1

Tematică I:

Biologia celulară și moleculară ca știință. Celula-noțiuni generale, etape importante în

evoluția sistemului celular, comparații între tipurile de celule eucariote și procariote.

Complement simplu

1 Biologia celulară și moleculară studiază:

A. Diversitatea și unitatea proceselor moleculare de la nivel celular

B. Organisme formate dintr-o singură celulă

C. Evoluția celulei la procariote

D. Tipuri de țesuturi dintr-un organism

E. Modul de transmitere al caracterelor morfologice

2 Existența organismelor acelulare și celulare este condiționată de:

A. Existența organitelor celulare constitutive

B. Reacții biochimice de la nivelul membranei

C. Prezența unui program genetic alcătuit dintr-un număr variabil de unități ereditare

numite gene

D. Semnalele intercelulare

E. Nu se poate lua în calcul condiționarea existențială de cea structurală

3 Membrana nucleară este prezentă la:

A. Viroizi

B. Bacterii anaerobe

C. Virusuri

D. Archebacterii

E. Eucariote

4 În lumea vie există un număr de aminoacizi ce conferă unitatea structurală la

nivel molecular

A. 20 aminoacizi

B. 80 aminoacizi

C. 40 aminoacizi

D. 12 aminoacizi

E. număr variabil de aminoacizi

5 Care este personalitatea, de origine română, care au adus contribuții remarcabile

în dezvoltarea biologie celulare?

A. Schleiden

B. Schwann

2

C. Camillo Golgi

D. G. E. Palade

E. Richard Altmann

6 Celula este o structură definită de următoarele particularități:

A. Are dimensiuni mari ce permit asamblarea tuturor organitelor celulare

B. Posedă capacitatea de autoreproducere

C. Este formată din organite și mediu apos

D. Are activitate funcțională unică

E. Are material genetic funcțional doar în momentul diviziunii meiotice

7 Care a fost etapa importantă din evoluția lumii vii care a permis un salt evolutiv

remarcabil:

A. Apariția fungilor

B. Apariția macromoleculelor cu radicali liberi

C. Apariția ARN (acidul ribonucleic)

D. Simbioza dintre cianobacterii și eucariote

E. Lipsa condițiilor constante de mediu

8 Care din mecanismele folosite pentru a genera adenozin 5-trifosfat nu

caracterizează celula animală:

A. Glicoliza

B. Metabolismul oxidativ

C. Fotosinteza

D. Glicogenoliza

E. Glicoliza și metabolismul oxidativ

9 Endosimbioza este un proces foarte important din evoluția celulelor eucariote și

reprezintă legătura morfo-funcțională dintre:

A. Două celule eucariote

B. O celulă procariotă și una eucariotă

C. Două celule procariote

D. O formă celulară și una anorganică

E. O celulă moartă inclusă de o celulă vie

10 Prin endosimbioză s-au format structuri celulare precum:

A. Aparatul Golgi

B. Lizozomi

C. Mitocondria

D. Centrioli

3

E. Endozomi

11 Prin endosimbioză s-au format organite celulare noi pentru celula eucariotă, fapt

confirmat de:

A. Poziția organitelor în citoplasma eucariotelor

B. Prezența unui material genetic (ADN) propriu

C. Numărul organitelor în celulă

D. Geneza organitelor

E. Liza organitelor

12 Acizii grași se depozitează în citoplasmă sub formă de:

A. glucagon

B. insulină

C. trigliceride

D. glicerol

E. ac. lactic

13 Fosfolipidele au cozi hidrofobe formate din:

A. două lanțuri hidrocarbonate

B. polizaharide

C. 2 alcooli

D. etanol

E. glicerol

14 Caracterul hidrofob al acizilor grași este dat de:

A. Legături C-C

B. Legăturile C-S

C. Legăturile C-COOH-

D. Legăturile nepolare C-H

E. Grupările amino

15 Acizii grași sunt :

A. dicarboxilici

B. policarboxilici

C. monocarboxilici

D. poliaminati

E. monohidroxilici

16 Acizii grași pot fi saturați sau nesaturați funcție de:

A. legăturile simple C-H

B. legăturile simple C-C

C. legăturile duble C-C

4

D. legaturile duble C-O

E. nici una din variante

17 Ionii anorganici reprezintă:

A. 2% din masa celulară

B. 1% din masa celulară

C. 10% din masa celulară

D. 60-80% din masa celulară

E. 0,1% din masa celulară

18 Apa se află în celulă ca și apă legată chimic în celulă în procent de:

A. 10%

B. 5%

C. 18%

D. 20%

E. 90%

19. Depozitarea glucozei în celula animală se face sub formă de:

A. amidon

B. trigliceride

C. prostaglandine

D. glicerol

E. glicogen

20 Acizii grași formează combinații care sunt reunite de o moleculă de:

A. glicogen

B. glucoză

C. glicerol

D. glucagon

E. proteoglican

21 Structura terțiară a proteinelor este indusă de plierea lanțului polipeptidic ca

rezultat al:

A. intercțiunilor dintre grupările carboxil-amino

B. interacțiunile dintre ionii carbon alfa ai aminoacizilor

C. interacțiunile dintre radicalii liberi ai aminoacizilor care se află în diferite

regiuni ale secvenței primare

D. nu există structură terțiară la proteine

E. nu există interacții între lanțuri

22 Hemoglobina este o proteină cu rol în transportul gazelor având structură:

A. primară

B. secundară tip alfa helix

C. secundară tip beta

D. cuaternară

E. dublu helix

5

23. Urmatoarele afirmații cu privire la ionii anorganici din celula sunt adevarate cu excepția:

A. intervin în menținerea presiunii osmotice

B. mențin echilibrul acido-bazic

C. influențeaza diviziunea celulară

D. constituie 90% din masa celulară

E. influențează permeabilitatea periferiei celulare

24. Care dintre următoarele afirmații este falsă?

A. atomii de carbon pot realiza patru legături covalente cu alți atomi

B. carbonul și hidrogenul formează compuși instabili (hidrocarburi)

C. carbonul și azotul formează prin legare amine si amide

D. purinele si pirimidinele sunt constituite prin intercalarea azotului între atomii de

carbon

E. hidrocarburile sunt substanțe nepolare insolubile în apă

25. Compușii organici sunt reprezentați de următoarele substanțe cu excepția:

A. acizi nucleici

B. lipide

C. anionul bicarbonic

D. glucide

E. proteine

26. Lipidele au următoarele roluri cu excepția:

A. rol de depozitare a energiei

B. rol de semnalizare celulară

C. sunt componentele cele mai importante ale membranelor celulare

D. reprezinta suportul molecular al transportului activ

E. acizii grași au rol în sintetizarea prostaglandinelor

27. Acidul dezoxiribonucleic este caracterizat de:

A. Conține adenina, guanina, citozina, uracil

B. Bazele azotate se leagă la riboza pentru a forma nucleozidele

C. Este o moleculă dublu elicoidală fiind alcatuită din două lanțuri polinucleotidice

antiparalele

D. Polimerizarea nucleotideor se face în direcția 3-5

E. AND-ul mesager are rol de transport al informațiilor

28. Aspargina este un aminoacid:

6

A. hidrofil

B. special

C. cu grupare R ionizata

D. polar neutru cu radicali –OH

E. cu grupare R cu inel benzenic

29. Structura secundară a proteinelor

A.este indusă de plierea lanțului polipeptidic

B. este dată de secvența de aminoacizi din lanțul polipeptidic

C. este determinată de dispoziția aminoacizilor in anumite regiuni ale polipeptidului

D. se refera la modul cum se unesc subunitatile proteice

E. este determinate de interactiunea dintre diferitele lanturi polipeptidice

Complement multiplu

1 Biologia celulară ca disciplină

A. Oferă posibilitatea de a înțelege diversitatea și unitatea procelor moleculare ce se

desfășoară în celula vie, cât și modul în care sunt condiționate aceste procese de structura și

infrastructura organitelor

B. Constituie disciplina fundamentală biomedicală pe plan internațional,

din ultimele 3- 4 decenii

C. Constituie fundamentul tuturor disciplinelor care au ca obiect de studiu, viața.

D. Este o stiintă care are numeroase aplicații practice medicale, biologice, etc.

E. Nu e o stiință de bază

2 Formele cele mai simple de tip acelular sunt:

A. virusurile

B. organite celulare

C. procariote

D. viroizi

E. eucariote

3 Procariotele sunt forme de tipul:

A. Archebacteria și virusurile

B. Eubacteria și viroizii

C. Archebacteria și eubacteria

D. Archebacteria și viroizii

E. Bacterii și cianobacterii

4 Celulele sunt alcătuite dintr-un număr limitat de elemente chimice din care:

A. C,N,H,O,P,S în procent de 99%

B. C,N,H,O,P,S în procent de 80%

C. Apa reprezintă 70%

7

D. Apa reprezintă 20%

E. C,H,O reprezintă 50%

5 Glucidele din celule sunt reprezentate de:

A. Monozaharide

B. Oligozaharide

C. Apa

D. Polizaharide

E. Trigliceride

6 Care sunt rolurile proteinelor celulare:

A. Participă la organizarea și desfășurarea proceselor complexe din celulă

B. Participă la transportul gazelor

C. Participă la diviziunile celulare, diferențiere și specializare

D. Asigură transmiterea informației genetice

E. Au rol în sinteza fosfolipidelor

7 Celula procariotă se caracterizează prin:

A. Prezența organitelor celulare specializate

B. Perete celular în general prezent

C. Diviziune amitotică

D. Nucleul tipic

E. Un singur cromozom

8 Celula procariotă se deosebește de cea eucariotă prin:

A. Capacitatea de diferențiere celulară

B. Organizarea organitelor celulare

C. Caracteristicile nucleului și ale materialului genetic conținut

D. Numărul mitocondriilor

E. Tipul înmulțirii

9 Marcați care sunt etapele importante din evoluția lumii animale:

A. Apariția polizaharidelor

B. Apariția acizilor nucleici

C. Diferențierea membranei

D. Folosirea radiației solare

E. Generarea și utilizarea controlată a energie metabolice.

10 Celula eucariotă este definită de următoarele aspecte morfologice:

A. Prezența membranei celulare

B. Materialul nuclear tipic, delimitat de o membrană nucleară

C. Materialul nuclear dispus (ADN) circular

D. Prezența endocitozei și a vacuolelor digestive

E. Diviziunea directă (amitoza)

8

11. Urmatoarele afirmații sunt adevarate cu exceptia

A. viroizii sunt forme acelulare

B. viroizii sunt structuri subvirale cu actiune patogena

C. viroizii au un program genetic alcatuit din zeci de mii de gene

D. viroizii sunt implicati in producerea maladiilor Kuru si Kreutzfeld – Jacob

E. informatia genetica a viroizilor este stocata intr-o molecula de AND

12. Plasmidele

A. sunt forme celulare de viata

B.sunt macromolecule de AND bicatenar circular sau linear

C. au program genetic care le permite autoreplicarea in interiorul celulei gazda

D. au fost descoperite in 1952 la virusuri

E. pastreaza legatura cu genomul celulei gazda printr-un flux informational

13. Alegeti afirmațiile corecte

A. procariotele sunt forme de tipul archebacteria si eubacteria

B. celula procariota are nucleu tipic cu nucleol si membrana nucleara

C. celula procariota nu poseda organite celulare

D. celula procariota are in jur de 3000 de ribozomi

E. cromozomii celulei procariote sunt reprezentati de o molecula de ARN circular

14. Celula eucariota are următoarele caracteristici

A. nu posedă membrana nucleară

B. are un număr de cromozomi constant pentru o specie dată

C. posedă organite celulare

D. zigotul se formează prin recombinare genetică

E. nu are capacitatea de diferentiere celulară

15 Moleculele de apă din celule sunt importante pentru că:

A. La acest nivel au loc interacțiunile chimice

B. Moleculele polare sunt ușor solubile în acest mediu

C. Apără structurile celulare de efectul reacțiilor exotermice

D. Nu formează învelișurile de hidratare a ionilor

E. Nu interacționează cu ionii pozitivi și negativi

16 Ionii anorganici intervin în următoarele procese celulare

A. activitatea enzimatică

B. excitabilitatea celulei

C. diviziunea celulară

D impiedică crearea presiunii osmotice

E. producerea de energie la nivel celular

17 Compușii organici care intră în structura celulei sunt de tipul:

A. glucide

B. lipide

9

C. proteine

D. acizi nucleici

E. ioni de Fe, Ca, Na, Mg

18 Zaharidele la nivel celular au rol important în:

A. semnalizarea celulară

B. sursa de energie

C. markeri pentru proteinele transportate

D. suportul pentru proteine și lipide

E. nu au rol important și bine stabilit

19 Acizi grași din biomembrane formează combinații de tipul:

A. fosfolipide

B. fosfogliceride

C. amide

D. trigliceride

E. polinucleotide

20 Acizii nucleici sunt polimeri formați din:

A. baze azotate + monozaharide forforilate

B. nucleotide

C. baze purinice și pirimidinice + dezoxiriboză

D. nucleozide +riboză+fosfat

E. lipide + baze azotate

21 Acizii nucleici au câteva particularități care le conferă capacitatea de a forma

matriță:

A. lanțurile polinucleotidice sunt antiparalele

B. bazele complementare sunt unite prin legăturile de hidrogen

C. polimerizarea are loc în direcția 5 (fosfat)-3(hidroxil)

D. numărul grupărilor fosfat

E. numărul proteinelor legate de lanturile nucleotidice

22 Bazele azotate complementare pot forma următoarele combinații:

A. A-C

B. C-C

C. A-T

D. G-C

E. T- T

23 Proteinele intervin în o serie de procese esențiale pentru funcționarea unei celule:

A. participă la diviziunea, diferențierea și specializarea celulară

B. asigură transmiterea informației genetice ARN-ARNm-ARNr-ARNt

C. nu participă la transportul gazelor în celule

D. îndeplinesc funcții de rezistență și susținere

E. nu au rol de semnalizare

24 Proteinele au următoarele nivele de organizare:

A. aleatorie

10

B. primară

C. secundară

D. terțiară

E. cuaternară

25 Nivelele de organizare ale proteinelor sunt:

A. structura primară si secundară

B. aleatorii funcție de pH intracelular

C. dublu helix

D. structură terțiară si cuaternară

E. nu prezintă diferite nivele de organizare

26 Informațiile adevărate despre structura primară a proteinelor sunt:

A. structura e dată de succesiunea aminoacizilor în lanțurile

polipeptidice

B. legăturile S-S

C. legăturile dintre R-R

D. legăturile COOH- - NH3

+

E. stă la baza celorlalte nivele de organizare a lanțurile polipeptidice

27 Legăturile de tip alfa- helix sunt caracteristice:

A. acizilor nucleici

B. proteinelor comune

C. proteinelor cu structură secundară

D. acizilor nucleici denaturați

E. hemoglobinei

28. Apa are următoarele proprietați cu excepția

A. apa are un echilibru între protoni și electroni

B. apa este o moleculă polară

C. moleculele nepolare sunt solubile în mediul apos

D. moleculele de apa formeaza invelisurile de hidratare a ionilor

E. apa se afla in proportie de 70% ca și apă legată chimic de alte molecule

29. Urmatoarele afirmații sunt adevărate cu excepția

A. ionii anorganici intervin în menținerea presiunii osmotice și echilibrului

acido-bazic

B. carbonul are capacitatea de a forma legături necovalente cu alți atomi de

carbon

C. amidele în combinație cu un acid carboxilic formează aminele

D. atomii de carbon pot realiza patru legături covalente cu alți atomi

E. azotul se poate intercala între atomii de carbon care formează molecule

ciclice rezultând purinele și pirimidinele

30. Urmatoarele afirmatii referitoare la glucide sunt false cu exceptia

A. glucoza este un polizaharid esential pentru activitatea celulei

B. glucidele au rol in procesele de semnalizare celulara

11

C. oligozaharidele se pot asocial prin reactii de deshidratare

D. oligozaharidele sunt formate din 2-10 monozaharide

E. glicogenul si amidonul sunt compuse integral din glucoza

31. Acizii grași sunt molecule organice care:

A. au catena liniara fara ramificatii

B. sunt policarboxilici

C. acizii grasi nesaturati contin una sau mai multe legaturi duble intre atomii de

carbon

D. au rol in sintetizarea prostaglandinelor

E. au numar impar de atomi de carbon

32. Acidul dezoxiribonucleic

A. este o moleculă dublu elicoidală

B. conține 2 purine și 2 pirimidine

C. conține adenina, guanina, citozina, uracil

D. bazele azotate se leaga in AND de 2-dezoxiriboza

E. polimerizarea se face în direcția 5-3

33. Proteinele

A. se formează prin polimerizarea acizilor grași

B. participa la diviziune, diferențiere și specializare celulară

C. participă la sinteza prostaglandinelor

D. sunt constituienți de bază ai anticorpilor

E. asigură transmiterea informației genetice

34. Următoarele afirmații legate de structura proteinelor sunt adevărate cu excepția

A. structura terțiara este dată de secvența de aminoacizi din lanțul polipeptidic

B. structura secundară poate fi α helix și pachete β

C. structura secundară este indusă de plierea lanțului polipeptidic

D. structura cuaternară se referă la modul cum se unesc subunitățile proteice

E. porțiunile interne ale proteinelor pliate sunt alcătuite din aminoacizi hidrofobi

aranjați în α helix sau pachete β

Tematică II:

Structura membranei celulare și particularitățile transportului transmembranar

Complement simplu

1. Membrana celulară este o structură care:

A. delimitează și menține diferențele dintre citoplasmă și mediul extracelular

B. separă celula de mediul extracelular, dar nu intervine în mecanismele

intracelulare

C. are rol doar în semnalizare

12

D. se dezintegrează la stimuli mecanici

E. menține ph-ul intracelular

2. Plasmalema este :

A. monostratificată

B. bistratificată

C. multistratificată

D. nu este o structură organizată

E. organizată neuniform, funcție de țesut

3. Membrana celulară este de tip:

A. mozaic-solid

B. mozaic-fluid

C. mozaic-semifluid

D. mozaic-mozaic

E. supermozaic

4. Lipidele membranare sunt dispuse în bistrat astfel:

A. capetele hidrofile la exterior și cozile hidrofobe la interior

B. capetele hidrofile la interior

C. nu contează ordinea

D. aranjarea depinde de încărcarea ionică

E. dispunerea lipidelor se face în funcție de grupările duble ale acizilor

grași

5. Raportul molecular dintre proteine și lipidele membranare este :

A. 1/1

B. 1/50

C. ½

D. nu există un raport cunoscut

E. diferă foarte mult de la o membrana la alta

6. Microdomeniile sau „ plutele lipidice” din structura membranei celulare sunt

structuri care au următoarele caracteristici:

A. prezintă importanță structurală și metabolică

B. sunt structuri anormale

C. sunt formate din resturi de lipide și proteine

D. execută miscări lente

E. sunt structuri cu rol de protecție mecanică

7. Bistraturile lipidice sintetizate pe cale artificială după modelul biomembranei

prezintă aplicabilitate practică în :

A. inginerie genetică

B. farmacologie

C. biologia microorganismelor implicate în producerea infecțiilor la om

D. biotehnologii

E. biologie

13

8. Fluiditatea membranei poate fi modulată de mai mulți factori

A. fizico-chimici

B. nu există modulare

C. factorii sunt legati de numărul mitocondriilor active

D. genetici

E. extracelulari

9. Mișcările lipidelor din structura membranelor celulare sunt realizate astfel:

A. doar în planul membranei

B. doar în jurul legăturilor C-C

C. intramolecular și intermolecular

D. niciodata nu sunt schimbate ca si pozitie

E. nu au capacitatea de a se deplasa

10. Ionii anorganici intervin în următoarele procese celulare

A. au rol structural

B. blochează sistemul energetic

C. blochează diviziunea celulară

D reglarea presiunii osmotice

E. producerea de cataliză la nivel celular

11. Proteinele sunt structuri formate din polimerizarea

A. acizilor grași

B. aminoacizilor

C. moleculelor polare

D. moleculelor hidrofobe

E. nucleozidelor

12. Proteinele sunt macromolecule implicate în:

A. organizarea tuturor astructurilor celulare

B. alcătuirea doar a unor structuri din membranele celulare

C. doar dacă este cazul aminoacizii se modifică în compuși diferiți

structural și funcțional

D. au doar rol funcțional

E. nu pot funcționa fără lipide

13. Proteinele rezultă în urma legăturilor peptidice dintre aminoacizi. Aceste legături

se realizează astfel:

A două grupări carboxil

B. o grupare carboxil și o grupare hidroxil

C. o grupare amino si una carboxil

D. o grupare amino și un radical liber

E. două grupări amino

14. Varietatea proteinelor este dată de:

A. varietatea grupărilor amino

14

B. aranjarea aminoacizilor

C. legăturile de hidrogen din lanțurile de aminoacizi

D. aminoacizii cu 2 sau 3 atomi de carbon

E. numărul radicalilor liberi

15. Conținutul dintre proteine și lipide, în membranele celulare este influențat

A. funcțiile metabolice ale unei membrane

B. numărul canalelor ionice

C. pH mediului intracelular

D. activitatea enzimatică

E. lipsa moleculelor semnal

16. Macromoleculele pot fi clasificate în unipas sau multipas funcție de numărul

trecerilor prin membrană. Aceste molecule aparțin categoriilor:

A. lipide

B. acizi grași nesaturați

C. molecule proteice

D. complex polienzimatic

E. complex polizaharidic

17. Moleculele proteice din membranele biologice sunt structuri cu următoarele

particularități

A. sunt distruse de lizozomi

B. sunt forme moleculare stabile (fixe) dinamic

C. se pot deplasa prin mișcări de rotație și translație în zonele unde sunt necesare

D. sunt mult mai mobile decât lipidele.

E. nu sunt intâlnite în structura membranelor

18. Organizarea proteinelor membranei eritrocitare oferă posibilitatea înțelegerii mai

aprofundate asupra :

A. legăturilor proteine-lipide

B. nu este un model pentru organizarea altor structuri

C. modului de organizare al biomembranelor

D. organizarii membranelor musculare

E. organizarii structurilor extracelulare

19. Care din proteinele membranei eritrocitare formează o rețea ?

A. glicoforina

B. banda 3

C. spectrina

D. actina

E. ankirina

20. Care din proteinele membranei eritrocitare sunt implicate în schimbul ionilor

HCO3-

și Cl-

15

A. glicoforina

B. Banda 3

C. Spectrina

D. Actina

E. ankirina

21. Citoscheletul asociat membranei este o rețea de endoproteine cu ochiuri și

noduri, solidară membranei, care e descrisă foarte bine la:

A. fibroblaști

B. limfocite

C. eritrocite

D. celule epiteliale

E. țesut pavimentos

22. Citoscheletul asociat membranei este:

A. o rețea instabilă de lipoproteine

B. o rețea de endoproteine solidară membranei prin atașarea la proteine

transmembranare

C. o rețea de proteine extrinseci

D. nu este un citoschelet

E.o rețea de ankirina

23. Glicocalixul reprezintă:

A. componenta proteică a membranelor

B. componenta lipoproteică

C. componenta glucidică

D. matricea extracelulară

E. o componentă temporară a membranei plasmatice

24. Prin difuzie simplă sunt transferate, prin membrane, molecule de tipul:

A. încărcate electric

B. molecule mici hidrofobe

C. molecule mari

D. contrar gradienților electrochimici

E. ioni legați de proteine

25. Transportul facilitat transmembranar este mediat de:

A. lipidele structurale

B. pipoproteinele din insulele membranare

C. proteinele carrier

D. ionii antagoniști

E. receptori din glicocalix

26. Prin difuzie facilitată este transferată molecula de:

A. adrenalină

B. ATP

16

C. glucoză

D. glicogen

E. calsequestrină

27. Proteinele carrier sunt:

A. proteine transmembranare

B. proteine migratoare

C. implicate în hrănirea celulară

D. macromolecule semnal

E. structuri implicate în transportul ionilor

28. Difuzia facilitată este un transport :

A. activ

B. pasiv

C. nu e caracteristic membranelor biologice

D. întâlnit la celule renale

E. necesită ATP-ază

29. Funcțiile membranei celulare sunt următoarele cu excepția

A. protecție mecanica

B. adezivitate

C. transportor

D. semnalizare

E. diapedeza

30. Lipidele membranare au următoarele caracteristici cu excepția

A. sunt substanțe organice relative solubile în apă

B. sunt solubile în cei mai mulți solvenți organici

C. au caracter amfifil

D. au tendința de asociere spontană

E. au dispunere asimetrică în bistrat

31. Următoarele afirmații legate de lipozomi sunt adevarate cu excepția

A. au un diametru cuprins intre 25 nm si 1 µm

B. sunt bistraturi plane formate pe suprafața unui mic orificiu

C. sunt considerate veritabile “capsule farmacologice”

D. în veziculele lipozomale se pot încapsula diferite substanțe cu efect terapeutic

E. sunt captați prin endocitoza sau fuziune de către celule

32. Lipidele membranare pot executa următoarele tipuri de mișcări cu excepția

A. mișcari de rotatie

17

B. miscari flip-flop

C. miscari de translatie

D. miscari de flexie a cozilor hidrofobe

E. miscari de difuzie rotationala

33. Factorii chimici extrinseci care modulează fluiditatea membranei sunt următorii cu

excepția:

