bazele miscarii

7/23/2019 bazele miscarii

http://slidepdf.com/reader/full/bazele-miscarii 1/119

ELENA TAINA AVRAMESCU

B

AZ

E

L

E

A

N

A

T

OM

I

C

E

ALE MISCARII

CURS PRACTIC PENTRU

STUDENTII FACULTATILOR DE KINETOTERAPIE1



ELENA TAINA AVRAMESCU

BAZELE ANATOMICE ALE MISCARII2 3



CONTINUT

CAPITOLUL I. INTRODUCERE IN ANATOMIA SISTEMULUI LOCOMOTOR

Axe, plane anatomice, e!ini"ea mi#ca"ilo"

CAPITOLUL II. TRUNC$IUL

Mi#ca"ile %lo&ale ale t"'nc(i'l'i

Coloana )e"te&"alaCa"acte"ele %ene"ale ale )e"te&"elo"

Coloana ce")icala* ca"acte"ele "e%ionale

ale )e"te&"ei ce")icale, atla#, axi#

Coloana o"#ala*ca"acte"ele "e%ionale

ale )e"te&"ei o"#ale

Coloana lom&a"a*ca"acte"ele "e%ionale

ale )e"te&"ei lom&a"e

Sac"'l

Cocci%eleA"tic'latiile coloanei )e"te&"ale

A"tic'latii int"in#eci

+ A"tic'latiile )e"te&"elo" ae)a"ate

+ A"tic'latiile )e"te&"elo" !al#e

A"tic'latiile ext"in#eci

Coloana )e"te&"ala ca int"e%

Tip'"i "a(iiene

Mi#ca"ile coloanei )e"te&"ale ca int"e%

To"acele o#o#Ste"n'l

Coa#tele

To"acele o#o# ca int"e%

A"tic'latiile to"acel'i

Bioinamica to"acel'i

Bain'l o#o#

O#'l coxal

A"tic'latiile &ain'l'i

Bain'l ca int"e%M'#c(ii t"'nc(i'l'i

M'#c(ii "e%i'nii po#te"ioa"e ai %at'l'i #I

t"'nc(i'l'i

M'#c(ii %at'l'i

M'#c(ii to"acel'i

M'#c(ii a&omen'l'i

CAPITOLUL II. MEMBRELE SUPERIOARECent'"a #cap'la"a

Scap'la

Cla)ic'la

A"tic'latiile cent'"ii #cap'la"e

Biomecanica cent'"ii #cap'la"e



.

$

'me"

'#'l

A"tic

'la-ia

#cap'lo('

me"a

l

M'/c(ii

'm"'l'i

M'/c(ii

'm"'l'i

#cap'lo+

to"acic

M

'/

c

(

ii

'

m

"

'

l

'

i

#

c

a

p

'

l

o

+

(

'

me

"

a

l

R

a

i

'

#

'l

U

l

n

a

A"tic'la-ia

cot'l'i

Cot'l !lexiei+exten#iei

M'/c(ii mi/c"ilo" e !lexie+exten#ie

Cot'l p"ono+#'pina-iei

M'/c(ii mi/c"ilo" e p"ona-ie /i #'pina-ie

Mana

Di#poiti)'l o#o#

A"tic'la-iile mainii

Mi/c"ile mainii ca "e%i'ne topo%"a!ic'nita"

M'/c(ii mainii

CAPITOLUL III. MEMBRELE IN0ERIOARE0em'"'l Ti&ia

0i&'la Patela

A"tic'la-iile mem&"'l'i in!e"io"

A"tic'la-ia coxo!em'"al

A"tic'la-ia %en'nc(i'l'i

M'/c(ii mem&"'l'i in!e"io"

M'/c(ii pel)i+t"o(ante"ieni

M'/c(ii coap#ei1lena /i picio"'l

Di#poiti)'l o#o# al picio"'l'i

Mi/c"ile %lo&ale ale picio"'l'i

A"tic'la-ia %lenei picio"'l'i

Oa#ele ta"#'l'i po#te"io"

A"tic'la-ia #'&tala"

Oa#ele ta"#'l'i ante"io"

A"tic'la-iile meiota"#iene

Antepicio"'l

A"tic'la-iile ta"#o+metata"#iene

A"tic'la-iile e%etelo"M'/c(ii %lenei /i picio"'l'i

M'/c(i int"in#eci planta"i

M'/c(i ext"in#eci ai picio"'l'i

Bolta planta"

CAPITOLUL IV NOTIUNI DE ANATOMIE TOPO1RA0ICA

BIBLIO1RA0IE 4



I.

INT

RODUCERE IN ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR 2 axe, plane

anatomice, e!ini"ea mi#ca"ilo"Anatomia aparatului locomotor si implicit a miscarilor pune in ac\iune trei sisteme principale:

→ oa#ele, elementele scheletului,→ unite intre ele prin a"tic'la-ii,

→ mo&iliate de muschi.Definirea miscarilor nu este un lucru simplu, deoarece acestea se pot face intr-o infinitate de direc\ii si implica de celemai multe ori mai multe articulatii.Din acest motiv s-a impus folosirea unor conventii:3.Mi#ca"ile #'nt e#c"i#e plecan int"+o poitie e ec(ili&"', n'mita POZITIE ANATOMICA, in ca"e co"p'l

e#te in o"to#tati#m c' mem&"ele in!e"ioa"e lipite, pa"alele #i mem&"ele #'pe"ioa"e e+a l'n%'l co"p'l'i, palmele

p"i)in in a!a"a 4!i%'"a I5.

2. tudiul se a!ea"a asupra componentelor fiecarei articulatii.3. #entru fiecare articulatie miscarile sunt o$servate in trei plane de referinta.

0i%'"a I. Poitia anatomica a co"p'l'i omene#c.

#lanele anatomice sunt suprafetele ce sectionea"a%intersectea"aima&inar corpul omenesc su$ o anumita incidenta. 'iscarile au locin aceste plane in (urul unui a! perpendicular pe planul respectiv.

)



0i%'"a 6. O"ienta"e #patiala a poitiei anatomice #I a planelo" e o"ienta"e a pa"tilo" co"p'l'i omene#c 4 dupa

Gh. Dragoi, 2003)

*



Flexie

dorsal[

1+. Plan'l #a%ital este cel care divide corpulintr-o parte stan&a si intr-o parte dreapta. #rine!tensie numim planul sa&ital orice plan

paralel cu cel sus mentionat.

l este planul in care se e!ecuta miscarile vi"i$ile din profil , in (urul unui a! transversal frontal / miscare in plan sa&ital ce duce o re&iune acorpului ante"io" fata de po"itia anatomicase numeste 0I.!emplu: fle!ia ante$ratului#I: → anteproiectie pentruumarconsiderat comple! articular→ fle!ie dorsala pentru picior→ e!tensie pentru &am$a .

O mi#ca"e in plan #a%ital ce 'ce o "e%i'ne a co"p'l'i posterior !ata e poitia anatomica #e n'me#te E7TENSIE.

#I: → retroproiectie pentru umar→ fle!ie pentru→ fle!ie plantara pentru picior

.0i%'"a 8. A Mi#ca"i e !lexie + exten#ie ale ante&"at'l'i* B Mi#ca"i e !lexie o"#ala #i planta"a a picio"'l'i

Fli

Extensie

Flexie plantara

A

B

5



0i%'"a 9. A. 0lexia #i exten#ia %am&ei * B. 0lexia #i exten#ia ante&"at'l'i

2+. Plan'l !"ontal este cel care divide corpulintr-o parte anterioara si una posterioara.

ste planul in care se fac miscarile vi"i$ile din fata in (urul unui a! sa&ital antero-posterior./ miscare in plan frontal care duce o re&iune a corpului #p"e linia meiana a corpului se numeste

ADD6I.!emplu: adductia $ratului.

/ miscare in plan frontal care indepartea"a o re&iune a corpului de linia meiana se numeste A7D6I.

Flexie

Extensi

Flexie

Extensie

A

B

8



!emplu: a$ductia $ratului.0i%'"a :. Mi#ca"i e a&'ctie #i a'ctie ale mem&"'l'i #'pe"io" 4A5 #i in!e"io" 4B5.

#entru trunchi si &at o miscare in plan frontal se numeste inclinare laterala.!emplu: inclinare laterala dreapta.#entru de&ete linia mediana dreapta a corpului este inlocuita de a!a mainii de&et 3 sau a piciorului de&et 2.Exempl'; a&'ctia e%et'l'i : il inepa"teaa e axa mainii #i n' e linia meiana a co"p'l'i.

3+. Plan'l t"an#)e"#al este cel care imparte corpul intr-o parte superioara si una inferioara.

ste planul in care se reali"ea"a miscarile vi"i$ile de sus sau de (os in (urul unui a! vertical lon&itudinal ./ miscare in plan transversal care duce o parte a corpului in exte"io" se numeste 9/AI 9A.!emplu: rotatia e!terna a coapsei./ miscare in plan transversal care duce o parte a corpului in inte"io" se numeste 9/AI I9A.!emplu: rotatia interna a $ratului.#entru ante$rat rotatia e!terna se numeste #'pinatie, iar rotatia interna p"onatie.#entru trunchi rotatiile se reali"ea"a la stan&a sau la dreapta.In a!a"a ace#to" mi#ca"i mai exi#ta 'n tip e mi#ca"e complexa n'mita CIRCUMDUCTIE. In ca"'l

ace#tei mi#ca"i #e%ment'l t"ece #'cce#i) p"in poitiile e !lexie, a&'ctie, exten#ie, a'ctie #i "e)ine la

poitia e !lexie. Ea #e poate exec'ta #i in)e"# c' p'nct e pleca"e in o"ice poitie.

Se mai e#c"i' #i mi#ca"i #peciale in ca"'l ca"o"a #e in#c"i' mi#ca"ile e INVERSIUNE #i EVERSIUNE

ale picio"'l'i . In)e"#i'nea "ep"einta mi#ca"ea p"in ca"e #e "iica ma"%inea meiala a picio"'l'i 4 !lexiaplanta"a, a'ctia #i #'pinatia picio"'l'i5 ia" e)e"#i'nea e#te mi#ca"ea in)e"#a.

Addutie

A!dutie

Addutie

A!dutie

;



PROTRACTIA "ep"einta mi#ca"ea p"in ca"e o pa"te a co"p'l'i #e epla#eaa #p"e ante"io" int"+'n plan

pa"alel c' cel al #ol'l'i, in timp ce RETRACTIA e#te mi#ca"ea in)e"#a.

Un alt %"'p e mi#ca"i e#te cel al RIDICARII #i COBORARII 'n'i #e%ment al co"p'l'i 4 mani&'la,

'me"i5.

0i%'"a <. 4a5 Mi#ca"i e in)e"#i'ne #i e)e"#i'ne ale picio"'l'i * 4&+c5 tip'"i #peciale e mi#ca"i .

/:+T"e&'ie "ema"cata eo#e&i"ea int"e 'nii te"meni meicali #i 'nii te"meni !olo#iti in %imna#tica .A#t!el,

noti'nea e "a#'ci"e in %imna#tica e#te #imila"a noti'nii e "otatie in &iomecanica, ia" p"in "otatie in%imna#tica #e intele%e ci"c'm'ctia in &iomecanica.

In"ersie

E)e"#ie

Riica

Co&o"a"

P"ot"actie

Ret"actie

1<



0i%'"a =. 4a5 "otatie* 4&5 ci"c'm'ctie.In realitate miscarile corpului se fac frecvent in maimulte plane .

!emplu: po"itia croitorului se reali"ea"a prin fle!ie= a$ductie = rotatie e!terna a coapsei.ele trei plane anali"ate servesc, deci, numai careferinta pentru descrierea miscarilor.

#lanele care impart corpul in doua (umatati senumesc medio-sa&ital dreapta si stan&a, medio-frontal anterioara si posterioara si medio-transversal superioara si inferioara.a intersectia celor trei plane se &aseste centrul de&reutate al corpului 2 .#entru articulatiile distale miscarile se reali"ea"aintr-un sin&ur plan miscari pure. a nivelularticulatiilor pro!imale umar, sold se reali"ea"amiscari comple!e, in mai multe plane simultan , intimp ce la nivelul articulatiilor intermediare cot,

&enunchi miscarile se reali"ea"a in doua plane.11



I

I

.

T

R

U

NC

$

I

U

L

9epre"inta partea centrala a corpului,respectiv se&mentul corpului situat su$ &at pe carese prind radacinile mem$relor. ste format din trei

se&mente: toracele, abdomenul si pelvisul . 0iecaredin acestea include intre pereti cate o cavitate cuun continut visceral deose$it de important.

In cadrul lucrarii pre"ente vom studia numai aspectul sau locomotor fara a a$orda viscerele.nl are un rol du$lu, datorita scheletului sausi in principal datorita coloanei verte$rale:

w pe de o parte poate efectua miscari cur$e, compara$ile cu ale unui sarpe spre deose$ire de miscarilean&ulare ale mem$relor datorita mo$ilitatii coloanei verte$rale care insumea"a 2* nivele de articulatii.

w pe de alta parte coloana verte$rala contine un a! nervos: maduva spinarii si radacinile nervilor spinali.nrunchiul tre$uie sa fie capa$il sa alinie"ese&mentele verte$rale si sa le sta$ili"e"e atat

in timpul stationarii verticale simple cat maiales in ca"ul in&reunarilor.nAcest rol du$lu este asi&urat de muschi incea mai mare parte poliarticulari>acestia potfi profun"i, formati din fascicole mici dar numeroase sau superficiali.nIncludem in acest capitol despre trunchi sistudiul $a"inului, acesta fiind indisolu$ille&at de miscarile coloanei verte$rale.

MISCARILE 1LOBALE ALE TRUNC$IULUI

nDatorita mo$ilitatii coloanei verte$rale trunchiul poate efectua miscari in toate cele trei plane.

1. in plan sa&ital- fle!ie spre anterior si e!tensie spre posterior>2. in plan frontal de o parte si de alta- inclinari laterale>3. in plan transversal pivotand in (urul ei insasi - rotatii.

nAmplitudinea acestor miscari nu este aceeasi pentru toate eta(ele verte$rale datorita mai multor factori varia$ili infunctie de nivel:1. forma verte$relor>2. inaltimea discurilor raportate la cea a corpurilor>3. pre"enta coastelor in re&iunea dorsala cu limitarea mo$ilitatii.

n'iscarile sus mentionate tre$uie diferentiate de cele care deplasea"a trunchiul in $locfata de coapsa.!emplu : fle!ia coapselor fata de fle!ia trunchiului. De asemenea ele pot fi antrenate de miscari ale mem$relor. Dee!. a$ductia $ratului antrenea"a trunchiul in inclinarea laterala.

nDe asemenea trunchiul poate fi implicat inmiscari de translatie anteroposterior saulateral, asa numitul ?ulla - ?opdin danssi mima printr-o alunecare a verte$relor.'odificarile sunt minime la nivelul fiecareiverte$re, dar numarul mare de verte$re

permite o anumita amplitudine.noate miscarile trunchiului se pot com$ina.De e!: rotatii, e!tensii, inclinare laterala.

12



COLOANA VERTEBRALA 4RA$IS5

nRep"einta o coloana l'n%a, meiana #i

po#te"ioa"a, !o"mata p"in #'p"ap'ne"ea

'no" pie#e o#oa#e n'mite verte$re.nE#te cel mai impo"tant #e%ment al

apa"at'l'i locomoto" e ca"e #'nt le%ate

toate celelalte #e%mente.

Conform criteriului topografic o impartim;1. coloana ce")icala 4 = )e"te&"e 5

2. coloana to"acala 4 36 )e"te&"e 5

3. coloana lom&a"a 4 : )e"te&"e 5

4. coloana #ac"ata 4 3 #ac"' #i 3 cocci%e 5

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

TOTAL 6< pie#e )e"te&"ale

Conform criteriului osteologic distingem;

+coloana p"e#ac"ata

+ coloana #ac"ococci%iana #a' pel)ina.

CARACTERE GENERALE ALE VERTEBRELOR ADEVARATE/ )e"te&"a ae)a"ata p"einta o'a pa"ti,

le%ate p"in peic'lii )e"te&"ali. Int"e cele

o'a pa"ti #e elimiteaa foramenul

vertebral . Cele o'a pa"ti #'nt;

1. o pa"te ante"ioa"a 4co"p'l )e"te&"al5

2. o pa"te po#te"ioa"a 4a"c'l )e"te&"al5

Corpul vertebral p"einta o'a !ete 4#'pe"ioa"a #I in!e"ioa"a5 #I o ci"c'm!e"inta. 0o"meaa pe"etele

ante"io" al !o"amen'l'i )e"te&"al.

Arcul vertebral !o"meaa pe"etele po#te"io" al !o"amen'l'i )e"te&"al. E#te alcat'it in;

1. 6 lame )e"te&"ale

2. p"oce# #pino# 4po#te"io"5

3. 6 p"oce#e t"an#)e"#a"e 4late"al5

4. 9 p"oce#e a"tic'la"e 46 #'pe"ioa"e #I 6 in!e"ioa"e5.

ediculii vertebrali ma"%inile #co&ite* p"in #'p"ap'ne"ea a o'a )e"te&"e int"e ace#te ma"%ini #e

elimiteaa foramenul intervertebral!

P"in #'p"ap'ne"ea t't'"o" !o"amenelo" )e"te&"ale ia na#te"e canal'l )e"te&"al.

COLOANA CERV"CALA + !o"meaa #c(elet'l %at'l'i. O )om impa"ti in o'a "e%i'ni;

1. Coloana cervicala suboccipitala !o"mata in p"imele o'a )e"te&"e ce")icale; C3

@ atla# #i C6 @ axi# , ce

p"einta o !o"ma #i o !'nctie pa"tic'la"a.

2. Coloana cervicala inferioara e la C8 la C= !o"mata in )e"te&"e c' acelea#i ca"acte"e.CARACTERE REG"ONALE ALE VERTEBRE" CERV"CALE

1. Co"p'l )e"te&"ei ce")icale e#te mic, al'n%it t"an#)e"#al. E#te "e%i'nea ca"e pe"mite atat o ma"e #ta&ilitate

cat #i o ma"e mo&ilitate c' limita"ea '#oa"a a inclina"ilo" late"ale.

