherecu Mic 1 văzut dinspre E

Fig. 2. Imagine generală a sitului Becicherecu Mic 1

i. harta topografică 1:25.000 cu localizarea obiectivului:


63

(apud Direcţia Topografică Militară, ediţia 1975)

j. planuri topografice:

Fig. 3. Planul topografic 2D color, Becicherecu Mic 1


64

Fig. 4. Planul topografic 2D curbe de nivel, Becicherecu Mic 1

Fig. 5. Planul topografic 3D, Becicherecu Mic 1

k. analiza factorilor morfometrici şi morfografici:


65

Suportul cartografic al parametrului morfometric pantă evidenţiază următoarele elemente morfografice ale sitului: platoul central al zonei cartografiate este aproximativ plat, cuprins între 0 şi 1,5 grade, cu o uşoară pantă de 1,5 - 3 grade spre N şi NV, iar la S şi SE panta este mai accentuată, cu un unghi cuprins între 2 şi 5 grade. Accesibilitatea pantei explică alegerea locaţiei pentru o aşezare umană, unghiul pantei fiind ideal pentru scurgerea apelor pluviale, pentru construirea de locuinţe şi pentru practicarea agriculturii de subzistenţă.

Suportul cartografic al parametrului morfometric expoziţie evidenţiază următoarele elemente morfografice ale sitului: platoul central al zonei cartografiate, conform hărţii expoziţie, prezintă un punt central puţin mai înalt, motiv pentru care orientarea pantelor este radială evidenţiind o expunere către cele opt puncte cardinale; întreaga latură de S şi SE a platoului pe care se află situl arheologic, are o expunere favorabilă locuirii, Soarele iluminând şi încălzind locuinţele în mod natural.

IV. Date istorice despre sit: a. tip sit: aşezare deschisă. b. datare: epoca neolitică, epoca post-romană, epoca prefeudală (sec. VIII-IX); epoca medieval timpurie (sec. XII-XIII)4. c. material arheologic: în momentul efectuării cercetării arheologice de teren (periegheză), la suprafaţa solului erau vizibile numeroase fragmente ceramice şi de cărămidă, dintre care noi am recoltat, în vederea studiului, un număr de fragmente ceramice tipice (10); fragmente ceramice atipice (17); fragmente cărămidă medievală (3). d. fotografii şi desene artefacte:

Foto Becicherecu Mic 1_1 a

Foto Becicherecu Mic 1_1 b

Desen Becicherecu Mic 1_1




4 Datare efectuată pe baza analizei întregului material arheologic recoltat în urma cercetărilor arheologice de teren, împreună cu prof. dr. Gh. Lazarovici.


66













V. Importanţa sitului: a. starea de conservare: bună. b. stare actuală: teren arabil, partea centrală fiind afectată de construcţia unui buncăr de beton de mari dimensiuni din anii '50 ai secolului XX. c. importanţa şi relevanţa ştiinţifică: în urma investigaţiilor preliminare de teren efectuate pentru ridicarea topografică, situl arheologic de la Becicherecu Mic „Dealul Crucii” se prefigurează ca fiind o importantă staţiune arheologică. Densitatea şi diversitatea arheologică a materialului vizibil la suprafaţa terenului ar impune, ca necesitate, demararea unor campanii de săpături arheologice sistematice. Prezenţa în vecinătate a altor situri arheologice, unele chiar mai bogate în material arheologic decât cel avut în vedere acum, face din acest areal o importantă locaţie de interes pentru viitoare studii de specialitate.


67

d. importanţa turistică: accesul dificil (drum de pământ de 4 km lungime de la ieşirea spre N din Becicherecu Mic), dificultatea orientării în teren datorate lipsei reperelor majore, cât şi lipsa unor vestigii de interes pentru publicul larg neavizat, nu impun, în situaţia actuală, integrarea acestui obiectiv arheologic în circuitul turistic. Doar prin mediatizarea şi punerea în valoare a tumulilor din hotarele localităţilor Becicherecu Mic, Biled, Satchinez (unii dintre aceştia bine reliefaţi în terenul din jur), a fortificaţiei de pământ de la Satchinez „Grădişte”, alături de rezervaţia ornitologică şi peisagistică din această ultimă localitate, şi obiectivul de pe „Dealul Crucii” va putea fi integrat în circuitele de turism cultural ale Banatului de câmpie. e. propunere de restaurare: în eventualitatea demarării unor campanii de cercetări arheologice sistematice, care să scoată la lumină complexe deosebite, obiectivul arheologic s-ar putea preta la o restaurare. VI. Periegheză: a. data cercetărilor de teren: 04.10.2006. b. autorii investigaţiilor: Liviu Măruia, Adrian Cîntar. VII. Bibliografie: -

becicherecu mic

Documents