A. terapeutici

B. fiziologici

C. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor

D. patologici

E. substante chimice toxiceliposolubile

34. Proteinele membranare periferice au următoarele caracteristici cu excepția:

A. reprezintă 25% din proteinele unei membrane

B. sunt cufundate în bistratul lipidic

C. sunt extractibile cu soluții saline

D. au caracter hidrofil

E. sunt clasificate în ectoproteine și endoproteine

35. Caracteristicile glicoforinei sunt următoarele cu excepția:

A. este o proteina transmembranară unipas tip 1

B. domeniul transmembranar este structurat în α-helix

C. are masa moleculară de aproximativ 100kD

D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanțuri glucidice

E. are 131 de aminoacizi

36.Glicocalixul are următoarele caracteristici cu excepția:

A. grosimea este în medie 20-50 nm

B. conferă membranei rezistența mecanică

C. participă la sarcina negativa a suprafeței celulare

D. în structura sa biochimică intră fosfogliceridele și fosfosfingozidele

E. grosimea lui este mai mare cu cât celulele sunt mai putin implicate în interacțiuni

cu alte celule

37. Următoarele afirmații sunt adevărate cu excepția:

A. fenomenul de capacitare durează 5-6 ore la om

B. capacitarea constă în creșterea metabolismului și motilității capului

spermatozoidului

C. capacitarea constă în modificarea compoziției stratului glicoproteic al ovocitului

18

D. reacția acrozomală este reprezentată de interacțiunea dintre spermatozoid și ZP3

E. zona pelucida este formata din 3 glicoproteine

38. Menționați răspunsul corect referitor la transportul prin membrana celulară:

A. Trasportul ionilor și moleculelor mari este determinat de permeabilitatea

membranei

B. Proteinele canal nu permit trecerea moleculelor specifice

C. Transportul pasiv se face în sensul gradientelor de concentrație

D. Transportul activ poartă denumirea de difuzie facilitată

E. Toate răspunsurile sunt corecte

39. Alegeți răspunsul fals referitor la proteinele de tip ‚carrier’:

A. Iși modifică conformația ireversibil

B. Sunt proteine transmembranare

C. Schimbarea conformației este în legatură cu contactul moleculei de transport

D. Au mai multe situsuri de legare

E. Mediază numai transportul pasiv

40. Transferul glucozei:

A. Se face numai prin difuzie facilitată

B. Este de tip transport pasiv si activ

C. Este mediat de K⁺

D. Este de tip activ când este preluata din spațiile extracelulare

E. Este de tip pasiv la nivelul celulelor renale și intestinale

41. Referitor la canalele ionice putem afirma că:

A. Permit un transport neselectiv

B. Sunt deschise permanent

C. Permit un transport rapid

D. Sunt absente în celulele nervoase

E. Sunt absente în celulele musculare

42. Următoarele afirmații referitoare la hidroliză ATP sunt adevarate,cu excepția:

A. Energia furnizată de hidroliza ATP este folosită la dirijarea moleculelor împotriva

gradientului electrochimic

19

B. O parte din energie este folosită pentru menținerea gradientelor de concentrație a

unor ioni

C. Energia furnizată de hidroliza ATP este folosită în transportul pasiv

D. ATP-azele din clasa P se fosforilează în timpul trasportului

E. ATP-azele din clasa F se află în membrana mitocondriilor

Complement multiplu

1 Din structura membranelor celulare fac parte moleculele de tipul:

A. celuloza

B. proteine

C. glucide

D. fosfolipide

E. glicoproteine

2 Factorii chimici intrinseci care participă la modularea fluidității membranei

celulare sunt:

A. Cantitatea de acizi grași nesaturați din structura fosfolipidelor și

glicolipidelor

B. cantitatea de colesterol

C. factorii patologici

D. factorii fiziologici

E. factorii terapeutici

3 Factorii chimici extrinseci care participă la modularea fluidității membranei

celulare sunt:

A. Cantitatea de acizi grași nesaturați din structura fosfolipidelor și

glicolipidelor

B. cantitatea de colesterol

C. factorii patologici

D. factorii fiziologici

E. factorii terapeutici

4 Din structura plasmalemei fac parte:

A. glicolipidele

B. fosfolipidele

C. glicoproteinele

D. colesterolul

E. amidonul

5 Membrana celulară este astfel organizată încât, se poate vorbi de următoarele

caracteristici:

A. dispunere bidimensională

20

B. aranjare asimetrică

C. dispunere eterogenă

D. nu există particularități definitorii

E. aranjare spontană

6 Marcați afirmațiile corecte legate de lipidele membranare:

A. sunt molecule relativ insolubile în medii apoase

B. prezintă tendința de asociere spontană

C. au posibilități mari de mobilitate

D. tendința de asociere se face cu un consum minim de energie

E. afirmatiile de mai sus nu sunt corecte

7 În componența membranelor celulare lipidele sunt reprezentate de:

A. fosfolipide 70-75%

B. proteine 10%

C. colesterol 20-25%

D. glicolipide 1-10% ???

E. alte molecule

8 Membrana celulară este o structură cu proprietăți specifice cristalelor lichide

(proprietăți mezomorfe) care sunt amplificate și determinate de:

A. manifestarea bidimensională a fluidității bistratului lipidic

B. comportamentul independent la nivelul celor 2 fețe ale membranei,

dar și solidar

C. capacitatea lipidelor de a forma microdomenii

D. dispunerea simetrică a componentelor membranei celulare pe cele 2

fețe

E. toate variantele anterioare

9 Fluiditatea bistratului lipidic este produsă de ansamblul mișcărilor de tipul:

A. mișcări intramoleculare

B. mișcări intermoleculare

C. miscări flip -flop

D. ping-pong

E. aleatorii

10 Fluiditatea plasmalemei este dată de:

A. mișcările de vibrație

B. de rotație

C. difuzie laterală și translocație

D. numai miscări de vibratie moleculară

E. flip-flop

11 Raportul procentual dintre proteine și lipide de la nivel de membrana celulară

este la majoritatea celulelor animale 50% lipide -50% proteine.

A. sunt exceptii în cazul membranelor mitocondriale și în tecile de

mielină

B. există și raportul 80% lipide: 20% proteine

C. există și raportul 20% lipide: 80% proteine

21

D. raportul nu are importanta funcțională și structurală

E. se schimbă în timpul fluidității

12 Proteinele membranare au roluri foarte importante precum:

A. stabilirea joncțiunilor dintre celule

B. schimbarea informațională dintre celule

C. coordonarea activității acizilor grași

D. transport ionic și macromolecule

E. au rol foarte redus in celulă

13 Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de

tipul:

A. proteine mari

B. glicoforină

C. banda 3

D. spectrina

E. galactoza

14 Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de

tipul:

A. spectrină

B. banda 3

C. glicoforină

D. miozină

E. banda 4.1

15 Structura biochimică a glicocalixului este:

A. glicolipidică

B. glicoproteică

C. numai lipidică

D. proteoglicani

E. nucleotidică

16 Glicocalixul are rol:

A. structural

B. rezistență mecanică

C. în joncțiuni celulare

D. nu are o funcție bine stabilită

E. depinde de tipul oligozaharidului

17 Glicocalixul intervine în:

A. semnalizare celulară

B. recunoaștere celulară

C. procese inflamatorii

D. fertilizare

E. în funcționarea mitocondriei

18 P selectinele sunt structuri glicoproteice cu rol în:

A. compatibilități de grup sanguin

22

B. identificarea celulelor tumorale

C. diapedeză

D. ciclul celular

E. procesele inflamatorii

19 Transportul membranar este clasificat după:

A. modul de transfer

B. implicarea sistemelor energetice

C. dimensiunile elementelor transferate

D. nu se poate face o clasificare

E. după tipul proteinelor transportoare.

20 Canalele ionice sunt:

A. porinele

B. proteinele carrier

C. aquaporinele

D. structuri oligozaharidice

E. molecule semnal

21 Caracteristicile care definesc canalele ionice sunt:

A. asigură transportul foarte rapid

B. nu sunt deschise permanent

C. depind de citoschelet

D. au greutăți moleculare variabile

E. permit transportul selectiv

22 Canalele ionice sunt de mai multe tipuri:

A. comandate de voltaj

B. pasive

C. active

D. comandate de un ligand

E. nu sunt diferențe între canale ???

23 Modificarea potențialului de membrană permite deschiderea canalelor pentru:

A. ionii de K+

B. ionii de Ca2+

și Na+

C. proteine G

D. acetilcolina

E. proteine translocator

24 Transmiterea impulsului nervos implică mai multe canale ionice deschise

succesiv:

A. canale de Na+ și K

+

B. canale de Ca2+

dependente de voltaj

C. canale ionice comandate de stimuli mecanici

D. canale de Na+ dependente de liganzi

E. canale de K+ dependente de liganzi

25 Transportul mediat de carrier poate fi

23

A. uniport

B. simport

C. antiport

D. difuzie simplă

E. cuplat

26. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:

A. membrana celulara este structura care delimiteaza si mentine diferentele intre

citoplasma si mediul extracelular

B. membrana celulara are functie de adezivitate

C. plasmalema are o compozitie lipidica unistratificata

D. membrana celulara impreuna cu glicocalixul si citoscheletul membranar

formeaza invelisul celular

E. in afara membranei celulare externe exista exoplasme

27. Lipidele membranare

A. sunt substanțe organice relativ insolubile în apă

B. asigură funcția de barieră a membranei

C. au distribuție simetrică în bistrat

D. au capetele hidrofobe la exterior și cozile hidrofile în interior

E. participă la funcția metabolică a membranei celulare

28. Lipidele din membrane celulara sunt reprezentate de

A. glicolipide

B. spectrina

C. colesterol

D. fosfolipide

E. glicoforina

29. Liposomii

A. sunt bistraturi plane formate pe suprafața unui mic orificiu

B. pot avea un diametru de 25 nm-1 µm

C. sunt toxici dacă sunt administrați în organism

D. interacționează specific cu celulele fiind captați prin endocitoză sau fuziune

E. pot fi considerați veritabile “capsule farmacologice”

30. Lipidele membranare pot executa următoarele tipuri de mișcări

A. Mișcări de flexie a cozilor hidrofile

B. Mișcări flip-flop

C. Mișcări de rotație

D. Mișcări de difuzie rotațională

E. Mișcări de translație

31. Factorii chimici intrinseci care moduleaza fluiditatea membranei sunt

A. terapeutici

24

B. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor

C. temperatura

D. cantitatea de colesterol din structura bistratului

E. hormoni

32. Glicoforina

A. este proteina transmembranara unipas tip 1

B. ectodomeniul este mic de aprox 20 aminoacizi

C. este proteina care structureaza canalul anionic de schimb intre bicarbonate si

clorura

D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanturi glucidice

E. este o endoproteina (situata pe peretele intern al membranei)

33. Glicocalixul are urmatoarele caracteristici cu excepția:

A. conferă membranei rezistența mecanică

B. în structura sa intra fosfogliceride și fosfosfingozide

C. grosimea este în medie 20-50 nm

D. glicocalixul cel mai gros îl prezintă celulele de la nivelul dermului

E. participa la sarcina negativa a suprafeței celulare

34. Proteinele periferice

A. sunt proteine atașate de o parte și de alta a bistratului lipidic

B. reprezintă 75% din proteinele unei membrane

C. au caracter hidrofil

D. nu sunt extractibile cu soluții saline

E. sunt împărțite în ectoproteine și endoproteine

Tematică III:

Organite celulare implicate în sinteza, sortarea și transportul macromoleculelor.

Organite implicate în digestia celulară.

Complement simplu

1. Care sunt organitele celulare implicate în sinteza proteinelor

A. mitocondria

B. RER

C. lizozomi

D. peroxizomi

E. endozomi

2 Care este modul de organizare al endomembranelor reticulului endoplasmatic?

A. structuri izolate

B. cisterne și/sau tuburi anastomozate

25

C. tuburi de 0,2 nm

D. ramificații ale plasmalemei

E. vezicule

3. Organitul care formează cea mai abundentă endomembrană din celulă este?

A. vacuole digestive

B. reticul endoplasmatic

C. aparat Golgi

D. ribozomi

E. oxizomi

4. Transportul post-translațional este întâlnit la proteinele:

A. sintetizate în citosol și redirecționate spre nucleu si alte organite

B. produse de către ribozomi mitocondriali

C. cu stabilitate mică

D. cu număr par de aminoacizi

E. legate de glucide

5. Transportul co-translațional se referă la modalitatea prin care proteinele

A. suferă modificări de structură

B. sunt inversate grupările de aminoacizi între 2 proteine

C. sunt antrenate către RE pe măsură ce translația are loc

D. se formează în jurul nucleului

E. nu se referă la transportul proteinelor

6. Transportul prin vezicule se realizează astfel:

A. prin trecerea succesivă prin 2 membrane

B. prin suprapunerea a două compartimente mărginite de membrane

C. prin înmugurire

D. prin încarcarea cu apă a veziculelor

E. eliminarea lipidelor membranare

7. Referitor la reticulul endoplasmatic putem afirma următoarele cu excepția :

A. Este structurat sub forma unor cisterne

B. Este structurat sub forma unor tubuli

C. Are ca rol furnizarea de energie

D. Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei

E. Initiaza procesele celulare ce se desfașoara în celalalte organite

8. Care din funcțiile următoare sunt îndeplinite de reticulul endoplasmatic rugos (RER):

26

A. Sinteza proteinelor destinate a funcționa în aparatul Golgi

B. Sinteza proteinelor destinate a funcționa în mitocondrii

C. Este asociat în special cu metabolismul lipidic

D. Nu este asociat cu ribozomii

E. Este asociat în special metabolismului energetic

9. Despre reticulul endoplasmatic neted (REN) putem afirma :

A. Este implicat exclusiv în sinteza proteinelor

B. Colesterolul este produs în REN

C. In REN nu se pot sintetiza lipide

D. Conversia fosfatidiletanolaminei in fosfatidilcolina se face numai într-un sens

la nivelul REN

E. Toate răspunsurile sunt adevarate

10. Aparatul Golgi are următoarele funcții cu excepția:

A. Glicozilarea proteinelor

B. Sulfatarea glucidelor

C. Sinteza proteinelor de novo

D. Sortarea moleculelor

E. Transportul moleculelor

11. Funcțiile aparatului Golgi sunt următoarele cu excepția:

A. prelucrarea sfingolipidelor (biosinteza sfingomielinelor si glicolipidelor prin

modificarea ceramidelor produse în RE);

B. sortarea și transportul moleculelor și macromoleculelor la destinația finală în

celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor;

C. sulfatarea unor glucide (atât din glicozaminoglicani, cât și din unele

glicoproteine);

D. producerea glicozaminoglicanilor cu asamblări ale proteoglicanilor

membranari, sau ai matricei extracelulare;

E. este implicat în digestia celulara a macromoleculelor.

12. Care din urmatoarele afirmații descriu funcții ale aparatului Golgi:

A. biogeneza și traficul intracelular al membranelor

B. degradează organitele celulare îmbătrânite

C. realizează reacții complexe ale catabolismului

D. este implicat in respirația celulei

27

E. sortarea și transportul moleculelor și macromoleculelor la destinația finală în celulă, sau

pentru secretarea (exocitarea) lor;

13. Alegeți afirmația incorecta despre glicolizarea proteinelor:

A. proteinele glicolizate sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din unități

dizaharidice repetitive.

B. prima etapa a glicolizarii se realizează în reticulul endolasmatic

C. proteinele destinate încorporării în lizozomi sunt modificate prin fosforilarea manozei.

Această etapă este importantă pentru sortarea enzimelor către destinațiile

intracelulare.

D. sunt descrise 2 clase de oligozaharide N -linkate la glicoproteine mature, adică cele ce

au trecut prin Ap. Golgi:oligozaharide bogate în manoză si oligozaharidele complexe

E. prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale diferă de prelucrarea

proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice;

14. Urmatoarele afirmații despre lizozomi sunt adevarate cu excepția:

A. sunt implicate în digestia macromoleculelor

B. sunt vezicule membranare ce conțin enzime hidrolitice

C. degradeaza organitele celulare îmbătrânite

D. realizează reacții complexe ale catabolismului

E. digeră particulele captate din exterior

15. Următoarele afirmații referitoare la căile digestiei intracelulare sunt adevărate cu

excepția:

A. endozomii fuzionează cu veziculele lizozomale formate în ap. Golgi rezultând

compartimentul endolizozomal.

B. autofagozomul fuzionează cu un lizozom (sau endolizozom) rezultând

autofagolizozom.

C. încorporarea de particule mari cu formarea de fagozomi care se transformă în

fagolizozomi

D. compartimentul endolizozomal are hidrolaze lizozomale

E. în compartimentul endolizozomal materialul endocitat este depozitat

Complement multiplu

1 RER este o structura implicată în:

A. biosinteza proteinelor membranare

B. sortarea și transportul proteinelor

C. nu au rol bine definit

D. sinteza de glucide

E. biosinteza proteinelor lizozomale

28

2 Proteinele sintetizate în RER sunt transportate :

A. post –translațional

B. nu sunt transportate

C. sunt proteine transportate prin difuzie laterală

D. co-translațional

E. în sistemul LDL

3. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la transportul prin membrana celulara:

A. Poate fi de 3 tipuri

B. Transportul determinat de permeabilitatea membranei se numeste „transport prin

membrane„

C. Transportul proteinelor prin vezicule se numeste ‚transport cu membrane’

D. Transportul activ este mediat de proteine ‚canal’ si ‚carrier’

E. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune facilitata

4. Despre proteinele ‚carrier’ putem spune ca:

A. Isi modifica conformatia ireversibil

B. Modificarea conformatiei depinde de molecula transportata

C. Sunt proteine transmembranare

D. Sunt implicate exclusiv in transportul activ

E. Formeaza sisteme de trasnport uniport si transport cuplat

5. Canalele ionice prezinta urmatoarele caracteristicile functionale cu exceptia:

A. Permit transportul lent

B. Permit transportul selectiv

C. Sunt deschise permanent

D. Se numesc canale cu poarta

E. Transporta mai mult 1ml ioni/secunde

6. Referitor la hidrolaza ATP putem afirma ca:

A. Energia furnizata este implicata in transportul pasiv

B. ATP- aza P se fosforileaza in timpul transportului

C. ATP-aza V nu se fosforileaza in timpul transportului

D. ATP-aza F se afla in membrana mitocondriilor

E. In cazul ATP-azei V,transportul se face in sensul gradientelor de concentratie

7. Pentru fiecare molecula de ATP hidrolizata se transporta:

29

A. Spre exterior 3 ioni de Na⁺

B. Spre exterior 2 ioni de Na⁺

C. Spre interior 3 ioni de Na⁺

D. Spre interior 2 ioni de K⁺

E. Spre exterior 2 ioni de Na⁺

8. Referitor la pompa de Ca²⁺ putem afirma ca:

A. Mentine concentratia extracelulara a Ca²⁺ la un nivel foarte scazut

B. In celula musculara este localizata la nivelul RE

C. Transporta ioni de Ca²⁺ din citosol in RE

D. Transporta cate 4 ioni de Ca²⁺ pentru fiecare mol de ATP hidrolizata

E. Necesita prezenta Mg

9. Efectele administrarii de oubaina si digoxina sunt urmatoarele:

A. Cresc forta de contractie a miocardului

B. Blocarea functionarii Na⁺,K⁺-ATP aza

C. Scade concentratia intracelulara de Na⁺

D. Sunt exportati mai multi ioni de Ca²⁺

E. Scade gradientul de Na⁺

10. Ca forme de transport membranar identificam:

A. Transportul pasiv in sens contrar gradientelor

B. Transport activ sau difuzie facilitata

C. Transport activ secundar de tip simport

D. Transport activ secundar de tip antiport

E. ‚traficul’ vezicular

11. Despre reticulul endoplasmatic se pot afirma urmatoarele:

A. Este structurat sub forma de cisterne

B. Nu initiaza procese ce se desfasoara in aparatul Golgi

C. Reticulul endoplasmatic neted este asociat cu ribozomii

D. Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei

E. Produce molecule esentiale organizarii celulare

12. Printre functiile reticulului endoplasmatic rugos(RER) se numara:

30

A. Sinteza de proteine membranre

B. Transportul proteinelor spre aparatul Golgi

C. Transportul proteinelor spre lizosomi

D. Fosforilarea oxidativa

E. Sinteza de glucide

13. Algeti afirmatiile corecte referitoare la transportul proteinelor sintetizate de

ribozomi:

A. Proteinele destinate incorporarii in nucleu sunt sintetizate de ribozomii liberi

B. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in

nucleu

C. Transportul post-translational se refera la proteinele destinate citosolului

D. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in

lizosomi

E. Transportul post-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate

in aparatul Golgi

14. Referitor la sinteza lipidelor putem afirma urmatoarele cu exceptia:????

A. Se sintetizeaza la nivelul reticulului endoplasmatic neted

B. Cele mai multe lipide sunt sintetizate din glicerol

C. Fosfatidiletanolamina nu poate trece in fosfatidilcolina

D. Colesterolul este sintetizat la nivelul aparatului Golgi

E. Ceramidele sunt produse la nivelul reticulului endoplasmatic neted

15. Alegeti afirmatiile adevarate desper aparatul Golgi:

A. este un organit celular delimitat de exomembrane format din cisterne si vezicule

asociate

B. prezintă polaritate morfologică si biochimică, cu rol cheie în precesele de biogeneză a

membranelor,

C. are rol în maturarea, sortarea si distribuirea de molecule si/sau macromolecule atât

către locurile celulare cărora le sunt destinate cât si în calea secretorie.

D. numarul cisternelor prezente in ap Golgi este variabil in functie de tipul de celula fiind

in medie intre 5-8

E. aparatul Golgi are din punct de vedere ultrastructural o fata convexa-trans,ofata

concava-cis si o fata mediana-formata din vezicule aplatizate suprapuse ,aflate intre

fetele cis si trans

16. Funcțiile aparatului Golgi sunt urmatoarele:

A. prelucrarea sfingolipidelor

B. glicozilarea proteinelor

C. producerea glicozaminoglicanilor

31

D. sulfatarea unor glucide

E. digestia celulara

17 . Funcțiile aparatului Golgi sunt urmatoarele:

A. sulfatarea unor glucide

B. digestia celulara

C. este implicat in respiratia celulei

D. este implicat in maturarea proteinelor

E. sortarea si transportul moleculelor

18 . Funcțiile aparatului Golgi sunt urmatoarele cu exceptia:

A. biogeneza si traficul intracelular al membranelor

B. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinația finală în celulă,

sau pentru secretarea (exocitarea) lor;

C. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza

lizosomilor;

D. este organitul la nivelul căruia se realizează reactii complexe ale catabolismului.

E. degradeaza organitele celulare imbatranite si digera particulele captate din exterior

19. Care din urmatoarele afirmatii nu descriu functii ale aparatului Golgi:

A. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinația finală în celulă,

sau pentru secretarea (exocitarea) lor;

B. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza

lizosomilor;

C. producerea glicozaminoglicanilorcu asamblări ale proteoglicanilor membranari, sau ai

matricei extracelulare;

D. realizează reactii complexe ale catabolismului

E. degradeaza organitele celulare imbatranite

20. Glicolizarea proteinelor :

A. reprezinta legarea unei proteine de o molecula de glucoza

B. prima etapa a glicolizarii se realizeaza in reticulul endolasmatic

C. in Ap. Golgi se adaugă noi molecule de polizaharide

D. prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale diferă de prelucrarea

proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice;

E. Sunt descrise 2 clase de oligozaharide N -linkate la glicoproteine mature,

21.Urmatoarele afirmatii despre glicozaminoglicani sunt adevarate:

A. sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din unități dizaharidice repetitive

B. lanțurile glucidice sunt atât de flexibile înât nu se pot împacheta în structuri globulare

compacte

32

C. formează suportul mecanic al celulelor

D. sunt formate prin legarea unei proteine de o molecula de glucoza

E. permite difuzia rapidă a moleculelor hidrosolubile precum și migrarea celulelor.

22.Urmatoarele afirmatii despre lizozomi sunt adevarate cu excepria:

A. sunt vezicule membranare ce contin enzime hidrolitice

B. sunt implicate in digestia macromoleculelor

C. degradeaza organitele celulare imbatranite

D. este implicat in respiratia celulei

E. formează suportul mecanic al celulelor

23 .Boala celulelor 1 este:

A. o boala genetica

B. se numeste si boala incluziunilor celulare

C. in aceasta boala enzimele lizozomilor din fibroblaste lipsesc,

astfel că, substraturile nedigerate se elimina sub forma de incluziuni.

D. in aceasta boala enzimele hidrolitice sunt absente în lizozomi, dar se regăsesc în sânge

în forma lor activă

E. îsi are originea în defectul de sortare la nivelul aparatului Golgi, ceea ce face ca

hidrolazele să fie secretate în sânge și nu încorporate în lizozomi.

24. Urmatoarele afirmatii referitoare la boala celulelor 1 sunt adevarate:

A. rezulta din deficitul unei enzime lizozomale necesara pentru catabolismul

glicozaminoglicanilor.

B. caracteristicile clinile includ tipic facies cu trasaturi aspre, grosolane, opacifiere

corneana, organomegalie, ankiloza articulatiilor, anomalii osoase, hernii, statura unica

si, in unele afectiuni, retardare mentala.

C. produsii de degradare ai dermatanului, keratanului si condroitin sulfatului sunt

asociati cu deficienta mentala.

D. acumularea produsilor de degradare ai heparan sulfatului determina manifestarile

viscerale

E. constatarile de laborator includ prezenta limfocitelor vacuolare pe frotiul periferic

si prezenta de GAG in urina

Tematică IV:

Organite implicate în procesul de catabolism și producere a energiei celulare.

Mecanismele procesului respirației celulare. Ciclul Krebs. Transferul de electroni și

chemiosmoza.