2. P"oce#ele #pinoa#e #'nt #c'"te* a' )a"!'l &i!i, !a)o"ieaa exten#ia, exceptie; C6 @ C

=ca"e a' p"oce#'l

#pino# l'n%, pent"' C=

ace#ta poate !i palpat #'& piele con#tit'in 'n "epe"

13



1. P"oce#ele t"an#)e"#e a' o'a "aacini, 'na pe co"p ia" alta pe peic'l. Cele o'a "aacini elimiteaa 'n

o"i!ici' @ %a'"a t"an#)e"#ala+ pe 'ne t"ece a"te"a #i )ena )e"te&"ala. S'nt &ine e)oltate limitan

inclinatiile late"ale* a' )a"!'l impa"tit int"+'n t'&e"c'l ante"io" #i 'n'l po#te"io".

2. P"oce#ele a"tic'la"e #'nt o"ientate in plan o"iontal, cele #'pe"ioa"e p"i)e#c in #'# #i po#te"io" cele in!e"ioa"ep"i)e#c in ?o# #i ante"io". Ele #'nt inclinate la 9:+ #i ato"ita ace#t'i !apt inclina"ea late"ala #e com&ina

intotea'na c' o '#oa"a "otatie.

ATLA#$L

E#te )e"te&"a C3

.

N' a"e co"p )e"te&"al a" p"einta o'a ma#e late"ale 'nite p"int"+'n a"c ante"io" #i 'n a"c po#te"io".

Late"al e ma#e #e %a#e#c p"oce#ele t"an#)e"#ale, )ol'minoa#e, pe"!o"ate e 'n o"i!ici' pe 'ne t"ece a"te"a

)e"te&"ala.

Inel'l o#o# e#te impa"tit in o'a pa"ti p"in li%amentele t"an#)e"ale ale atla#'l'i ca"e #e in#e"a pe !ata

inte"na a ma#elo" late"ale; +pa"tea ante"ioa"a incon?oa"a intele

axi#'l'i.+pa"tea po#te"ioa"a !o"meaa !o"amen'l

)e"te&"al.

Pe !ata po#te"ioa"a #i in!e"ioa"a a ma#elo"

exi#ta suprafete articulare p"in ca"e atla#'l

#e a"tic'leaa #'pe"io" c' o#'l occipital #i

in!e"io" c' axi#'l.

O#'l occipital e#te #it'at la &aa c"ani'l'i,

po#te"io". El e#te #t"a&at't e 'n o"i!ici'

a!lat in contin'a"ea canal'l'i "a(iian

p"in ca"e ma')a #pina"ii pat"'ne in

c"ani'. De o pa"te #i e alta a ace#t'io"i!ici' #e %a#e#te o #'p"a!ata ovalaraconve!a, acope"ita e ca"tila?

co"e#p'nato" ma#elo" late"ale ale

atla#'l'i @ condilii occipitali. 0ata

#'pe"ioa"a a !ieca"ei ma#e late"ale e#te in

mo e%al o #'p"a!ata ovalara, a" concava,

acope"ita e ca"tila?.

Toate ace#te #'p"a!ete #'nt #it'ate pe curbura aceluiasi arc al carui centru se %aseste in craniu.

An#am&l'l e#te eci ca o po"ti'ne e #!e"a plina ca"e #e a"tic'leaa c' o po"ti'ne e #!e"a %oala. Acea#ta

pe"mite in p'nct e )ee"e mecanic miscari in toate sensurile. Din p'nct e )ee"e p"actic #'p"a!etele #'nt in#a

limitate, #emanan c' ni#te pante o"ientate in#p"e ante"io" #p"e po#te"io", a#t!el incat p"incipalele mi#ca"ie!ect'ate #'nt !lexie@exten#ie 4 a, a5, celelalte !iin p'te"nic franate de li%amente.

Mi?loacele e 'ni"e ale aca#tei a"tic'latii #'nt "ep"eentate e o cap#'la e#t'l e laxa #i li%amentele e

la cei pat"' poli; 'n'l ante"io", 'n'l po#te"io" #i o'a late"ale* in pl'# li%amentele mentin ini"ect atla#'l int"e

axi# #i occipital.

A&"#$LE#te )e"te&"a C6.

A"e !o"ma tipica a 'nei )e"te&"e ce")icale c' exceptia 'nei !o"mati'ni o#oa#e n'mite inteB, #it'ata pe

!ata #'pe"ioa"a a co"p'l'i. Ace#ta pat"'ne in pa"tea ante"ioa"a a inel'l'i atla#'l'i.

De !ieca"e pa"te a co"p'l'i #e %a#e#te o #'p"a!ata o)ala"a con)exa ca"e co"e#p'ne !etei in!e"ioa"e a 'nei ma#e

late"ale a atla#'l'i.

A#t!el n' exi#ta i#c int"e atla# #i axi# ci

n'mai o'a a"tic'latii cla#ice. Am&ele

#'p"a!ete a"tic'la"e #'nt con)exe atat la

axi# cat #i la atla# @ e#te o le%at'"a ce

a#i%'"a o mobilitate permanenta.

Exi#ta o'a a"tic'latii int"e atla# #i intele axi#'l'i;

1. int"e a"c'l ante"io" al atla#'l'i #i !ata ante"ioa"a a intel'i.

14



1. int"e li%ament'l t"an#)e"# al atla#'l'i #i !ata po#te"ioa"a a intel'i.

A#t!el atla#'l #e "ote#te in ?'"'l intel'i axi#'l'i, 4 mi#ca"ea n', n'B 5 c' o amplit'ine "e'#a,

com&inata c' o alunecare laterala. Acea#ta '&la mi#ca"e pe"mite pa#t"a"ea inte%"itatii canal'l'i "a(iian

po#te"io".

Mi#ca"ile p'n in acti'ne pat"' a"tic'latii;

+ o'a a"tic'latii atlanto+oontoiiene+ o'a a"tic'latii atlanto+axoiiene.

COLOANA DOR#ALA pa"ticipa la

!o"ma"ea #c(elet'l'i to"acel'i.

gCaractere re%ionale ale vertebrei dorsale'

3. Corpul e#te cilin"ic c' #ecti'nea ap"oape ci"c'la"a. Pe !etele late"ale ale co"p'l'i, po#te"io" #e %a#e#c

!ete a"tic'la"e pent"' cap'l coa#telo" 4p"in #'p"ap'ne"ea )e"te&"elo" #e !o"meaa 'n 'n%(i ie"' in ca"e

pat"'ne cap'l coa#tei5.

Ace#te !ete a"tic'la"e #'nt; 'na #'pe"ioa"a@ 'na in!e"ioa"a pent"' )e"te&"ele D6

@ D

'na la mi?loc@ 'na in!e"ioa"a pent"' D3

'na #in%'"a pent"' D33, D36.6. rocesele articulare #'nt )e"ticale in

plan !"ontal. Cele #'pe"ioa"e p"i)e#c

po#te"io" cele in!e"ioa"e p"i)e#c ante"io".

Ele pe"mit #i %(ieaa mi#ca"ile e fle(ie+

e(tensie si inclinare laterala!Toate #'p"a!etele a"tic'la"e #'nt #it'ate pe

curba acel'ia#i ce"c c' cent"'l

co"e#p'nato" cent"'l'i )e"te&"al, #it'atie

ce !a)o"ieaa rotatiile.

8. Lamele vertebrale #'nt aplatiate, "epte, mai m'lt inalte ecat late.

9. rocesele spinoase #'nt al'n%ite, e !o"ma p"i#matic t"i'n%(i'la"a c' o"ienta"e o&lica inapoi #i in ?o#,c' exceptia D

33, D

36. Ace#te ca"acte"i#tici limiteaa m'lt (ipe"exten#ia.

:. rocesele transverse #'nt e l'n%ime

ine%ala, mai l'n%i pent"' pa"tea

#'pe"ioa"a a coloanei to"acale. Pe !ata lo"

ante"ioa"a p"einta o #'p"a!ata a"tic'la"a

pent"' t'&e"c'l'l coa#tei co"e#p'natoa"e

4 exceptie D33

, D36

5.

Teo"etic pent"' coloana o"#ala #'nt po#i&ile toate mi#ca"ile, a" p"actic exi#ta o ma"e limita"e ato"ita

c'tiei to"acice. Acea#ta e#te )ala&il mai ale# pent"' )e"te&"ele D3

@ D=

4 "e%i'nea inte"+#cap'la"a 5 'ne coa#tele

#e a"tic'leaa i"ect c' #te"n'l p"int"+'n ca"tila? #c'"t.Ve"te&"ele D @ D3 #e a"tic'leaa c' coa#tele !al#e, mai

laxe ante"io"* a"tic'latia lo" c' #te"n'l #e !ace p"int"+'n ca"tila? mai l'n%, ata#at e ca"tila?'l coa#tei =.

Mo&ilitatea lo" e#te eci mai ma"e.

In #!a"#it )e"te&"ele D33

@ D36

#'nt a"tic'late c' coa#tele li&e"e, nele%ate e #te"n, ca"e a' o ma"e

mo&ilitate.

Int"e coloana o"#ala #i lom&a"a a)em ?oncti'nea o"#o+lom&a"a c' mo&ilitate pa"tic'la"a.

D36

a"e ca"acte"i#ticile 'nei )e"te&"e o"#ale in pa"tea #'pe"ioa"a, ia" in pa"tea in!e"ioa"a e#te e tip lom&a",

a)an 'n p"oce# #pino# #c'"t ce pe"mite o &'na amplit'ine a exten#iei #i p"oce#e a"tic'la"e in !o"ma e

cilin"' plin, limitan m'lt "otatiile.

Int"e D33

#i D36

exi#ta eci ca"acte"ele mo&ilitatii in "e%i'nea o"#ala, ampli!icate e li&e"tatea ato"ata

coa#telo" li&e"e;

+o &'na !lexie.*

+o &'na exten#ie*

+o &'na inclina"e late"ala*

+&'ne po#i&ilitati e "otatie.

1)



Plecan in pa"tea in!e"ioa"a a coloanei D33

@ D36

e#te p"ima )e"i%a "otato"ie impo"tanta, ca"e poate !i

'neo"i #'p"a#olicitata in 'nele mi#ca"i e "otatie !o"tata.

Int"e D36

#i L3

mo&ilitatea a"e ca"acte"ele mo&ilitatii lom&a"e;

+o &'na !lexie @ exten#ie*

+o &'na inclina"e late"ala*

+ "otatie "e'#a.

COLOANA LO)BARAgCaractere re%ionale ale vertebrei lombare

3. Corpul e#te )ol'mino#, al'n%it t"an#)e"#al.

*! rocesele transverse #'nt l'n%i, #e n'me#c p"oce#e co#ti!o"me !iin "e#t'"i e

coa#te.

Ae)a"atele p"oce#e t"an#)e"#e #'nt mici p"oeminente, pe !ata po#te"ioa"a a p"oce#elo" co#ti!o"me #i #e

n'me#c p"oce#e acce#o"ii.

8.Procesele articulare #'pe"ioa"e a' !o"ma 'no" #e%mente e cilin"' %ol #i

p"i)e#c meial, cele in!e"ioa"e a' !o"ma 'n'i #e%ment e cilin"' plin #i p"i)e#c late"al.

9. rocesele spinoase #'nt #c'"te #i ma#i)e, "ept'n%(i'la"e, o"iontale* pe"mit o

&'na amplit'ine a exten#iei.

Ace#te ca"acte"i#tici pe"mit mi#ca"i e !lexie@exten#ie c' o &'na amplit'ine,inclina"e late"ala #i "otatii limitate.

#ACR$L e#te 'n o# meian #i po#te"io",

nepe"ec(e #it'at in contin'a"ea coloanei

lom&a"e. Ap"oximati) t"i'n%(i'la"

"ep"einta !'i'nea a cinci )e"te&"e

#ac"ale ale ca"o" elemente #'nt i#tincte.

+ata anterioara #a' pel)ina e conca)a* in

cent"' #e "ec'noa#te !o"ma co"p'"ilo"

)e"te&"ale #epa"ate p"in linii o"iontale

"ep"eentan i#c'"ile.

Un%(i'l !o"mat e #ac"' c' 'ltima )e"te&"a lom&a"a #e n'me#te promotoriu #i "ep"einta limita

ante"ioa"a int"e mic'l #i ma"ele &ain.

Late"al #e o&#e")a &aurile sacrate pelviene p"in ca"e t"ec "am'"ile ante"ioa"e ale ne")ilo" #pinali #ac"ati.

Pe coloanele o#oa#e int"e %a'"ile #ac"ate pel)iene #e in#e"a muschiul piriform.

+ata superioara #a' &aa p"einta cent"al

!ata #'pe"ioa"a a p"imei )e"te&"e #ac"ate*

po#te"io" e acea#ta #e %a#e#te orificiulsuperior al canalului sacrat, ia" late"al

aripioarele sacrului.Cele o'a p"oce#e a"tic'la"e p"eente #e a"tic'leaa c' p"oce#ele a"tic'la"e in!e"ioa"e ale 'ltimei )e"te&"e

lom&a"e.

+ata posterioara e#te con)exa + e la linia

meiana #p"e exte"io" %a#im e !ieca"epa"te;

+creasta sacrala mediana 4p"in 'ni"ea

p"oce#elo" #pinoa#e 5

+creasta sacrala intermediara 4p"in 'ni"ea

p"oce#elo" a"tic'la"e 5

+creasta sacrala laterala 4p"in 'ni"ea

p"oce#elo" t"an#)e"#e 5

Se mai o&#e")a; &aurile sacrate posterioare pe 'ne ie# "am'"ile o"#ale ale

ne")ilo" #ac"ati #i 'n o"i!ici' in !o"ma e

V "a#t'"nat* e#te hiatul sacral elimitat e

o'a mici c"e#te -coarnele sacrale. +etele laterale in n'ma" e o'a p"einta;

1. !ata a"tic'la"a pent"' a"tic'latia c' o#'l coxal*

2. t'&e"oitatea #ac"ala pent"' in#e"tia 'no" li%amente p'te"nice.

Varful p"einta o !eti#oa"a eliptica* #e a"tic'leaa c' cocci%ele.

1*



COCC"GELE e#te 'n mic o# t"i'n%(i'la" !o"mat p"in !'iona"ea a 9 @ : )e"te&"e ca"e, in#a n' pot !i

ienti!icate. Se a"tic'leaa c' #ac"'l p"int"+o #'p"a!ata e !o"ma o)ala #i e#te mentin't p"int"+o cap#'la #i

li%amente. Acea#ta a"tic'latie e#te !"ec)ent #'ata. P"einta o'a !ete, o'a ma"%ini, o &aa #i 'n )a"!.

ART"C$LAT""LE COLOANE" VERTEBRALE incl' '"matoa"ele tip'"i a"tic'la"e;

ART"C$LAT"" "NTR"N#EC"

A! ART"C$LAT""LE VERTEBRELOR ADEVARATE1. Articulatiile corpurilor vertebrale simfi-e .

Componente;

+suprafete articulare "ep"eentate e !etele #'pe"ioa"e #i in!e"ioa"e ale co"p'"ilo" )e"te&"ale.

+mijloace de unire "ep"eentate e i#c'"ile inte")e"te&"ale #i li%amentele )e"te&"ale lon%it'inale +

ante"io" #i po#te"io".

Discurile interverte$rale 4 !i&"oca"tila?e 5 a' !o"ma 'no" lentile &icon)exe, e inaltime )a"ia&ila 4 C 8

mm, T : mm, l mm 5, "ep"eentan F in inaltimea co"p'l'i )e"te&"ei.

P"einta o po"ti'ne cent"ala plina c' lic(i 4 nucleu pulpos 5 #i 'n inel fi$ros pe"i!e"ic.

In "e%i'nile ce")icale #i to"acale #'nt mai inalte ante"io", ia" in "e%'nile lom&a"e #'nt mai inalte

po#te"io". La &at"ani #e "e'c p"in e#(i"ata"e, e aceea c' )a"#ta #e #cae in inaltime.i&amentul verte$ral lon&itudinal anterior "ep"einta o pan%lica !i&"ocon?'ncti)a ca"e #e intine e la &aa

occipital'l'i pana la S6

* ae"a #t"an# e co"p'"ile )e"te&"ale #i mai #la& e i#c'"ile inte")e"te&"ale. Int"e

li%ament, ma"%inea )e"te&"ei #i i#c exi#ta 'n #pati' in ca"e #e %a#e#te te#'t con?'ncti) lax, plex'"i ne")oa#e,

te"minatii ne")oa#e #eniti)e.

La ace#t ni)el ca '"ma"e a 'no" p"oce#e e mine"alia"e #e !o"meaa o#teo!ite +cioc'"i+ 4i#ca"t"oe5.

i&amentul verte$ral lon&itudinal posterior "ep"einta o pan%lica #it'ata pe !ata po#te"ioa"a a co"p'"ilo"

)e"te&"ale, in inte"io"'l canal'l'i )e"te&"al, inaintea ma')ei #i a '"amate", e la occipital pana la &aa

cocci%el'i.

P"e#i'nile exe"citate a#'p"a co"p'"ilo" )e"te&"ale actioneaa mai intai a#'p"a i#c'"ilo". N'cle'l tine

#a "ei"ectionee acea#ta p"e#i'ne in toate i"ectiile #pati'l'i. 0i&"ele inel'l'i !i&"o# #'nt a#t!el p'#e in ten#i'ne

#'po"tan #i p"e#i'ni o"iontale #i )e"ticale. An#am&l'l !'nctioneaa in conitii etan#e ca 'n amorti"or fi$ro-hidraulic. Din pacate i#c'l e#te !"a%il #i tine #a im&at"anea#ca p"emat'" ato"ita 'no" conitii mecanice

imp"op"ii in #tatica #a' inamica. Apa" a#t!el !i#'"i !ine p"in ca"e mi%"eaa n'cle'l p'lpo#.

Simptomatolo%ia apa"e mai ale# in !lexie can i#c'l e#te comp"imat ante"io" #i n'cle'l e#te impin#

po#te"io" comp"iman elementele ne")oa#e e la ace#t ni)el, !enomen'l p'tan a?'n%e la hernie de disc 4(e"nia

n'cle'l'i5.

U"ma"ile #'nt;

15



+ten#iona"ea c"onica #a' &"'tala a li%amentelo" )e"te&"ale lon%it'inale po#te"ioa"e a)an ca ec(i)alent

clinic Cl'm&a%oC.

+comp"e#i'nea elementelo" ne")oa#e #it'ate in canal'l "a(iian, in p"incipal a ne")'l'i #ciatic ale ca"'i

"aacini ie# la ni)el'l lom&a" in!e"io".

De aceea in t"an#po"t'l o&iectelo" %"ele t"e&'ie e)itata !lexia )e"te&"ala* acea#ta #e )a "ealia p"in !lexia

coap#elo" #i a %en'nc(ilo". De a#emenea e#te nece#a"a o ma"e atentie in !lexia )e"te&"ala lom&a"a in ca"'l

i!e"itelo" te(nici co"po"ale.

6. Articulatiile proceselor articulare #'nt;+ plane in "e%i'nile ce")icala #i to"acala*

+tro/oide in "e%i'nea lom&a"a.

8. Articulatile lamelor vertebrale

4 #ine#moe + #inela#toe5 #e "ealieaa

p"in li%amente %albene elastice.

Rol; + p"in ela#ticitate cont"i&'ie la "ea'ce"ea coloanei in poitie no"mala 'pa ce a !o#t !lexata*

+impieica !lexia exa%e"ata, &"'#ca a coloanei )e"te&"ale c' p"ote?a"ea i#c'"ilo"*

+cont"i&'ie la mentine"ea colonei )e"te&"ale in poitie )e"ticala.

9. Articulatiile proceselor spinoase #e

"ealieaa p"in li%amente interspinoase ca"e

'ne#c o'a p"oce#e #pinoa#e #'cce#i)e #ili%amentul supraspinos ca"e 'ne#te toate

p"oce#ele #pinoa#e* in "e%i'nea ce")icala

ace#ta poa"ta n'mele e li%ament n'c(al.

:. Articulatiile proceselor transversale #e

"ealieaa p"in li%amente intertransversale!

B. ART"C$LAT""LE VERTEBRELOR +AL#E

0!Articulatia lombosacrata e#te o #im!ia a" p"einta #i ca"acte"e pa"tic'la"e;

+&aa #ac"'l'i e#te inclinata ante"io"; 4 exi#ta )a"iatii ini)i'ale 5.

+co"p'"ile )e"te&"ei L:

#i i#c'l L:

@ S3

#'nt p'tin mai inalte po#te"io" ecat ante"io".

An#am&l'l e#te eci i#p'# pe o c'"&a conca)a po#te"io". S'p"a!etele apo!ielo" a"tic'la"e #'nt int"+'nplan ap"oape !"ontal.

+ la ace#t eta? exi#ta pa"tic'la"itati e #tatica; %"e'tatea co"p'l'i ce apa#a a#'p"a l'i L:

#e e#comp'ne in o'a

!o"te;4 o !o"ta ce #e aplica pe &aa #ac"'l'i

4o alta !o"ta ce tine #a+l !aca #a al'nece inainte ca pe to&o%an.

Daca plato'l #ac"at e#te !oa"te inclinat a II+a !o"ta poate e)eni !oa"te impo"tanta.

L:

e#te at'nci mai p'tin a#eata pe &aa #ac"'l'i #i "etin'ta po#te"io" e p"oce#ele a"tic'la"e.

Ace#te pa"tic'la"itati e #tatica p"i)e#c in mo e%al #i eta?ele int"e L9

@ L:

.

L9

#i L:

#'nt mentin'te ini"ect pe #ac"' p"in li%amente ilio+lom&a"e e la apo!iele t"an#)e"#ale pana la

c"ea#ta iliaca. Ace#te li%amente limiteaa amplit'inea mi#ca"ii e inclina"e late"ala.

18



Din p"o!il ele #e i#p'n a#t!el; li%amentele in!e"ioa"e #p"e ante"io", li%amentele #'pe"ioa"e #p"e po#te"io".

Li%ament'l #'pe"io" #e intine in !lexie, cel in!e"io" in exten#ie.

*! Articulatia sacrococci%iana #im!ia5 +

"ealieaa mo&ilia"ea pa#i)a inapoi a

)a"!'l'i cocci%el'i in timp'l na#te"ii.

Mi?loace e 'ni"e + li%ament inte"o#o# + p"eia "ol'l i#c'"ilo"

+ li%amente pe"i!e"ice

ART"C$LAT"" E&TR"N#EC" A!Articulatiile capului cu coloana vertebrala'

3.Articulatia atlantooccipitala 4 #ino)iala,

coniliana, 'niaxiala5 + pe"mite mi#ca"i e

!lexie+ exten#ie.

6.Articulatia atlantoa!oidiana ; + meiana

4#ino)iala, t"o(oia, 'niaxiala5 + pe"mite

mi#ca"i e "otatie*

+ late"ala 4 #ino)iala, plana5 + pe"mite mi#ca"i e

al'neca"e.

Ace#te a"tic'latii a' !o#t e#c"i#e ante"io".

B!Articulatiile coastelor cu coloana vertebrala'3.Articulatia costoverte$rala.2. Articulatia costotransversala.Ace#te a"tic'latii )o" !i #t'iate in c'"#'l capitol'l'i '"mato".

Linia %"a)itatiei in #tati'nea )e"ticala la om t"ece p"in t"a%'#, pa"tea ante"ioa"a a 'ma"'l'i, '#o"

po#te"io" e ax'l ce 'ne#te cele o'a capete !em'"ale, mi?loc'l !etei exte"ioa"e a ma"el'i t"o(ante", ante"io" axei

t"an#)e"#ale a a"tic'latiei %en'nc(i'l'i, p'tin po#te"io" celei ti&iota"#iene.

Dato"ita a"tic'latiilo" coloanei p"oiectia cent"'l'i e %"e'tate ale i!e"itelo" #e%mente n' #e %a#e#te pe linia

p"oiectiei cent"'l'i %ene"al e %"e'tate a co"p'l'i. Acti'nea %"a)itatiei p"o'ce e la )e"te&"a la )e"te&"a

#olicita"i "otationale ca"e tin #a accent'ee c'"&'"ile* aca n' #'nt ne't"aliate coloana #e )a p"a&'#i.

0o"tele ce #e op'n #olicita"ilo" "otationale #'nt li%amentele. La ni)el'l coloanei o"#ale p"oiectia cent"'l'i e

%"e'tate al co"p'l'i t"ece inaintea coloanei !a)o"ian p"a&'#i"ea ante"ioa"a* pent"' "e"e#a"e inte")in

li%amentele )e"te&"ale po#te"ioa"e, li%amentele inte"#pinoa#e, li%amentele %al&ene.

In)e"#, pent"' coloana lom&a"a #i ce")icala p"oiectia cent"'l'i e %"e'tate e#te po#te"ioa"a coloanei* !o"tele ce

#e op'n #'nt li%amentele )e"te&"ale ante"ioa"e.

Alte elemente ce a' "ol'l e a a&#o"&i, e a "e'ce #olicita"ile #'nt i#c'"ile inte")e"te&"ale. Ele n' #'nt

ten#ionate ca li%amentele, ci comp"imate ca '"ma"e a p"e#i'n'lo" ca"e #e "exe"cita a#'p"a lo".

Int"e ace#te o'a cate%o"ii e elemente anatomice #e #ta&ile#te o #ta"e e ec(ili&"'+ ec/ilibru intrinsec

4 Steinle" 5.

discului a tensiune laelastic[ a\rezistenuiligamentul atensiune la elastic[ a\rezisten= El

1;



In a!a"a ec(ili&"'l'i int"in#ec coloana )e"te&"ala i#p'ne e 'n n'ma" ma"e e m'#c(i, ce ii a#i%'"a

ec/ilibrul e(trinsec.

COLOANA VERTEBRALA CA "NTREG

gConformatia e(terioara

Coloana )e"te&"ala con#ie"ata in totalitatea ei p"einta;

3.0ata anterioara e#te "ep"eentata e o

coloana cilin"ica "e'ltata in

#'p"ap'ne"ea co"p'"ilo")e"te&"elo".

6.0ata posterioara p"einta pe linia

meiana p"oce#ele #pinoa#e ce !o"meaa

c"ea#ta #pinoa#a 4#e pot explo"a in !lexia

t"'nc(i'l'i5.

In contin'a"e #e explo"eaa c"ea#ta #ac"ala meiana ia" in plica inte"!e#ie"a #e pot palpa coa"nele

#ac"ale, coa"nele cocci%iene #i (iat'l #ac"al. De o pa"te #i e alta a c"e#tei #pinale #e %a#e#c #ant'"ile )e"te&"ale

ce aapo#te#c m'#c(ii ce actioneaa a#'p"a coloanei )e"te&"ale.

8.0etele laterale p"einta; p"oce#e t"an#)e"#ale, peic'li )e"te&"ali, !o"amene inte")e"te&"ale 4e con?'%a"e5,

pa"tile late"ale ale co"p'"ilo" )e"te&"ale.

9.analul verte$ral #e !o"meaa p"in #'p"ap'ne"ea !o"amenelo" )e"te&"ale. Diamet"ele canal'l'i )e"te&"al)a"iaa* #'nt mai ma"i in "e%i'nea ce")icala #i lom&a"a 'ne mo&ilitatea e#te mai ma"e.

g )orfometria coloanei vertebrale

1. L'n%imea totala #a' iamet"'l lon%it'inal )a"iaa in !'nctie e #ex, !iin la &a"&ati e =8+=: cm #i la

!emei <+<: cm*

2. Latimea #a' iamet"'l t"an#)e"#al e#te maxima la &aa #ac"'l'i 4 3+36 cm. 5, e aici e#c"e#can in ?o#

#i in #'#*

3. Diamet"'l ante"o+po#te"io" 4 #a%ital 5 e#te maxim la ni)el'l 'ltimelo" )e"te&"e lom&a"e 4 L:

+ = cm. 5 #i

#cae in #'# #i in ?o# 4C + 9 cm., T + < cm5.

Coloana )e"te&"ala n' e#te "ectilinie, ea

p"einta o'a !el'"i e cur$uri; in plan#a%ital #i in plan !"ontal.

In plan sa&ital + c'"&'"ile #'nt o"ientate !ie c' con)exitatea inainte can #e n'me#c lordo-e, !ie c'

con)exitatea inapoi can #e n'me#c cifo-e.

Coloana )e"te&"ala p"einta pat"' c'"&'"i; c'"&'"a ce")icala 4lo"oa5, c'"&'"a to"acala 4ci!oa5, c'"&'"a

lom&a"a 4 lo"oa 5, c'"&'"a #ac"ococci%iana 4 ci!oa 5.

In timp'l )ietii int"a'te"ine coloana )e"te&"ala p"einta o #in%'"a c'"&'"a c' con)exitatea inapoi

4ci!oa5 .

La no' na#c't coloana )e"te&"ala p"einta 'n 'n%(i lom&o#ac"al, ce #epa"a ci!oa ce")ico+to"acala e

cea #ac"ococci%iana.

Lo"oa ce")icala apa"e in l'nile 8+:, e#te "e'ltat'l "iica"ii cap'l'i e cat"e #'%a".

Lo"oa lom&a"a apa"e in ?'"'l )a"#tei e oi ani #i #e ato"eaa #tati'nii )e"ticale #i locomotiei. +i%ura *1!

"ndicele lombar 2 Cunnin%/am + "ep"einta

"apo"t'l int"e inaltimea co"p'l'i

po#te"io" #i inaltimea co"p'l'i ante"io"

inm'ltit c' 3.

La om e#te e =,9< + ,< ia" la animal e#te e pe#te 3. Ace#t inice pe"mite ap"ecie"ea o&iecti)a a lo"oei

lom&a"e.

In plan frontal c'"&'"ile #'nt o"ientate c' con)exitatea la "eapta #a' la #tan%a. Exi#ta t"ei c'"&'"i;

+ c'"&'"a ce")icala c' con)exitatea la #tan%a*

2<



+ c'"&'"a to"acala c' con)exitatea la "eapta *

+ c'"&'"a lom&a"a c' con)exitatea la #tan%a.

C'"&'"a to"acala e#te p"ima"a, !iin ete"minata e t"acti'nea m'#c(ilo" mai e)oltati la mem&"'l

#'pe"io" "ept* celelalte c'"&'"i #'nt compen#ato"ii. La #tan%aci c'"&'"ile #'nt o"ientate in #en# in)e"#.

C'"&'"ile pot )a"ia e la 'n ini)i la alt'l, aten'ate #a' accent'ate e mo"!olo%ia pa"tilo" moi 4 %"a#ime,

m'#c(i 5.

g Rolul coloanei vertebrale

1. #rotectia maduvei in)elita e menin%e #e "ealieaa ante"io" e co"p'"ile )e"te&"ale ia" po#te"io" ea"c'"ile )e"te&"ale.

2. 9olul static

In o"to#tati#m coloana )e"te&"ala "ep"eita 'n ax ce #'#tine cap'l, t"'nc(i'l #i mem&"ele #'pe"ioa"e* ea

t"an#mite apoi %"e'tatea la &ain #i mem&"ele in!e"ioa"e. Ma"ea e)olta"e a )e"te&"elo" lom&a"e #e explica

eci p"in %"e'tatea pe ca"e t"e&'ie #a o #'#tina. C'"&'"ile #a%itale a' "ol'l e a ma"ii "ei#tenta coloanei

)e"te&"ale. Ace#t !apt e#te "ep"eentat e !o"m'la c6

G 3 in ca"e c e#te n'ma"'l c'"&'"ilo";

96

G 3 3=

3

6

G 3 6Coloana )e"te&"ala poate p"eenta #i c'"&'"i patolo%ice ca '"ma"e a exa%e"a"ii c'"&'"ilo" no"male.

Ci!oa patolo%ica #e ca"acte"ieaa p"in accent'a"ea con)exitatii po#te"ioa"e, ia" lo"oa patolo%ica p"in

accent'a"ea con)exitatii ante"ioa"e.

Scolioa e#te exa%e"a"ea c'"&'"ilo" in plan !"ontal. C'"&'"ile patolo%ice pot !i con%enitale #a' o&anite,

pot in!l'enta ne%ati) e)olta"ea #i !'nctiona"ea 'no" )i#ce"e.

3. 9olul $iomecanicColoana )e"te&"ala e#te ant"enata in mi#ca"i n'me"oa#e #i ample* ato"ita ace#to"a co"p'l a"e o ma"e

mo&ilitate. Ace#te mi#ca"i a' !o#t i#c'tate ante"io".

Ci#o$a

dorsala

Lordo$a

lo%!ara

4&5

c

4c5

4a5

21



0i%'"a . C'"&'"i patolo%ice ale coloanei )e"te&"ale* 4a5 #colioa * 4&5 ci!oa * 4c5 lo"oa * 45 #pate

conca) "ot'n 4#tan%a5 compa"ati) c' po#t'"a no"mala la copil 4"eapta5.

T"$R" RA3"D"ENEEc(ili&"'l coloanei )e"te&"ale #e "ealieaa in acela#i mo la toti ini)ii no"mali. Acea#ta !ace ca tin'ta

coloanei )e"te&"ale #a i!e"e e la ini)i la ini)i #i ea t"e&'ie p'#a in le%at'"a c' accent'a"ea #a'

imin'a"ea c'"&'"ilo" in plan'l #a%ital.

Sta!!el eo#e&e#te cinci tip'"i %ene"ale e tin'ta;

1. patele normal ; p"einta c'"&'"i no"male+ H"epti %imna#ticH.

Ve"ticala in !ata t"ece p"in )a"!'l na#'l'i, impa"te #te"n'l in o'a pa"ti e%ale, #e #'p"ap'ne #im!iei

p'&iene #i cae la mi?loc'l i#tantei int"e cele o'a plane.

patele rotund; con)exitatea o"#ala co&oa"a in "e%i'nea lom&a"a* conca)itatea lom&a"a #e mic#o"eaa. Bain'l

e#te '#o" inclinat inainte #i in ?o#. Linia )e"ticala a %"a)itatiei e#te p"oiectata ante"io", cap'l e inclinat

ante"io". Po#t'"a #ati#!acatoa"e* tine"ii ce a' ep'# in 'ltimi t"ei ani e!o"t'"l !iice %"ele; &"ic+ca""ie"#

&ac* !a"me"J # &ac.

patele plat 4 plan 5 ; #e ca"acte"ieaa p"in #te"%e"ea c'"&'"ilo" to"acale #i lom&a"e.

Linia )e"ticala a %"a)itatiei e#te nemoi!icata.Omoplatii p"oemina po#te"io". E#te p"ei#p'# la #colioe c'

e)ol'tie %"a)a.

patele concav plan; i#pa"e c'"&'"a to"acale c' accent'a"ea conca)itatii, antep"oiectia #i anteinclina"ea&ain'l'i 4po#t'"a "ea5.

1. patele concav rotund; #e ca"acte"ieaa p"in accent'a"ea con)exitatii to"acale #i a conca)itatii lom&a"e

4po#t'"a !oa"te "ea5.

d22



)"#CAR"LE COLOANE" VERTEBRALE CA "NTREG0ieca"e a"tic'latie inte")e"te&"ala a"e mi#ca"ile ei p"op"ii, "e'#e. Mi#ca"ile coloanei )e"te&"ale in

int"e%ime #'nt "e'ltanta mi#ca"ilo" pa"tiale. Ace#tea #'nt !lexia, exten#ia, inclina"ea late"ala, "oti"e,

ci"c'm'ctie.

3. +le(ia @ mi#ca"ea e inclina"e

ante"ioa"a.

Di#c'"ile inte")e"te&"ale #'nt comp"imate ante"io" #i #e inalta po#te"io". N'cle'l #e epla#eaa #p"e

po#te"io". Toate li%amentele #it'ate po#te"io" e co"p'l )e"te&"al #'nt p'#e in ten#i'ne, cele #it'ate ante"io" #e"elaxeaa.

6. E(tensia @ mi#ca"ea e inclina"e

po#te"ioa"a.

Di#c'"ile inte")e"te&"ale #e t'"te#c po#te"io" #i #e inalta ante"io", n'cle'l e#te impin# #p"e ante"io"*

li%amentele ante"ioa"e #'nt ten#ionate ia" cele po#te"ioa"e "elaxate.

8. "nclinarea laterala #e !ace p"in t'"ti"ea

i#c'l'i e aceea#i pa"te, inaltimea c"e#te

e pa"tea op'#a, #p"e ca"e e#te impin# #i

n'cle'l. S'nt ten#ionate li%amentele e

pa"tea op'#a #i "elaxate cele in pa"tea

inclinata. In exec'ta"ea ace#to" mi#ca"icoloana )e"te&"ala !'nctioneaa ca o

pa"%(ie e %"a'l III.

9. Rotatia #e exec'ta in ?'"'l 'n'i ax

)e"tical ce t"ece p"in cent"'l i#c'l'i.