Complement simplu

33

1. Energia necesară proceselor metabolice este obținută din hidroliza unor compuși

de tipul:

A. resturi ale lizozomilor

B. ATP

C. săruri anorganice

D. amidon

E. nu se obține decât din sinteze de lipide

2 Organitele implicate în procesul de conversie a energiei sunt:

A. aparat Golgi

B. endozomi

C. centrioli

D. mitocondrii

E. reticul endoplasmatic rugos

3. Procesul de sinteză a energiei implică mecanisme de:

A. glicogenogeneză

B. glicoliză

C carboxilare

D. nu sunt cunoscute

E. ionizare

4. Mitocondriile sunt organite prezente:

A. în jurul celulei

B. doar în celula vegetală

C. în toate tipurile de celule vegetale și animale

D. în eritrocite adulte

E. în interstițial

5. Mitocondriile sunt organite a căror poziție în citoplasmă poate fi:

A. fixă

B. variabilă

C. anastomozate în jurul plasmalemei

D. migrează în funcție de necesitățile membranei plasmatice

E. dispuse circular

6. Au număr mare de mitocondrii:

A. celulele epiteliale

B. hematiile

C. hapatocitele

D. spermatozoizii

E. celule procariote

7. Membrana internă a mitocondriei este o structură lipoproteică cu particularitățile:

A. procentul de proteine 80%

34

B. procentul de proteine este 20%

C. are fosfolipide hidrofile specifice

D. este identică cu membrana externă

E. are același raport proteine/lipide ca și plasmalema

8. Membrana internă a mitocondriei are un compus caracteristic:

A. fosfolipid hidrofil

B. fosfolipid inactiv care conferă anumite caracteristici funcționale

C. cardiolipină

D. cristă

E. nu este o structură diferită de membrana plasmatică

9. Particulele F de la nivelul membranei interne:

A. au rol în creșterea permeabilității membranei

B. sunt depozite de lipide

C. rol nefuncțional

D. conțin complecși enzimatici ai fosforilării oxidative și ai lanțului

respirator

E. sunt structuri polizaharidice

10. În funcție de tipul celulei, cristele mitocondriale își modifică:

A. forma

B. numărul

C. numărul și forma

D. nu se modifică

E. sunt structuri fără importanță funcțională

11. Prezența ADN mitocondrial determină un grad de autonomie a mitocondriei:

A. prin sinteza proprie de proteine

B. autonomie totală

C. autonomie informațională

D. prin sinteza tuturor proteinelor mitocondriale

E. genele mitocondriale nu codifică sinteza proteinelor proprii

12. Prin oxidarea acidului piruvic la nivel mitocondrial se obtin:

A. 2 molecule de ATP

B. 3 molecule de ATP

C. 34 molecule de ATP

D. 4 molecule de ATP

E. Nici un raspuns corect

13. Mitocondriile sunt organite celulare prezente in citoplasma tuturor celulelor cu exceptia:

A. Hepatocit

B. Leucocit

C. Hematie adulta

D. Macrofag

E. Nefrocit

35

14. Care este organitul celular care generează cantitatea cea mai mare de energie:

A. Ribozomii

B. Aparatul Golgi

C. RER

D. Mitocondriile

E. REN

15. Condriomitele apar:

A. Sub forma de granule așezate în monom

B. Sub forma de filamente

C. Filiforme

D. Sub forma de bastonaș

E. Toate raspunsurile sunt corecte

16. Compozitia chimica a mitocondriei include :

A. 50% proteine structurale

B. 62% lipide

C. 2% vitamine

D. 5 % lipide

E. 60-64 % proteine structurale

17. Alegeți răspunsul corect:

A. Respirația celulară este reprezentată de reacții ale catabolismului

B. Acetil coenzima A este unul din produșii terminali ai catabolismului

C. Reacțiile catabolismului se produc la nivelul mitocondriei

D. Produsele terminale ale catabolismului sunt forme ale acidului citric

E. Toate raspunsurile sunt adevărate

18. Următoarele afirmații sunt adevarate cu excepția:

A. combustia alimentelor se face prin sute de reacții diferite, în schimb, eliberarea

energiei se realizează doar în cadrul câtorva,

B.energia eliberată este transformată într-o formă specială de energie chimică numita

adenozintrifosfat (ATP), compus cu un înalt potențial de transfer al grupării fosfat

(bogat în energie).

C. energia potențiala a două legături fosfatice ale ATP este reprezentată prin

potențialul lor de hidroliză.

D. legăturile bogate în energie,prin hidroliză,degajă mai mult de 8.000cal/mol

E. legături sarace în energie- prin hidroliză degajă mai putin de 8.000cal/mol

19. Următoarele afirmații referitoare la acetil coenzima A sunt adevărate cu excepția:

36

A. se poate sintetiza din piruvat

B.se sintetizează din acizi grași

C. formarea ei este o reacție puternic exergonică și reversibilă

D. se poate sintetiza din glucoza

E. reacția de sinteză a acetil coenzimei A din piruvat este catalizată de enzima piruvat

dehidrogenaza.

20. Următoarele afirmații referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate cu excepția:

A. se numește ciclul citric

B. se numește ciclul acizilor tricarboxilici

C. enzima succinat dehidrogenaza,implicată în ciclul Krebs, face parte integrantă

dintr-un complex proteic aparținând matricei mitocondriale

D. ciclul citric începe prin reacția dintre acetil Co-A, provenită din piruvat sau din

acizii grași și un compus cu patru atomi de C (oxalacetatul), pentru a produce o

moleculă cu 6 atomi de C (acidul citric),

E. cea mai importantă contribuție a ciclului Krebs este extracția electronilor de înaltă

energie prin oxidarea celor 2 atomi de C ai radicalului acetil.

21. Următoarele afirmații sunt adevărate cu excepția:

A. Energia care se eliberează prin oxidarea unei singure molecule de de NADH sau

FADH2 de către O2 este suficientă pentru a susține sinteza mai multor molecule de

ATP

B. Oxidarea NADH și sinteza de ATP au loc într-o singură reacție

C. ATP- sintetaza este o proteină membranară complexă care realizează sinteza ATP

din ADP și Pi (fosfat anorganic)

D. ATP- sintetaza ajută la deplasarea protonilor prin membrana internă, în sensul

gradientului de concentrație, înapoi în matrice

E. În ciclul Krebs protonii sunt pompati prin membrana mitocondrială internă în

spatiul intermembranar, generându-se un gradient de concentrație protonică.

22.Următoarele afirmații sunt adevărate:

A. sunt identificate trei complexe enzimatice, respiratorii implicate în transferul

electronilor de la NADH +H+ la O2,

B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mic complex enzimatic respirator, ea

conținând 12 de lanțuri polipeptidice,

C. NADH-dehidrogenaza are rolul de a ceda electronii de la NADH și de a-i

transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima

Q) către complexul 2,

D. Complexul b-c1, este format din 7 lanțuri polipeptidice,

E. Complexul b-c1 funcționează sub formă de polimer.

23 Care din afirmațiile următoare nu sunt adevărate?

37

A. În etapa finală a glicolizei fosfatul cu energie înaltă al fosfoenolpiruvatului este

transferat către ADP, rezultând piruvat și ATP

B. mecanism chemiosmotic este denumirea pentru cuplarea fosforilării cu

transferul de electroni și protoni

C. Fiecare dintre complexele enzimatice I-III pompează prin membrana internă a

mitocondriei câte 4 protoni pentru fiecare pereche de electroni transferată

D. Toate variantele anterioare

E. Doar primele două

24 Care din informațiile referitoare la ATP - sintetaza nu este corectă ?

A. O enzimă implicată în sinteza ATP

B. Este o enzimă implicată în hidroliza ATP

C. Un canal pentru electroni

D. Cuplează întoarcerea protonilor în matrice, cu sinteza ATP din ADP și fosfat

E. Este un dispozitiv de cuplare reversibilă

25. Care din afirmațiile legate de secvențele aminoterminale ale proteinelor

mitocondriale nu sunt adevărate?

A. Porțiuni de 15- 35 aa care asigură orientarea către mitocondrie a proteinelor

specifice

B. Sunt numite presecvețe

C. Sunt numite prosecvețe

D. Se îndepărtează după proteoliză

E. Sunt recunoscute de receptori specifici

26. Peroxizomii sunt caracterizati de afirmațiile cu excepția:

A. Organite mici de formă sferică cu diametrul între 0,2-1,7µm

B. Conțin enzime implicate în diferite reacții metabolice

C. Sunt situați în jurul mitocondriilor

D. În urma acțiunilor enzimatice ale peroxizomilor se formează apa

E. Peroxizomii sunt implicați în sinteza colesterolului

Complement multiplu

2 Care sunt parametri care suferă modificări la nivelul mitocondrial?

A. forma

B. numărul

C. dimensiunile

1 Eliberarea de energie este foarte importantă pentru:

A. contracția musculară

B. transportul moleculelor împotriva gradientului de concentrație

C. micării cililor

D. nici una din variantele amintite

E. este folosită la nivel extracelular

38

D. numărul cristelor

E. nu sunt semnalate modificări

3 După forma lor mitocondriile se clasifică:

A. mitocondrie granulară

B. submitocondrie

C. condrioconți

D. oxizoma

E. multicondriom

4 După forma lor mitocondriile se clasifică:

A. granulare

B. criste

C. oxizomi ???

D. condriomite

E. condrioconți

5 Condrioconții sunt forme care:

A. sunt filamentare

B. se găsesc în citoplasmă

C. reprezintă forma de repaus a mitocondriei

D. nu se pot reactiva

E. se formează prin dezintegrarea mitocondriilor

6 Mitocondria este un organit structurat din:

A. 1 membrană externă

B. 2 membrane externe și 1 internă

C. 3 tipuri de membrane

D. straturi doar lipidice

E. 2 membrane și prelungirile acestora

7 La nivelul membranei externe sunt prezente:

A. enzime inactive

B. enzime activate

C. enzime tranzitorii

D. structuri impermeabile

E. canale ionice

8 Caracteristicile funcționale ale membranei externe mitocondriale sunt legate de:

A. procentul colesterolului

B. prezența enzimei marker MAO

C. procent mic de proteine

D. permeabilitate mică față de cea internă

E. 60% molecule proteice

9 Membrana internă și cristele sunt prevăzute cu subunități numite:

A. oxizomi

39

B. subunități citoplasmatice

C. subunități de membrană

D. particule elementare

E. subunități X

10 Numărul cristelor mitocondriale sunt în legătură directă cu :

A. activitatea specifică celulei

B. capacitatea mitocondriilor de a genera ATP

C. capacitatea mitocondriilor de a stoca Ca2+

D. activitatea RER

E. sinteza de enzime de tipul dehidrogenaza

11 Matricea mitocondrială este spațiul:

A. delimitat de membrana externă și internă

B. unde are loc stocarea a 200 de enzime mitocondriale

C. dintre membrana internă și criste

D. denumit și compartimentul intern

E. se acumulează ionii de calciu

12. Glicoliza anaeroba este:

A. Procesul prin care glucoza este degradata la acid piruvic

B. Procesul care are loc in citoplasma ???

C. Procesul care are loc la nivel mitocondrial

D. Procesul prin care se formeaza 2 molecule de ATP

E. Procesul din care rezulta cele mai multe molecule de ATP

13. Compozitia chimica a mitocondriei este:

A. 60-64% proteine structurale

B. 34% lipide

C. 2-5% vitamine A si C

D. 70% lipide

E. 90% proteine structurale

14. Formele sub care se prezinta mitocondriile sunt:

A. Forma granulara si cea mai activa

B. Condriomite

C. Condrioconti

D. Condriiomite ,forma cea mai activa

E. Condrioconti,forma de repaus

15. Pozitia mitocondriei in celula este:

A. Apicala la nivelul nefrocitului

40

B. Bazala la nivelul enterocitului

C. Bazala la nivelul nefrocitului

D. Apicala la nivelul enterocitului

E. In toata citoplasma in majoritatea celulelor

16. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la mitocondrii

A. Au lungime de 2,2-7µm

B. Au lungime de 0,5-1µm ???

C. Sunt organitele celulare care furnizeaza cea mai multa energie celulei

D. Lipsesc in nefrocit

E. Glicoliza aeroba furnizeaza 2 molecule de ATP

17. Rolurile mitocondriei sunt urmatoarele:

A. Reprezinta centrul respirator al celulei

B. Reprezinta principalul generator de energie pentru celula

C. Intervine in lipogeneza

D. Are rol in sinteza proteinelor

E. Are rol in transportul lipidelor

18. Despre glicoliza anaeroba putem afirma ca:

A. Are loc in citoplasma

B. Are loc cu consum de oxigen

C. Este procesul prin care glucoza se degradeaza pana la acid piruvic

D. Se formeaza 2 molecule de ATP

E. Glucoza se degradeaza pana la dioxid de carbon si apa

19. Alegeti raspunsurile corecte:

A. Mitocondriile sunt organite celulare generatoare de energie

B. Mitocondriile sunt organite prezente in hematia adulta

C. Mitocondriile sunt organite celulare prezente in hepatocit

D. Mitocondriile sunt implicate in sinteza de proteine

E. Mitocondriile nu se gasesc in nefrocit

20 Despre glicoliza aeroba putem afirma urmatoarele:

A. Are loc la nivelul mitocondriilor

B. Se face cu consum de oxigen

C. In urma ei se obtin 34 molecule de ATP

D. Are loc in citoplasma

41

E. Se face cu consum de dioxid de carbon

21. Urmatoarele tipuri de legături sunt legaturi bogate în energie:

A. Enol-fosfat

B. Monofosfat

C. Pirofosfat

D. Acil-fosfat

E. Difosfat

22. Urmatoarele afirmatii referitoare la mitocondrii sunt adevarate:

A. mitocondria este organitul la nivelul căruia se realizează reactiile complexe ale

catabolismului,

B. membrana internă și matricea mitocondriei, reprezintă situsul tuturor reactiilor de

oxidare a piruvatului și acizilor grasi la CO2 și H2O,

C. membrana internă și matricea mitocondriei, reprezintă sinteza cuplată a ATP din ADP

și Pi.

D. Transferul electronilor de pe NADH + H+ și FADH2, la O2 se desfăsoara la nivelul

membranei interne si sunt cuplate cu generarea unui gradient electrochimic de protoni

de o parte și de alta a acesteia.

E. Oxidarea piruvatului și a acizilor grași la CO2, cuplată cu reducerea transportorilor de

electroni NAD+ și FAD, la NADH+ H

+ și FADH2 au loc la nivelul membranei interne.

23. Urmatoarele afirmatii referitoare la respiratia celulara sunt adevarate:

A. respiratia celulara este explicata prin teoria dublei activari

B. prin dehidrogenarea substratului se pierd, datorită dehidrogenazelor, unul sau mai

mulți hidrogeni care imediat sunt activati

C. oxigenul molecular este transformat în acest timp la oxigen activ de către

citocromoxidază, care-i dă unul sau mai mulți electroni proveniți de la hidrogen și

transportați de citocromi

D. Hidrogenul si oxigenul se unesc si formează grupare hidroxil (descompusă de

catalază)

E. Formarea apei este o puternică reactie metabolică care se realizează prin hidrogenarea

oxigenului.

24. Etapele procesului de respiratie celulară sunt urmatoarele cu exceptia:

A. aparitia de reactii anaerobe la nivel citoplasmatic numita citoliza,

B. convertirea la piruvat a lactatului reactie din care rezulta grupul acetil

C. grupul acetil (CH3CO) se combină cu coenzima Q10 rezultând acetil CoQ10, reacția

este catalizată de lactat dehidrogenază, prezentă în stare solubilă în matricea

mitocondrială,

42

D. grupul acetil (CH3CO) care se combină cu coenzima A rezultând acetil CoA, reacția

este catalizată de lactat dehidrogenază, prezentă în stare solubilă în matricea

mitocondrială.

E. In ultima etapa acetil coenzima A intră în ciclul Krebs.????

25. Urmatoarele afirmatii referitoare la glicogen sunt adevrate:

A. este un dimer de glucoza

B. este o forma de depozitare a glucozei in citosol

C. este continut in granulele citoplasmatice

D. cand este degradat elibereaza glucoza sun forma de glucozo-1-fosfat

E. sinteza și degradarea sa este strict reglată în funcție de necesitățile organismului.

26. Alegeti afirmatiile corecte:

A. grăsimile sunt mai importante dpdv cantitativ decât glicogenul deoarece oxidarea

grăsimilor în mitocondrii eliberează cel puțin de 6 ori mai multă energie decât aceeasi

masă de glicogen în forma sa hidratată,

B. un organism uman adult poate depozita glicogen pentru doar o zi de activitate

normală,

C. un organism uman adult poate depozita grăsimi care ar ajunge pentru aproximativ o

zi,

D. marea majoritate a lipidelor sunt depozitate în țesutul gras , de unde sunt eliberate în

sânge pentru a fi preluate de celule,

E. noaptea si intre mese energia se obtine prin mobilizarea glicogenului.

27. Alegeti afirmatiile corecte despre ciclul Krebs:

A. se mai numeste si ciclul citric

B. reprezinta stadiul final al reacțiilor de oxidare a glucidelor și lipidelor

C. este răspunzător pentru oxidarea a 2/3 din totalitatea compușilor de carbon ai celulei

D. este compus dintr-un set de sase reacții enzimatice

E. produsii majoritari obtinuti din ciclul Krebs sunt CO2 și NADH.

28. Urmatoarele afirmatii referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate:

A. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt hidrosolubile

B. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt localizate în matricea mitocondrială,

C. enzimele succinat dehidrogenaza și α -cetoglutarat dehidrogenaza sunt localizate

în matricea mitocondrială

D. degradarea completă a glucozei in ciclul krebs are ca rezultat formarea 6 molecule

de CO2,

E. prin degradarea completă a glucozei in ciclul krebs se reduc 10 molecule de NAD

la 10 NADH + H+ și a 2 FAD la 2 FADH2.

29. Alegeti afirmatiile corecte:

A. complexul b-c1, este format din 8 lanțuri polipeptidice și funcționează sub formă

de dimer,

43

B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mare complex enzimatic respirator,

C. citocrom- oxidaza este un monomer

D. citocromul aa3 conține citocromi si atomi de Cu,

E. NADH-dehidrogenaza are rolul de a accepta electronii de la NADH și de a-i

transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima Q)

către complexul 2.

30. Care din următoarele afirmații sunt adevărate:

A. catabolismul celular eliberează energia liberă dintr-o substanță (nutrient) în etape,

B. toate organismele își procură energia prin degradarea alimentelor (catabolism),

C. combustia alimentelor se face prin câteva reacții diferite, în schimb, eliberarea

energiei se realizează prin sute de reacții,

D. procesul prin care sunt sintetizate substanțele necesare organismului este numit

anabolism,

E. procesul prin care sunt sintetizate substanțele necesare organismului este numit

catabolism.

31. Care din afirmațiile următoare sunt adevărate :

A. Sistemul ADP/ATP necesită un gradient electrochimic de protoni

B. În timp ce un electron este transferat de-a lungul unui lanț respirator, un

transportor de electroni poate lega și elibera un proton în fiecare etapă

C. Pentru fiecare pereche de electroni proveniți din oxidarea NADH sunt

transferați prin membrana 10 protoni

D. Energia potențială stocată în gradientul de protoni este numai de natură

electrică

E. Componenta electrică corespunde diferenței de voltaj de o parte și de alta a

membranei interne mitocondriale, matricea având sarcini negative, iar spațiul

intermembranar având sarcini pozitive

32. Fosforilarea oxidativă:

A. Are loc în matricea mitocondrială

B. Electronii proveniți de la NADH și FADH2 se combină cu O2

C. Citocromoxidaza transportă electroni de la citocrom c la NADH

dehidrogenaza

D. Pentru fiecare pereche de electroni proveniți din oxidarea NADH sunt

transferați prin membrana 10 protoni

E. Sinteza ATP se face prin transfer direct al grupării fosfat cu energie înaltă

33. În celule metabolic active protonii sunt pompați în afara matricei mitocondriale

pentru că:

A. Acest transfer generează o reducere a concentrației de protoni în matrice

B. Scade ph- în spațiul intermembranar

44

C. Diferențele concentrațiilor de protoni generează un gradient de concentrație

de 0,14 V

D. Protonii din matricea mitocondrială și din spațiul intermembranar au un nivel

constant

E. Membrana mitocondriei nu permite trecerea protonilor prin stratul fosfolipidic

ca urmare nu se face schimbul cu matricea

34. ATP - sintetaza este:

A. O enzimă implicată în sinteza ATP

B. Un canal pentru protoni

C. Cuplează întoarcerea protonilor în matrice, cu sinteza ATP din ADP și fosfat

D. Toate variantele anterioare

E. Doar varianta A

35. Transportul metaboliților prin membrana internă a mitocondriei implică :

A. O condiție pentru desfășurarea reacțiilor energetice

B. ATP este transferat în schimbul unei molecule de ADP

C. Importul fosfatului în matricea mitocondriei este favorizat de gradientul de

protoni

D. Ph din matricea mitocondriei și cel din citosol nu au importanță în schimbul

dintre moleculele situate de o parte si de alta a membranelor mitocondriale

E. Exportul piruvatului din citosol este mediat printr-un transportor care schimbă

piruvatul pentru ionii hidroxil

36. Proteinele mitocondriale :

A. Sunt sintetizate în citosol

B. Sunt codificate de gene ale ADN mt exclusiv

C. Sunt codificate de gene nucleare

D. Trebuie să pătrundă prin membrana mitocondrială parțial depliate

E. Presecvența este un segment glucidic de semnal al proteinelor mitocondriale

37. Peroxizomii sunt:

A. Organite mici de formă sferică cu diametrul între 0,2-1,7µm

B. Conțin enzime implicate în diferite reacții metabolice

C. Sunt situați în jurul mitocondriilor

D. În urma acțiunilor enzimatice ale peroxizomilor se formează apa

E. Peroxizomii sunt implicați în sinteza colesterolului

38. Funcțiile peroxizomilor sunt foarte complexe:

45

A. Dolicolul este sintetizat în perozizomiare

B. Intervin în scindarea colesterolului

C. Asigură oxidarea substraturilor, cum ar fi acidul uric, aminoacizii și acizii

grași

D. Au rol în biosinteza lipidelor

E. Asigură scurtarea lanțurilor lungi de acizi grași

39. Care sunt enzimele din peroxizomi?

A. Hidrolaze

B. Oxidaze flavinice

C. ATP sintetaze

D. Catalaze

E. Nucleaze

40 . care din afirmațiile următoare se referă la peroxizomi?

A. Proteinele sunt orientate către peroxizomi printr-o secvență simplă de

aminoacizi SER-LYS-LEU la nivelul extremității carboxil

B. Conțin enzime necesare sintezei de fosfolipide numite plasmalogeni,

componente ale creierului și inimii

C. Prezintă plasticitate morfologică

D. Au enzime ale fosforilării oxidative

E. Au enzime care descompun peroxidul de hidrogen

Tematica V

Citoscheletul : structura, funcții. Motilitatea celulară

Complement simplu

1. Care din afirmațiile legate de miozină nu sunt corecte?

A. Miozina este asociată cu molecule reglatoare troponină și tropomiozina

B. Are în structura sa 2 regiuni de mobilitate: una între L-meromiozină și H-

meromiozină și alta între fracțiunile S1 și S2 a H meromiozinei

C. Este proteina cea mai importantă cantitativ și funcțional în fibra musculară

scheletică

D. Din punct de vedere biochimic este formată din 2 lanturi polipeptidice grele și

2-4 lanturi polipeptidice usoare

E. Potiunea globulară S1-H meromiozină formează punțile transversale care vor

ancora în situsul de legătură a moleculei de actină globulară

2. Citoscheletul este :

A. Implicat în deplasarea celulelor

46

B. transportul organitelor sau a altor structuri celulare, cum ar fi cromozomii

mitotici

C. citoscheletul este o structură rigidă și imuabilă

D. se află într-o continuă reorganizare

E. este format din mai multe tipuri de proteine

3. Care din afirmații sunt incorecte:

A. F- actina se prezintă sub formă de filamente de grosime 7-8 nm

B. F- actina este alcătuită din lanțuri polipeptidice dispuse în helix, cu o perioda

repetitivă de 35-40 nm

C. Tropomiozina este o moleculă proteică cu rol reglator

D. Tropomiozina este alcătuită din 3 unități

E. Fiecare moleculă de actină conține un cation de Mg 2+

complexat cu ATP

4. Care din componentele proteice blochează interacțiunea actină-miozină

A. Troponina C

B. Troponina T

C. Troponina I

D. citocalazina

E. faloidina

Complement multiplu

1. Molecula de miozină este:

A. Asimetrică

B. Include 2 filamente de meromiozine

C. Prin agregarea moleculelor de miozină se formează filamentul de miozină

D. Monomerul de baza se numește tubulină

E. L- meromiozina și S2-H meromiozina formează axul filamentului

2. Citoscheletul este alcătuit din trei tipuri principale de filamente proteice:

A. Filamente de actină

B. Fosfolipide

C. Ceramide

D. Filamente intermediare

E. Microtubuli

3. Citoschetetul constituie:

A. un nivel structural de organizare, specific celulelor procariote

B. o rețea de filamente proteice

C. citocheletul este un suport structural, care determină forma celulei

D. asigură organizarea generală a citoplasmei și mișcările celulare

47

E. Nici una din variante

4. Filamentele de actină:

A. reprezintă 20% din proteinele celulare ale fibrei musculare

B. nu sunt cunoscute ultrastructural

C. formează o rețea cu rol de suport mecanic ce determină forma celulei și

mișcările suprafeței celulare

D. Filamentele de actină formează fascicule sau rețele tridimensionale cu

proprietăți de geluri semisolide

E. Primele trei variante sunt corecte

5. Filamentele de actină

A. conțin pe lângă moleculele contractile de actină și molecule reglatoare

de troponină și tropomiozină

B. porțiunea axială a filamentului de actină conține molecula contractilă

reprezentată de actina F (actina fibrilară)

C. tropomiozina este așezată sub formă de bastonaș de-a lungul axului de

actină F

D. afirmații anterioare se referă la miozină

E. Nici una din variate nu e corectă

6. G- actina este:

A. moleculă globulară cu diametrul de 5,5 nm

B. formata din 374 de aminoacizi (înfășurarea unui lanț polipeptidic)

C. este monomerul de actină

D. forma polimerizată a actinei ???

E. toate variantele sunt incorecte

7. Proteinele implicate în controlul lungimii filamentelor de actină

A. G-actina

B. Timozina

C. Profilina

D. Gelsolina

E. tropomodulina

8. Care din proteinele următoare formează legăturile transversale dintre structurile

fasciculare ale actinei?

A. fimbrina

B. α -actinina

C. filamină

D. Profilina

E. Gelsolina

48

9. Filamentele intermediare

A. Au fost denumite astfel deoarece au diametrul intermediar (10 nm) între

cel am microfilamentelor (7 nm) și cel al microtubulilor (25 nm)

B. Ceea ce diferențiază filamentele intermediare de celelalte diferențieri

citoplasmatice este structura și localizarea lor

C. principala lor funcție este de susținere mecanică a celulelor și țesuturilor

D. nu sunt implicate în mișcare

E. polimerizarea se face prin înlânțuirea unor proteine globulare

10. Care din afirmații nu sunt corecte? ?????

A. filamentele intermediare sunt structuri stabile

B. lamina nucleară este formata din filamente intermediare de pe fata

internă a învelișului nuclear

C. polimerizarea actinei nu necesită aport energetic

D. Toate variantele sunt corecte

E. Nici una din variante nu e corectă

11. Care din afirmații nu sunt corecte? ????

A. microtubulii sunt formați din proteine globulare numite miozină

B. există 4 stări ale actinei: actina G-ATP, G-ADP, actina F-ADP, F-

ADP

C. proteina Cap Z, tropomodulina, ambele împiedică depolimerizarea

filamentelor de actină

D. fibre de stres sunt fibre de actină

E. toate variantele sunt incorecte

Tema: NUCLEUL-ORGANIZARE. STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI.

ORGANIZAREA CROMATINEI . CROMOZOMII. CODUL GENETIC

COMPLEMENT SIMPLU

1. Nucleul este format din urmatoarele componente cu exceptia :

A. Nucleol

B. Colagen

C. Invelis nuclear

D. Carioplasma

E. Cromatina

2. Urmatoarele afirmatii legate de lamina nucleara sunt adevarate cu exceptia :

A. Este o retea fibroasa care formeaza suportul structural al nucleului

B. La mamifere este alcatuita din 4 proteine fibroase

C. Prezinta situsuri de legare a cromatinei

D. Lamina nucleara se afla situata sub membrana nucleara externa

E. Laminele se leaga la proteinele membranare integrale

49

3. Porul nuclear are urmatoarele proprietati cu exceptia :

A. Are rol fundamental in functia celulelor eucariote

B. Este un complex structural cu diametru de 80-120 nm

C. Este alcatuit din 10 subunitati anulare dispuse in jurul canalului central

D. Canalele deschise dintre spite servesc pentru difuzia moleculelor mici

E. Reglarea traficului de proteine si ARN prin complexele porilor nucleari are rol

important in expresia genelor

4. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia :

A. Proteinele transportate in nucleu controleaza structura si functiile genomului

B. Proteinele transportate in nucleu sunt dirijate prin secvente de aminoacizi

specifice

C. Unele proteine raman in nucleu dupa importul din citoplasma

D. Proteinele navetiste raman constant in nucleu

E. Proteinele coordoneaza functiile nucleare si citoplasmatice

5. Alegeti afirmatia falsa referitoare la ARN :

A. ARN r este asamblat cu proteine ribozomale in nucleu

B. ARN nuclear de talie mica functioneaza in interiorul citoplasmei ca ARN m ,

ARN t , ARN r

C. Pre ARN si ARN m se asociaza cu un set de cel putin 20 de proteine formand

ribonucleoproteine nucleare heterogene

D. Exportul ARN m , ARN t , ARN r din nucleu in citoplasma este o etapa

fundamentala in expresia genelor la celulele eucariote

E. Exportul ARN m prin complexele porilor nucleari este un proces energo-

dependent care necesita Ran

6. Urmatoarele afirmatii legate de nucleol sunt adevarate cu exceptia :

A. Este sediul biogenezei ribozomale

B. La microscopul electronic apare ca un copuscul globulos cu diametrul de 0.5 µm

C. Este o portiune din nucleu unde sunt transcrise genele ARN r

D. Numarul nucleolilor variaza in functie de intensitatea productiei de ribozomi

E. Nucleolul apare inconjurat de un invelis de heterocromatina care variaza ca

grosime de la un tip celular la altul

7. Nucleolii au urmatoarele caracteristici, cu exceptia :

A. In celulele batrane sunt mari si multipli

B. Sunt bine vizibili in celule care cresc rapid

C. Unii nucleoli contin o parte amorfa

D. In celule secretorii sunt mari si multipli

E. Ca structura prezinta doua parti cu morfologie diferita

8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia :

50

A. La MO cromatina se prezinta sub forma unei retele structurata din granule si

filamente interconectate

B. Cromatina reprezinta forma relaxata a cromozomilor in interfaza

C. Heterocromatina este decondensata si inactiva

D. Eucromatina se coloreaza slab bazofil

E. Eucromatina este decondensata si se distribuie in tot nucleul

9. Heterocromatina are urmatoarele caracteristici cu exceptia :

A. Formeaza un invelis discontinuu situat sub invelisul nuclear

B. Cantitatea de heterocromatina facultativa difera in functie de activitatea

transcriptionala a celulei

C. Este intens bazofila

D. Heterocromatina constitutiva contine secvente satelite de la nivelul centromerilor

E. Heterocromatina facultativa contine secvente de ADN care nu sunt transcrise

niciodata

10. Alegeti afirmatia incorecta referitoare la structura primara a ADN :

A. Explica modul in care se stocheaza , se transmite si se exprima informatia

ereditara

B. Cantitatea de ADN variaza de la specie la specie

C. Cantitatea de ADN este inconstanta la indivizii aceleiasi specii precum si in toate

celulele somatice ale aceluiasi individ

D. ADN este un macropolimer de dezoxiribonucleotide

E. Acizii nucleici sunt substante chimice macromoleculare alcatuite din nucleotide

11. Urmatoarele afirmatii referitoare la informatia genetica sunt adevarate cu exceptia :

A. Este reprezentata de secventa lineara nucleotidelor in molecula de ADN

B. Determina structura proteinelor care alcatuiesc celulele si tesuturile

C. Este codificata fiind scrisa cu ajutorul unui alfabet

D. Ordinea specifica a aminoacizilor este determinata de secventa nucleotidelor in

ARN

E. Unui codon ii corespunde un anumit aminoacid din structura proteinelor

12. Alegeti afirmatia falsa referitoare la structura secundara a ADN :

A. ADN-ul este alcatuit din doua catene polinucleotidice legate in mod

complementar prin baze azotate

B. O baza purinica se uneste cu o baza pirimidinica formand o pereche de baze

C. Bazele azotate formeaza o dubla spirala elicidala

D. Legaturile dintre catene se realizeaza prin punti de hidrogenle

E. Cele doua catene ADN sunt identice, complementare si strict codeterminate

13. Urmatoarele afirmatii legate de structura secundara a ADN sunt adevarate, cu

exceptia:

A. Cele doua catene ale ADNului se infasoara plectonemic

51

B. Este perfect regulata si ordonata

C. In configuratia spatiala molecula de ADN prezinta 2 santuri laterale

D. Catenele ADN formeaza o tripla spirala elicoidala orientata spre dreapta

E. Catenele sunt antiparalele

14. Filamentul cu nucleosomi are urmatoarele caracteristici, cu exceptia :

A. Este alcatuit dintr-un complex de ADN si histone

B. Nucleosomii sunt structuri statice si rigide

C. Nucleosomii sunt fixati la o singura catena a ADN aceiasi de la o celula la alta

D. Realizeaza o rata de impachetare a ADN nativ de circa 10:1

E. Nucleosomii sunt legati intre ei printr-un segment de ADN liber

15. Urmatoarele afirmatii legate de fibra de cromatina sunt adevarate cu exceptia :

a. La ME cromatina apare formata din fibre de cromatina

b. Are rol important pentru functia genomului

c. Prin spiralizare fibra de cromatina favorizeaza interactiunile genice

d. Fibra de cromatina se pliaza in trei bucle laterale

e. Fiecare bucla ar putea fi o unitate functionala de translatie si replicatie

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Următoarele componente fac parte din structura nucleului:

A. Matricea nucleara

B. Cromatina

C. Microtubuli

D. Nucleolul

E. Filamentele intermediare

2. Membrana nucleului are urmatoarele caracteristici:

A. Este formata din straturi de fosfolipide

B. Este asociata cu membranele RE si ribozomi

C. Este asociata cu membrana celulara prin porii nucleari

D. Este impermeabila pe toata suprafata

E. Are in structura doua straturi concentrice

3.Care din elementele de mai jos nu apartin nucleului?

A. Lamina nucleara

B. Poliribozomi

C. Carioplasma

D. Aparatul lizozomal

E. ADN mitocondrian

4. Despre lamina nucleara se pota afirma urmatoarele:

A. Se afla sub membrana celulara

52

B. Este formata dintr-o retea de proteine fibroase

C. Prezinta situsuri de legare pentru ribozomi

D. Are in structura proteine de tipul lamina A,B, C

E. Are rol de suport structural al nucleului si de fixare a cromatinei

5. Termenul de porosomii este atribuit pentru:

A. Canale pentru apa din structura membranei interne nucleare

B. Porii nucleari

C. Unitatii membranare cu rol de transport vezicular

D. Structuri cu rol de reglare al transportului de macromolecule intre nucleu

si citoplasma

E. Structuri din interiorul nucleului, de dimensiuni mici

6. Porii nucleari se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati, cu exceptia:

A. Este un complex structural si functional al membranei nucleare

B. Asigura selectia lipidelor ce trec din citoplasma spre nucleu

C. Regleaza traficul de ARN și proteine

D. Au rol major in expresia genelor

E. Este un complex format dintr-un canal central si opt unitati anulare

7. Trecerea moleculelor prin porii nucleari este:

A. Dependenta de dimensiunile moleculelor aflate in tranzit

B. Etapa importanta in timpul diviziunii meiotice

C. Proces major de control al structurii si functiei genomului

D. Realizata prin difuzie pasiva si activa

E. Conditionata de concentratia ADN-polimerazei in citoplasma

8. Afirmatiile urmatoare sunt incorecte:

A. In structura porului nuclear intra peste 100 de proteine

B. Transportul moleculelor de proteine si ARN, dintre nucleu si citoplasma se

face prin difuzie pasiva

C. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt secvente de amninoacizi care

asigura dirijarea si recunoasterea proteinelor citoplasmatice in timpul pasajului

prin membrana nucleara

D. Proteina care intervine in transporul moleculelor mari, prin porii nucleari, se

numeste transferina

E. Transportul prin membrana nucleara implica prezenta ATP sau GTP ca si

surse de energie

9. Care din proteinele mentionate mai jos au rol in transportul si respectiv

functionarea nucleului:

A. Ribonucleoproteine

B. Ras

C. Ran

D. Fibronectina

E. Importina

53

10. Despre transportul prin porii nucleului se poate afirma:

A. Moleculele mici trec prin difuzie pasiva prin canalele deschise ale porilor

nucleari, pline cu apa

B. Procesul activ de transport transmembranar asigura transportul selectiv intr-o

singura directie

C. Nu necesita ATP sau alte surse de energie, indiferent de etapa sau de marimea

moleculelor

D. Unele proteine transportate in nucleu (de tipul ADN-polimeraza, factori de

transcriptie) nu necesita semnale de localizare nucleara

E. ARN este transportat in citoplasma prin sistemul porilor nucleari.

11. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate:

A. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt recunoscute de un receptor

proteic intracitoplasmatic de tipul importina

B. A -2-a etapa in transportul prin porii nucleului necesita ATP

C. Ribonucleoproteinele sunt molecule asociate ADN-polimerazei

D. Subunitatea α a importinei mediaza asocierea cu complexul porului nuclear

E. Ran (Releated Nuclear Protein) nu patrunde prin porii nucleari

12. Despre ARN si transportul acestuia catre citoplasma se cunoaste:

A. ARN este structura moleculara fundamentala in expresia genelor la eucariote

B. Exportul ARNm este un proces care implica descompunerea moleculelor

precursoare de ARN in nucleu si refacerea in citoplasma

C. Precursorul ARNm se asociaza in nucleu cu un set de aproximativ 20 de

proteine formand ribonucleoproteinele nucleare heterogene

D. Sn ARN (small nuclear ARN) este caracteristic numai procariotelor

E. ARNr este transportat sub forma asociata cu proteinele ribozomale care contin

si semnale cu rol in pasajul prin porosomii nucleului

13. Nucleolul este:

A. structura citoplasmatica

B. corpuscul globulos asociat nucleului

C. structura asociata nucleului cu rol in asablarea subunitatilor ribozomale

D. redus in celule cu activitatea scazuta

E. dispus in nucleul celulelor canceroase avand rol de depozitare a

heterocromatinei

14.Care din afirmatii le urmatoare nu sunt adevarate?

A. Nucleolul lipseste in celulele care nu au sinteza de proteine

B. Genele ARNr sunt localizate si transcrise in centrul fibrilar al nucleolului

C. Nucleolul are rol in sinteza colesterolului din membranele nucleare

D. Matricea nucleara contribuie la organizarea si consolidarea domeniilor

functionale: bucle de cromatina, fabrici de replicare ADN, imbinare exoni

E. In timpul mitozei cromatina se disociaza pentru a permite aranjarea

cromozomilor

15. Cromatina reprezintă:

54

A. Forma de existenta a mitocondriilor in mitoza

B. Forma de existenta a ADN-ului in anafaza

C. Forma relaxata a cromozomilor

D. O retea de granule si filamente interconectate de material genetic

E. ADN-degradat

16. Care din afirmatiile referitoare la cromatina sunt adevarate?

A. In interfaza o parte din cromatina ramane condensata si nu se transcrie

B. Toate genele sunt active la nivelul heterocromatinei

C. Eucromatina este forma activa doarece permite legarea transcriptazei care

asigura transcrierea genelor in ARNm

D. Intre heterocromatina constitutiva si cea facultativa nu este nici o diferenta

E. Fenomenul inactivarii cromozomului X poarta denumirea de compensare

genica a dozei genelor X-linkate

17. Dogma centrala a geneticii moleculare se refera la:

A. Rolul nucleolului in celulele active metabolic

B. Rolul nucleului

C. Transferul informatiei genetice de la ADN-ARN-proteine

D. Transferul informatiei genetice la descendenți

E. Inactivarea genelor prin heterocromatinizare

18. Care din informatii nu sunt adevarate?

A. Sinteza de proteine nu depinde de informatia preluata de ARNm

B. Transcripția genelor are loc in citoplasma

C. Transcripția se refera la procesul prin care succesiunea bazelor azotate din

structura ADN este preluata de secventele complementare de ARN

D. ARN mesager contine secvente noninformationale care duc la apariția

aberatiilor genetice de transcriere

E. Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor este procesul de translatie

19. Rolul nucleului in organizarea informatiei la nivelul celulei eucariote poate fi

redat prin termenii:

A. Replicatie

B. Transductie

C. Translatie

D. Transcripție

E. Elongatie

20. Despre structura primara a ADN se poate afirma:

A. Acizii nucleici sunt substante macromoleculare alcătuite din nucleotide

B. Modelul Watson-Crick al structurii ADN reprezinta modelul universal, in

lumea vie, care explica modul in care se stocheaza, se transmite si se exprima

informatia genetica

C. Depinde de numarul cromozomilor caracteristici speciei

D. Nu permite stocarea unei cantitati mari de informatie din cauza numarului

limitat de baze azotate

55

E. Tautomerie este un fenomen cu multiple implicatii chimice, dar nu afecteaza

structura ADN

21. Nu sunt adevarate afirmatiile:

A. In catena de ADN pozitia unui nucleotid impune cu necesitate prezenta in

vecinatate a unui alt nucleotid (A, T, T, C, G)

B. Informatia genetica este reprezentata de secventa liniara a nucleotidelor in

molecula de ADN

C. Gena este unitatea de informatie ereditara doar pentru procariote

D. Codificarea informatiei genetice nu a putut fi descoperita ca urmare a

numarului mare de combinatii de aminoacizi

E. Polimerizarea nucleotidelor, in molecula de ADN, se realizeaza prin legaturi

covalente 3´-5´ fosfodiester

22. Organizarea moleculelor de ADN implica o serie de aspecte, cu exceptia:

A. La fiecare trei nucleotide, ce formeaza un codon, corespunde pe baza codului

genetic, un anumit aminoacid

B. Modificarea secvenței de nucleotide, prin mutatii, va duce la modificarea

structurii enzimelor implicate in formarea ARNr

C. Catenele ADN sunt complementare si codeterminante

D. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de codoni

E. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de nucleotide si aminoacizi

23.Structura secundara a moleculei de ADN se refera la:

A. Modul de legare complementar al celor doua catene polinucleotidice

B. La codul genetic

C. La aranjarea secventiala a nucleotidelor

D. Aranjarea in dubla spirala elicoidala a lanturilor polinucleotidice

E. Orientarea polimerizarii in sensuri opuse, rezultand tipul antiparalel al

catenelor

24. Legat de structura ADN sunt corecte urmatoarele:

A. In recunoasterea stereochimica si fixarea histonelor un rol important este

atribuit santurilor dintre catenele moleculelor de ADN

B. Conformatia de tip B este o structura izomorfa a ADN orientata spre stanga

C. Raportul A+T/G+C este variabil functie de specie

D. Modalitatea de codificare a informatiei genetice rezolva problema stocarii

informatiei genetice intr-un spatiu foarte mic

E. Tranzitia ADN- B este singura forma de existenta a materialului genetic

25. Materialul genetic se afla sub forma de :

A. ADN- tip B

B. ADN- tip Z

C. Exista formele ADN tip A;B,C,D,E

D. Exista doar modelul Watson & Crick

E. Conformatia ADN se schimba permanent functie de conditiile fizico-chimice

si de factorii mutageni

56

26. Nucleosomii sunt structuri definite prin:

A. Complex de ADN si ARN

B. Secventa de ADN dispusa in jurul unor proteine histonice (8 molecule)

C. Histone de tipul H2A, H2B, H3, H4 in jurul unei secvente de 146pb de ADN

D. Structuri aflate in jurul nucleului

E. Structuri flexibile fixate la o singura catena a ADN

27. Afirmatiile sunt corecte, cu exceptia:

A. ADN are o singura forma de organizare numita cromozom

B. Nucleosomii sunt fragmente de ADN din citoplasma

C. Histonele de tip H1 leaga nucleosomii vecini

D. Unitatea fundamentala a cromatinei in nucleul interfazic se numeste fibra de

cromatina de 30nm

E. Proteinele care asigura compactarea ADN sunt doar de natura histonica

28. Care din notiuni se refera la ierarhizarea supramoleculara a ADN:

A. Fibra de cromatina-fibra pliata in bucle laterale

B. Cromomer

C. Filamentul cu nucleosomi

D. Cromozom

E. Centromer

Tema : TRADUCEREA INFORMATIEI GENETICE. SINTEZA

PROTEINELOR

COMPLEMENT SIMPLU

1.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Cea mai importanta functie a ARN-ului este de a construi matrita pentru

AND,

B. Sinteza moleculelor de ARN în nucleu se numește ADN transcripție

C. 1% din secvențele de dezoxiribonucleotide sunt copiate în secvențe de

ribonucleotide (ARN) funcționale

D. Cea mai importanta funcție a AND-ului este aceea de a construi matriță pentru

sinteza moleculelor de ARN

E. Moleculele de ARN pot indeplini functia de ARN ribozomal (ARNr)

2. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Moleculele de ARN pot indeplinii functia de ARN de transport (ARNt) folosit

ca moleculă adaptor pentru sinteza proteinelor

B. La eucariote ARN sintetizat în nucleu este transportat în citoplasmă către

ribozomi pentru a iniția procesul de biosinteză a proteinelor

C. Unele molecule de ARN pot indeplinii functia de ARN mesager (ARNm)

57

D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate

E. Toate afirmatiile sunt false

3. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

A. La eucariote ARN este învelit cu proteine de legare a ARN imediat după

sinteza lui

B. La eucariote ARN poate fi monogenic ( conține regiunea de codificare de la o

singură genă) sau poligenic (conține regiuni de codificare de la mai multe

gene)

C. La procariote ARN poate fi monogenic ( conține regiunea de codificare de la o

singură genă) sau poligenic (conține regiuni de codificare de la mai multe

gene)

D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate

E. Toate afirmatiile sunt false

4. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ARN- polimeraze

sunt adevarate?

A. Procesul transcripției este realizat de enzime speciale numite ARN- polimeraze

B. La eucariote există ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARN-

transcrise

C. La procariote, toate cele 3 tipuri de ARN sunt transcrise de o singură ARN

polimerază

D. La procariote, există ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARN-

transcrise

E. Doar afirmatiile A,B si C sunt adevarate

5. Care dintre urmatoarele afirmatii la ARN- polimeraze

sunt adevarate?