0i&"ele i#c'l'i #'nt to"#ionate* i#c'l

poate #caea in inaltime, poate #a apa"a

comp"e#ia n'cle'l'i. Toate li%amentele

#'nt to"#ionate.

gVertebrele in timpul miscarilor

P'tem p"i)i coloana )e"te&"ala ca o #'cce#i'ne e #e%mente !ixe 4)e"te&"ele5 #i e #e%mente mo&ile 4cele ca"e

'ne#c )e"te&"ele int"e ele; i#c'"i, a"tic'latii inte"apo!ia"e5.

P'tem o&#e")a ce #e intampla int"e o'a )e"te&"e in timp'l mi#ca"ii p"e#'p'nan )e"te&"a #'pe"ioa"a 4B5

mo&ila #i )e"te&"a in!e"ioa"a 4A5 !ixa.

In +LE&"E ; B e#te p"oiectata ante"io";

Apo!iele a"tic'la"e #'pe"ioa"e al'neca in ?o#, #p"e ante"io" pe cele in!e"ioa"e, i#c'l e#te comp"imat ante"io",

ia" n'cle'l #e epla#eaa '#o" po#te"io".

P"oce#ele #pinoa#e #i lamele )e"te&"ale #e inepa"teaa, toate li%amentele #it'ate po#te"io" e co"p'l )e"te&"al

#'nt p'#e in ten#i'ne.

In E&TEN#"E ; B e#te p"oiectata po#te"io"*

apo!iele a"tic'la"e #'nt in contact #t"an#,

c(ia" comp"e#ie, i#c'l p"oemina ante"io"

#i e comp"imat po#te"io", ia" n'cle'l #e

epla#eaa '#o" ante"io".

P"oce#ele #pinoa#e #i lamelele )e"te&"ale #e ap"op"ie, toate li%amentele #it'ate po#te"io" !ata e co"p'"ile

)e"te&"ale #'nt e#tin#e, LVCA e#te ten#ionat

In "NCL"NAR"LE LATERALE ; B &a#c'leaa

late"al #p"e A, i#c'l #e comp"ima e

pa"tea inclina"ii, ia" n'cle'l e#te impin#

#p"e pa"tea op'#a. De pa"tea op'#a exi#ta

o i#!'nctie a apo!ielo" a"tic'la"e,

li%amentele #'nt in ten#i'ne in timp ce e

pa"tea inclina"ii ele #'nt e#tin#e

In ROTAT"" ; !i&"ele i#c'l'i #'nt

to"#ionate* i#c'l poate #caea in inaltimec' apa"itia 'nei comp"e#ii '#oa"e pe

n'cle'. Toate li%amentele #'nt ten#ionate.

23



TORACELE OSOS

ste delimitata de verte$rele dorsale posterior, iar anterior de coaste si stern .#TERN$L e#te 'n o# plat, nepe"ec(e #it'at

in pa"tea ante"ioa"a a to"acel'i, !o"mat

in t"ei pa"ti; +man'&"i'

+co"p.

-apendice !ifoid.

uperior si lateral man'&"i'l se articulea"a cu claviculele. 'edian si superior pre"inta inci"ura sternala.aunirea manu$riului cu corpul se formea"a un&hiul lui ouis ce serveste pentru reperarea coastei a doua se poate palpasu$ piele .

Co"p'l pre"inta:- lateral 5 inci"uri costale pentru articulatii cu primele 5 coaste>- o fata anterioara conve!a>- o fata posterioara concava.a nivelul fetelor se o$serva 3 2 4 linii transverale datorita unirii 79/9 piese osoase .Apenicele xi!oi este cartila&inos.C!"#$%$ sunt oase alun&ite, plate si cur$e. 0orma lor confera elasticitatea necesara miscarilor respiratorii.

0iecare coasta este formata din:

- o e!tremitate posterioara ce pre"inta : - capul coastei- &atul sau colul coastei- tu$erculul coastei

- corpul ce pre"inta doua fete si doua mar&ini>- o e!tremitate anterioara ce se articulea"a cu cartila(ul costal.

oastele pre"inta trei curburi :3.C'"&'"a !etelo" ce determina concavitateafetei mediale.6.C'"&'"a ma"%inilo" ce determinaco$orarea e!tremitatii anterioare a coasteifata de cea posterioara.8.C'"&'"a ax'l'i datorita careia in partea

posterioara fata mediala priveste in sus, iar anterior priveste in (os.0ieca"e coa#ta #e a"tic'leaa p"in t"ei

p'ncte c' o'a )e"te&"e. !ista douasuprafete articulare pe capul coastei ce

patrund in un&hiul diedru format de corpurilea doua verte$re supraa(acente si o suprafataarticulara pe tu$erculul coastei pentru

procesul transversal al verte$reicorespun"atoare. e formea"a astfel douaarticulatii> costoverte$rala si

costotransversala.!ceptie: pentru coastele 1,11,12 care nu se articulea"a decat cu un corp verte$ral si coastele 11,12 care nu au punct despri(in pe procesul transvers.0iecare articulatie este intarita de numeroase mici li&amente.

Ante"io" coa#tele #e a"tic'leaa c' #te"n'l

p"in ca"tila?ele co#tale. Acestea crescelasticitatea cutiei toracice. e formea"aastfel articulatii condrosternale sicondrocostale.#rimele 5 coaste sunt scurte si se articulea"adirect cu sternul. unt denumite coaste

adevarate.6rmatoarele 3 cartila(e, mai lun&i, se atasea"a pe cel de-al saptelea cartila( formand arcul costal. ste re&iunea

coastelor false.6ltimele doua coaste nu au cartila( costal,sunt coaste libere> nu se articulea"a anterior.

oastele descriu o cur$a cu concavitatea mediala. Dupa ce se desprind de pe coloana verte$rala se indreapta lateral siinapoi, apoi cotesc $rusc un&hi costal posterior si se24



indreapta inainte medial si in (os. Inainte de a a(un&e la cartila(ul costal isi schim$a din nou traiectoria un&hi costalanterior si se indreapta medial.

&'"C!('%$ C!"#$%( modifica celetrei diametre ale toracelui.

#osterior coasta pivotea"a in (urul unui a! ce trece prin cele doua articulatii: costoverte$rala si costotransversala. Dar aceste articulatii nu sunt orientate in acelasi fel de-a lun&ul eta(elor toracice si acestea influentea"a miscarile coastelor.

#entru verte$rele dorsale superioare axa este

t"an#)e"#ala* miscarile coastei se facdinspre anterior spre posterior. and coastase ridica creste iamet"'l #a%ital altoracelui.#entru verte$rele dorsale inferioare axa esteaproape #a%itala; miscarile coastei se faclateral. and coasta se ridica cresteiamet"'l t"an#)e"#al al toracelui.

Deci in inspiratie cand coastele se ridica

e(ista o crestere a diametrului sa%ital

toracelui superior si o crestere a diametrului

transversal in toracele inferior .In aceste miscari cartila(ul costal sufera o torsiune. In timpul e!piratiei cand coastele co$oara scade diametrul sa&ital sitransversal al toracelui si cartila(ul costal revine in po"itia initiala.

nMi#ca"ile coa#telo" #'nt le%ate e

mi#ca"ile coloanei o"#ale #i in)e"#.- 0le!ia dorsala antrenea"a o inchidere a coastelor spre anterior.- !tensia antrenea"a o deschidere a coastelor spre anterior>- In inclinarile laterale spatiile intercostale din partea conve!a se lar&esc, ansam$lul toracic se dilata. De parteaconcava efectele sunt inverse.- In timpul rotatiilor coastele reculea"a de partea rotatiei si avansea"a de partea opusa.

inteti"and, miscarile toracelui pot fi impartite in doua cate&orii:a onsiderand verte$rele si sternul fi!ate, coastele se deplasaea"a lateral marind diametrul transversal al toracelui.

$ onsiderand sternul mo$il, acesta in inspiratie se deplasea"a in sus si anterior, indepartandu-se de verte$rele dorsale,deci ridicarea coastelor produce si o crestere a diametrului anteroposterior al toracelui.

CARACTERE #EC"ALE ALE $NOR COA#TE

1 rima coasta este scurta, ori"ontala> pre"inta o fata superioara, una inferioara o

mar&ine mediala si una laterala.'ar&inea mediana delimitea"a orificiul superior al toracelui si are raporturi cu domul pleural. #e fata

superioara se &aseste tu$erculul pentru insertia muschiului scalen anterior. Acest tu$ercul separa santul veneisu$claviculare anterior de santul arterei su$claviculare posterior .

1. Coasta a *'' a, nu are tu$ercul anterior deoarece nu se articulea"a cu procesul transvers al verte$rei 12.

#(!C$%$ "" C! '+#($G !(#'C-%!#'', "#!#'C!, 'D'+!&'C!

Are forma unui trunchi de con modificat,cu dimensiuni ce varia"a in functie dese!, constitutie, stari patolo&ice>

9ol: -reali"ea"a protectia or&anelor interne si a or&anelor cu rol imunitar,-participa la miscarea respiratorie coastele- se&mente de spira marescdiametrul Ap% al toracelui

-semeiolo&ic.a copii coastele sunt putin o$lice si ca urmare diametrul transversal al toracelui este mic. a adulti pe masura

ce se de"volta plaminii creste diametrul transversal. a $atrani toracele devine rotund si ri&id din cau"a osificariicartila(elor costale.

2)



oracele la femei este mai scurt si are diametrul transversal mai mic ca la $ar$ati.a tipul asten, toracele osos este mic si in&ust, iar la tipul hipersten scurt si lar&.ifo"a si scolio"a patolo&ica pot modifica forma toracelui. In scolio"a cele doua (umatati ale toracelui nu suntsimetrice. In cifo"a toracele este alun&it in plan sa&ital si turtit transversal.oastele se pot fractura cand traumatismul depaseste limita lor de elasticitate si de re"istenta. 6neori fracturile se potcomplica cu le"iuni ale or&anelor toracale.

#oracele osos pre/inta o suprafata interna, o suprafata eterna, un orificiu superior varf) si un orificiu

inferior ba/a).Dimensiuni: - inaltimea anterioara 1*-1; cm.

posterioara 25-3< cm.laterala 32-34 cm.

$a"a mica: -diametrul A# * cm.-diametrul 12 cm.

$a"a mare: -diametrul A# 1< cm.-diametrul 28 cm.

Antopometric se determina diametrele transversal si anteroposterior. #entru un torace normal conformat diferentadintre diametrul transversal si cel anteroposterior este de 8 cm. caderea diametrului anteroposterior indica un torace

plat, e&alitatea apro!imativa a celor doua diametre indica un torace cilindric. #entru determinarea elasticitatii

pulmonare se masoara perimetrul toracic in dinamica inspir profund, repaos, e!pir profund cu diferente de ;-11 cmintre valorile e!treme.gS'p"a!ata exte"ioa"a 4E7OTORACELE5

are 4 fete:1 ata anterioara delimitata de doua linii o$lice ce trec prin un&hiurile anterioare ale coastelor.a acest nivel se aflasternul, articulatiile condrocostale, e!tremitatile e!terioare coastelor si a spatiilor intercostale.

2 ata posterioara delimitata de doua linii o$lice ce trec prin un&hiurile costale

posterioare. #re"inta procesele spinoase ale verte$relor toracale, santurile verte$rale, procesele transverse, articulatiilecostotransversale, e!tremitatile posterioare ale coastelor si spatiile intercostale.

1. etele laterale conve!e sunt alcatuite din corpul coastelor si spatiile intercostale corespun"atoare completate pe viu cu muschii intercostali interni si e!terni.

igura 30.

gS'p"a!ata inte"ioa"a 4ENDOTORACELE5 pre"inta tot 4 fete:ata anterioara si laterala pre"inta aceleasi elemente constitutive. ata posterioara pre"inta corpurile verte$rale,iar de o parte si de alta a acestuia santurile pulmonare in care patrund portiunile verte$rale ale plamanilor.

gVa"!'l 4o"i!ici'l #'pe"io"5 este oval,ase"at intr-un plan o$lic dinapoi inainte si desus in (os. #rin el trec or&anele de la &at latorace si invers trahee, esofa&, vase

san&vine, nervi.ste delimitat: -anterior de inci"ura (u&ulara a sternului>-posterior de corpul verte$ral 1>

-lateral de mar&inea mediala a primei coaste.gBaa 4o"i!ici'l in!e"io"5 este delimitataastfel:

-anterior procesul !ifoidian>-posterior de capul verte$rei 12>

-lateral de coasta 12, varful coastei 11, cartila(ele coastelor 1<,;, 8, 5.

artila(ele coastelor 1<, ;, 8, 5 se unescformand arcul costal .Anterior $a"a pre"inta o sco$itura triun&hiulara numita unghiul substernal delimitat de cele doua arcuri

costele si procesul !ifoidian.2*



#osterior se formea"a de fiecare parte a coloanei verte$rale cate o sco$itura costoverte$rala renala intre coasta a II-a si verte$ra 12.

!(#'C-%!#''%$ #(!C$%-' pot fi impartite dupa situatia lor in doua &rupe: !. !(#'C-%!#''%$ "#$('!($

1. !rticulatia capetelor coastelor costovertebrale. 0ac parte din &rupul articulatilor sinoviale plane.

omponente:1. S'p"a!etele a"tic'la"e acoperite de un strat fi$ro-cartila&inos repre"entate de capul coastei si un&hiul diedru

format de fetele costale ce apartin a doua verte$re toracale adiacente.

2. Mi?loace e 'ni"e; capsula si doua li&amente @ li&amentul lateral al capului intre capul coastei si verte$releinvecinate si li&amentul intraarticular al capului intre capul coastei si discul interverte$ral corespun"ator !

2. !rticulatiile costotransversale plane.!

omponente'

- S'p"a!etele a"tic'la"e acoperite de cartila( hialin repre"entate de tu$erculul coastei si procesul transverscorespun"ator.

- Mi?loace e 'ni"e; capsula si patru li&amente intinse intre colul coastei si procesul transvers1 i&amentul costotransversal>2 i&amentul costotransversal superior>3 i&amentul costotransversal lateral>4 i&amentul lom$ocostal intre coasta a II-a si procesele costiforme 1 @ 2.

) igura 34. !rticulatii costotransversale

. !(#'C-%!#''%$ !+#$('!($

1. !rticulatiile costocondrale sincondro-e.

!tremitatea unei coaste pre"inta o depresiune in care patrunde e!tremitatea cartila(ului. #eriostul se continuacu pericondrul.

artila(ele costale invecinate si e!tremitatile coastelor sunt unite prin mem$rane intercostale. !ista omem$rana intercostala e!terna ce continua planul muschilor intercostali e!terni la e!tremitatea sternala si omem$rana intercostala interna la e!tremitatea verte$rala.

2. !rticulatiile condrosternale plane!.

omponente'

1. S'p"a!ete a"tic'la"e; la nivelul sternului - sco$ituri costale un&hiuri

la nivelul cartila(ului colturi1. Mi?loace e 'ni"e; - capsula fi$roasa

- trei li&amente: - doua li&amente radiate anterior si posterior>- un li&ament intraarticular.25



3. !rticulatii intercondrale

artila(ele 8, ;, 1<, se articulea"a prin e!tremitatile anterioare participand la delimitarea orificiului inferior altoracelui.

artila(ele *, 5, 8,; se unesc si prin partea mi(locie> ca suprafete articulare e!ista cate o fetisoara ovalara.'i(loacele de unire sunt repre"entate de pericondru ce trece de pe un cartila( pe altul si cateva fascicule fi$roase.

9. !rticulatiile sternului

A. A"tic'latia #te"nala #'pe"ioa"a+ intre manu$riu si corpul sternului. ste o simfi"a reali"ata printr-un fi$rocartila(.

7. A"tic'latia #te"nala in!e"ioa"a - intre corpul sternului si apendicele !ifoid. e reali"ea"a printr-un li&amentinterosos.

Articulatia inferioara se osifica intre )< - *< ani, iar articulatiile superioare mai tar"iu. 'D'+!&'C! #(!C$%-'

'iscarile cutiei toracice sunt le&ate de actul respiratiei. 'o$ilitatea diverselor ei se&mente este imprimata decontractiile musculare. In cursul miscarilor toracelui se o$serva succesiunea ritmica a doua momente: dilatarea carecorespunde inspiratiei si revenirea ce corespunde e!piratiei.

avitatea toracica tre$uie sa pre"inte deci un oarecare &rad de mo$ilitate pentru a permite efectuarea ritmica acelor doi timpi respiratori. um coloana dorsala si sternul sunt putin mo$ile mo$ilitatea coloanei toracice ramanele&ata de &radul de mo$ilitate al coastelor.

#rin articulatiile de care dispun atat la e!tremitatile lor verte$rale cat si la cele sternale, coastele pot efectuamiscari de ridicare si coborare. #rin ridicarea coastelor un&hiul costoverte$ral se mareste, iar prin co$orarea coastelor scade. Dispo"itia anatomica a articulatiilor toracelui nu permite insa efectuarea unor simple miscari de ridicare sico$orare a coastelor. /data cu ridicarea se e!ecuta si o miscare de proiectare anterioara, de indepartare laterala si de

rotatie a fiecarei coaste. impul inspirator $eneficia"a astfel de o ma"i"e a ca)itatii to"acice in toate cele t"ei

iamet"e; #a%ital, t"an#)e"#al #i lon%it'inal.

'iscarea de co$orare a coastelor consta in revenirea la po"itia de plecare.In timpul acestor miscari coastele se comporta ca niste pa"%(ii e %"a'l t"ei .0.9.. articulatia

costoverte$rala repre"inta punctul de spri(in , "onele de insertie ale muschilor pe capul coastei repre"inta punctul de plecare al fortei 0, iar partea anterioara a coastelor repre"inta re"istenta 9.

'iscarile coastelor se insotesc de mobili/area pasiva a sternului care este puternic atasat de coaste. and

acestea se ridica si sunt proectate anterior, sternul va suferi o deplasare asemanatoare.'odelul lui 7raus: unim mainile inaintea toracelui si arcuim mem$rele superioare astfel incat ele sa forme"e

un cerc. a presupunem ca acest cerc repre"inta circumferinta cutiei toracice> mainile repre"inta sternul, toracele nostru- coloana verte$rala iar mem$rele superioare - coastele. Daca co$oram mainile ele se apropie de corp daca le ridicamse indepartea"a. Aceasta este miscarea efectuata de stern in timpul inspiratiei si e!piratiei si e!plica micsorarea%marireadiametrului anteroposterior al cutiei toracice. Daca tinem mainile fi!e si miscam coatele in sus si in (os reproducemmiscarea coastelor, care se apropie intre ele atunci cand co$oara si se indepartea"a cand se ridica. 'iscarea cutieitoracice se reali"ea"a din insumarea miscarilor redate schematic mai sus.28



BAZINUL@PELVISUL OSOS@CENTURA PELVIANA

ste un inel osos format din trei elemente: -sacrul si coccigele posterior- cele doua oase coale lateral.