A. ARN polimeraza I- este prezenta în nucleol și este implicata în biosinteza

ARN r

B. ARN polimeraza II- este prezenta prin nucleu fiind implicată în biosinteza

ARN premesager nuclear

C. ARN polimeraza III – este prezentă în nucleu fiind implicată în biosinteza

ARNt, ARNr 5S, alte molecule de greutate mică

D. Toate cele trei ARN polimeraze necesită prezența unor factori de transcriere

(proteine atașate de secvențe ale ADN cu rol în transcripție) pentru a iniția

sinteza lanțului de ARN

E. Toate afirmatiile sunt adevarate

6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Durata de viață a unei molecule de ARN m este de 8-12 ore

58

B. Procesele de transcriere a genelor la ARNm și traducerea genetică a acestuia la

proteine sunt cuplate în timp și spațiu

C. Ribozomii de pe moleculele de ARNm leagate la ADN apar ca ribozomi liberi

sau poliribozomi

D. limitele unui operon structural care este transcris sunt cuprinse între

poliribozomul cel mai scurt și poliribozomului cel mai lung

E. Toate afirmatiile sunt false

7. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Fiecare poliribozom este legat de cromosom printr-o moleculă de ARN

polimeraza

B. Limbajul prin care secvența a unei gene este tradusă prin intermediul ARNm,

în secvența de aminoacizi a unei proteine reprezintă codul genetic

C. Secvența de nucleotide din molecula de ARNm este citită succesiv, în grupuri

de trei nucleotide (codoni)

D. Afirmatiile din A,B,C sunt false

E. ARNt intervine in citirea informatiei din ARNm

8. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Codonii din lanțul de ARNm nu recunosc direct aminoacizii pe care-i specifică

B. ART transfer este o moleculă cu structură secundară și terțiară

C. ART transfer are rol de recunoaștere și de adaptor

D. ARN transfer (ARNt) cuprinde 80 de nucleotide care recunosc codonul, dar

prezintă și un situs de legare pentru un aminoacid

E. Toate afirmatiile sunt false

9. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Sinteza ARNt are loc sub forma unor precursori mai mari din care bazele

excedentare sunt îndepărtate, iar bazele originare sunt supuse unor modificări

enzimatice ca metilarea, acetilarea, dezaminarea

B. ARNt are particularitatea de a fi parțial bicatenar prin „îndoirea” în „ac de păr”

și legarea bazelor complementare ale unei molecule monofilare

C. ARN t prezintă o structură secundară de forma unei frunze de trifoi care

rezultă din legarea covalentă a unui număr mare de baze

D. ARN t conține 6 situsuri funcționale

E. Toate afirmatiile sunt false

10. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

A. Legarea aminoacizilor de ARNt sub acțiunea ARNt –aminoacil sintetazelor

specifice este denumită „prima traducere”

B. A doua traducere se desfăsoară pe ribozom și are la bază recunoașterea codon-

anticodon

59

C. Activarea aminoacizilor și formarea complexului aminoacil –ARNt sunt

catalizate de 20 de enzime specifice

D. Ribozomi eucariotelor și procariotelor nu difera ca structură și funcție

E. Subunitățile ribozomale sunt exportate din celula pentru a lua parte la sinteza

proteică

11. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Ribozomul merge de-a lungul ARNm, captează moleculele complementare ale

ARNt, le așează în poziție și apoi leagă aminoacizii pe care îi poartă pentru a

forma un lanț proteic

B. La eucariote subunitățile ribozomale sunt produse în nucleu prin asocierea cu

ARNr proaspăt transcris cu proteinele ribozomale

C. Ribozomi sunt liberi în citoplasmă sau sunt asociați cu reticulul endoplasmatic

si disociază în două subunități (reversibil) inegale

D. Subunitățile ribozomale sunt exportate în citoplasmă pentru a lua parte la

sinteza proteică

E. Ribozomi eucariotelor și procariotelor difera ca structură și funcție

12. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Ribozomul utilizează ARNt ca adaptori pentru a adăuga fiecare aminoacid în

poziție corectă la capătul lanțului polipeptidic, iar când sinteza este terminată

cele două subunități ale ribozomului se separă

B. Intr-o secundă, un ribozom eucariot adaugă 20 de aminoacizi, iar ribozomii

bacterieni doi aminoacizi la un lanț polipeptidic

C. Un ribozom conține 4 situsuri de legare pentru moleculele de ARN

D. Translația unui ARNm începe cu codonul AUG, iar pentru inițierea translației

este necesar un ARNt special

E. Formarea legăturii peptidice dintre gruparea carboxil a aminoacidului legat de

ARNt din situsul P și gruparea amino a aminoacidului din situsul A (alungirea

lanțului polipeptidic) este catalizată de o enzimă numită peptidiltransferază

13. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

A. ARNm procariotic este policistronic, adică posedă informația necesar pentru

sinteza mai multor proteine diferite

B. La eucariote ARNm este monocistronic, adică poartă informația pentru sinteza

unei singure proteine

C. Sinteza unei proteine este oprită printr-un semnal determinat de prezența

codonilor stop: UAA, UAG, UGA

D. Proteinele numite factori de eliberare se leagă de codonul stop care ajunge în

situsul A al ribozomilor

E. ARNm poate fi tradus de un singur ribozom atât la celulele procariote cât și la

eucariote

14. Afirmatii sunt adevarate, cu exceptia ?

60

A. ARNm poate fi tradus simultan de câtiva ribozomi atât la celulele procariote

cât și la eucariote

B. Odată ce un ribozom s-a deplasat de pe situsul de inițiere, un alt ribozom se

poate lega de ARNm și poate începe sinteza unui lanț nou polipeptidic

C. ARN m este tradus de mai mulți ribozomi așezați la intervale de 100-200

nucleotide

D. Metronidazolul distruge filamentele de proteine în condiții anaerobe, prin

conversia în metaboliți reactivi

E. DHF este produs din acidul folic, vitamină ce nu poate fi sintetizată de

organismul uman, dar trebuie introdusă din surse exogene prin alimentație

15. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Formarea THF din precursorul dihidrofolat (DHF) este catalizată de o enzimă

numită dihidrofolat reductază

B. DHF este produs din acidul folic, vitamină ce nu poate fi sintetizată de

organismul uman, dar trebuie introdusă din surse exogene prin alimentație

C. bacteriile nu au nevoie de acid folic întrucât pot să-și sintetizeze DHF din

precursori ai metabolismului propriu

D. medicamenete cu efect bacteriostatic nu afecteaza celulele umane, dar

interfereaza selectiv cu biosinteza bacteriană a THF

E. Nicio afirmatie nu este adevarata

16. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Sulfonamidele au efect bacteriostatic

B. Sulfonamidele inhibă sinteza acidului p- aminobenzoic (PABA) (p-

aminobenzoic acid), precursor în sinteza DHF bacterian

C. Sulfonamidele sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestiv

D. Trimethoprim Co-trimoxazole inhibă DHF reductaza

E. Combinații dintre Trimethoprim și sulfonamide (sulfmethoxazole) inhibă

sinteza THF prin combinarea mecanismelor celor două componente

17. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Sulfasalazine sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestive

B. Dapsonele sunt utilizate în terapia unor boli severe ca lepra ,ca tratament

preventiv în malarie, toxoplasmoză actinomicoze ofloxacin bactericid Inibitor

al girazelor bacteriene

C. Trimethoprim Co-trimoxazole inhibă sinteza DHF

D. Acid nalidixic este folosit în infectii urinare;

E. Acid nalidixic afectează exlusiv bacteriile gram-negative si este inibitor al

girazelor bacteriene

18. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Norflaxacin este un inibitor al girazelor bacteriene

B. Metronidazol derivat al Azomycin (nitroimidazole) are efect bactericid

61

C. Metronidazolul distruge filamentele de ADN, în condiții anaerobe, prin

conversia în metabolițireactivi (hidroxilamine)

D. Norflaxacin distruge filamentele de ADN, în condiții anaerobe, prin conversia

în metabolițireactivi (hidroxilamine)

E. Acid nalidixic este inibitor al girazelor bacteriene

18. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Timidazol are efect antiprotozoare precum:

Trichomonas vaginalis (cauzează vaginite si uretrite) Entamoeba hystolitica

(infectii digestive grave, infectii hepatice)

B. Rifampin este un bactericid pentru formele gram-negative și grampozitive

precum și pentru micobacterii (Mycobacterium tuberculosis și M. Leprae)

C. Rifampin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze

D. Norflaxacin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze

E. Rifabutin are un efect molecular similar rifampin

19. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Tetraciclina inhibă legarea complexului AA-ARNt la ARNm prin blocarea

sistemului codon(ARNm)-anticodon (ARNt)

B. Streptomycin si kanamycin (aminoglycoside) sunt bactericide gram-negative

C. Streptomycin si kanamycin sunt indicate în tratamentul tuberculozei

D. Streptomycin si kanamycin induc sinteza unor secvente proteice gresite

E. Toate afirmatiile sunt false

20. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

A. Chloramphenicol inhibă enzimele de tipul peptid-sintetaze (peptidil

transferaze)

B. Erythromycin,Azithromycin,Clarithromycin,Roxithromycin sunt

bacteriostatice (formele gram-pozitive) folosite în alergii la peniciline

C. Erythromycin este un inhibitor avansat al ribozomilor

D. Clindamycin este un bacteriostatic în special pentru gram-pozitive aerobe și

anaerobe

E. Erythromycin este un inhibitor avansat al AND-ului

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Transmiterea informatiei de la ADN la proteine implica etapele intermediare:

A. copierea secventelor de dezoxiribonucleotide de catre ribonucleotide

functionale

B. activarea ribonucleazelor

C. formarea ARN polimerazei

D. formarea de ARN premesager

E. dezactivarea ARN polimerazelor

62

2.Care din afirmatiile sunt adevarate:

A. exista un tip de ARN implicat in toate procesele de transcriptie si translatie

B. aditia la capatul 5´ al ARN premesager a unei secvente 7-metil

guanozintrifosfat este necesara pentru traducerea informatiei genetice si

asezarea ARNm pe ribozomi

C. factorii de transcriere se leaga la capatul opus situsului start de pe ADN

D. un rol important in formarea ARN mesager il are procesul de „splising”

E. durata de viata a moleculelor de ARN este limitata la cateva ore

3. ARN este clasificat functie de rolul si directiile functionale in:

A. membranar

B. nuclear (small nuclear RNA)

C. mesager

D. ribozomal

E. mitocondrial

4. Etapele formarii ARN mesager sunt:

A. formarea zonei de initiere a traducerii 7-metil guanozintrifosfat

B. sinteza proteinelor reglatoare din membrana citoplasmatica

C. clivarea secventelor de nucleotide din lantul de ARN de catre o enzima

specifica

D. aditia la capatul 3-OH a unei secvente de adenine (A)

E. aditia in capatul terminal a unei molecule de apa

5. Informatiile legate de ARN sunt adevarate:

A. secventele de ribonucleotide sunt reprezentate de aceleasi baze azotate ca si in

cazul ADN

B. ARNt este folosit ca molecula adaptor pentru sinteza proteinelor

C. ARN este invelit cu proteine de legare in vederea protejarii de actiunea

degradativa a ribonucleazelor

D. ARN nu are rol in transferul informatiei genetice

E. Moleculele de ARN sunt impartite functie de implicarea acestora in

functionarea celulara

6. Afirmatiile de mai sunt adevarate, cu exceptia:

A. Una din functiile ADN este de a construi matrita pentru ARN

B. Moleculele de ARN mesager se formeaza in mai multe etape

C. ARNr este sintetizat in reticulul endoplasmatic

D. In ARN pot exista secvente fara rol de codificare

E. ARN-polimeraza este caracteristica pentru procariote si lipseste din

mecanismele eucariotelor actuale.

7. Care din moleculele de ARN sufera modificari de prelucrare pana la indeplinirea

functiei:

A. ARNr

B. snARN

63

C. toate tipurile deARN

D. ARNt

E. ARN mesager

8. Care din procesele de mai jos se refera la etape de prelucrare a ARNm:

A. Transcriptia

B. Poliadenilarea

C. Separarea secventelor noninformationale din structura ARNm

D. Aditia 7-metil guanozintrifosfat

E. Legarea la ADN a factorilor de transcriere

9. ARNm este foarte important in procesul de translatie. Formarea sa implica:

A. Prezenta ARN –polimerazei

B. Cresterea numarului de baze azotate de tipul uracil

C. Formarea zonei de initiere a traducerii si recunoastere a ARNm pe ribozomi

prin atasarea 7-metil GTP

D. Atasarea de adenine (polia A) cu rol in stabilitatea ARNm

E. Producerea de rearanjari a secventelor de exoni prin „splicing”

10. Despre procesele de transcriere si translatie se poate afirma:

A. Transcriptia implica prezenta enzimelor specifice ARN-polimeraze

B. Factorii de transcriere sunt proteine care trebuie sa se fixeze pe situsul

START, pentru initiera sintezei ARN

C. Prelucrarea ARN este intalnita la celule tumorale unde nu exista controlul

ciclului celular

D. Sn ARN este o categorie de acid ribonucleic din nucleu

E. Protejarea moleculelor de ARN este asigurata de molecule lipidice din lamina

nucleara

11. Sinteza proteinelor este un proces complex care implica:

A. Activarea aminoacizilor

B. Prezenta enzimelor specifice (ARNt-aminoacilsintetaza)

C. Formarea unitatilor ribozomale

D. Sinteza de colesterol

E. Activarea acizilor grasi

12.Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate?

A. Ribozomii sunt structuri complexe formate din 2 subunitati

B. E-AA-AMP +ARNt →AA-ARNt+E+AMP

Este o reactie din procesul de activare a aminoacizilor

C. In structura ribozomilor intra numai ARNt

D. ARNt –aminoacil sintetaza este o enzima implicata in sinteza ARN

E. Sn ARN este implicat in procesarea ARNm

13. Despre transcriptie se cunoaste:

A. ARN-ul la eucariote este monogenic si poligenic

B. Ribonucleazele stimuleaza sinteza ARN ribozomal

C. In procesele de „splising” sunt implicate molecule proteice si snARN

64

D. ARN polimerazele implicate in sinteza ARN sunt de 3 tipuri la eucariote

E. Nu exista o coordonare functionala a sintezei ARN si enzime

14. Care din afirmatiile referitoare la ARN nu sunt adevarate?

A. La eucariote ARNm are o perioada de existenta scurta, avand o stabilitate

mare fata de cel de la procariote

B. Codul genetic este limbajul prin care secventa unei gene este tradusa prin

intermediul ARNm, in secventa de aminoacizi a unei proteine

C. ARNt are rol in transferul ARNm din nucleu in citoplasma

D. Zona promotor este zona de start in initierea ARN

E. Exista 2 tipuri de ARN ribozomal

15. ARNt este acidul ribonucleic ce prezinta urmatoarele aspecte structurale:

A. Este o molecula cu structura secundara si tertiara, partial bicatenara

B. Are structura monocatenara liniara

C. Reprezinta 10-20 % din ARN total din celula

D. Are rol de recunoastere a codonului ARNm si prezinta situs acceptor de

aminoacizi

E. Este o molecula insolubila in citoplasma

16. Particularitatile functionale ale ARNt sunt date de:

A. Situsul de recunoastere ribozomala

B. Situsul acceptor de aminoacizi

C. Absenta zonelor complementare intre catene

D. Situsul de recunoastere a aminoacil-ARNt sintetaza

E. Numarul variabil al nucleotidelor din structura

17. Implicarea sistemelor ribozomale in sinteza proteinelor consta in:

A. Intre cele 2 unitati ribozomale ramane un canal ingust prin care trece ARNm

B. ARNt-initiator se leaga impreuna cu factorii de initiere la subunitatea mare a

ribozomilor

C. Mentinerea eficientei foarte ridicate a ribozomilor pentru a satisface nevoile

proteice

D. La sinteza unei proteine participa mai multe unitati ribozomale formand

poliribozomi

E. Marimea ribozomului depinde de proteina ce urmeaza a fi construita

18.Care din informatii sunt incorecte?

A. Ribozomul se deplasează de-a lungul ARN m traducand secventa nucleotidica

in secventa unui aminoacid, cu cate un codon pe ciclu

B. Proteinele ribozomale sunt sintetizate in nucleu

C. Ribozomii sunt organite de origine procariota

D. ARNt este adaptor care permite adaugarea unui nou aminoacid in pozitia

corecta la capatul lantului polipeptidic

E. Pe situsul P al ribozomului se atasează bucla T a ARNt

19. Formarea unui lant polipeptidic are ca etape initiale:

65

A. Codonul AUG este tripletul de pe ARNm care initiaza translatia

B. Situsul E al ribozomului leaga aminoacil-ARNt

C. ARNt initiator poarta metionina astfel ca, primul aminoacid din lantul

polipeptidic, este intotdeauna metionina

D. Legarea unui AA-ARNt se va face initial pe situsul ribozomal A

E. Nu sunt necesare surse de energie in procesul de sinteza a proteinelor

20. Oprirea sintezei popipeptidice implica:

A. Proteinele numite factori de eliberare se fixeaza pe situsul A al ribozomilor

B. Oprirea sintezei polipeptidice este declansata de separarea componentelor

ribozomale

C. Moleculele de apa se leaga la ARNt inlocul unui aminoacid caz in care este

afectata activitatea peptidiltransferazei

D. ARNm la eucariote poarta informatia pentru sinteza mai multor proteine

diferite

E. Ribozomul elibereaza ARNm si se disociaza la sfarsitul sintezei polipeptidice,

21. Care din afirmatii se refera la functionarea transcriptiei si translatiei eucariotelor

A. ARNm este monocistronic

B. ARNm este policistronic

C. Un ribozom adauga 2 aminoacizi la un lant polipeptidic/ secunda

D. Un ribozom adauga 20 aminoacizi la un lant polipeptidic/secunda

E. Subunitatile ribozomale sunt produse in nucleu prin asocierea cu ARNr

22. Care din produsele farmaceutice sunt produse prin mecanisme de inhibare a

precursorilor bazelor azotate din structura acizilor nucleici

A. Co-trimoxazol

B. Rifampin

C. Sulfonamide

D. Sulfasalazine

E. Timidazol

23.Care din produsele farmaceutice au la baza modului de actiune inhibarea

transcriptiei, ori inhibarea enzimelor din transcriptie

A. Metronidazol

B. Ofloxacin

C. Trimethoprim

D. Co-trimoxazol

E. Timidazol ???

24. Inhibarea sintezei proteinelor este folosita si in crearea de medicamente de tipul:

A. Streptomycin

B. Kanamycin

C. Chloramphenicol

D. Rifabutin

E. Nitroimidazole

66

25. Inhibitori ai ribozomilor si ai enzimelor peptidice sunt medicamentele:

A. Chloramphenicol

B. Tetraciclina

C. Clarithromycin

D. Timidazol

E. Erythromycin succinate-ester

Tema: MATRICEA EXTRACELULARA

1. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la matricea extracelulara:

A. reprezinta o retea de proteine si polizaharide, care se află în spațiile

intercelulare în strânsă legătură cu celulele care au secretat-o

B. poate fi calcificată, realizând structura pielii

C. poate fi transparentă ca în cazul fasciei musculare

D. poate avea o structură împletită conferind elasticitate avansată ca in cazul

dintilor

E. poate contine colagen dar nu contine proteine de adeziune.

2.Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

A. Glicogenul este principala componenta matriceala care asigură legarea

constituienților din matrice între ei cât și cu suprafața celulelor,

B. Fibronectina este o proteina de adeziune secundara, alcătuită din două lanțuri

polipeptidice, care prezintă situsuri de legare a colagenului, heparinei si ai

receptorilor de pe suprafața celulei,

C. Fibronectina are rol în creștere, diferențiere celulară , adeziune celulară prin

intermediul unor reglatori ai ciclului celular pe care-i controlează (cicline

D),fiind un tip de glicogen,

D. modificări tumorale au fost atribuite degradării fibronectinei, dar nu si

degradării receptorilor pentru fibronectină,de aceea este importanta in

stabilirea liniilor chimioterapeutice

E. Fibronectina poate fi plasmatică, solubilă și participă la coagularea sângelui,

vindecarea plăgilor și la fagocitoză si insolubilă prezentă pe suprafața celulelor

3.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la integrine nu sunt adevarate?

A. Sunt proteine transmembranare alcătuite din 2 subunități,

B. Se atașeză pe de o parte la componentele MEC, colagen, fibronectine, lamina

pe de altă parte se ancorează la citoschelet,

C. Sunt principalii receptori de pe suprafața celulelor, care permit atașarea

celulelor la matricea extracelulară,

D. Sunt implicate in adeziunea celulară alaturi de selectine, imunoglobuline,

caderinele,

E. În cazul medierii de căre integrine, adeziunea celulară nu este dependentă de

Ca2+ sau Mg2+, iar cand este mediată de imunoglobuline este dependentă de

calciu.

67

4. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

A. Selectinele sunt implicate în adeziunea selectivă dintre celulele embrionare

epiteliale, cât și în formarea de joncțiuni stabile dintre celulele țesuturilor,

B. Caderinele sunt glicoproteine, de mai multe tipuri, E- caderine (endoteliale),

L- caderine (leucocitare) P- caderine (platelet = thrombocytes caderine),

C. Imunoglobulinele sunt glicoproteine transmembranare din care fac parte

categoriile: ICAMs,VCAM -1, PECAM-1,NCAM,

D. Componentele matricei extracelularer pot fi degradate de enzime proteolitice

secretate local de către celule,de aceea nu poate fi periodic refăcută,

E. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) și serin

proteazele (plasmina) sunt glicozaminoglicani ce intra in componenta matricei

extracelulare.

5. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la degradarea matricei extracelulare

sunt false?

A. Proteazele sunt secretate sub formă de precursori inactivi care vor fi activați

local,

B. Secreția de inhibitori de proteaze ce limitează acțiunea proteazelor la o

anumită zonă

C. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) și serin

proteazele (plasmina) sunt enzime proteolitice secretate local de către cellule

ce degradeaza matricea extracelulara

D. Celulele au pe suprafață receptori care leagă proteazele acolo unde este

necesar

E. Matricea extracelulară nu poate fi degradata periodic.

6. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. În toate organismele multicelulare, creșterea, diferențierea și metabolismul

sunt coordonate de o rețea foarte elaborată de comunicații intercelulare cu

ajutorul produșilor extracelulari,

B. Celulele pot comunica între ele pe distanțe foarte mari

C. Moleculele cu rol de semnale extracelulare controlează creșterea țesuturilor,

produce sinteza și secreția proteinelor și reglează compoziția fluidelor extra și

intracelulare,

D. semnale extracelulare pot fi clasificate, după distanța la care trebuie să

acționeaze, în:semnale endocrine,semnale paracrine ,semnale

autocrine,semnale monocrine,

E. În semnalizarea paracrină celula tintă se află în apropierea celulei

semnalizatoare

Tema: SEMNALIZAREA CELULARA

COMPLEMENT SIMPLU

68

1. Semnalizarea prin care se asigura comunicarea intre celule aflate la distanta este

denumita:

A. Autocrina

B. Paracrina

C. Endocrina

D. Exocrina

E. Juxtacrina

2. Semnalizarea prin care se asigură comunicarea între celule aflate in apropierea

celulei semnalizatoare, din acelasi grup de celule.

A. Autocrina

B. Paracrina

C. Endocrina

D. Exocrina

E. Juxtacrina

3.Semnalizarea prin care se face schim ionic si citoplasmatic intre celule alaturate se

numeste:

A. Autocrina

B. Paracrina

C. Endocrina

D. Exocrina

E. Juxtacrina

4. Comunicarea intercelulara implica mai multe etape cu exceptia:

A. Sinteza moleculei semnal

B. Transportul semnalelor moleculare catre celula tinta

C. Modificarea conformationala a moleculei semnal pentru fixarea pe receptor

D. Modificarea metabolismului celular

E. Desfacerea complexului receptor-molecula semnal

5. O molecula care transfera un semnal catre o alta celula se numeste:

A. Molecula reglatoare

B. Ligand

C. Receptor

D. Inhibitor

E. Regiune de control molecular

6. Hormonii care se leaga de receptorii aflati la suprafata celulara sunt de tipul:

A. hormoni liposolubili

B. care intervin in modificarea și transcriptia genelor

C. hormoni hidrosolubili

D. 1,2 diacilglicerol

E. Mesageri secunzi

7. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

69

A. În semnalizarea paracrină celulele organelor endocrine eliberează substanțe

semnal, care acționează asupra celulelor țintă aflate la distanță,

B. În semnalizarea endocrină celula tintă se află în apropierea celulei

semnalizatoare,

C. În semnalizarea paracrină moleculele semnal afectează doar celulele țintă

adiacente ei.

D. Neurotransmițătorii și neurohormonii sunt exemple de semnale autocrine

E. În semnalizarea monocrină, celulele răspund la substanțe pe care ele însele le

eliberează

8. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. În semnalizarea autocrină, celulele răspund la substanțe pe care ele însele le

eliberează

B. Semnale juxtacrine sunt implicate si în comunicarea legată de cresterea tisulară,

pentru migrarea in timpul răspunsului imun

C. În semnalizarea autocrină celulele răspund la factorii de creștere pe care îi

secretă

D. Celulele tumorale produc și eliberează factori de creștere care stimulează

creșterea necontrolată a celulelor tumorale

E. La animale, hormonii sunt transportați de la locul eliberării lor la celulele țintă,

de obicei, de lichidul cefalorahidian limfa si saliva.

9. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea celulara:

A. Unele peptide mici funcționează atât ca neurotransmițători (semnale

paracrine), cât și ca hormoni sistemici (semnalizare endocrină)

B. Comunicarea prin semnale extracelulare, în mod obișnuit, implică șase etape

C. Sinteza moleculei semnal, eliberarea moleculei semnal de către celulă si

transportul către celula țintă sunt primele etape ale semnalizarii extracelulare

D. Detecția semnalului de către un receptor specific si modificarea

metabolismului celular, declanșată de complexul receptor –moleculă semnal,

sunt etape ale semnalizarii extracelulare

E. Îndepărtarea, inactivarea semnalului, urmată de încetarea răspunsului celular

este a saptea etapa a semnalizarii extracelulare

10. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrină:

A. Unele semnale induc modificări în activitatea uneia sau mai multor enzime

prezente în celula țintă celula răspunzand rapid, într-un interval de minute sau

secunde

B. Unele molecule semnal sunt capabile să își exercite acțiunea prin modificarea

expresiei genelor

C. Cea mai cunoscută clasă de molecule semnal ce modifica expresiea genelor

este reprezentată de hormonii sterolici

D. hormonii sterolici interactionează cu receptori intracelulari producând inducția

genelor specifice prin legarea la ARN în diferite regiuni de control.

70

E. Proteinele receptor de pe suprafața celulelor țintă din citosol sau din nucleul

acestora, posedă un situs de legare cu mare afinitate pentru o substanță semnal

particulară (neurotransmițător sau hormon)

11. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrină;

A. Răspunsul unei celule la un ligant specific este determinat de tipul de receptor

pentru un ligand particular, pe care îl posedă celula țintă și de reacțiile

intracelulare care sunt inițiate prin legarea unui singur ligand la receptorul său.

B. Aceeași celulă poate avea două sau mai multe tipuri de receptori, insa, diferite

tipuri celulare nu pot avea diferite seturi de receptori pentru același ligand

C. Pentru majoritatea sistemelor ligand-receptor, ligandul are funcția de a se lega

de receptor

D. Singura funcție a ligandului este aceea de a modifica proprietățile receptorului,

fapt ce semnalizează celulei că în mediu este prezent un produs specific

E. Celulele țintă pot modifica ligandul sau îl pot degrada, celulele putand

modifica sau finaliza răspunsul lor sau al celulelor vecine la molecula semnal

12. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. Hormonii care sunt folosiți în semnalizarea endocrină sunt clasificați după

mecanismul de acțiune și după compoziția chimică în hormonii liposolubili si

hidrosolubili

B. Hormonii liposolubili difuzează prin membrana plasmatică și interacționează

cu receptori nucleari sau citosolici

C. hormonii sterolici, tiroxina și acidul retinoic, fiind foarte hidrofobi, sunt

transportați prin sânge de către proteine „carrier”, apoi intră în celule și

legându-se de receptori specifici din citosol sau chiar din nucleu, actionează

asupra ADN nuclear modificând transcripția genelor

D. Hormonii hidrosolubili sunt molecule lipofile care se leagă de receptori aflați

la suprafața celulară

E. peptidele, hormonii proteici, prostaglandinele, unii aminoacizi, adrenalina și

alți compuși, se leagă la receptorii membranari de suprafață, declanșând

creșterea sau descreșterea concentrației intracelulare a AMP ciclic, a Ca2+, a

1,2 –diacilglicerolului sau a altor mesageri secunzi

13. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?

A. Receptorii membranari sunt proteine sau complexe proteice transmembranare

care prezintă un situs de legare a ligandului orientat spre fața externă a celulei,

B. Liganzii specifici pentru receptorii membranari sunt hormoni a căror moleculă

este hidrofilă si nu poate traversa membrana celulară pentru a avea acces la

receptorii citoplasmatici

C. Receptori membranari reacționează la creșterea cantității de hormone prin

reducerea numărului receptorilor active

D. Anumiți hormoni pot afecta sincron atât receptorii membranari proprii dar nu

și ai altor hormoni

71

E. Anumiți hormoni pot declanșa o amplificare prin creșterea în cascadă a unor

molecule tintă (de obicei enzime), care poartă numele de „amplificare

enzimatică

14. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?