Daca prefi&uram muschii care formea"a $a"a inelului muschii planseului pelvin ansam$lul are efectiv forma unui $a"in care primeste &reutatea trunchiului si a partii superioare a corpului. l repre"inta in acelasi timp locul dearticulare al femurelor cu trunchiul, deci este un element de transmitere al presiunilor datorate &reutatii corpului si

contrapresiunilor venite de la sol prin intermediul mem$relor inferioare.Datorita formei oaselor se delimitea"a o portiune superioara sau pelvisul mare si o portiune inferioara sau pelvisul mic. /rificiulsuperior al pelvisului mic se numestestramtoare superioara, orificiul inferior

poarta numele de stramtoare inferioara.

Aceste aspecte vor fi discutate pe lar& inmaterialul urmator."-% C*!%

E#te 'n o# plat in ca"e cele o'a pa"ti

#'pe"ioa"a #i in!e"ioa"a #'nt in to"#i'ne'na pe cealalta ca la o elice. La a'lt #e

!o"meaa p"in !'i'nea a t"ei oa#e; ilion,

isc/ion si pube, "e'nite la ni)el'l 'n'i

ca"tila? in !o"ma e K, cent"at in ca)itatea

aceta&'l'l'i.

II/6 + p"einta 'n corp ca"e pa"ticipa

la !o"ma"ea aceta&'l'l'i #i aripa osului

iliac 4#'pe"io"5. 0o"meaa po"ti'nea

#'pe"ioa"a a o#'l'i coxal.

I?I/6 + a"e 'n corp ca"e pa"ticipa la

!o"ma"ea aceta&'l'l'i #i o ramura! Int"e

co"p #i "am'"a #e %a#e#te tubero-itatea

isc/iadica! 0o"meaa po"ti'nea po#te"o+

in!e"ioa"a a o#'l'i coxal.

#67 a"e 'n corp ca"e pa"ticipa la

!o"ma"ea aceta&'l'l'i. El #e 'ne#te c'

i#c(ion'l la ni)el'l eminentei iliopectinee.

P"einta o ramura superioara ca"e #e

'ne#te la ni)el'l 'n%(i'l'i p'&el'i c'

ramura inferioara! Ram'"a in!e"ioa"a

!o"meaa imp"e'na c' "am'"a i#c(ion'l'i

ramura isc/iopubiana! 0o"meaa po"ti'nea

ante"o+in!e"ioa"a a o#'l'i coxal./rientarea osului co!al; #e a#aa inapoi

ma"%inea p"e)a'ta c' o ma"e #co&it'"a,

late"al !ata c' aceta&'l'l #i in ?o#

#co&it'"a ace#t'ia.

P"einta o'a !ete, pat"' ma"%ini #i pat"' 'n%(i'"i.

1. #e fata e!terioara 4late"ala5 #e o&#e")a;

wPa"tea #'pe"ioa"a, conca)a, e#te fosa

iliaca e(terna !o"man suprafata %luteala!

Aici #e in#e"a m'#c(ii; %l'te' ma"e, %l'te'

mi?loci', %l'te' mic #i m'#c(i'l "ept!em'"al*

wIn pa"tea mi?locie exi#ta o ona e !o"ma

'nei #!e"e %oale* e#te acetabulul pent"'

a"tic'latia c' !em'"'l* e#te ma"%init e

spranceana acetabulara! Acea#ta p"einta

in!e"io" inci-ura acetabulului*

wPa"tea in!e"ioa"a a"e !o"ma 'n'i a"c

o#o# ce incon?oa"a 'n o"i!ici' n'mit



foramen obturatum* "e%i'nea ante"ioa"a

e#te p"eentata e pube, '"meaa ramura

isc/iopubina ia" "e%i'nea po#te"ioa"a e#te

"ep"eentata e isc/ion! Pe )i' ace#t

!o"amen e#te acope"it e membrana

obturatoare.

1. 0ata interna 4meiala5 p"einta o linie arcuata ce !o"meaa limita int"e pel)i#'l ma"e #i pel)i#'l mic #i ca"e

o impa"te in;

w +osa iliaca interna 'ne #e in#e"a

m'#c(i'l iliac*

wO suprafata sacropelvina pent"'

a"tic'latia c' o#'l #ac"' p"eentan o fata

auriculara si tubero-itatea iliaca , pent"'

in#e"tia 'no" li%amente*

wGaura obturata !o"amen o&t'"at'm5*

2;



wO #'p"a!ata plana ce "a#p'ne

aceta&'l'l'i.

1. 'ar&inea anterioara p"enta o #'cce#i'ne e "elie!'"i* cel mai nota&ile !iin;

w#pina iliaca antero2superioara #"A#. + pe

ca"e #e in#e"a m'#c(i'l c"oito", m'#c(i'l

ten#o" al !a#ciei lata #i li%ament'l

in%(inal*w#pina iliaca antero2inferioara #"A".pe

ca"e #e in#e"a m'#c(i'l "ept !em'"al*

wO #co&it'"a pe 'ne t"ece m'#c(i'l

ilop#oa#*

w Eminenta iliopectinee*

w#uprafata pectineala ca"e "a#p'ne

m'#c(i'l'i pectine'*

wTuberculul pubian pent"' in#e"tia

li%ament'l'i in%(inal*

wCreasta pubelui pent"' in#e"tia

m'#c(i'l'i "ept a&ominal #i pi"amial.1. 'ar&inea posterioara p"einta acela#i "elie! acciental. Notam;

w#pina iliaca postero2superioara #"#.4

w#pina iliaca postero2inferioara #"".!

Cele o'a #pine a' in#e"tie li%amentelo"

a"tic'la"e #ac"oiliace*

w )area scobitura isc/iadica4

w#pina isc/iadica pent"' in#e"tia

m'#c(i'l'i %emen #'pe"io"*

w )ica scobitura isc/iadica pent"' t"ece"ea

m'#c(i'l'i o&t'"ato" inte"n #iman'nc(i'l'i )a#c'lo+ne")o# "'#ino#

inte"n.*

wTubero-itatea isc/iadica, po"ti'nea pe

ca"e ne "epa'am in poitie #eana.

Pe )i' ma"ea #co&it'"a i#c(iaica e#te t"an#!o"mata e m'#c(i'l pi"i!o"m in o'a o"i!icii;

wOrificiul suprapiriform p"in ca"e t"ece

man'nc(i'l )a#c'lone")o# %l'teal

#'pe"io"*

wOrificul intrapiriform p"in ca"e t"ece

man'nc(i'l )a#c'lone")o# %l'teal in!e"io",

ne")'l c'tanat po#te"io" al coap#ei, ne")'l

i#c(iaic.

). 'ar&inea superioara #a' creasta iliaca #e intine e la SIAS la SIPS. A"e

!o"ma 'n'i S c'lcat. Da in#e"tie m'#c(ilo"; o&lic inte"n, o&lic exte"n, pat"at'l #i t"an#)e"#'l lom&elo", %l'te'

mae, %l'te' mi?loci', iliac'l.

1. 'ar&inea inferioara + #e intine int"e t'&e"oitatea i#c(iaica #i 'n%(i'l

p'&el'i. E#te en'mita ramura

isc/iopubiana! Da in#e"tie m'#c(ilo";

a'cto" ma"e, a'cto" #c'"t #i co"pilo"

ca)e"no#i.

ART"C$LAT""LE BA5"N$L$"

A"tic'latiile cent'"ii pel)ine inta"ite e li%amente p'te"nice 4iliolom&a"e, #ac"oi#c(iaice5 con#tit'ie o

unitate osteofibroasa ca"e #i%'"a o ma"e re"istenta nece#a"a ec(ili&"'l'i &ain'l'i a" #i o #'!icienta elasticitatepent"' aten'a"ea #oc'"ilo" p"o'#e in me"#, !'%a, #alt.

#imfi-a pubiana

E#te !o"mata in o'a #'p"a!ate

a"tic'la"e acope"ite e ca"tila?* int"e cele

o'a #'p"a!ete exi#ta 'n fibrocartila6 in

!o"ma e monea, ce ae"a la !etele

a"tic'la"e. An#am&l'l e#te acope"it c' 'n



manson fibros, inta"it e li%amentul pubian

superior 4int"e linia al&a #i #im!ia, e la

'n t'&e"c'l la alt'l5 #i pubian arcuat .

Ace#ta ae"a p"in

3<



ma"%inea #'pe"ioa"a la i#c'l p'&ian, ia"

late"al la "am'"ile e#cenente p'&iene

!o"man o c'"&a #p"e t'&e"oitatile

i#c(iaice 4Ca"caa p'&ianaC a

o&#tet"icienilo"5.

E#te o a"tic'latie c' mo&ilitate !oa"te "e'#a, pe"mite n'mai #la&e al'neca"i, a" p"in e#tine"e poate

c"e#te iamet"ele pel)ine.

Articulatia sacro2iliaca#une in contact doua suprafete articularesituate pe sacru si osul iliac. 0ata auriculara asacrului este usor concava iar cea iliaca esteusor conve!a. 0orma osoasa permite miscariinteresand toate cele trei oase in acelasi timpsi care se numesc nutatie si contranutatie. Intimpul nutatiei $a"a sacrului $asculea"aanterior si in (os iar varful in sus si posterior.

/asele ischiadice se indepartea"a de linia mediana scade distanta dintre promontoriu si pu$e, creste distanta dintreoasele ischiadice. Deci, in timpul nutatiei cele doua diametre ale stramtorii inferioare cresc si stramtoarea superioara

scade dinspre anterior spre posterior.!: sustinerea unei &reutati pe umeri, &reutatea se transmite prin intermediul coloanaei verte$rale spre $a"a sacrului siaceasta este impinsa inainte.'iscarea inversa este contranutatia.7a"a sacrului $asculea"a posterior si superior iar varful $asculea"a in (os si anterior> aripile iliace se indepartea"a delinia mediana, oasele ischiadice se apropie. tramtoarea superioara creste dinspre anterior spre posterior, iar cele douadiametre ale stramtorii inferioare sunt diminuate.Aceste variatii de dimensiuni se produc in particular in timpul nasterii. Initial, de$utului an&a(arii ii corespunde ocontranutatie, iar in perioada finala e!pul"ie are loc nutatia.'iscarea de contranutatie se reali"ea"a in hipere!tensia trunchiului in po"itia culcat sau in repausul unei persoane pere&iunea lom$ara spri(init pe o $anca transversala.

In conditii fi"iolo&ice deose$ite sarcina, nastere aparatele capsulo-li&amentare ale tuturor articulatiilor sein$i$a cu lichid interstitial si se rela!ea"a. Aceasta rela!are este urmata de efecte diferite la nivelul coloanei verte$ralesi $a"inului unde pot aparea rahial&ii si chiar hernii de disc. a nivelul $a"inului se constata o crestere a amplitudiniimiscarilor la nivelul articulatiilor sacro-iliace si simfi"ei pu$iene ceea ce usurea"a desfasurarea normala a nasterii.Mi?loacele e 'ni"e ale a"tic'latiei #ac"o+iliace

Articulatia pre"inta o capsula si un aparat li&amentar e!trem de puternice:1. %igamentele sacroiliace ventrale de pe aripioara sacrului si fata pu$iana a acestuia pana in vecinatatea liniei

arcuate>

2. %igamentele sacroiliace dorsale intre .I.A.. si creasta sacrala laterala>

3. %igamentul sacroiliac interosos care uneste tu$ero"itatea iliaca cu tu$ero"itatea sacrata> este foarte puternic.

4. ligamentul iliolombar uneste procesele transverse 4 - ) cu creasta iliaca.

Aceste li&amente limitea"a miscarea de contranutatie.#eretele lateral si pelvisul osos este completat de ligamentele sacroischiadice repre"entate de:

%igamentul sacrotuberal de forma triun&hiulara cu $a"a pe sacru si varful pe tu$ero"itatea ischiadica %igamentul sacrospinos situat anterior fata de li&amentul precedent, cu insertie pe mar&inile laterale ale sacrului sicocci&elui si pe spina ischiadica. Acest li&ament se opune miscarii de nutatie. De asemenea, participa la transformareainci"urii sacroischiadice intr-un orificiu si su$divi"iunea acestuia in doua orificii secundare, unul superior in raport cumarea sco$itura ischiadica si unul inferior in raport cu mica sco$itura ischiadica. #rin aceste orificii se pot propa&acolectii patolo&ice din $a"in la fese, datorita tesutului &rasos sau se pot produce hernii .

31



&embrana obturatoare este o formatiunefi$roasa care inchide &aura o$turatoare sicontri$uie la reali"area unitatii osteofi$roasea $a"inului. #e fata e!terna se &aseste o

pan&lica fi$roasa li&amentul su$pu$ian.Canal'l o&t'"ato" este un canal osteofi$rosla formarea caruia participa santul o$turator,

mem$rana o$turatoare si li&amentulsu$pu$ian. #re"inta un orificiu pu$ian si altulfemural. ontine nervul, artera si venao$turatoare manunchi vasculo-nervos si omica cantitate de &rasime care se continua cucea a coapsei si cu cea su$peritoneala a

$a"inului. a acest nivel se pot producehernii o$turatoare sau propa&area unor colectii purulente de la $a"in la coapsa.

!5'+-% C! '+#($G

9eluand informatiile de la inceputul acestui capitol putem privi pelvisul osos in ansam$lu. 0orma acestuia este

de trunchi de con cu $a"a mare in sus si $a"a mica in (os. e descriu: o suprafata e!terioara si una interioara> ocircumferinta e!terioara si una inferioara.1 Ci"c'm!e"inta #'pe"ioa"a@&aa ma"e

ste formata din: $a"a sacrului, creasta iliaca, mar&inea anterioara a co!alului, mar&inea superioara a simfi"ei pu$iene. #re"inta urmatoarele diametre evaluate prin pelvimetrie e!terna:

1. Diametrul biiliac superior 2) cm> intre spinele iliace anterosuperioare2. Diametrul transversal maim 2; cm> intre punctele cele mai indepartate ale crestei iliace.

65 Ci"c'm!e"inta in!e"ioa"a@&aa mica@#t"amtoa"ea in!e"ioa"a

ste delimitata de: mar&inea superioara a simfi"ei pu$iene anterior si varful cocci&elui posterior. ateral se&asesc cele doua tu$ero"itati ischiadice le&ate de simfi"a pu$iana prin ramurile ischiopu$iene iar de sacru si cocci&e

prin li&amentele sacrotu$erale si sacrospinoase. a acest nivel se descrie arcul pu$ian si un&hiul su$pu$ian determinatde ramurile ischiopu$iene. #re"inta urmatoarele diametre:

1. Diametrul anteroposterior ;,) cm - 12,) cm in nastere> intre varful cocci&elui si mar&inea inferioara asimfi"ei pu$iene>

2. Diametrul biischiadic % tansversal11cm intre fetele mediale ale tu$ero"itatii ischiadice>

3. Diametre oblice 11 - 12 cm intre mi(locul li&amentului sacrospinos si mi(locul ramurii ischiopu$iene.

85 S'p"a!ata exte"ioa"a e!opelviana

Include elementele anatomice de pe fetele laterale ale celor doua oase co!ale si de pe fetele dorsale ale sacruluisi cocci&elui:- ante"io": simfi"a pu$iana fata anterioara, un&hiul pu$elui &aurile o$turate>- po#te"io": sacrul si cocci&ele fetele dorsale, mar&inile posterioare ale oaselor co!ale. Intre aceste elemente sedelimitea"a sco$iturile sacroischiadice.- late"al: fata &luteala, aceta$ulul si tu$ero"itatea ischiadica pentru fiecare os co!al.-95 S'p"a!ata inte"ioa"a endopelviana#re"inta un relief osos circular numit linia terminala care delimitea"a stramtoarea superioara si care imparte suprafatain pelvisul mare superior si pelvisul mic inferior.

tramtoarea superioara are forma unui oval nere&ulat, este delimitat de promontoriu si mar&inea anterioara aaripioarelor sacrului posterior, liniile arcuate ale celor doua oase32



co!ale si crestele pectineale laterale, mar&inea superioara a simfi"ei pu$iene anterior. #re"inta urmatoarelediametre:- Diametre promontopubiene 11,) cm intre promontoriu si mar&inea superioara a simfi"ei pu$iene>

- Diametrul promontoretropubian 11 cm intre promontoriu si fata posterioara a simfi"ei pu$iene>

- Diametrul transvers maim 13,) cm intre punctele cele mai indepartate ale liniei arcuate>

- Diametrul transversal clinic 13 cm intre diametrul promonto-retropu$ian si la 1%2 distanta> se numeste si diametruutil.

- Diametre oblice 12 cm intre articulatia sacroiiliaca dintr-o parte si eminenta iliopu$iana de partea opusa. onstituiediametrul de an&a(are al ovoidului fetal in pelvisul mic.

Pel)i#'l ma"e apartine topo&rafic a$domenului si este mar&init superior de circumferinta superioara si inferior de stramtoarea superioara.

Pel)i#'l mic este mar&init superior de stramtoarea si inferior de circumferinta inferioara stamtoareainferioara. a acest nivel se distin&e si stramtoarea mi(locie ce raspunde liniei de insertie a diafra&mei pelvinedelimitata de linia transversala dintre 4 - ) posterior, mar&inea superioara a li&amentelor sacrospinoase laterale si

anterior de o linie cur$a ce se intinde de la spinele ischiadice la 1%3 inferioara a fetei posterioare a simfi"ei pu$iene.

Diametrele utili"ate sunt:1 Diametrul transversal sau bispinos 11 cm>2 Diametrul promontosubpubian 12 - 13 cm.In statiune verticala pelvisul mic este foarte inclinat fata de coloana verte$rala promontoriul fiind situat la ; -

1< cm deasupra simfi"ei pu$iene, cu un un&hi de inclinatie de *<+> in decu$it dorsal un&hiul se reduce la 4)+.

0o"ma #i p"opo"tiile &ain'l'i varia"a de lao persoana la alta.