A. receptorii membranari pot interveni direct în reglarea expresiei genelor

B. In functie de mecanismului de transmitere transmembranară a semnalului

extracelular spre interiorul celulei, receptorii membranari pot fi receptori

canale. receptori catalitici .receptori dependenți de proteinele G,

C. Receptorii canale sunt localizați la nivelul joncțiunilor sinaptice și

funcționează după principiul canalelor ionice cu poartă comandate de ligand

D. Receptorii catalitici funcționează direct ca enzime, dacă sunt activați de ligand

E. Receptorii dependenți de proteina G- după ce se combină cu ligandul,

activează o proteină membranară numită proteină G care activează o a treia

proteină membranară care are o activitate catalitică

15. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. Adenilat ciclaza este o enzimă membranară care are un situs de legare a ATP

pe fața citoplasmatică a membranei,

B. Activarea adenilat ciclazei se face prin intermediul unei a treia proteine

membranare, numită proteină reglatoare ce leagă GTP sau proteina G

C. Proteina G ce leaga GTP se numeste proteină G stimulatoare pentru că este

implicată în activarea enzimatică

D. AMPc intracelular actionează ca un transductor de semnal sau de mesager

secund în cazul răspusurilor intracelulare la epinefrina sau nonepinefrina

E. Receptorii β-adrenalinici există pe celulele cardiace, determinând creșterea

activității muschiului cardiac și respectiv amplificarea fluxului sanguin, cât și

pe celulele musculare netede ale intestinului determinând crampele abdominale

16. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. O moleculă semnal poate determina atât creșterea cât și descreșterea

concentrației intracelulare a AMPc, în funcție de tipul de receptor la care se

leagă

B. Celulele glandei corticosuprarenale au receptori pentru legarea hormonului

adenocorticotrop (ACTH) secretat de hipofiză ce duce la activarea în lanț a

adenilat-ciclaze- AMPc- protein kinazei- hormoni steroizi (cortizol, aldosteron)

C. Alături de AMPc, ionii de Ca2+ reprezintă cel mai răspândit mesager secund

implicat în semnalizarea celulară

D. Concentrația ionilor de calciu aflați în citosol este menținută la valori extrem de

scăzute (aproximativ 10‾7M)

E. Concentrația ionilor de calciu aflați în citosol este menținută la valori extrem de

mari (aproximativ 10³M)

17. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

72

A. În celule musculare netede, creșterea ionului de calciu declanșează contracția, în

celulele musculare striate și în celulele hepatice determină activarea degradării

glicogenului

B. Concentrați scăzută a calciului în citosol este menținută prin mecanisme care

pompează ionii de calciu în două direcții: înspre mediile extracelulare și

respectiv, în interiorul unui compartiment membranar intracelular numit

compartiment de sechestrare a calciului, format din structuri veziculare și

porțiuni specializate ale reticulului endoplasmatic

C. Doar o parte dintre celulele eucariote conțin în membrana lor o pompă de calciu

(Ca2+ –ATPază) care, folosind energia obținută din hidroliza ATP, pompează

ionii de calciu în afara celulei

D. Calmodulina este o proteină citoplasmatică care mediază unele efecte celulare

ale ionului de calciu

E. Calmodulina formează cu ionul de calciu un complex care activează o serie de

enzime

18.Ce afirmatie referitoare la semnalizarea celulara mediate de calciu este adevarata?

A. Unii hormoni, dacă se leagă la receptorii de suprafața celulară, determină

creșterea concentrației calciului din citosol doar daca sunt prezenti în mediul

extracelular

B. În stadiul inițial al stimulării hormonale, calciu este eliberat în citosol din

mediul extracelular

C. Secvența de reacții care se desfășoară în acest mecanism este următoarea:

Legarea hormonului la receptorul de pe suprafața celulei >activarea proteinei

Gp > activare fosfolipaza C>formarea inozitol-trifosfat în citoplasmă >

deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de

sechestrare a calciului

D. Secvența de reacții care se desfășoară în acest mecanism este următoarea:

Legarea hormonului la receptorul de pe suprafața celulei >activare fosfolipaza

C>activarea proteinei Gp > formarea inozitol-trifosfat în citoplasmă >

deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de

sechestrare a calciului

E. Secvența de reacții care se desfășoară în acest mecanism este următoarea:

Legarea hormonului la receptorul de pe suprafața celulei > activare fosfolipaza

C> activarea proteinei Gp > deschiderea canalelor de calciu din membranele

compartimentului de sechestrare a calciului> formarea inozitol-trifosfat în

citoplasmă

19. Ce afirmatie referitoare la receptorii catalitici este adevarata?

A. Receptorii catalitici sunt proteine membranare al căror domeniu citoplasmatic

conține un situs enzimatic care este activat în momentul în care se asociază cu

ligandul pe fața extracelulară a plasmalemei,

B. AMP este singurul nucleotid ciclic care participă la semnalizarea celulară

C. protein kinazele tirozin-specifice, sunt o clasă aparte de proteine

transmembranare ce nu au rol de receptori catalitici si care traversează o dată

bistratul membranar

73

D. Receptorii pentru insulină si receptorii pentru factorul plachetar de crestere

PDGFnu sunt recetori catalitici

E. Receptorul pentru insulină este o proteină membranară monomerică ce are

activitate protein kinază tirozin specifică

20. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. Receptorul pentru insulină este o proteină membranară tetramerică ce are

activitate protein kinază tirozin specifică

B. Insulina determină scăderea concentrației de glucoză din sânge prin două

mecanisme diferite, în funcție de tipul de celule asupra cărora acționează

C. Efectul asupra hepatocitelor se traduce prin stimularea glicogenogenezei ca

urmare a activării glicogen-sintetazei

D. efectul asupra celulelor musculare și adipocitelor se traduce prin accelerarea

importului de glucoză ca urmare a exprimării la suprafața celulară a

transportorilor de glucoză

E. Efectul insulinei este acela de a scadea rata captării de glucoză din sânge de

către celulele musculare și adipoase, prin scaderea numărului transportorilor de

glucoză din membrana plasmatică a acestor celule

21. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. Efectul insulinei asupra captării glucozei și a catabolismului, apare după câteva

minute și nu necesită sinteza de proteine noi

B. expunerea îndelungată la insulină, produce efecte de lungă durată, determinând

creșterea activității enzimelor hepatice care sintetizează glicogen și a enzimelor

din adipocite care sintetizează trigliceride. În acest context, actiunile insulinei și

ale adrenalinei sunt opuse

C. După aproximativ 15 minute de expunere a celulelor adipoase la insulină,

transportul glucozei în acestea crește de 10-20 de ori, mai ales datorită creșterii

numărului de transportori de glucoză la suprafața membranei

D. Celulele musculare și adipocitele posedă în citoplasmă, imediat sub membrana

plasmatică, un mare număr de vezicule ale căror membrane conțin transportori

de glucoză specifici doar pentru aceste cellule

E. Acțiunea de stimulare a creșterii nu face parte din rolurile insulinei

22.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Semnalizarea paracrina si autocrina implică interventia mediatorilor chimici

locali,a prostaglandinelor și a unor factori de crestere

B. Mediatorii chimici locali care intervin în semnalizarea paracrina, acționează doar

asupra celulelor aflate în vecinătatea celulei secretoare.

C. Monoxidul de azot (NO) este o moleculă de semnalizare autocrină importantă

pentru semnalizarea în sistemul nervos, imun și circulator

D. NO este capabil să difuzeze direct prin membrana plasmatică a celulelor țintă

E. Monoxidul de axot este sintetizat din arginină de către enzima sintetaza

monoxidului de azot (NOS)

74

23. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilatația și determină erecția

peniană,

B. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilatația si este folosit in

tratamentul bolilor de inimă

C. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat în

hrănire, apărare, răspunsurile la stresul indus de factorii de mediu, învătare,

D. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat în

metamorfoză, înot, simbioză, asocierea celulelor sanguine și reglarea presiunii

sanguine

E. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat în

reproducere

24. NO induce vasodilatație prin următorul mecanism, cu exceptia:

A. Eliberarea acetilcolinei la nivelul terminațiilor nervoase din endoteliul vaselor de

sânge, induce sinteza de NO

B. NO care difuzează la celulele musculare netede vecine, unde NO reacționează cu

fierul legat la situsul activ al enzimei guanilat ciclaza

C. Ca urmare a creșterii activității enzimatice are loc sinteza mesagerului secundar

GMPc , care va induce relaxarea celulelor musculare netede și vasodilatația

D. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilatația

E. variantele A si B nu sunt corecte

25. Care dintre afirmatiile, de mai jos, referitoare la neurotransmitatori este falsa?

A. Transportă semnalele între neuroni sau de la neuroni la celule țintă cum ar fi

celulele musculare

B. reprezintă un grup de molecule mici hidrofile, din care fac parte: acetilcolina,

epinefrina (adrenalina) serotonina, histamina, glutamatul, glicina, acidul γ-

aminobutiric (GABA)

C. neurotransmițătorii nu pot străbate mambrana plasmatică și de aceea se leagă la

receptorii suprafeței celulare

D. Legarea neurotransmițătorilor la receptori induce o modificare a conformației

receptorilor, care deschid poarta canalelor ionice, determinând schimbări în

fluxul de ioni din celula țintă

E. Alți receptori ai neurotransmițătorilor sunt cuplați cu proteinele G, care

determină diferite răspunsuri intracelulare regland direct activitatea canalelor

ionice

26. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa referitoare la histamina?

A. Histamina este secretată de mastocite, celule existente în tesutul consjunctiv

B. Principalul efect al histaminei constă în dilatația locală a vaselor sanguine și

creșterea permeabilității lor

75

C. Mastocitele depozitează histamină în vezicule de secreție și o eliberează rapid

prin exocitoză atunci cand sunt stimulate prin infectie locală, reactii

imunologice sau diferite leziuni tisulare

D. Dilatatia vasculara locala datorita histaminei facilitează accesul proteinelor

serice (anticorpi) precum și al leucocitelor la situsul leziunii

E. Neutrofilele, produc enzime care inactivează histamina, ceea ce duce la oprirea

efectului acesteia

27. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la factorii de crestere, este falsa?

A. Factorii de creștere sunt enzime

B. Factorii de creștere cuprind o mare varietate de molecule semnal care

controlează creșterea și diferențierea celulară

C. Factorul de creștere al nervilor (NGF) este un membru al familiei

neurotrofinelor care reglează dezvoltarea și supraviețuirea neuronilor

D. Factorul de creștere epidermic (EGF) are rol în controlul proliferării celulare,

atât în timpul dezvoltăii embrionare cât și la organismele adulte

E. Factorul de creștere derivat din plachete (PDGF) este implicat în vindecarea

rănilor

28. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?

A. Factorul de creștere derivat din plachete stimulează proliferarea fibrobrastelor

din vecinătatea cheagului, contribuid astfel la regenerarea țesuturilor distruse

B. factorul de creștere epidermal (EGF) stimulează creșterea majorității tipurilor de

celule într-o cultură

C. Factorii de creștere stimulează creșterea celulară acționând ca agenți de

semnalizare

D. Factorii de crestere sunt factori de semnalizare paracrina

E. Factorii de crestere intervin în trecerea celulei din starea de repaus in starea

activă

29. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?

A. Factorii de creștere stimulează creșterea celulară prin fosforilarea tirozinei în

anumite proteine

B. Hormonii polipeptidici, neuropeptidele și factorii de creștere se leagă de

receptorii membranari

C. Anomaliile observate în semnalizarea prin factorii de creștere, determină

numeroase boli

D. Celulele normale se afla in inhibiție în ceea ce privește creșterea și diviziunea si

sunt stimulate de factorii de creștere

E. Mecanismul de inducere a cancerului constă în primul rând din dereglarea

mecanismelor de stimulare a creșterii celulelor normale

30. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii pentru citokine este

falsa?

76

A. Receptorii pentru citokine, actionează prin stimularea intracelulară a proteinelor

tirozin kinazice

B. Receptorii pentru citokine au activitate enzimatică intrinsecă

C. Receptorii pentru citokine se asociază prin legături necovalente cu proteinele

tirozin kinazice

D. Receptorii pentru citokine au un domeniu extracelular N-terminal care leagă

ligandul

E. Interleukina -2 și eritropoietina fac parte din familia receptorilor pentru citokine

spre deosebire de hormonul de creștere și prolactina care nu sunt receptori pentru

cytokine

31. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Calea MAP kinazei este alcătuită dintr-o cascadă de protein kinaze cu rol

important în semnalizarea tuturor celulelor eucariote

B. MAP kinazele sunt activate ca răspuns la diferiți factori de creștere și alte

molecule de semnalizare

C. Protein kinaza C poate să activeze căile kinazei reglatoare de semnal

extracelular care stimulează proliferarea celulară indusă de esterii forbol,

inițiatori ai tumorilor

D. Căile de Ca2+ cât și cele ale AMPc se intersectează cu semnalizarea kinazei

reglatoare de semnal extracelular, stimulând sau inhibând calea kinazei

reglatoare de semnal extracelular în diferite tipuri de cellule

E. Toate afirmatiile sunt false

32. Care dintre afirmatii nu este adevarata?

A. Rolul principal al căii kinazei reglatoare de semnal extracelular a fost

evidențiat în celulele animale cu ajurorul proteinei RAS, identificată ca

proteina oncogenică a virusurilor tumorale, care determină sarcoamele la

șobolani

B. Microinjectarea proteinei RAS active induce direct proliferarea celulelor

normale de mamifere

C. Prin microinjectarea de anticorpi anti-Ras sau prin expresia unei mutante Ras

dominant negative se blochează proliferarea celulară indusă prin factorul de

creștere

D. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativă

față de calea MAP kinazei

E. Prostaglandinele nu exercită actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici

33. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la calea Jak/STAT este adevarata?

A. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativă

față de calea MAP kinazei

B. Calea Jak/STAT oferă o conexiune mult mai directă între protein/tirozin

kinaze și factorii de transcripție

77

C. Prin calea Jak/STAT fosforilarea tirozinei substratului proteic influențează

direct localizarea și funcționarea factorului de transcripție

D. Afirmatiile A si B sunt adevarate

E. Toate afirmatiile sunt adevarate

34. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?

A. Prostaglandinele sunt compusi chimici derivati din acidul arahidonic

B. Prostaglandinele sunt molecule liposolubile

C. Prostaglandinele isi exercită actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici

D. Prostaglandinele isi exercită actiunea prin legarea la receptorii de suprafata

E. Nicio afirmatie nu este falsa

35. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?

A. Prostaglandinele sunt sintetizate continuu în membranele celulelor

B. Prostaglandinele sunt sintetizate prin degradarea fosfolipidelor sub actiunea

fosfolipazei

C. Dupa ce sunt sintetizate prostaglandinele sunt eliberate in spatial extracelular

D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate

E. Doar afirmatia B este adevarata

36. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?

A. Prostaglandinele sunt degradate, de către enzimele existente în lichidele

extracelulare

B. Unele prostaglandine determină agregarea plachetelor sanguine și aderența lor

la pereții vaselor sanguine

C. Prostaglandinele pot afecta evoluția bolilor vasculare deoarece ele pot

determina agregarea plachetelor sanguine și aderența lor la pereții vaselor

sanguine

D. Aspirina și alți agenți antiinflamatori inhibă sinteza prostaglandinelor

E. Toate afirmatiile sunt adevarate

37. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?

A. Aspirina și alți agenți antiinflamatori inhibă sinteza prostaglandinelor

B. Unele prostaglandine sunt produse în cantități mari la nivelul uterului

producând contracțiile musculare netede a acestuia în timpul nașterii

C. Unele prostaglandine sunt folosite astăzi ca agenți farmacologici pentru

inducerea avortului

D. Prostaglandinele acționează la nivel local, pe căile de semnalizare autocrină

sau paracrină și stimulează celulele țintă să producă diferite răspunsuri ca

agregarea plachetelor, inflamația, durerea, contracția mușchiului neted

E. blocheaza contractiile uterine in timpul nasterii

78

38. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Componentele citoscheletului acționează atât ca receptori, cât și ca ținte în

căile de semnalizare celulară corelând forma celulei cu alte răspunsuri celulare

B. Factorii de crestere induc modificări în organizarea citoscheletului, care

determină apariția unor prelungiri ale suprafeței celulare (filopode,

lamelipode) precum și constituirea contactelor focale și a fibrelor de stress

C. Un rol important în acest proces de reglare temporală a mecanismelor

moleculare il are ionul de calciu și respectiv mecanismele de modulare a

concentrației acetusi ion

D. Toate afirmatiile sunt false

E. Toate afirmatiile sunt adevarate

39. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la glutamat este falsa?

A. Glutamatul acționează asupra celulelor nervoase pentru a stimula căile de

semnalizare intercelulară prin cresterea nivelului ionului de calciu

B. Glutamatul acționează asupra celulelor nervoase pentru a stimula căile de

semnalizare intercelulară prin activarea factorilor de transcripție (proteine)

C. Glutamatul acționează asupra celulelor nervoase pentru a stimula căile de

semnalizare intercelulară prin activarea sintezei de AMPc

D. Toate afirmatiile sunt false

E. Toate afirmatiile sunt adevarate

40. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Organismele patogene şi viruşii pot interfera cu evenimente de semnalizare,

cauzând defecte în căile de semnalizare si generand asfel boli

B. Cele mai multe dintre boli grave la om, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli

de inima, diabet si multe forme de boală mintală, par a rezulta din subtile

modificari fenotipice de semnalizare

C. Majoritatea bolilor nu pot fi explicate prin afectarea unei singure etape a unei

căi, de semnalizare, ci prin multiple alterări care afectează reţelele într-o

manieră complexă

D. Nicio afirmatie nu este adevarata

E. Toate afirmatiile sunt adevarate

41. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Medicamentele, fie că interacţionează specific cu o singură ţintă sau cu mai

multe molecule și vor perturba cascadele metabolice şi de semnalizare, într-un

mod complex

B. Multe tipuri celulare pot fi afectate în grade diferite de acelaşi medicament

deoarece multe tipuri de celule utilizează aceleaşi molecule pentru semnalizare

în contexte diferite

C. Supraexprimarea receptorilor de suprafaţă celulară sau a proteinelor

intracelulare au efecte substanţiale asupra fiziologiei celulei

D. Nicio afirmatie nu este adevarata

79

E. Toate afirmatiile sunt adevarate

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Semnalizarea celulara permite comunicatii complexe intre celule care asigura:

A. Cresterea celulara

B. Schimbul de vezicule lipidice

C. Metabolismul celular

D. Diferentierea tisulara

E. Reglarea fluidelor extra si intracelulare

2. Semnalizarea celulara este asigurata de o multitudine de semnale dintre care:

A. Autocrine

B. Sincrine

C. Endocrine

D. Extrinseci

E. Paracrine

3. In semnalizarea endocrina sunt implicati o serie de receptori cu exceptia:

A. Receptori membranari

B. Receptori lipidici

C. Receptori intracelulari

D. Receptori secundari

E. bireceptori

4. Moleculele semnal din cadrul tipului de semnalizare endocrina sunt de mai multe

categorii:

A. hormoni sterolici

B. hormoni tiroidieni

C. hormoni proteici

D. fitohormoni

E. molecule liposolubile si hidrosolubile

5. Receptorii membranari sunt:

A. molecule proteice

B. complexe proteice transmembranare

C. glicolipide transmembranare

D. complexe moleculare necunoscute

E. molecule instabile structural sub actiunea ligandului

6. Receptorii membranari pot determina modificari de tipuri diferite care implica mai

multe componente celulare:

A. transmiterea semnalului la receptorii intracelulari

B. inactivarea receptorilor la cresterea cantitatii de ligand

80

C. blocarea definitiva a zonelor membranare invecinate cu scopul modificarii

membranelor celulare si crearea de noi posibilitati de adaptare

D. inactivarea transferului hormonilor liposolubili prin membrane

E. declansarea amplificarii enzimatice

7.Marcati informatiile corecte referitoare la receptorii membranari:

A. sunt structuri care se activeaza in prezenta unui ligand

B. nu se pot inactiva, numarul receptorilor activi este stabil, fiind determinat

genetic

C. sunt activati strict doar de molecule ligand pe care le recunosc conformational

D. pot declansa amplificarea raspunsurilor celulare prin conexiunea cu sisteme

enximatice submembranare

E. se pot scufunda in straturile membranare

8. Receptorii membranari sunt clasificati dupa mecanismul de transmitere in:

A. receptori dependenti de proteina G

B. receptori catalitici

C. receptori ionici

D. receptori canale

E. receptori nucleari

9. Exista o serie de adaptari ale receptorilor care moduleaza functionalitatea acestora:

A. declanseaza procese de inhibare a reactiilor enzimatice

B. exista receptori adaptati astfel incat pot fi influentati atat de hormoni specifici

cat si de alti hormoni, ceea ce duce la cresterea complexitatii interferentelor

intercelulare

C. declanseaza amplificarea enzimatica

D. reactioneaza la cresterea numarului de molecule semnal si prin inactivarea

propriilor molecule

E. se inactiveaza prin legarea moleculelor semnal

10. Afirmatiile corecte referitoare la receptorii dependenti de proteina G sunt

urmatoarele:

A. Sunt receptori pentru hormonul adrenalina

B. Transmit informatia catre un sistem enzimatic intracelular, in lant

C. Prin intermediul proteinei G sunt transmise informatiile catre ADN

D. Sunt sisteme de semnalizare care implica un sistem intern de mesageri secunzi

E. Sunt receptori pentru hormoni liposolubili

11. Proteinele G se caracterizează prin următoarele:

A. Sunt proteine formate din trei lanțuri polipeptidice (α,β,γ)

B. Sunt proteine derivate din guanozină (G)

C. Sunt intermediari ai sistemului de semnalizare endocrină

D. Cuplează receptorii transmembranari cu adenilat ciclaza și fosfolipaza C

E. Sunt activate de adenozin monofosfat

81

12.Adenilat ciclaza este o enzimă intracelulară care se caracterizeaza prin

urmatoarele, cu exceptia:

A. este activata de proteina G

B. este activata de AMPc

C. este inhibata de ATP

D. are rol in sinteza AMPc

E. are rol functionarea celulelor cu receptori pentru catecolamine

13.Receptorii care activează adenilat ciclaza sunt:

A. implicați in asigurarea sursei de energie pentru celule

B. sunt caracteristici fibrelor musculare

C. sunt de tipul β –adrenalinici

D. au rol important în funcționarea celulelor retiniene cu bastonase

E. importanți îndeclansarea sintezei de AMPc

14. Despre protein kinazele se poate afirma:

A. sunt enzime de natura glicolipidică

B. sunt enzime implicate în activarea unor reacții citoplasmatice

C. activarea e realizată de cuplarea AMPc

D. sunt denumite și F-kinaze

E. au rol în transferul de radicali fosfat pe aminoacizii ai unor proteine

15.Calmodulina este o structura intracitoplasmatică:

A. de natura proteică

B. este o proteină transmembranară

C. este o proteină implicată în medierea unor efecte celulare ale ionului de calciu

D. intervine în stimularea sintezei de AMP c

E. activează AMPc-fosfodiesteraza care intervine în degradarea AMPc

16.Ionul de Ca2+

este implicat într-o serie de procese intracelulare :

A. legate de sistemul de reactii ca răspuns la un stimul hormonal

B. în inactivarea calmodulinei

C. ce asigură legarea protein kinazei C pe fața citoplasmatică a membranei

celulare în vederea activării de diacil glicerol

D. intervine în reglarea ph celular prin activarea protein kinazei C

E. doar în forma legată din compartimentele intracelulare

17.Fosfolipaza C (PC) este o enzima care intervine in procesele intracelulare de tipul:

A. cuplarea unui ligand cu receptorul membranar

B. formarea unor mesageri intermediari ai semnalelor celulare

C. formarea diacil-glicerolului

D. formarea calmodulinei

E. sechestrarea calciului in compartimente specifice

82

18.Marcati afirmatiile corecte referitoare mediatorul semnalizarii celulare de tipul

ionului de calciu:

A. cresterea concentratiei intracelulare a Ca2+

declanseaza in celulele β ale

insulelor Langerhans blocarea exocitozei de insulina

B. in celulele musculare netede cresterea calciului determina contractia

C. cresterea in celulele hepatice determina activarea degradarii glicogenului

D. modificarea concentratiei intracelulare nu produce modificari ale semnalelor

intercelulare si intracelulare

E. cresterea concentratiei intracelulare pancreatice declanseaza eliberarea

insulinei

19 Informatiile legate de modul de functiune a fosfolipazei C sunt adevatare cu

exceptia:

A. activeaza formarea protein kinazei C

B. interfereaza cu eliberarea ionului de calciu

C. nu este in conexiune cu sistemul de reglare a transcriptiei

D. activarea se face in absenta proteinei G

E. intervine in reglarea unor procese mediate ulterior de PKC cum ar fi reglarea

Ph prin fosforilarea canalului antiport de Na/H

20. Receptorii membranari catalitici sunt caracterizati de urmatoarele particularitati,

cu exceptia:

A. sunt receptori implicati in semnalizarea endocrina si paracrina

B. sunt proteine membranare cu domeniul citoplasmatic activat de proteine

stimulatoare G

C. sunt activati intracelular prin cuplajul ligandului la situsul de legare

extracelular

D. sunt proteine transmembranare care contin un situs enzimatic citoplasmatic

E. sunt molecule care se disociaza rapid dupa legarea semnalului chimic

21. Cei mai importanti receptori catalitici sunt :

A. receptorii pentru acetilcolina

B. receptorii pentru insulina

C. receptorii pentru histamina

D. receptorii pentru factorii de crestere

E. protein kinazele tirozin specifice

22. Protein kinazele tirozin specifice sunt componente de semnalizare cu urmatoarele

particularitati:

A. din categoria receptorilor dependenti de proteina G

B. sunt fosforilaze activate de ligand

C. sunt inactivate de radicalul fosfat (P) de pe ATP

D. leaga fosfatul din tirozina unor proteine din citoplasma

E. se autofosforileaza

83

23. Despre receptorul pentru insulina se poate afirma:

A. este o proteina transmembranara cu structura tetramerica

B. are capacitate de autofosforilare

C. are actiune similara si concomitenta cu hormonul adrenalinic

D. are activitate protein kinaza tirozin specifica

E. este localizat exclusiv pe membranele celulelor hepatice

24. Insulina este un hormon ce actioneaza ca stimul celular endocrin cu efecte de

tipul:

A. creste de 10-20 de ori numarul transportorilor de glucoza la suprafata

membranelor celulare si in special celulelor adipoase

B. captarea lenta a glucozei in primele minute ale eliberarii

C. blocarea cresterii fibroblastelor

D. reduce nivelul glucozei din sange prin stimularea enzimatica in hepatocite si

adipocite ceea ce induce la formarea glicogenului si trigliceridelor

E. stimuleaza sinteza de ADN la expunerea prelungita

25. Modificarea receptorilor insulinici determina:

A. raspuns defectuos al celulelor musculare si adipoase la insulina

B. aparitia diabetului zaharat

C. blocheaza eliberarea glucozei in sange

D. permite folosirea insulinei ca tratament

E. nu afecteaza modificarea nivelului de glucoza din sange

26. Despre semnalizarea paracrina se poate afirma, exceptand urmatoarele:

A. mediatorii chimici care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in

vecinatatea celulelor secretoare

B. ligandul in cazul comunicarii paracrine este doar de tipul hormonilor steroizi

C. mediatorii sunt rapid imobilizati in spatiul intercelular dupa ce au fost secretati

D. nu exista specializare pentru semnalizarea paracrina la celulele adulte

E. factorii de crestere intervin in semnalizarea paracrina ca principal mod de

comunicare intercelulara

27. In semnalizarea celulelor invecinate se evidentiaza urmatoarele:

A. semnalizarea paracrina si autocrina se refera la acelasi mod de interrelationare

celulara

B. Liganzii care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in vecinatatea

celulelor secretoare

C. Mediatorii care intervin in semnalizarea paracrina sunt: prostaglandinele,

factorii de crestere, neurotransmitatorii, NO

D. Comunicarea prin semnale paracrine si autocrine caracterizeaza doar celulele

embrionare, inaintea diferentierii din organogeneza

E. Cele mai multe semnale autocrine si paracrine au rolul de a bloca diviziunea

celulara mitotica

28. NO este un semnalizator ce intervine:

A. In semnalizarea endocrina

84

B. In semnalizarea paracrina

C. Fara a difuza in spatiul extracelular, ci actioneaza ca semnal intracelular

D. pe enzime tinta intracelular

E. prin implicarea in procesul de vasodilatatie si relaxarea celulelor musculare

netede

29. Moleculele de semnalizare de tipul NO sunt :

A. sintetizate ca urmare a semnalelor produse de acetilcolina

B. sunt sintetizate din arginina extracelulara

C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra calciului din situsul activ al unei

enzime de tipul guanilat ciclaza

D. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de

sange la nivelul muschiului cardiac

E. Inductori ai contractiei musculatorii netede prin intermediul GMPc

30. NO este un important semnalizator care intervine in mecanismele de functionare

celulara:

A. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de

sange la nivelul muschiului cardiac

B. Prin sistemul endocrin

C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra fierului din situsul activ al unei

enzime

D. Induce vasodilatatie și determina erectia peniana

E. Este inhibat de folosirea nitroglicerinei ca medicament

31. Neurotransmitatorii sunt molecule semnal care:

A. Sunt hidrofile

B. Sunt hidrofobe si pot usor strabate membrana plasmatica

C. Se leaga la receptorii suprafetei celulare

D. Sunt de tipul epinefrina, serotonina, histamina, acetilcolina, acid γ-

aminobutiric

E. Sunt de tipul antihistamina

32. Neurotransmitatorii pot actiona prin:

A. Trecerea prin membrana celulara

B. Modificarea conformatiei receptorului

C. Blocarea canalelor ionice

D. Cuplarea receptorilor cu proteinele G

E. Oprirea mecanismelor interne enzimatice

33. Despre histamina si serotonina se poate afirma:

A. Sunt neurotransmitatori cu efect vasodilatator

B. Au efect vasoconstrictor la nivelul tesuturilor lezate

C. Secretia de histamina este insotita si de factorul reglator

D. Fac parte din categoria mecanismelor complexe de semnalizare si

interconectare celulara, specifice proceselor antiinflatoare si antialergice

E. Fac parte din categoria factorilor de crestere

85

34. Factori de crestere sunt componente ale sistemului de semnalizare:

A. Endocrin

B. Paracrin

C. Cu rol de reglare genica

D. Extracelular

E. Autocrin

Tema: REGLARE DIFERENTIERE CELULARA.

CELULE NEDIFERENTIATE-CELULE STEM. PERSPECTIVELE

FOLOSIRII TRATAMENTULUI CU CELULE STEM

COMPLEMENT SIMPLU

1. Celula in tranzit este:

A. 1. Celula cu un grad ridicat de diferentiere care nu se mai divide

B. Celula diferentiata care isi reia proliferarea cand este nevoie sa inlocuiasca

celule lezate sau moarte

C. Celula cu existenta relativ scurta, care se „sinucide” prin maturare

D. Celula capabila de reinoire

E. Celula pluripotenta

2. Celula stem se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. celula capabila sa-si pastreze capacitatea de proliferare pe tot parcursul vietii

B. celula care se transforma prin diferentiere in celule specializate

C. celula cu un grad de diferentiere și existenta relativ scurt

D. celula capabila de a-si mentine capacitatea de a se divide atunci cand este

nevoie

E. celula adulta care-si poate relua proliferarea

3. Celulele stem sunt de mai multe tipuri, cu exceptia:

A. totipotente

B. unipotente

C. embrionare

D. adulte

E. diferentiate

4. Celulele stem adulte se pot recolta din urmatoarele tesuturi, cu exceptia:

A. tesut embrionar

B. tesut epitelial

C. orice tip de tesut din organismul adult

D. din sânge placentar si vase ombilicale

E. din celule canceroase

5. Din endoderm ia nastere :

A. Tesutul conjunctiv

86

B. Pielea

C. Ficatul

D. Celulele sanguine

E. Sistemul nervos

6. Din ectoderm ia nastere :

A. Tesutul muscular

B. Pancreasul

C. Pielea

D. Celulele sanguine

E. Tesutul conjunctiv

7. Urmatoarele afirmatii legate de celulele stem sunt adevarate cu exceptia :

A. Sunt celule capabile de automentinere

B. Celulele stem se divid si produc celule fiice

C. Descendentii celulelor stem pluripotente urmeaza diverse cai de diferentiere

D. Dupa diviziuni repetate ele isi continua proliferarea tot restul vietii

E. Plachetele sunt produse prin diviziunea unei celule stem comune

8. Celulele diferentiate au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

A. Sunt greu divizibile sau indivizibile

B. Au forma si structura caracteristica corespunzatoare unei dezvoltari a

organitelor celulare

C. Cand densitatea celulelor dintr-un tesut atinge un anumit grad celulele sunt

oprite din migrare si proliferare

D. Jonctiunile dintre celulele diferentiate au dimensiuni mai mici decat cele

realizate de celulele nediferentiate

E. Diferentierea este insotita de acumularea unor proteine

9. Reglarea proceselor de proliferare, cu ajutorul hormonilor, reprezinta urmatorul

mecanism de reglare al diviziunii celulare:

A. Mecanism de autoreglatre tisulara

B. Mecanisme de heteroreglare tisulara

C. Mecanisme de control prin retroinhibitie

D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari

E. Mecanism de control de catre substante sintetizate de alte celule

10. Urmatoarele afirmatii referitoare la autoreglarea tisulara sunt adevarate:

A. La mamiferele adulte exista un control homeostatic al dinamicii echilibrului

celular

B. La mamiferele adulte exista un control constant intre celulele nou formate,

celulele care cresc si cele care mor

C. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr-un proces genetic al

produsilor tisulari specifici

87

D. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr-un proces epigenetic al

produsilor tisulari specifici

E. Toate raspunsurile de mai sus

11. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de control prin retroinhibitie sunt

adevarate:

A. Se referă la existenta in plasma extracelulara a unor proteine care au rol direct

in reglarea proliferării celulare

B. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul hormonilor

C. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr-un proces epigenetic al

produsilor tisulari specifici

D. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul unor factori marcati

molecular

E. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr-un proces genetic al

produsilor tisulari specifici

12.Controlul prin produși metabolici tisulari presupune, cu exceptia:

A. existenta unor factori produsi chiar de celule

B. existenta unor factori ce pot regla procesul de proliferare

C. existenta unor factori ce sunt eliberati in mod normal in celule

D. existenta unor cai metabolice stabile, coordonate

E. existenta unor gene inactive

13. „Eliberarea unor factori din tesuturile necrozate produce diviziunea celulelor de

acelasi fel.”Aceaste afirmatie se refera la urmatorul mecanism de reglare al diviziunii

celulare:

A. Mecanism de autoreglatr tisulara

B. Mecanisme de heteroreglare tisulara

C. Mecanisme de control prin retroinhibitie

D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari

E. Toate raspunsurile de mai sus

14. Urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea diviziunii celulare nu sunt adevarate:

A. Oprirea diviziunii celulare se face prin creșterea concentației AMPc

B. Creșterea concentației AMPc stimulează ARN-polimeraza II, cu rol în

producerea ARNm

C. Reglajul genetic care codifică modificarea reversibilă a suprafeței celulare este

legat de activitatea mitotică

D. Pătrunderea calciului în celulă determina o creștere a GMPc ce influenteaza

sinteza de ADN si mitoza

E. Niciun raspuns nu este corect

15. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

A. Toate celulele produc citocromi

B. Unele celule produc condroitin-sulfați, cheratine, hemoglobine

C. Toate celulele produc albumine

D. Toate celulele produc ARN

E. Toate celulele produc dehidrogenază succinică

88

16. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

A. In structura cromozomilor, telomerele, joacă un rol decisiv in reglarea

procesului de replicare

B. In structura cromozomilor, telomerele, joacă un rol decisiv in reglarea

procesului de diviziune celulară

C. Deficienta enzimei telomeraza cauzează disfuncții celulare ce constă în

diviziuni repetate

D. Deficienta enzimei telomeraza cauzează disfuncții celulare ce duc la moartea

celulei

E. Excesul de telomeraza cauzează disfuncții celulare ce duc la moartea celulei

17. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate:

A. Modificarile genelor responsabile de producerea telomerazei induc modificări

în celulele stem si determină predispoziția la cancer

B. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se

transforma in celule inalt specializate

C. Sunt importante deoarece au capacitatea de a se dezvolta in orice tip de celula

din organismul uman

D. Celulele stem embrionare sunt celule nediferentiate care au particularitati ce le

deosebesc fundamental de celulele adulte cu functii specializate.

E. Celulele stem embrionare au capacitate de diviziune nelimitata indiferent de

conditiile organismului caruia ii apartin

18. Urmatoarele afirmatiireferitoare la celulele stem nu sunt adevarate:

A. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se

transforma in celule inalt specializate

B. Capacitatea de diviziune a celulelor stem este nelimitata in conditiile in care

organismul caruia apartin este viu

C. Celulele stem sunt celule nediferentiate care actioneaza precum un sistem de

refacere si reparare a oricarei parti constituente a organismului

D. La fiecare diviziune a unei celule mama, apar celule fiice cu capacitatea de a

ramane in stadiul de celula stem sau de a se dezvolta in celule cu functii

specializate

E. Toate celulele stem poseda aceeasi capacitate de replicare si au acelasi

potential de diferentiere

19. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate:

A. Celule stem totipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un

spermatozoid.

B. Celule stem pluripotente sunt capabile sa formeze tesuturi derivate din toate

cele trei foite embrionare

C. Celule stem multipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un

spermatozoid

D. Celule stem multipotente au proprietati de regenerare a unor tesuturi specifice

E. Celule stem unipotente pot produce un singur tip de celule, dar au proprietatea

de a se reinnoi, ceea ce le diferentiaza de celulele non-stem

20. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem sunt adevarate:

89

A. Nu exista nicio diferenta intre celulele stem embrionare si cele adulte

B. Celulele embrionare sunt fie prelevate din organisme adulte, fie din cordonul

ombilical

C. Celulele stem adulte provin din embrioni cu varsta de maxim 7 zile

D. Dupa nastere persista in organism un grup restrans de celule nediferentiate,

considerate a avea rol de rezerva in cazul in care apar pe parcurs situatii care

sa impuna folosirea lor

E. celule stem ce persista si dupa nastere in organism se divid intr-un numar

nelimitat de celule fiice

21. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele steam nu sunt adevarate:

A. Celulele embrionare isi mentine abilitatea de a forma orice alt tip de celula

chiar si dupa luni sau ani de utilizare si crestere in laborator.

B. Celulele stem adulte sunt celule nediferentiate aflate printre celule cu functii

specializate, in cadrul unui tesut sau organ, care au capacitatea de

autoregenerare si de diferentiere in cele mai importante tipuri celulare

C. Celulele stem adulte ocupa, in cadrul tesutului, o zona specifica bine

delimitata, unde pot ramane sub forma nediferentiata chiar si ani, pana cand

sunt activate si incep sa se divida sub influenta directa a leziunilor tisulare

D. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara:

plamanul, rinichiul, colonul

E. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara: creierul,

pielea, ficatul.

22.Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule

stem nu sunt adevarate:

A. Folosirea de celulele stem adulte nu pune probleme de ordin etic

B. Donorul si primitorul,in cazul folosirii celulelor stem adulte,sunt aceeasi

persoana si nu exista riscul respingerii transplantului celular prin interventia

sistemului imun

C. Folosirea de celulele stem adulte are avantajul ca pot genera toate tipurile

celulare in numar limitat

D. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca sunt celule mature si nu

au capacitate mare de proliferare

E. Celulele stem adulte sunt celule mature care nu au capacitate mare de

proliferare

23. Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule

stem sunt false:

A. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca in cadrul unui organism,

celulele stem adulte sunt greu de identificat.

B. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca numarul lor este redus si

nu pot fi utilizate in multe scopuri

C. Celulele stem adulte se pot divide de un numar nelimitat de ori, generand tot

timpul celule noi in cantitati utile, atat pentru cercetare cat si pentru terapie

D. Celulele stem adulte se dezvolta greu fiind necesare luni pentru a se

transforma in tipul particular de celule vizat initial

90

E. Celulele stem embrionare insa au rata de diviziune rapida si pot fi chiar

depozitate, astfel ca daca apare nevoia administrarii lor, aceasta se poate

realiza imediat

COMPLEMENT MULTIPLU

1.Diferentierea celulara este un proces ce implica:

A. Interactiuni intercelulare

B. Modificari postembrionare la nivel de mezoderm

C. Asocierea celulelor cu aceeasi informatie genetica

D. Specializarea celulelor doar in etapa embrionara a dezvoltarii

E. Participarea sistemului extracelular cat si intracelular de comunicare dintre

celule

2. Diferentierea celulara este:

A. procesul de specializare celulara

B. procesul de inhibare a diviziunilor mitotice

C. starea tranzitorie a unui tesut

D. etapa de reorganizare a organitelor celulare

E. specializarea celulelor incepand cu etapa embrionara

3. Caracteristicile generale ale celulelor diferentiate se refera la:

A. specializarea functionala

B. abundenta ribozomilor si nucleul eucromatic

C. solidaritatea intercelulara foarte stransa

D. lipsa unei compozitii chimice specifice

E. inhibitia capacitatii de diviziune

4. Afirmatiile corecte sunt:

A. diferentierea este un proces prin care celulele cu aceeasi informatie genetica,

ajung sa difere considerabil ca forma si functie

B. matricea extracelulara si respectiv substanta fundamentala intercelulara nu are

rol in separarea functionala si morfologica a tesuturilor

C. un agregat celular organizat pentru efectuarea functiilor comune formeaza un

tesut

D. celulele embrionare vor forma 3 straturi germinative care dau nastere

diferitelor tesuturi

E. mentinerea populatiilor de celule sanguine diferentiate nu este dependenta de

proliferarea ontinua a celulelor stem pluripotente din maduva osoasa

5. Diviziunea mitotica este reglata prin mai multe mecanisme:

A. controlul prin retroinhibitie

B. controlul cu fitohotmoni

C. mecanisme de heteroreglare

D. mecanisme de autoreglare

E. prin produsi metabolici tisulari

91

6. Mecanismele de retroinhibitie se refera la:

A. controlul genetic al procesului de proliferare prin legatura dintre concentratie

si represia ADN

B. controlul cu charone a potentialului mitotic

C. existenta in plasma sanguina a unor proteine cu rol in procesul proliferativ

D. controlul cu ajutorul hormonilor tisulari

E. controlul cu factori metabolici tisulari

7. O celula diferentiata se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. este o celula cu capacitate ridicata de proliferare

B. o celula ce secreta molecule definitorii pentru caracterizarea fiziologica si

morfologica a tesutului din care fac parte

C. o celula care nu se mai divide

D. celula stem

E. cu adezivitate intercelulara ridicata

8. In reglajul genetic al diferentierii celulare intervin mecanisme interne ale modularii

diviziunilor celulare de tipul:

A. oprirea diviziunii celulare se face prin cresterea concentratiei de AMPc

B. oprirea diviziunii celulare se face prin scăderea concentratiei de AMPc si

reducerea sintezei proteice

C. este indusa modificarea membranei plasmatice si crescuta permeabilitatea

membranei celulare pentru calciu

D. prin modificarea concentratiei de GMPc

E. reglajul diviziunilor celulare este indus strict de semnale extracelulare

9. Celulele stem sunt:

A. celule diferentiate

B. celule nediferentiate

C. celule cu indice mitotic ridicat si capacitate de autoreglare

D. doar celule din stadiul embrionar

E. celule dormande in tesuturile specializate

10. Celulele stem sunt clasificate dupa:

A. potentialul de diferentiere

B. dimensiunile si formele specifice

C. dupa originea lor

D. dupa numarul lor in tesuturile definitive

E. dupa tipul de culturi in care sunt mentinute

11. Proprietatile celulelor stem confera:

A. posibilitatea folosirii a acestui tip de celule in tratamentul unor boli incurabile

B. protectia celulelor impotriva influentei factorilor de mediu externi

C. caracteristicile ulterioare ale celulelor diferentiate prinmodificarea ADN-ului

D. legaturi intercelulare instabile (in special de tip GAP)

E. compatibilitate scazuta in cazul transplantului

12. Celulele stem adulte sunt diferite de celulele stem embrionare prin:

92

A. Longevitatea in conditii „in vitro”

B. Forma

C. Numar

D. Potential de diviziune

E. Implicatii de compatibilitate in transplant

13. Care din particularitatile precizate mai jos nu caracterizeaza celulele stem adulte

A. Sunt celule colectate din tesut embrionar, blastula

B. Sunt colectate din maduva hematopoietica

C. Au capacitate de diferentiere foarte ridicata si pot forma toate tipurile de celule

D. Se dezvolta greu „in vitro” ajungand la specializare si dupa cateva luni

E. Pot fi foarte usor intretinute „in vitro”

14. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate?

A. Celulele stem colectate din vasele ombilicale sunt celule stem embrionare

B. Toate bolile cunoscute pana in prezent au o baza celulara

C. Tratamentul allogenic se refera la tratamentul cu celule stem provenite de la

un donator diferit de cel ce va beneficia de terapie

D. Celulele stem nu au abilitatea de formare a celulelor de tipul neuronilor si

cardiomiocitelor

E. Celulele stem sunt studiate in vederea perfectionarii metodelor de terapie

genica

15. Care din termeni nu se refera la tratamentul cu celule stem:

A. Autofag

B. Autolog

C. Singenic

D. antiport

E. alergenic

16. Care din metodele de tratament se refera la folosirea celulelor stem

A. allogenic

B. singenic

C. alopatie

D. homeopatie

E. autolog

17. Perspectivele privind folosirea tratamentului cu celule stem sunt legate de:

A. Obtinerea de limfocite T helper, utile in tratamentul bolilor cu deficiente

imunitare

B. Crearea de linii celulare bactericide

C. Obtinerea de celule specializate pentru a produce insulina, similar celulelor

pancreatice

D. Celule de refacere a epiteliului pigmentar al retinei (RPE)

E. Terapia bolilor neuromusculare

18. Folosirea celulelor stem determina o serie de precautii legate de:

93

A. Compatibilitatea tisulara donator-acceptor

B. Originea celulelor stem

C. Capacitatea de diviziune

D. Similaritatea functionala cu a celulalor canceroase

E. Lipsa receptorilor membranari la celulele stem

19.Sunt adevarate afirmatiile urmatoare referitoare la celulele stem:

A. Se urmareste reducerea efectelor secundare create de terapia alopata

B. Usurinta aplicarii ca tratament in toate clinicile

C. Obtinerea de culturi de celule a permis transplantarea de tesuturi foarte

diverse: epiteliale, corneene, vezica urinara

D. Nu pot fi folosite in tratamentul cancerului din cauza similaritatilor functionale

E. Blocajul cromozomial al celulelor stem nu permite manipularea si uzitarea in

terapie genica

20. Domeniile unde pot fi aplicate ca tratament celulele stem:

A. Bolile neuromusculare

B. Bolile sistemului imunitar

C. Se aplica doar in cazul leziunilor tisulare

D. Formarea de celule anticanceroase

E. Doar la organismele adulte

21. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

A. Orice tip de celula embrionara poate juca rol de celula stem

B. Orice tip de celula adulta, diferentiata poate deveni automat celula stem

C. Celulele stem nu au similaritati functionale cu celulele canceroase

D. Celulele stem pluripotente se pot diferentia in toate tipurile celulare cu exceptia

celor totipotente

E. Originea celulelor stem adulte este incerta

Tema: CICLUL CELULAR-MECANISME MOLECULARE DE REGLARE

COMPLEMENT SIMPLU

1. Care dintre afirmatiile referitoare la procesele ciclului celular sunt adevarate:

A. Ciclul celular cuprinde patru procese

B. Cresterea volumului celular reprezinta al III-lea process

C. Distributia cromozomilor duplicati la celulele fiice reprezinta al II-lea process

D. Diviziunea celulara reprezinta al III-lea process

E. Replicarea ADN reprezinta primul process

2. Urmatoarele afirmatii referitoare la fazele ciclului celular sunt false:

A. Ciclul celular la celulele umane are 2 etape: interfaza si mitoza

B. Mitoza (diviziunea nucleului) consta in separarea cromozomilor si se incheie

cu separarea citoplasmei (citokineza)

94

C. Interfaza- perioada dintre mitoze-ocupa 95% din ciclul cellular

D. Majoritatea celulelor isi dubleaza dimensiunile intre două mitoze succesive

E. Sinteza ADN are loc pe toata perioada interfazei

3. Care dintre afirmatiile referitoare la fazele ciclului cellular sunt adevarate:

A. Faza S (de sinteza)- in care se desfășoaraă replicarea AND este prima faza

B. Faza G2 (gap 2) in care celula continua sa creasca si sa sintetizeze proteinele

pregatindu-se pentru mitoza este a patra faza

C. Faza G1 (gap1) corespunde intervalului de repaus (gap1) dintre mitoza si

initierea replicarii AND si este a treia faza

D. In timpul fazei G1 celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si

replica ADN-ul.

E. faza M= mitoza (urmata de citokineza) este penultima faza

4. Urmatoarele afirmatii sunt false:

A. La celulele embrionare se intalnesc cicluri celulare mai scurte,de aprox 30 min

B. Ciclurile embrionare nu au fazele G1 și G2

C. La ciclurile embrionare replicarea ADN se face foarte rapid astfel incât fazele

S foarte scurte alternează cu fazele M

D. Fibroblastele din piele, intră intr-un stadiu de repaus al ciclului celular numit

G0 in care raman metabolic active, dar nu mai prolifereaza decat daca sunt

stimulate de semnale extracelulare, care le scot din G0 și le trec in G1

E. Toate celulele animale la organismele adulte se divid incet si constant

5. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Succesiunea fazelor ciclului celular este determinata de existenta unor

mecanisme de control reglate prin semnale din mediul extracelular,sau printr-o

serie de procese celulare coordonate

B. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el

decide trecerea din faza G1 in faza S

C. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el

decide trecerea din faza G1 in faza S

D. Celulele care nu depasesc acest punctul START de restrictie intră într-un

stadiu de repaus al ciclului celular G0 in care cresterea inceteaza, iar sinteza

proteinelor se reduce.

E. Toate afirmatiile nu sunt adevarate

6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Ciclul celular prezinta obligatoriu si un punct de restricție situat la tranziția

între faza G2 și faza S.

B. Ovocitele vertebratelor pot rămâne blocate în G2 perioade foarte lungi de

timp până când stimularea hormonală permite trecerea în faza M.

C. Desfășurarea ciclului celular este reglată de factorii de creștere, dar și de

succesiunea în diferite stadii ale ciclului.