!: privita de sus stramtoarea superioara poate avea o forma rotunda> aplati"ata sa&ital sau transversal.Din profil concavitatea sacrului poate fi mai mult sau mai putin accentuata, pu$ele ilionul si ischionul mai

putin de"voltate.

Aici sacrul a doua $a"ine a fost plasat in aceeasi inclinatie. Din fata, distanta dintre cele doua tu$ero"itati ischiadiceeste mai mare sau mai mica.7a"inul este diferit la femeie fata de $ar$at.In principal $a"inul la $ar$at este mai in&ust, la femei mai lar&, stramtorile superioare%inferioare sunt mai lar&i lafemeie datorita rolului $a"inului feminin in &estatie, pelvisul este mai inclinat si arcul pu$ian mai deschis.Diferentele se!uale incep sa apara la varsta de 8 - 1< ani. a nou nascuti pelvisul are forma de palnie> ulterior dupa cecopilul incepe sa stea in po"itie se"anda, $a"a sacrului proemina in pelvis, se accentuea"a promontoriul si crestediametrul transversal.De asemeni e!ista si variatii individuale de forma ale pelvisului care se incadrea"a in: normal, pelvis lat, rotund, oval,triun&hiular.33



MUSC$II TRUNC$IULUI

om studia succesiv:1. M'#c(ii "e%i'nii po#te"ioa"e ai %at'l'i #i t"'nc(i'l'i

1. lanul ' : - muschiul trape">

- muschiul latisim dorsi.

1. lanul ''6 - muschiul ridicator al scapulei>

- muschiul rom$oid>- muschiul dintat posterior superior>- muschiul dintat posterior inferior >- muschiul splenius.

1. lanul ''' - muschiul errector spinal .

1. lanul '7 - muschiul transversospinal.

1. lanul 7 - muschii interspinosi >

- muschi intertransversari>- muschii rotatori ai capului>- sacrococci&ieni.

1. M'#c(ii "e%'nii ante"ioa"e #i late"ale a %at'l'i

%ateral '

1. muschiul platisma>2. muschiul sternocleidomastoidian>

1. muschii scaleni - anterior>

- mi(lociu>- posterior .

1. muschiul drept lateral al capului.

!nterior :1. muschii suprahioidieni -di&astric>

-stilohioidian >-&eniohioidian>-milohioidian>

1. muschii infrahioidieni -sternohioidian>

-sternotiroidian>-tirohioidian>-omohioidian.

&uschii prevertebrali

1 muschiul lun& la capului>2 muschiul lun& al &atului>3 muschiul drept anterior al capului.

34



1. M'#c(ii to"acel'i

&uschii regiunii anterioare etrinseci)6

1 'uschiul pectoral mare>2 'uschiul pectoral mic>3 'uschiul su$clavicular>

4 'uschiul dintat anterior.

&uschii proprii intrinseci):1 'uschii intercostali interni>

e!tern.1. 'uschii supracostali>2. 'uschii su$costali>3. 'uschiul transvers al toracelui triun&hiularul sternului.

1. M'#c(i'l ia!"a%m.

1. M'#c(ii "e%i'nii lom&oilace re&iunea posterioara a$dominala

1. #atratul lom$elor>2. 'uschiul iliopsoas>3. 'uschiul psoas mic.

1. M'#c(ii "e%i'nii ante"olate"ala a&ominala

1. 'uschiul drept a$dominal>2. 'uschiul o$lic e!tern a$dominal>

3. 'uschiul o$lic intern a$dominal>4. 'uschiul piramidal>). 'uschiul transvers a$dominal.

1. M'#c(ii "e%i'nii pe"ineale

1. 'uschiul ridicator al anusului>2. 'uschiul ischococci&ian.

&-"C8'' ($G'-+'' "#$('!($ ! G!#-%-' "' #(-+C8'-%-'

9e&iunea posterioara a trunchiului pre"inta numerosi muschi ase"ati pe mai multe planuri. ei mai profun"i seatasa"a numai pe verte$re si sunt formati din fascicule scurte de fi$re musculare.

#lanul muscular cel mai profund este plan'l V si cuprinde:3)



&uschii intertransversari ce lea&a o apofi"a transversa a unei verte$re de urmatoarea apofi"a > sunt situati posterior de li&amentele intertransversale si mai de"voltati in re&iunea cervicala si lom$ara. Actiune: inclinare laterala a coloanei verte$rale> "nervatie: spre deose$ire de toti ceilalti muschii ai santurilor verte$rale care sunt inervati de ramuri dorsale ale

nervilor spinali, acesti muschi sunt inervati de ramurile ventrale. &uschii interspinosi lea&a o apofi"aspinoasa de urmatoarea, de fiecare parte a

li&amentului interspinos. Actiune: e!tensia verte$rala.

&uschii rotatori ai capului :M'#c(i'l ma"ele "ept po#te"io" al

cap'l'i, se insera pe procesul spinos ala!isului si respectiv su$ linia nuchalainferioara, lateral de micul drept posterior>M'#c(i'l mic'l "ept po#te"io" al

cap'l'i se insera pe tu$erculul posterior alatlasului si su$ linia nuchala inferioara>M'#c(i'l o&lic in!e"io" al cap'l'i se

insera pe apofi"a transversa a atlasului si pe partile laterale ale procesului spinos ala!isului>M'#c(i'l o&lic #'pe"io" al cap'l'i seinsera pe varful procesului transvers alatlasului si su$ linia nuchala inferioara.

!ctiunea oblicului superior6 e!tensia, inclinarea laterala, si rotatia capului de partea contractiei. !ctiunea primilor trei muschi : daca se contracta simultan si $ilateral determina e!tensia capului pe atlas si

a!is> daca se contracta simultan si unilateral determina inclinarea laterala a capului de partea respectiva mai ales miculo$lic.

Au si actiune de rotatie, micul si marele drept determinand rotatia capului de partea contractiei, iar micul o$lic

determinand rotatia capului de partea opusa a contractiei.Acesti muschi actionea"a la cel mai profund nivel al capului si &atului. u au lun&ime mare si nici nurepre"inta un $rat mare de par&hie, dar au o mare preci"ie de actiune> impreuna cu muschii din re&iunea anterioara

profunda a &atului preverte$rali, re&lea"a permanent po"itia capului pe &at. Toti #'nt ine")ati e "am'"a o"#ala a

p"im'l'i ne") ce")ical + ne")'l #'&occipital.

Plan'l IV

ste repre"entat de muschiul

transversospinal su$ampartit in trei &rupuri:semispinali, multifi"i, muschii rotatori.

M'#c(ii "otato"i sunt cei mai profun"i> ei lea&a radacina proceselor transverse cu radacina proceselor spinoase sau cu lamele arcurilor verte$rale imediat supraa(acente

1rotatorii scurti) sau sar peste o verte$ra 2-rotatori lungi . Actiunea lor contri$uie in deose$i laechili$rarea corpului in ortostatism. Inre&iunea cefalocervicala acopera rotatoriicapului.M'#c(ii m'lti!ii au insertii pe proceseleaccesorii lom$are si transversetoracocervicale si respectiv pe proceselespinoase ale verte$relor supraa(acente dupace fasciculele sar doua sau trei verte$remultifid scurt si multifid lung M'#c(i'l #emi#pinal ocupa planul cel mai

superficial. Are fascicule ce sar peste patruverte$re intre punctul de ori&ine si cel deinsertie. Dispo"itia muschilor transversospinali de fiecare parte a

proceselor spinoase formea"a un dispo"itivasemanator cu fran&hiile unui catar& pe fata

posterioara a coloanei ce actionea"a &lo$alasupa coloanei verte$rale cu fi!area ei ine!tensie.



3*



0i$rele musculare sunt o$lice de (os in sus> daca se contracta $ilateral in acelasi timp determina e!tensia verte$rala> dela interior spre e!terior determina inclinarea laterala, din anterior spre posterior vi"i$l din profil determina rotatiaverte$rala de partea opusa contractiei.Inre&istrarile electromio&rafice efectuate la diverse eta(e verte$rale au aratat ca activitatea transversospinalului nu esteaceeasi la toate eta(ele si anume:

ste importanta in varful conve!itatii dorsale posterioare'ai putin importanta in 12>

u precadere sla$a in 3 varful concavitatii lom$are posterioare.

Aceasta activitate predomina acolo unde coloana verte$rala pre"inta punctul cel mai conve! posterior si secompletea"a cu actiunea altor muschi care sunt plasati acolo unde coloana verte$rala pre"inta punctele cele maiconve!e anterior: muschiul lun& al &atului, pentru eta(ul cervical si psoasul pentru eta(ul lom$ar.

Plan'l III

ste repre"entat de muschiul erector spinal e!tensorul coloanei verte$rale ce ocupa santurilecostoverte$rale. 'uschii componenti sunt ase"ati pe straturi. ei profun"i sunt scurti, iar cei superficiali sunt lun&i.Acesti muschi se contopesc inferior intr-o masa comuna ce se atasa"a printr-o aponevro"a de procesele spinoase aleultimelor verte$re lom$are, creasta sacrala mediana, creasta iliaca, fata posterioara a sacrului.

Din aceasta masa comuna se desprind mai multe coloane musculare.

M'#c(i'l lon%i##im'# muschiul lun&ul dorsal, ocupa santurile verte$rale. 6neste $a"inul cu fata posterioara a coastelor si cu procesele transverse ale verte$relor. #ortiunea sa cefalica se numeste micul comple ,avand insertie pe apofi"ele transverse 3 4 si se termina pe apofi"a mastoida.

#ortiunea sa cervicala muschiul transversar al gatului se insera pe apofi"ele transverse ale verte$relor dorsale superioare si pe cele ale verte$relor cervicale inferioare.

#ortiunea sa toracala pre"inta doua feluri de fascicule: costale ce se insera pe procesele costiforme aleverte$relor lom$are si coaste si transversale ce se insera pe procesele accesorii in re&iunea lom$ara, respectiv pe

procesele transverse in re&iunea toracala.M'#c(i'l ilioco#tal muschiul sacrolom$ar este un muschi care se desprinde din masa comuna, incrucisea"a

toate coastele succesiv pana a(un&e in re&iunea cervicala. 6n prim fascicul se termina pe ultimele * coaste> de aici ianastere al doilea fascicul care se termina pe primele * coaste, in continuare luand nastere un al treilea fascicul care se

termina pe apofi"ele transverse ale ultimelor 4 verte$re cervicale.In desen acest muschi a fost indepartat pentru a se putea vi"uali"a pe partea dreapta muschiul lon&isimus.Acesti muschi au in principal o actiune de e!tensie care o completea"a pe cea reali"ata de planurile profunde.

Daca se contracta pe o sin&ura parte, are o actiune de inclinare laterala, mai ales muschiul iliocostal. Au de asemeni sio actiune de rotatie.

'uschiul transversar al &atului are o actiune de inclinare a &atului. In contractie $ilaterala reali"ea"a e!tensiacoloanei cervicale si redresea"a de asemeni &atul pe trunchi.

M'#c(i'l #pinal cu locali"area cea mai mediala pre"inta trei portiuni: toracala, cervicala si cefalica.'uschiul marele comple!, care se insera pe apofi"ele spinoase 5 1 si respectiv pe apofi"ele transverse 4

4 pana la $a"a occipitalului. l face parte din planul I muschiul semispinal al capului dar fu"ionea"a cu portiunea

cefalica a muschiului spinal.35



Actiune: in contractia $ilaterala, luand ca punct fi! coloana cervicala, reali"ea"a e!tensia capului pe &at> avandca punct fi! capul prin fi$rele transversare redresea"a lordo"a cervicala.

In contractie unilaterala avand ca punct fi! coloana cervicala, el adau&a la actiunea de e!tensie o mica actiunede inclinare laterala si de rotatie de partea contractiei.

ortiunea toracala a muschiului spinal este responsa$ila de e!tensia re&iunii dorsale. a se intinde de la apofi"elespinale 1 1< pana la 11 2 .

'uschii spatelui studiati pana acum formea"a patura musculara profunda a re&iunii posterioare a trunchiului.i au un $rat scurt de par&hie deci o putere sca"uta de a efectua o e!tensie a coloanei verte$rale, plecand din po"itiaori"ontala , dar au o mare preci"ie de actiune.

In ortostatism mentin verticalitatea coloanei verte$rale reechili$rand in fiecare moment micile variatii de po"itie ale verte$relor. i lucrea"a aproape in permanenta in ortostatism, aceasta fiind posi$il deoarece au fi"iolo&iamuschilor tonici capa$ili de a lucra un timp indelun&at fara a o$osi.

De e!emplu: capul este mentinut pe &at o "i intrea&a datorita acestor muschi fara ca noi sa reali"am aceasta.Plan'l II

uprinde muschiul splenius care este impartit in doua portiuni: spleniusul capului, spleniusul &atului.Spleni'#'l cap'l'i, se intinde de la procesele spinoase * 5 pana la (umatatea laterala a liniei nuchale

superioare si mastoida.

Actiune: daca ia punct fi! pe coloana dorsala, in contractie $ilaterala reali"ea"a e!tensia capului pe &itantrenand de asemenea e!tensia coloanei cervicale, iar in contractie unilaterala reali"ea"a inclinarea laterala si rotatiacapului si &atului de partea contractiei.

Spleni'#'l %at'l'i se insera pe apofi"ele spinoase ) 5 si respectiv pe apofi"ele transverse 1 3.

Actiune' identica cu cea a spleniusului capului, fara reali"area miscarilor capului.unt siner&ici cu muschii sternocleidomastoidian si semispinalul capului de partea opusa si anta&onisti cu

muschiul sternocleidomastoidian si semispinalul capului de aceeasi parte. Intre cei doi muschi se formea"a triun&hiulintersplenic. S'nt ine")ati e "am'"i o"#ale ale ne")ilo" ce")icali.

&uschiul ridicator al scapulei an&ular se insera pe procesele transverse 1 ) respectiv pe un&hiul superior

al scapulei.Actiune: daca se ia scapula drept punct fi! are actiune identica cu cea a spleniusului &atului inclina coloana

verte$rala de partea lui> daca se ia punct fi! pe coloana cervicala, ridica scapula siner&ic cu trape"ul> imprima omiscare de rotatie a scapulei in (urul unui a! ce trece prin un&hiul lateral al scapulei, un&hi ce ramane fi!.

6n&hiul superior se ridica, un&hiul inferior se apropie de linia mediana. E#te ine")at e ne")'l "iicato"'l'i

#cap'lei in plex'l ce")ical* ne")'l o"#al al #cap'lei in plex'l &"a(ial. &uschiul dintat posterior si superior se insera pe procesele spinoase 5 3 si respectiv pe fata e!terna

aprimelor ) coaste. Actiune: ridica coastele - inspirator> ine")at e ne")ii inte"co#tali 6+:. &uschiul dintat posterior si inferior se insera pe procesele spinoase verte$rale 11 2 respectiv pe ultimele

4 coaste fata e!terna.38



Actiune: co$oara coastele - e!pirator> ine")at e ne")ii inte"co#tali +36.

&uschiul romboid se insera pe procesele spinoase ale verte$relor 5 4 si respectiv pe mar&inea mediala a

scapulei. Actiune: daca ia punct fi! pe scapula tractionea"a lateral coloana dorsala>daca ia punct fi! pe coloana dorsala -

adductor si ridicator al umarului, roteste scapula in (urul unui un&hi lateral rotatie interna, sine&ic cu muschiulridicator al scapulei> ine")at e ne")'l m'#c(i'l'i "om&oi in plex'l ce")ical #i ne")'l o"#al al #cap'lei in

plex'l &"a(ial.

Plan'l I

9epe"inta cel mai superficial plan si cuprinde: &uschiul latisim dorsal mare - cel mai lat muschi al corpului situat in partea posterinferioara a trunchiului.e insera pe fata e!terna a ultimelor 3-* coaste prin di&itatii incrucisate cu ale o$licului e!tern, pe procesele

spinoase ale ultimelor )-* verte$re toracale, ale verte$relor lom$are, creasta sacrala mediana, creasta iliaca 1%3 posterioara> prin intermediul fasciei toracolom$are fi$rele conver& spre a!ila prin trei tipuri de fascicule: superioareori"ontale, mi(locii o$lice descendente si inferioare aproape verticale.

e torsionea"a si se insera la nivelul santului intertu$ercular al humerusului. Actiune: daca ia punct fi! pe coloana verte$rala> co$oara $ratul ridicat - adductie, rotatie interna si e!tensie

usoara> daca ia punct fi! pe humerus ridica toracele - muschi inspirator> ine")at e ne")'l to"acoo"#al in plex'l

&"a(ial.

&uschiul trape/ se insera pe linia nuchala superioara, procesele spinoase 5 12 li&ament nuchal sili&amentul supraspinos toracal. De aici fi$rele conver& spre centura scapulara astfel:

0asciculul superior o$lic descendent se termina pe mar&inea posterioara a claviculei si acromion>0asciculul mi(lociu ori"ontal se termina pe spina scapulei>

0asciculul inferior o$lic ascendent setermina pe portiunea interna a spineiscapulei!

Actiune :1. Daca ia punct fi! pe coloana cervicodorsala actiunea de ansam$lu este de adductie aduce scapula spre linia

mediana>2. #ortiunea descendenta ridica umarul>3. #ortiunea ascendenta il co$oara, am$ele au si actiune de rotatie>4. #ortiunea ori"ontala duce scapula spre linia mediana>). Daca ia punct fi! pe scapula in contractia $ilaterala reali"ea"a e!tensia coloanei cervicale dorsale, in contractie

unilaterala portiunea superioara reali"ea"a inclinare laterala de partea contractiei si rotatie de partea opusa>*. 0asciculele mi(locii inclina coloana verte$rala de partea lor >5. 0asciculele inferioare intervin in actiunea de catarare.

"nervatie: ne")'l acce#o" 4I75 #i "am'"i in plex'l ce")ical.

3;



dintre cele doua capete corespunde pe viu fosei claviculare mici . Insertia superioara se face pe procesulmastoidian.

Actiune: daca ia punct fi! pe stern incontractie $ilaterala reali"ea"a fle!ia capuluisi &atului miscarea in doi timpi. 0le!ia dintimpul 1 este reali"ata de muschiul dreptinferior. Daca lipseste fle!ia preala$ila,

actiunea este de fi!are a capului in articulatiaatlantooccipitala si e!tensie. In contractieunilaterala inclina capul de partea contractieisi roteste fata de partea opusa. Daca punctulfi! este pe cap actionea"a ca ridicator altoracelui.