95

D. Punctele de control coordoneaza diferitele faze ale ciclului celular

E. Există câteva puncte de control care au rolul de a împiedica replicarea și

transmiterea la celulele fiice a cromozomilor deteriorați sau incompleți.

7. Urmatoarele afirmatii referitoare la punctele de control al fazelor ciclului celular

sunt false:

A. Punctul de control in faza G2 impiedică inițierea mitozei înaintea terminării

replicării ADN

B. Punctul de control in faza G1 impiedică inițierea mitozei înaintea terminării

replicării ADN

C. Punctul de control din faza G1 permite repararea defectelor ADN inainte de

intrarea in faza S, unde ADN deteriorat ar fi replicat incorect

D. La mamifere oprirea în punctul de control G1 este mediată de proteina p53 ,

care este activată rapid ca răspuns la prezența unor leziuni la nivelul ADN

E. Daca apare o deteriorare a ADN oprirea in G2 oferă posibilitatea reparării

leziunilor ADN înainte ca ele să fie transmise celulelor fiice

8. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului

celular sunt false:

A. Factorul promotor al maturării este factorul care actionează ca reglator general

al tranziției de la G2 la M

B. Proteinele tip cicline au fost identificate in citoplasma celulelor, fiind

acumulate in interfaza și degradate spre sfârșitul fiecărei mitoze

C. Proteinele tip cicline sunt ciclina A și ciclina B și funcționează ca inductori ai

mitozei, acumularea și distrugerea lor controlând intrarea și ieșirea din faza M.

D. Toate afirmatiile sunt corecte

E. Nicio afirmatie nu este adevarata

9.Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului

celular sunt false:

A. Deficiențele care apar în controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea

mecanismelor de control al proliferării celulelor, care devin astfel canceroase

B. Mutațiile care determină expresia continuă necontrolată a ciclinei D,

contribuie la apariția mai multor cancere umane cum ar fi: limfoamele,

cancerele de sân

C. Proteinele codificate de genele tumorosupresoare acționează ca frâne care

încetinesc desfășurarea ciclului celular

D. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creșterii p53 sunt reglatori ai ciclului

celular codificati de genele tumorosupresoare

E. Nicio afirmatie nu este adevarata

10. Urmatoarele afirmatii referitoare la inhibarea ciclului celular nu sunt adevarate:

96

A. Proliferarea celulelor este controlată prin diferitele semnale care inhibă

derularea ciclului celular- agentii care produc lezarea ADN determină oprirea

ciclului celular, pentru a permite celulei să repare ADN lezat

B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actionează ca inhibitori

pentru proliferarea celulelor tintă

C. TGFβ este un factor polipeptidic ce inhibă proliferarea multor tipuri de celule

epiteliale prin blocarea ciclului celular în G0

D. Deficiențele care apar în controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea

mecanismelor de control al proliferării celulelor, care devin astfel canceroase

E. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creșterii p53 sunt reglatori ai ciclului

celular codificati de genele tumorosupresoare

11. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:

A. Cancerul rezulta din proliferarea oricări tip de celula din organism, astfel

incat exista mai mult de 100 de tipuri de cancere, care difera dupa

comportamentul sau după raspunsul la tratament

B. Tumora benigna este capabila să invadeze tesutul normal din jur si să

disemineze prin organism prin sistemul sanguin sau limfatic

C. Initierea cancerului la nivel celular, este determinata de modificarea genetica

care induce proliferarea anormala a unei singure celule,aceasta determinand

formarea unei populatii clonale de celule tumorale

D. Evolutia tumorii incepe cu o mutatie suplimentara ce are loc in celulele din

populatia tumorală

E. Celulele canceroase prezintă anomalii ale mecanismelor de proliferare si in

special este remarcata absenta inhibitiei dependenta de densitate

12. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:

A. Tumora malignă rămâne limitata in zona de origine în procesul numit

metastazie.

B. Celulele canceroase nu raspund la semnalele care produc incetarea proliferarii

celulelor normale si intrarea acestora in stadiul G0, ci continua să se divida

atingand in cultură densitati celulare crescute

C. Necesarul de factori de crestere este redus in cazul celulelor canceroase atat

„in vitro” cat si „in vivo”.

D. Celulele canceroase pot sa produca factori de crestere, realizand o stimulare

autocrina fiind astfel, mai putin dependente de factorii extracelulari, fiziologici

E. Dependenta redusa a celulelor canceroase fata de factorii de crestere se

explica si prin anomaliile existente pe unele cai de semnalizare intracelulara

13.Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:

A. Dereglarea activitatii receptorilor pentru factorii de crestere reprezinta o

anomalie a cailor de semnalizare ce explica de ce celulele canceroase nu sunt

dependente de factorii de crestere

B. Mutatii ale proteinelor Ras sunt anomalii a cailor de semnalizare ce explica de

ce celulele canceroase nu sunt dependente de factorii de crestere

97

C. Mutatii ale proteinelor kinazelor determina proliferarea celulara

D. Nicio afirmatie nu este adevarata

E. Toate afirmatiile sunt corecte

14. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:

A. Adezivitatea foarte redusa face ca celulele canceroase sa poata invada sau

metastaza alte tesuturi

B. Adeziunea foarte redusa este si rezultatul alterării morfologiei citoscheletului

C. Multe celule tumorale, au o formă mult mai sferică decât celulele normale,

deoarece sunt mai slab atasate la celulele vecine sau la matricea extracelulara

D. Celulele maligne secreta proteaza care digera componentele matricei

extracelulare, permitându-le să invadeze tesuturile sănătoase.

E. Nicio afirmatie nu este adevarata

15. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt adevarate:

A. Secretia de colagenaza explica insusirea carcinoamelor de a digera si pătrunde

prin membrane bazală pentru a invada tesutul conjunctiv subiacent.

B. Celulele canceroase secreta factorii de crestere care stimuleaza formarea de

noi vase de sange fenomen numit angiogeneza

C. Celulele canceroase au ca si caracteristica lipsa capacitatii de diferentiere,

astfel ca, rămân intr-o faza initial a diferentierii, nu-si termina diferentierea

asfel isi mentin nivelul de proliferare ridicat.

D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in

apoptoza (moartea celulara programata), ceea ce le face mai rezistente la

radiate si la chimioterapicele care lezează ADN.

E. Toate afirmatiile sunt corecte

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Ciclul celular este:

A. Succesiunea etapelor de diviziune nucleara si citoplasmatica

B. Succesiunea fazelor de reglare enzimatica la toate celulele adulte

C. Ansamblu de mecanisme care mentin reglajul diviziunilor

D. Succesiune de etape dupa diferentieriere celulare

E. Interfaza si mitoza

2. Care din urmatoarele afirmatii sunt in legatura cu ciclul celular?

A. Faza G1 este o etapa in care celula este metabolic activa, creste continuu, dar

nu-si replica ADN, corespunde intervalului de repaus dintre mitoza si initierea

replicarii

B. Celulele umane se divid la 24h (in vitro)

C. Citokineza este etapa replicarii ADN

D. Celulele embrionare nu cresc, dar se divid rapid in celule mici

E. Faza F este o etapa importanta in fragmentarea celulara

3. Care din informatii nu sunt corecte?

98

A. Replicarea ADN se face in etapa S a ciclului celular

B. Toate celulele organismelor adulte se divid continuu

C. Etapa G2 a ciclului celular implica sinteza proteinelor necesara pentru mitoza

si controlul ADN replicat

D. Distributia cromozomilor in cele doua celule fiice se face in faza G1

E. Celulele cresc in dimensiuni intre 2 mitoze succesive

4. Diferente ale timpul ciclului celular sunt semnalate astfel:

A. Ciclurile celulelor embrionare nu au fazele S si G1

B. Ciclurile mai scurte de aproximativ 30 minute se intalnesc la celule

embrionare

C. Celulele neuronale nu se mai divid

D. Celulele aflate in stadiul G0 nu se mai divid si nici nu au posibilitatea de a

reveni la fazele G1

E. Fibroblastele si hepatocitele pot fi stimulate de semnale care le scot din G0

5. Care sunt mecanismele de control prin care trece ciclul celular?

A. Punctul reglator start numit si faza de restricie G1

B. Punctul de control M

C. Intre D1-F

D. Punctul G0

E. D2

6. Declansarea controlului si interventiei celulare in ciclul celular tine de modificarile:

A. Deteriorarea ADN din ca urmare a factorilor externi

B. Scaderea cantitatii de proteine dupa diviziune

C. Mutatii sau aberatii ale replicarii

D. Stimularea hormonala in cazul ovocitelor

E. Necesitatea dublarii numarului de cromozomi in celule gametice

7. Principalele etape ale controlului celular sunt:

A. Sfarsitul mitozei –se asigura controlul alinierii cromozomilor pe fusul de

diviziune

B. Punctul de control G2 impiedica initierea mitozei inaintea terminarii replicarii

ADN

C. Punctul de control G0

D. Punctul de control G1 reglat de p53 permite repararea ADN defect

E. Interfaza

8. Reglajele ciclului celular au rol în:

A. A impiedica inceperea mitozei inaintea terminarii replicarii genomului

B. Este redusa transmiterea mutatiilor la generatiile noi de celule

C. Este stimulata proliferarea celulelor embrionare

D. Este controlat numarul cromozomilor acrocentrici

E. Nu afecteaza functionarea celulei

9. Reglarea moleculara a ciclului celular este realizata de:

A. Proteine tip cicline

99

B. Degradarea ciclinei B

C. Complexul ribozomal

D. Kinaze Cdc

E. Sistemul caspase

10. Modul in care intervin reglatorii este foarte complex implicand fenomene

moleculare de tipul:

A. Formarea complexului Cdc2-ciclina B in cazul Gap 2

B. Aparitia proteazelor care scindeaza proteinele neesentiale

C. Fosforilarea sau dublu fosforilarea kinazei Cdc2

D. Eliberarea citocrom c in citosol

E. Degradarea ciclinei B duce la inactivarea Cdc2

11.Citokineza este controlata:

A. Etapa in care se produce degradarea ciclinei B

B. Eliberarea ionului de calciu

C. Controlul formarii inelului contractil de catre fosfatidilinozitol 4,5-difosfat

(PIP2)

D. Activarea proteinei p53

E. Activarea complexului Cdc2/ciclina B

12. Printre mecanismele care regleaza ciclul celular sunt si cele de semnalizare

intracelulara, prin proteinele de tipul ciclinei D, care intervine astfel:

A. Permit depasirea punctului de restrictie G1

B. Asigura stimularea neoplazica

C. Este tinta pentru semnalizarea de catre factori de crestere

D. Prin formarea unui complex reglator Cdk4/ciclina D

E. Induce scaderea activitatii calmodulinei

13. Afirmatiile corecte referitoare la factorii ce intervin in reglarea celulara sunt:

A. Exista o stransa legatura intre factorii care regleaza ciclul celular si genele

tumorosupresoare

B. Dereglarea sintezei ciclinei D, ori a proteinei p16 induc tumorogeneza

C. Fosforilarea Rb de catre Cdk/ciclina D are loc cand celula trece prin punctul de

restrictie M

D. Proteina Rb actioneaza ca si comutator molecular care transforma E2F din

supresor in activator al genelor implicate in sinteza ADN

E. Ciclinele de tip D sunt sintetizate atat timp cat factorii de crestere nu

actioneaza ca stimuli

14. Sistemul de control al ciclului celular implica mecanismele, cu exceptia:

A. Lezarea ADN determina oprirea ciclului celular, pentru a permite celulei

repararea sectorului molecular lezat

B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actioneaza de obicei ca

inhibitori pentru proliferarea celulei tinta

100

C. Cel mai bine caracterizat inhibitor extracelular al proliferarii celulare este

TGFβ, care mentine blocarea celulelor in G0

D. Proteina p21 este un factor intern de stimulare a replicarii ADN

E. Proteine p53 este un factor de transcriptie care stimuleaza expresia

inhibitorului Cdk, p21

15. Proteinele reglatoare care genereaza aparitia neoplaziilor sunt:

A. Proteina p53

B. Rb (retinoblastoma)

C. Actina

D. Proteina p6

E. Septina

16.Celula canceroasa este un tip modificat ca urmare a:

A. Stimularii replicarii ADN

B. Mutatiilor multiple la nivelul aparatului genetic

C. Dereglarii mecanismelor de inhibitie a proliferarii

D. Stimularii proteinelor de tipul ciclineiD

E. Mentinerii functionale a genelor tumorosupresoare

17. Despre aparitia si evolutia cancerului se poate afirma:

A. Cancerul presupune un proces cu mai multe etape dintre care selectia celulelor

cu capacitate de proliferare este foarte importanta

B. Celulele canceroase nu sunt modificate genetic

C. Initierea tumorala inseamna proliferarea anormala a unei celule

D. Selectia clonala face parte din etapa metastazei tumorale

E. Particularitatile celulei canceroase sunt induse de mecanismele intrinseci

modificate

18. Care din particularitatile functionale apartin celulei canceroase:

A. Factorii de crestere nu sunt receptionati

B. Adezivitatea celulara este foarte redusa

C. Reducerea proteazelor extracelulare

D. Mutatii ale proteinelor kinaze se manifesta la nivel citoplasmatic

E. Inhibarea mecanismelor de proliferare

19. Mecanismele speciale ale celulei canceroase sunt:

A. Lipsa capacitatii de diferentiere, astfel ca, se mentine nivelul de proliferare

B. Cresterea numarului de receptori, caile de semnalizare sunt stimulate la

suprafata membranei celulare

C. Implicate in metastazarea ca urmare a alterarii citoscheletului

D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in

apoptoza

E. Directionate pentru fragmentarea nucleara

20. Angiogeneza este necesara in tumorigeneza pentru:

101

A. Creste rezistenta la radiatii si la chimioterapie

B. Permite cresterea in dimensiuni a tumorii

C. Asigura eliberarea factorilor de crestere ai celulei maligne

D. Permite invazia in metastaza

E. Creste nivelul ionilor de calciu in spatiul tumoral

Tema: APOPTOZA. APOPTOZA VERSUS NECROZA. MECANISMELE SI

IMPORTANTA FENOMENULUI DE APOPTOZA

COMPLEMENT SIMPLU

1. Alegetei afirmatia falsa referitoare la apoptoza:

A. reprezinta moartea celulara fiziologica

B. asigura hoemostazia structurala si functionala

C. este un proces dobandit

D. se aplica aproape tuturor tipurilor de celule

E. apare din viata embrionara

2. Apoptoza este fundamentala pentru

A. dezvoltarea sistemului imun

B. reglarea sistemului imun

C. functionarea sistemului imun

D. eliminarea timocitelor auto-reactive

E. toate raspunsurile sunt corecte

3. Activarea apoptozei se datoreaza urmatorilor agenti,cu o exceptie:

A. proteinelor endogene

B. citokinelor

C. radiatiilor

D. stresului oxidativ

E. ischemiei

4. Referitor la apoptoza putem afirma ca:

A. este un proces necontrolat

B. afecteaza de obicei tesuturi si organe in intregime

C. fagocitarea celulei duce la eliberarea enzimelor proeolitice

D. fagocitarea celulei duce la eliberarea oxigenului singlet

E. are trasaturi morfologice distincte

5. Referitor la apoptoza putem afirma urmatoarele cu o exceptie:

A. afecteaza celule individuale

B. produce un raspuns inflamator

C. celulele adiacente nu sunt deteriorate

D. fragmentarea celulelor se face fara scurgerea continutului in spatiul

extracelular

E. este accidentala sau programata

6. Alegeti afirmatia adevarata referitoare la necroza:

A. apare cand celula isi mentine homeostazia ionica

102

B. initial apar inmuguriri ireversibile ale membranei

C. nu apar modificari la nivelul mitocondriilor

D. este reversibila dupa un anumit prag

E. provoaca un raspuns inflamator specific

7. Urmatorii factori cu o exceptie produc necroza:

A. ischemia

B. traume fizice

C. traume chimice

D. stresul oxidativ

E. hipertermia prelungita

8. Morfologic ,apoptoza este caracterizeaza de urmatoarele aspecte cu o exceptie:

A. degradarea ordonata a AND-ului

B. alterarea structurii nucleare

C. reticulul endoplasmatic se dilata

D. membrana celulara se cuteaza

E. scade generarea de specii reactive de oxigen

9. Timpul de la receptarea stimului apoptotic pana la initierea procesului depinde de

urmatorii factori cu o exceptie:

A. tipul celular

B. stimulul apoptotic

C. ciclul celular

D. varsta celulei

E. expresia factorilor modulatori ai mortii

10. Alegeti afirmatia falsa referitoare la modificarile biochimice in apoptaza:

A. celulele se dilata

B. se mareste sinteza de ARN

C. cresterea timpurie a calciului ionizat citosolic

D. inactivarea endonucleazei

E. inactivarea transglutaminazei

11. Mecanismele intrinseci ale apoptozei sunt declansate de :

A. reglarea ciclului celular

B. hipoxia celulara

C. atasarea de matricea extracelulara

D. repararea AND-ului

E. repararea ARN-ului

12. Receptorii care mediaza inglobarea celulelor aflate in apoptoza sunt urmatorii cu

o exceptie:

A. CD14

B. CD36

C. receptori lecitin-like

D. CD 18

E. receptori scavanger

103

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Apoptoza este un fenomen:

A. Care sigura modelarea celulara specifica si organogeneza alaturi de proliferare

B. Intalnit doar in cazul celulelor limfocitare B si T

C. Care asigura indepartarea celulelor senescente sau deteriorate ori anormale

genetic sau functional

D. Randomic, fara mecanisme elucidate

E. Ce permite fragmentarea si fagocitarea celulelor distruse fara ca sa se

elibereze enzime proteolitice sau oxigen singlet toxic

2. Informatiile urmatoare sunt incorecte:

A. In celulele vertebratelor s-au decris 2 modele de moarte celulara cu morfologie

distincta: apoptoza si necroza

B. Moartea celulara este programata la fiecare diviziune celulara

C. Nu exista diferente intre necroza si apoptoza

D. Necroza este indusa de modificarile extreme ale mediului extracelular:

hipertermie, ischemie, traume diverse

E. Apoptoza afecteaza celule individuale si odata produsa initierea se propaga

rapid

3. Care din modificarile suferite de celula sunt atribuite necrozei si nu apoptozei?

A. Celula sufera o scadere in volum

B. Are loc pierderea homeostaziei ionice

C. Membrana celulara sufera un proces de inmugurire

D. Celula se umfla si crapa eliberand continutul in spatiul extracelular

E. Fragmentle de acid nucleic se inconjura de membrana si formeaza corpii

apoptotici

4. Procesul de apoptoza este caracterizat de:

A. Apare la grupuri de celule si nu individual

B. Este atat un fenomen programat cat si stohastic

C. Modificari la nivel nuclear si membranar

D. Membrana celulara se rupe eliberand continutul celular producand infectii

E. Etapele apoptozei sunt strict reduse la distrugerea materialului genetic

5. Fazele procesului apoptotic sunt:

A. D2

B. S

C. F

D. G0

E. D1

6. Care din etapele de mai jos apartin necrozei:

A. Producerea de mutatii in urma carora se formeaza gene a caror expresie

proteica induce fragmentarea cromatinei

B. Aparitia unor clone celulare cu potential de proliferare ridicat

104

C. Fragmentarea membranei celulare si a reticulului endoplasmatic

D. Fragmentarea materialului genetic

E. Fragmentarea ADN-mitocondrial

7. Etapele procesului apoptotic sunt:

A. Angajarea prin receptionarea sistemului apoptotic

B. Eliberarea de ioni in afara celulei

C. Executarea

D. Clearence

E. Distrugerea lizozomala a materialului genetic prin autofagie

8. Factorii declansatori ai fenomenului apoptotic pot fi:

A. Factorul transformant de crestere β1, in cazul celulelor mezenchimale

B. Factorul de crestere β1 in cazul celulelor epiteliale

C. Fluxul de protoni

D. Citokine

E. Molecule de glucoza intracitoplasmatic

9. Modificarile esentiale din timpul apoptozei sunt:

A. Cromatina formeaza agregate de-a lungul periferiei nucleare

B. Reticulul endoplasmatic se reduce foarte mult

C. Apare fenomenul de zeioza

D. Mitocondriile sunt lizate de lizozomi

E. Se elimina o cantitate mare de ATP

10. Care din afirmatiile referitoare la manifestarile celulare in apoptoza, sunt corecte?

A. Majoritatea organitelor citoplasmatice raman intacte

B. Clivarea cromatinei in fragmente nucleozomale nu are loc in toate tipurile

celulare si poate fi inhibata fara a bloca celelelalte modificari ale apoptozei

C. Sinteza proteinelor este sustinuta de transglutaminaze

D. Pierderea asimetriei fosfolipidelor membranare asigura reversibilitatea catre

normalitate a celulei aflata in apoptoza

E. Corpii apoptotici sunt recunoscuti de macrofage

11. Care din afirmatiile legate de apoptoza nu sunt corecte?

A. Modificarile nucleare sunt precedate de reducerea potentialului

transmembranar mitocondrial

B. Lamina nucleara si reteaua de filamente intermediare sunt clivate proteolitic la

inceputul apoptozei

C. Zeioza este intalnita doar la necroza

D. Celula se divide in structuri similare, dar fara nucleu

E. Filamantele citoscheletului se agrega, iar celula se sfericizeaza

12. Mecanismele apoptozei implica fenomenele moleculare:

A. Fosfatidilserina mediaza legaturile dintre celulele apoptotice si macrofage

B. Clerance-ul rapid al resturilor apoptotice de catre fagocitele vecine previne

raspunsul inflamator

105

C. Factorii reglatori ai transmiterii semnalelor apoptotice sunt folositi frecvent

pentru a bloca procesul transformarii neoplazice sau dezvoltarii rezistentei la

medicamente

D. Se formeaza veziculele lizozomale care produc liza enzimelor dependente de

calciu

E. Calpaina degradeaza citoscheletul

13. Fenomenul apoptozei celulare se realizeaza cu implicarea mai multor sisteme

intracitoplasmatice, cu exceptia:

A. Fragmentarea ADN in apoptoza este realizata sub actiunea endonucleazelor

care depind de Ca2+

B. ADN-mitocondrial este clivat inaintea celui nuclear

C. Fragmentarea internucleozomala de ADN poate fi blocata de catre Zn, ca si

inhibitor al endonucleazelor de Ca2+

si Mg2+

dependente

D. Desi transcriptia este oprita, nu este letala

E. Desfasurarea rupturilor de ADN nu se face in etape, ci apar rupturi rapide sub

actiunea exonucleazelor

14. Modificarile membranei plasmatice in timpul apoptozei consta in:

A. Crearea de pliuri

B. Crearea de zone simetrice intre stratul extern si intern al membranei

fosfolipidice

C. Trecerea foasfatidilserinei pe fata externa a membranei

D. Cresterea fluiditatii membranei

E. Unirea cu reticulul endoplasmatic

15. Membrana celulara este implicata in mecanismele apoptpzei prin:

A. Modificarea potentialului transmembranar

B. Cresterea asimetriei fosfolipidelor, facilitand transportul fosfatidilserinei in

stratul extern

C. Jonctiunile intercelulare se amplifica

D. Crearea de mecanisme de recunoastere de catre macrofage

E. Eliberarea in spatiul extracelular a ionilor de Ca2+

prin dechiderea canalelor

Ca2+

-ATPaze

16. Receptorii extrinseci apoptotici sunt de tipul:

A. FS(fosfatidil serina)

B. DR4 (death receptor)

C. DR5

D. Proteina p53

E. endonucleaza

17. Declansarea apoptozei implica mai multe modificari ale cailor:

A. Intrinseci

B. Enzimatice de tipul caspase

C. Din sistemul sanguin

D. Factori extrinseci pro-apoptotici

106

E. Factori tumorali

18. Apoptosoma reprezinta:

A. Structura implicata in distrugerea micocondriilor

B. Complex multiproteic cu rol activator al mecanismului de degradare nucleara

C. Corpi apoptotici formati din fragmente de ADN si membrana nucleara

D. Complex format din citocrom c, protease activating factor 1 (Apaf-1), caspase

E. Complex aminofosfolipidic cu cysteina

19. Caspazele sunt:

A. Molecule enzimatice care inactiveaza citocromul c aflat in citosol

B. Enzime initiatoare ale fragmentarii ADN

C. Enzime care intervin in degradarea proteinelor esentiale pentru celula

D. Molecule eliberate de mitocondrii dupa modificarea permeabilitatii

membranare

E. Complexe enzimatice care actioneaza in cascada

20. Recunosterea si inlaturarea celulelor apoptotice se realizeaza:

A. Pentru indepartarea inaintea lizei lor prevenind infectiile

B. Activarea enzimelor caspase

C. Activarea receptorilor pe macrofage de tipul lectin-like, CD36, Cd14 si

scavanger

D. Realizarea modificarilor specifice ale membranelor prin transferul FS

E. Eliberarea citocrom c de catre mitocondrii

21. Care din afirmatiile legate de clearence-ul corpilor apoptotici sunt corecte:

A. In timpul inglobarii celulelor apoptotice macrofagele nu elibereaza eicosanoizi

B. Daca celulele apoptotice nu sunt preluate de macrofage ele se umfla si se

dezintegreaza

C. Dezintegrarea limfocitelor apoptotice constituie o sursa de ADN nucleozomal

circulant care nu poate iesi din celula

D. La clearence participa celule cu nivel ridicat al enzimelor de tipul proteaze

E. Fagocitoza corpilor apoptotici este realizata prin participarea mai multor tipuri

de celule: macrofage, cel epiteliale, celule musculare netede din vasele

sanguine