"nervatie' ne")'l acce#o" #i "am'"i in

plex'l ce")ical. &uschii scaleni sunt in numar de trei,intinsi de la verte$rele cervicale pana la

primele coaste.

Scalen'l ante"io" ia nastere de pe procesele transverse 3 * si se termina pe prima coasta.Scalen'l mi?loci' ia nastere de pe procesele transverse 2 5 si se termina posterior fata de prece

Scalen'l po#te"io" ia nastere de pe procesele transverse 4 *> se termina pe fata superioara a coastei a

doua.Din profil, o$servam ca orientarea celor trei muschi difera, primii doi fiind o$lici in (os si inainte, in timp ce al treileaco$ora direct in (os.

Actiune: daca punctul fi! este pe torace incontractie unilaterala determina miscareunilaterala mai ales scalenul posterior

primii doi determina si o rotatie de parte

opusa. In contractie $ilaterala marescri&iditatea coloanei verte$rale. Daca coloanaeste in lordo"a, ei cresc aceasta lordo"a in

partea inferioara a coloanei cervicale. Daca punctul fi! este pe coloana cervicala incontractie $ilaterala ridica primele douacoaste muschi inspiratori. otati ca aceastafi!are este notata de muschiul lun& al &atuluicare are actiune siner&ica cu muschii scaleni.

"nervatie: "am'"ile )ent"ale ale ne")ilo"

ce")icali 9,:,<.

M'#c(ii "e%i'nii meiane a %at'l'itudiul acestor muschi depaseste cadrul acestei lucrari, de aceea ne vom limita doar la enumerarea lor >Grupul suprahioidian

1. 'uschiul di&astric>2. 'uschiul stilohioidian>3. 'uschiul milohioidian>4. 'uschiul &eniohioidian.

Actiune: participa la alcatuirea planseului $ucal>intervin in de&lutitie si masticatie prin co$orarea mandi$ulei siridicarea osului hioid.

Grupul infrahioidian

1. 'uschiul sternohioidian>2. 'uschiul sternocleidomastoidian>3. 'uschiul omohoidian>4. 'uschiul tirohioidian.

Actiune: co$oara osul hioid si il fi!ea"a permitand (ocul cu muschii suprahioidieni si miscarea lim$ii. o$oaracartila(ul tiroid. and osul hioid este fi!at ridica cartila(ul tiroid si larin&ele.

41



&-"C8'' #(!C$%-'

'uschii re&iunii anterolaterale sunt muschi ce asi&ura le&atura dintre torace si mem$rul superior si vor fianali"ati in capitolul aferent mem$rului superior.

In pre"ent ne vom referi numai la m'#c(ii p"op"ii ai to"acel'i 4int"in#eci ). &uschii intercostali ocupa spatiul dintre doua coaste succesive. i sunt dispusi in doua planuri: inte"co#talii

inte"ni, cu fi$re o$lice de (os in sus si dinspre anterior spre posterior si inte"co#talii exte"ni cu fi$re o$lice de sus in (os si dispuse dinspre e!terior spre interior.

Actiune: formea"a o centura musculara ce solodari"ea"a coastele intre ele asi&urand unitatea cutiei toracice.'uschii intercostali interni sunt co$oratori ai coastelor e!piratori, iar muschii intercostali e!terni suntridicatori ai coastelor inspiratori.

&uschii supracostali ridicatori ai coastelor se intind de la procesul transvers al unei verte$re dorsale pana lacoasta situata cu unul sau doua eta(e mai sus.

Actiune: participa la rotatia verte$relor sau la ridicarea coastelor in functie de puunctul fi! situat pe coaste sau pe coloana verte$rala.

&uschii subcostali se insera pe fata mediala a primei coaste si pe fata mediala a celei de a doua sau a treiacoaste su$a(acente.

&uschiul transvers al toracelui ia nastere de pe fata posterioara a sternului si de pe apendicele !ifoid. 0i$relesale formea"a fascicule spre cartila(ele costale 2 - *.

Actiune: co$oara coastele e!pirator. &-"C8'' !D&$+-%-'

Asa cum s-a aratat anterior se impart in:1. 'uschi ai re&iunii superioare: diafra&ma>2. 'uschi ai re&iunii anterioare>3. 'uschi ai re&iunii posterioare sau lom$oiliace>4. 'uschii re&iunii perineale.

)usc/iul diafra%ma

ste un muschi plat ce se intinde ca o cupola intre torace si a$domen. #artea sa centrala este o formatiuneaponevrotica numita centru tendinos compara$ila cu un trifoi. Din acest centru pornesc fibre musculare radiind in trei

directii principale:1. 0i&"ele #te"nale ce se atasea"a pe apendicele !ifoid fata interna>2. 0i&"e co#tale ce se atasea"a pe cartila(e(e costale 5 - 12 fata interna. 0i$rele se incrucisea"a cu cele ale

muschiului transvers>3. 0i&"e )e"te&"ale ce se atasea"a pe verte$rele lom$are prin doi stalpi situati de fiecare parte si anume: stalpii

interni de pe corpurile verte$relor 1 3 la dreapta si 1 2 la stan&a.

Arcadele fi$roase implica doi muschi:1. Arcada muschiului psoas, care se intinde de la corpul 1, pana la procesul costiform 1 li&ament arcuat

median>

42



1. Arcada muschiului patratul lom$elor ce se intinde de la procesul 1, pana la coasta 12 li&ament arcuat lateral.

Diafra&ma este perforata de mai multe orificii pe unde trec vase artera aorta, vena cava, marea vena a"E&os,esofa&ul, nervi.

Actiune: este principalul muschi inspirator. "nervatie: ne")'l !"enic.

M'#c(ii "e%i'nii po#te"ioa"e

&uschiul psoas este descris impreuna cu muschii mem$rului inferior ce iau ca punct fi! femurul> aicistudiem numai actiunea sa asupra coloanei verte$rale. In contractie $ilaterala psoasul a fost mult timp descris ca unlordo"ant lom$ar din cau"a orientarii fi$relor sale cu o$licitate in (os si anterior.

-a demonstrat insa ca acest muschi poliarticular are articulatii mult maicomple!e decat ne arata anali"a vectoriala&lo$ala. a nivel lom$ar apare ca un muschistudiat din Ceta( in eta(C, In conve!itateaacestei coloane, el participa la resta$ilirea

po"itiei acesteia actionand siner&ic cu

muschii lom$ari paraverte$rali.e formea"a astfel un ansam$lu format din coloana lom$ara incon(urat de patru mansoane musculare, psoasul

fiind mai mult un muschi redresor de"lordo"ant al coloanei lom$are. Aceasta re"ulta si din inre&istrarileelectromio&rafice efectuate pe su$iecti in timpul miscarii.In contractie unilaterala psoasul antrenea"a coloana lom$ara in inclinare laterala, fle!ie si rotatie de partea opusa acontractiei.

&uschiul patratul lombelor : se atasea"a pe ultima coasta, procesele costiformeale celor ) coaste iliace si creasta iliaca. ste format din fi$re verticale si o$lice care se intrepatrund.

Actiune' daca la punct fi! pe $a"in co$oaraco$oara coasta 12 si pe celelalte in acelasitimp e!pirator. 9eali"ea"a inclinarea

laterala a coloanei verte$rale de parteacontractiei. Daca ia punct fi! pe coaste ridica

$a"inul de partea contractiei. "nervatie: ne")'l #'&co#tal, "am'"i

ante"ioa"e ale ne")ilo" lom&a"i I+IV.

M'#c(ii "e%i'nii ante"olate"ale

&uschiul transvers abdominal este situatcel mai profund. Acest muschi se insera pe:

1. 0ata profunda a ultimelor 5 coaste>2. #rocesele costiforme ale celor ) verte$re lom$are>3. reasta iliaca>

4. #e arcada femurala li&amentul in&hinal.

De la ori&ine fi$rele se dispun ori"ontal spre a se termina pe aponevro"a anterioara a transversului ce se unestecu cea de partea opusa la nivelul linei al$e.

Actiune: prin contractia fi$relor circulare sereduce diametrul re&iunii a$dominale role!pirator. #articipa la actiunea de totalitateasupra continutului a$dominal, fiind cel maide seama muschi al presei a$dominale. Dacaconsideram aponevro"a anterioara ca punctfi!, este lordo"ant lom$ar. estul cel mai

simplu pentru a simti actiunea transversuluieste de a tusi. "nervatie: ne")ii inte"co#tali =+36, ne")'l

ilioin%(inal, ne")'l ilio(ipo%a#t"ic. &uschiul oblic intern se insera:

1. Inferior pe li&amentul in&hinal, pe creasta iliaca, pe aponevro"a lom$ara, apoi fi$rele se diri(a"a in evantai

43



1. uperior pe ultimele 4 coaste, pe aponevro"a anterioara a micului o$lic ce se atasea"a superior pe cartila(elecostale, stern, inferior pe pu$e>

2. Anterior aponevro"a sa se uneste cu cea a o$licului intern de partea opusa la nivelului liniei al$e.

Actiune: in contractie unilaterala reali"ea"a inclinarea laterala si rotatia trunchiuluide aceiasi parte.

In contractie $ilaterala daca $a"inul este punct fi!, reali"ea"a fle!ia trunchiului pe $a"in. Daca ia punct fi! pecoaste produce fle!ia $a"inului pe torace. ste muschi e!pirator. ste siner&istul muschiului o$lic e!tern de parteaopusa si anta&onistul o$licului e!tern de aceiasi parte.

"nervatie: ne")ii inte"co#tali =+36, ne")'l

ilioin%(inal, ne")'l ilio(ipo%a#t"ic. &uschiul oblic etern se insera:

- pe ultimele 5 coaste unde isi alternea"a insertiile cu celeale dorsalului mare si dintatul anterior.

- pe creasta iliaca si li&amentul in&hinal >- fi$rele au apoi un traiect o$lic spre aponevro"a marelui o$lic ce se intinde de la sternla pu$e> cele doua aponevro"e se unesc anterior la nivelul liniei al$e.

Actiune: cand ia punct fi! pe insertia distala,in contractie unilaterala, determina inclinareaunilaterala a trunchiului de aceiasi parte sirotatie de partea opusa. In contractie

$ilaterala flectea"a trunchiul pe $a"in,co$oara coastele e!pirator. and ia punctfi! pe insertia pro!imala flectea"a $a"inul petorace> o rotatie a trunchiului la dreapta cufle!ie anterioara se va reali"a prin contractiasimultana a micului o$lic drept si a mareluio$lic stan&.

"nervatie: ne")ii inte"co#tali =+36, ne")'lilioin%(inal, ne")'l ilio(ipo%a#t"ic. &uschiul drept abdominal este cel maisuperficial din muschii a$dominali> seintinde anterior de aponevro"ele celor treimuschi antepre"entati rior. Ia nasteresuperior pe coastele ),*,5, pe apendicele!ifoid si se termina inferior pe pu$emar&inea superioara a simfi"ei pu$iene.ste intretaiat de trei insertii tendinoase.

Actiune: apropie sternul de pu$e cand ia punct fi! pe pu$e, flectea"a toracele pe $a"insi co$oara coastele e!pirator. and ia punctfi! pe coaste flectea"a $a"inul pe torace. steanta&onist al muschiului errector spinal.

"nervatie: ne")ii inte"co#tali =+36, ne")'l

ilioin%(inal, ne")'l ilio(ipo%a#t"ic. D'!(!G&! "' &-"C8''

!D&'+!%' '+ ($"'(!#'$ '

Cavitatea abdominala poate fi comparata cuo cavitate cu continut lichid, deforma$ila siincompresi$ila. Cavitatea toracica poate ficomparata cu o cavitate cu un continut &a"os,

deforma$il si compresi$il.Diafra&ma se &aseste la limita celor doua cavitati, actiunea se com$ina cu cea a muschilor a$dominali,participand lamultiple actiuni: respiratie, vor$ire, stri&are, tuse, defecatie, e!pulsia fatului in timpul nasterii.

In in#pi"atie contractia diafra&meidetermina o co$orare a centrului frenicdeterminand o crestere a diametrului verticalal cutiei toracice> aceasta se transmite prinintermediul pleurelor la plamani. e creea"a



astfel o presiune ne&ativa intrapulmonara cu patrunderea aerului in plamani inspiratie.

9espiratia curenta se reali"ea"a conform acestui mecanism si este efectuata aproape in intre&ime de diafra&m, iar co$orarea centrului frenic poate fi franata de re"istenta a$dominala.44



Aceasta presupune o contractie a muschilor a$dominali, centrul frenic devine atunci punct fi! si diafra&ma devinemuschiul ridicator al coastelor.

1. #rin o$licitatea fi$relor sale actionea"a in sus si spre e!terior ridicare si rotatie e!terna>2. Indirect prin comprimarea continutului a$dominal comprimarea de sus in (os determina deformarea

a$domenului in lar&ime.

Can ace#te mi#ca"i atin% amplit'ini ext"eme ant"eneaa toracele si coloana vertebrala dorsala.

1. "et"op'l#ia ant"eneaa o teninta la !lexie o"#ala #i o &loca"e a to"acel'i*2. antep'l#ia ant"eneaa o exten#ie )e"te&"ala #i o e#c(ie"e a to"acel'i*

3. a'ctia ant"eneaa o inclina"e late"ala a coloanei o"#ale e pa"tea mi#ca"ii #i e aceea#i pa"te o

&loca"e a to"acel'i*

4. a&'ctia ant"eneaa o inclina"e late"ala a coloanei o"#ale e pa"tea op'#a mi#ca"ii #i o e#c(ie"e a

(emito"acel'i e pa"tea mi#ca"ii*

). "otatiile ant"eneaa #i o "otatie a coloanei o"#ale.

4)



III& MEM'RELE SUPERIOARE'em$rele sau e!tremitatile sunt doua perechi de apendice mo$ile destinate diferitelor miscari. #re"inta o

portiune care le lea&a de trunchi, numita centura mem$rului si o portiune care o continua pe cea precedenta numitamem$rul li$er. 'em$rele superioare sau toracice se desprind din partile supero-laterale ale toracelui, imediat su$ &at.In cele ce urmea"a ma voi referi la scheletul, articulatiile si muschii mem$rului superior, renuntand la pre"entareaclasica topo&rafica schematic repre"entata de altfel in cadrul partii de atlas, punand in schim$ accent pe aspectelefunctionale.

69A A#6A9AE#te !o"mata po#te"io" e #cap'le #i ante"io" e cla)ic'le .

CLAV"C$LAE#te 'n o# l'n%, cilin"ic, pe"ec(e* a"e !o"ma lite"ei S.

rientare; #e a#eaa late"al ext"emitatea t'"tita* ante"io" ma"%inea conca)a a ace#tei ext"emitati* ?o# !ata

c' 'n #ant.

re/inta;g o !ata in!e"ioa"a la ni)el'l ca"eia #e e#c"i';

+ #ant'l m'#c(i'l'i #'&cla)ic'la"*

+ imp"e#i'nea li%ament'l'i co#tocla)ic'la" 4meial5* + t'&e"c'l conoiian pent"' li%ament'l conoiian

4late"al5* + linia t"apeoiala pent"' li%ament'l t"apeoiian.

Li%amentele 'ne#c cla)ic'la c' p"oce#'l co"acoiian #cap'la".

g o !ata #'pe"ioa"a la ni)el'l ca"eia #e in#e"a m'#c(i impo"tanti;+ meial m'#c(i'l #te"nocleioma#toiian*

+ late"al m'#c(ii eltoi #i t"ape*

g ma"%inea ante"ioa"a; conca)a late"al, a in#e"tie m'#c(i'l'i eltoi* con)exa meial,a

in#e"tie m'#c(i'l'i pecto"al ma"e*

g ma"%inea po#te"ioa"a; conca)+con)exa in #en# cont"a"*

g ext"emitatea late"ala + p"in inte"mei'l ei cla)ic'la #e a"tic'leaa c' #cap'la 4ac"omion5

g ext"emitatea meiala + p"in inte"mei'l ei cla)ic'la #e a"tic'leaa c' #te"n'l.

ATENTIE; int"e cla)ic'la #i coa#ta I #e %a#e#c )a#ele #'&cla)ic'la"e #i plex'l &"a(ial, #'nt po#i&ile

comp"ima"i@lea"i ale ace#to" elemente in t"a'mati#me ale "e%i'nii.

#CA$LA e#te 'n o# lat, e !o"ma t"i'n%(i'la"a, intin# int"e p"im'l #pati' inte"co#tal #i coa#ta a VIII+a.

rientare6 #e a#eaa po#te"io" !ata c' o p'te"nica #pina, in #'# ma"%inea cea mai mica@#'&ti"e, late"al'n%(i'l cel mai )ol'mino#. P"einta o'a !ete, 8 ma"%ini, 8 'n%(i'"i.

g 6n&hiul lateral6 p"einta o #'p"a!ata a"tic'la"a, o)ala ce co"e#p'ne cap'l'i ('me"al 4ca)itatea

%lenoiala5 #i o p"el'n%i"e "ec'"&ata, ce a"e !o"ma 'n'i e%et '#o" !lectat 4p"oce#'l co"acoiian5. La cele o'a

ext"emitati ale ca)itatii #e %a#e#c t'&e"c'l'l #'p"a #i in!"a%lenoiian la ni)el'l ca"o"a #e in#e"a m'#c(i'l &icep#,

"e#pecti) t"icep# &"a(ial.

4*



g 6n&hiul superior e '#o" "ot'n?it. Aici #e in#e"a m'#c(i'l "iicato" al #cap'lei.

g 6n&hiul inferior e a#c'tit #i '#o" e explo"at #'& piele.

g 0ata anterioara e#te '#o" conca)a, aplicata int"+o manie"a mo&ila pe to"ace. P"einta !o#a #'&#cap'la"a

'ne #e in#e"a m'#c(i'l #'&#cap'la".

g 0ata posterioara e#te '#o" con)exa. De pe ea #e e#p"ine t"an#)e"#al o lama o#oa#a n'mita #pina

#cap'lei, ce o impa"te in 6 pa"ti; !o#a #'p"a#pinoa#a #i !o#a #'&#pinoa#a.

Spina #cap'lei e#te o lama t"i'n%(i'la"a ce ia na#te"e pe"penic'la" e pe #cap'la. Sp"e exte"io" a

na#te"e 'nei !o"mati'ni t'"tite ac"omion'l '#o" palpa&il #'& te%'ment, ce #e a"tic'leaa c' cla)ic'la. Ma"%inea#a po#te"ioa"a #e impa"te in 6 &'e; p"in &'a #'pe"ioa"a a na#te"e muschiului trape/ , p"in cea in!e"ioa"a

muschiului deltoid .

g 'ar&inea superioara e#te #'&ti"e* p"einta inci'"a #cap'lei p"in ca"e t"ece ne")'l #'&#cap'la". Da

in#e"tie muschiului omohioidian.

g 'ar&inea mediala poate !i explo"ata #'& piele. Se in#e"a c' "om&oi.

g 'ar&inea laterala e#te o"ientata #p"e axila, explo"a&ila pa"tial.

ART"C$LAT""LE CENT$R"" #CA$LARE

Articulatia sternoclaviculara

E#te o a"tic'latie #ela"a. Ext"emitatea inte"na a cla)ic'lei a"e o !o"ma e p"i#ma t"i'n%(i'la"a. Pe !ata

inte"na a ace#tei p"i#me #e %a#e#te o #'p"a!ata a"tic'la"a conca)a in#p"e ante"io" #p"e po#te"io" pe o"iontala

#i con)exa )e"tical. Ea co"e#p'ne p"im'l'i ca"tila? co#tal #i inci'"ii cla)ic'la"e e pe man'&"i'l #te"nal 'ne#e %a#e#te o #'p"a!ata a"tic'la"a c' o con!o"matie op'#a celei e#c"i#e. Int"e cele 6 #'p"a!ete exi#ta 'n disc

articular .

Mi?loacele e 'ni"e #'nt "ep"eentate e capsula si ligamente;

1. li%ament'l #te"nocla)ic'la" ante"io"

2. li%ament'l #te"nocla)ic'la" po#te"io"

3. li%ament'l inte"cla)ic'la"

4. li%ament'l co#tocla)ic'la"

Li%ament'l po#te"io" e#te mai p'te"nic ecat cel ante"io". Din ace#t moti) l'xatiile po#te"ioa"e #'nt mai

"a"e, a" in ace#t ca pot !i leati ne")ii !"enic #a' )a% #i pot !i comp"imate )a#e ma"i 4cianoa, imin'a"ea

p'l#'l'i "aial5.Ea pe"mite '"matoa"ele mi#ca"i ale cla)ic'lei;

1. p"oiectie ante"ioa"a@po#te"ioa"a

2. "iica"e@co&o"a"e

3. "otatie + in plan'l ax'l'i #a'.

P"in #'cce#i'nea alte"nati)a a mi#ca"ii p"eceente "e'lta mi#ca"ea e ci"c'm'ctie. In acea#ta mi#ca"e

cla)ic'la e#c"ie p"in ext"emitatea ei ac"omiala 'n con a ca"'i &aa e#te o elip#a c' axa mica #a%itala

4ante"ioa"a+po#te"ioa"a* = cm5 #i axa ma"e )e"ticala 4#'#+?o#* + cm5. Ace#te mi#ca"i #e p"o'c a'tomat in

timp'l mi#ca"ii #cap'lei.

Articulatia acromioclaviculara

E#te o a"tic'latie plana. Une#te 6 #'p"a!ete o)ala"e #it'ate pe ac"omion #i pe ext"emitatea late"ala a

cla)ic'lei. Int"e cele 6 #'p"a!ete a"tic'la"e #e %a#e#te 'n i#c fibrocartilaj 5. 0o"ma #'p"a!etelo" pe"mite mi#ca"i

e al'neca"e, e#c(ie"e+inc(ie"e a 'n%(i'l'i !o"mat e cele 6 oa#e. Mi?loacele e 'ni"e #'nt "ep"eentate de

capsula si 4 ligamente; 'n'l #'pe"io", 'n'l in!e"io", li%ament'l conoi #i li%ament'l t"apeoi.

45



Cele o'a in '"ma 'ne#c cla)ic'la c' p"oce#'l co"acoi con#tit'in o no'a a"tic'latie : sindesmo-a

coracoclaviculara.Ace#te 6 li%amente !ac ca %"e'tatea mem&"'l'i #'pe"io" #a !ie #'po"tata in mai ma"e ma#'"a e

cla)ic'la #i in mai mica ma#'"a e ac"omion. De a#emeni ele limiteaa mi#ca"ea int"e #cap'la #i cla)ic'la

4li%ament'l conoi impieica e#c(ie"ea 'n%(i'l'i !o"mat int"e cele 6 oa#e, ia" li%ament'l t"apeoi impieica

inc(ie"ea alel'ia#i 'n%(i5.

Li%amentele proprii ale scapulei #'nt in n'ma" e o'a;

1. li%ament'l co"acoac"omial ce p"ote?eaa epi!ia #'pe"ioa"a a ('me"'#'l'i.2. li%ament'l co"acoiian 4t"an#)e"# #'pe"io"5 ce t"ece pe#te #co&it'"a co"acoiiana t"an#!o"man+o int"+

'n o"i!ici' pe 'ne t"ece ne")'l #'p"a#cap'la".

B"O)ECAN"CA CENT$R"" #CA$LARE

P"in implica"ea mo&ilitatii #te"nocla)ic'la"e #i ac"omiocla)ic'la"e #cap'la #e poate epla#a pe to"ace in

n'me"oa#e i"ectii.

)iscarea de ridicare ant"eneaa #cap'la in '#oa"a &a#c'la"e ante"ioa"a. Acea#ta mi#ca"e #e "ealieaa in

?'"'l 'n'i ax ante"opo#te"io" ce t"ece p"in p'nct'l e in#e"tie al li%ament'l'i co#tocla)ic'la". Deoa"ece ace#t

p'nct #e %a#e#te mai ap"oape e ext"emitatea meiala a cla)ic'lei a)em o pa"%(ie c' &"ate ine%ale. Cele o'a

&"ate exec'ta mi#ca"i #im'ltane a" e #en# op'#. Can 'ma"'l #e "iica &"at'l late"al 4ext"emitatea late"ala a

cla)ic'lei5 #e "iica #i el ia" &"at'l meial, mai #c'"t, co&oa"a al'necan in a"tic'latia #te"nocla)ic'la"a.M'#c(ii ce "ealieaa mi#ca"ea #'nt muschiul trape" si ridicator al scapulei. )iscarea de coborare a #cap'lei o pla#eaa mai &ine pe to"ace. Ext"emitatea late"ala a cla)ic'lei co&oa"a

#i ea in timp ce ext"emitatea meiala #e epla#eaa in #'# 4ex. can pe 'ma" apa#a o %"e'tate5. Mi#ca"ea e#te

"ealiata e muschiul su$clavicular.In miscarea de adductie #cap'la #e ap"opie e coloana )e"te&"ala 4t"a%e"ea 'me"ilo" #p"e po#te"io"5.

M'#c(ii ce "ealieaa mi#ca"ea #'nt muschiul dintat anterior.In miscarea de abductie #cap'la #e inepa"teaa e coloana )e"te&"ala. Acea#ta mi#ca"e n' e#te p'"

!"ontala eoa"ece #cap'la al'neca pe to"ace ca"e e#te con)ex 4muschiul rom$oid. )iscarile de rotatie #e exec'ta in ?'"'l 'n'i ax ce t"ece p"in a"tic'latia ac"omiocla)ic'la"a. Pent"' a le

intele%e t"e&'ie #a ne ima%inam #cap'la !ixata pe to"ace p"int"+'n ax pe"penic'la" ce t"ece p"in mi?loc'l

#pinei. Scap'la poate pi)ota in ?'"'l ace#t'i ax 'can 'n%(i'l #a' in!e"io";

+ #p"e inte"io" 4meial5. Acea#ta e#te "otatia inte"na. Un%(i'l in!e"io" #e ap"opie e coloana )e"te&"ala,

'n%(i'l late"al co&oa"a, 'n%(i'l meial #e "iica 4muschiul rom$oid sI ridicator al scapulei.

+ #p"e exte"io". Acea#ta e#te "otatia exte"na. Un%(i'"ile late"ale #e "iica, 'n%(i'l meial co&oa"a,

'n%(i'l in!e"io" #e inepa"teaa e coloana )e"te&"ala 4muschiul dintat anterior, trape" prin fasciculul superior sIinferior.

In timp'l ace#to" mi#ca"i ca)itatea %lenoiala #e poate o"ienta in i)e"#e i"ectii. A#t!el amplit'inea

mi#ca"ii %leno('me"ale e#te !oa"te ma"e. In ace#t mo e#te po#i&ila 'ce"ea &"at'l'i #i incolo e poitia

o"iontala. Pana la ace#t ni)el &"at'l poate !i "iicat p"in mi#ca"i exec'tate excl'#i) in a"tic'latia

#cap'lo('me"ala.

Mi#ca"ile #'nt !a)o"iate #i e planele e al'neca"e 4pat'"i e cel'le %"a#oa#e5, int"e ca"e 'n'l #e

%a#e#te int"e intat'l ma"e #i c'tia to"acica ia" celalalt int"e m. #'&#cap'la" #i intat'l ma"e.

48



3$)ER$#$L0o"meaa #c(elet'l &"at'l'i. E#te 'n o# l'n%, pe"ec(e ce p"einta 6 epi!ie 4#'pe"ioa"a #i in!e"ioa"a5 #i o

ia!ia.

rientare6 #e a#eaa in #'# ext"emitatea p"e)a'ta c' 'n cap #!e"ic, meial + #'p"a!ata ei a"tic'la"a,

ante"io" + #ant'l p"o!'n al ace#tei ext"emitati.

→ $pifi/a anterioara6 p"einta 8 elemente p"incipale;

g capul humerusului; p"einta o #'p"a!ata a"tic'la"a netea 43@8 int"+o #!e"a5 elimitata la exte"io" e

'n #ant ci"c'la" 4col'l anatomic5*g pe pa"tea exte"ioa"a a cap'l'i #e %a#e#te tu$erculul mare ce a in#e"tie m'#c(ilo" #'p"a#pino#,

#'&#pino#, "ot'n mic* pe pa"tea ante"ioa"a #e %a#e#te tu$erculul mic ce a in#e"tie m'#c(i'l'i

#'&#cap'la".

g cei oi t'&e"c'li #'nt #epa"ati e 'n #ant )e"tical elimitat e 6 c"e#te santul intertu$ercular sau culisa $icipitala5* pe c"ea#ta t'&e"c'l'l'i ma"e #e in#e"a m'#c(i'l pecto"al ma"e, ia" pe c"ea#ta t'&e"c'l'l'i mic

m'#c(i'l "ot'n ma"e.

Epi!ia #'pe"ioa"a #e 'ne#te c' ia!ia p"in colul chirur&ical 4cel mai !"ec)ent inte"e#at in !"act'"i #a'

elipi"ea t"a'matica a epi!iei la copii #i tine"et5.

→ Diafi/a e#te cilin"ica in pa"tea #'pe"ioa"a #i e)ine p"i#matic t"i'n%(i'la"a in pa"tea in!e"ioa"a,

elimitan'+#e 8 !ete; ante"omeiala@ante"olate"ala@po#te"ioa"a #i 8 ma"%ini; late"ala@meiala@ante"ioa"a ce

p"el'n%e#te #ant'l &icipital #'pe"io" #i #e &i!'"ca in!e"io".g 0ata anteromediala p"einta o #'p"a!ata "'%oa#a pent"' in#e"tia m'#c(i'l'i co"aco&"a(ial.

g 0ata anterolaterala p"einta t'&e"oitatea eltoiiana pent"' in#etia m'#c(i'l'i eltoi #i &"a(ial,

ea#'p"a t'&e"oitatii e#te incon?'"ata e ne")'l axila".

g 0ata posterioara e#te #t"a&at'ta o&lic e #ant'l ne")'l'i "aial* ea#'p"a #i #'& #ant #e in#e"a cap'l

late"al #i "e#pecti) meial la m'#c(i'l'i t"icep#.

→ $pifi/a inferioara e#te latita 4iamet"'l t"an#)e"#al e#te m'lt mai ma"e ecat iamet"'l

ante"opo#te"io"5. P"einta;

g condilul humerusului la ni)el'l ca"'ia #e e#c"i' ;

1. #'p"a!ete a"tic'la"e ce co"e#p'n oa#elo" ante&"at'l'i pent"' a !o"ma a"tic'latia cot'l'i ; tro/lee

co"e#p'natoa"e inci'"ii t"o(lea"e e pe 'lna* capitul co"e#p'nato" !o#etei e pe cap'l "ai'#'l'i*

2. !o#e ; fosa coronoidiana, ea#'p"a t"o(leei , in ca"e pat"'ne p"oce#'l co"onoiian al 'lnei in mi#ca"ea e

!lexie a ante&"at'l'i* fosa radiala ea#'p"a capit'l'l'i, in ca"e pat"'ne cap'l "ai'#'l'i in !lexia

ante&"at'l'i* fosa olecraniana po#te"ioa"a5 in ca"e pat"'ne olec"an'l in exten#ia ante&"at'l'i*

g epicondili pent"' in#e"tii m'#c'la"e; epiconil'l meial pent"' in#e"tia m'#c(ilo" !lexo"i 4ante&"at,

mana, e%ete5 #i p"onato"i 4ante&"at5* epiconil'l late"al pent"' in#e"tia m'#c(ilo" #'pinato"i ai ante&"at'l'i,

exten#o"i ai ante&"at'l'i, mainii, e%etelo".

ART"C$LAT"A #CA$LO23$)ERALA GLENO3$)ERALA.

Une#te cap'l ('me"al #i ca)itatea %lenoiala a #cap'lei !o"man o a"tic'latie #!e"oiala. Rep"einta ceea

ce #e intele%e mai !"ec)ent can #e )o"&e#te e#p"e 'ma".

→ "uprafetele articulare1. pent"' ('me"'# + cap'l ('me"al, #'p"a!ata ce "ep"einta 3@8 e #!e"a* ea e#te e 6+8 o"i mai intin#a

ecat cea a ca)itatii %lenoiale*

4;



1. pent"' #cap'la + ca)itatea %lenoiala e !o"ma o)ala, '#o" inclinata ante"io", '#o" conca)a limitata e o

#p"anceana o#oa#a. Sla&a conca)itate !ace ca cele 6 #'p"a!ete a"tic'la"e #a ai&a conco"anta "e'#a. Din

p'nct e )ee"e o#o# a"tic'latia e#te eci !oa"te mo&ila #i !oa"te in#ta&ila.

Pent"' #ta&ili"ea 'nei mai &'ne conco"ante int"e #'p"a!etele a"tic'la"e la pe"i!e"ia ca)itatii %lenoiale

#+a e)oltat 'n ca"' con#tit'it int"+'n !i&"oca"tila? n'mit la&"'m %lenoial. El c"e#te #ta&ilitatea a"tic'latiei

#i in acela#i timp n' moi!ica amplit'inea #i )a"ietatea mi#ca"ilo".→ &ijloace de unire;

+ capsula articulara #e in#e"a pe ca"'l %lenoial #i pe col'l #cap'lei. S'pe"io" '"ca pana la p"oce#'l

co"acoi, in%lo&an tenon'l l'n%ii po"ti'ni a &icep#'l'i. Pe ('me"'# #e ata#eaa in ?'"'l cap'l'i ('me"al 4pe

col'l ('me"al, anatomic co&o"an pana pe col'l c(i"'"%ical5. 0o"meaa n'me"oa#e "epli'"i mai ale# in pa"tea

in!e"ioa"a.

Dato"ita laxitatii #ale !a)o"ieaa mi#ca"i mai ample a" in acela#i timp #e !a)o"ieaa #i p"o'ce"ea mai

!"ec)enta a l'xatiilo". Cap#'la e#te inta"ita p"in li&amente #'pe"ioa"e #i ante"ioa"e.

+ #'pe"io"; ligamentul coracohumeral ce pleaca e la p"oce#'l co"acoi #i !o"meaa o'a !a#cic'le ce #e

!ixeaa pe t'&e"c'l'l ma"e al ('me"'#'l'i #i pe t'&e"c'l'l mic. E#te cel mai p'te"nic li%ament al a"tic'latiei.

+ ante"io"; ligamentele glenohumerale * #'nt 8 !a#cic'le !i&"oa#e ce #e intin e la ca"'l %lenoial la

col'l anatomic al ('me"'#'l'i. Int"e ace#te li%amente exi#ta one e "ei#tenta #ca'ta.In concl'ie; plan'l cap#'loli%amenta" al 'ma"'l'i n' a#i%'"a o "ei#tenta c"e#c'ta a a"tic'latiei. De

aceea acea#ta a"tic'latie e#te !"ec)ent #ei'l 'no" l'xatii, mai ale# cele ce ant"eneaa cap'l ('me"al ante"io" #i

inte"n 4l'xatii ante"o+inte"ne5. In ace#t l'xatii cap#'la poate !i intin#a #a' c(ia" "'pta. Ele comp"omit 'lte"io"

#ta&ilitatea 'ma"'l'i pent"' mi#ca"ile e !o"ta #i nece#ita o #'plimenta"e a !o"tei m'#c'la"e, in pa"tic'la" a

m'#c(i'l'i #'&#cap'la". Poitia ca"e pe"mite maxim e i#ten#ie li%amenta"a 4poitia e "epa'# a"tic'la"5 e#te

cea in ca"e &"at'l e#te in '#oa"a antep'l#ie, a&'ctie #i "otatie inte"na.

A#a c'm )om )eea in contin'a"e, a"tic'latia #cap'lo('me"ala e#te #ta&iliata mai ale# e m'#c(ii

p"o!'ni ce !o"meaa o ae)a"ata cent'"a m'#c'la"a.

)$#C3"" $)AR$L$" #e ata#eaa pe n'me"oa#e oa#e.

Ii %"'pam in o'a ma"i %"'pe;

1. cei ce mo&ilieaa #cap'la #i cla)ic'la pent"' to"ace Humarul scapulo claviculo-toracicH

2. cei ce mo&ilieaa ('me"'#'l !ata e #cap'la Humarul scapulo-humeralH

Ace#ti m'#c(i #e pot ata#a pe ;

4C"ani'; t"ape, #te"nocleioma#toiian.

4Ve"te&"e ce")icale; t"ape, "iicato" al #cap'lei #i "om&oi.

4Cla)ic'la; #'&cla)ic'la", t"ape, pecto"al ma"e, eltoi, #te"nocleioma#toiian.

4Scap'la; intat'l ante"io", #'&#cap'la", in!"a#pino#, #'p"a#pino#, "ot'n ma"e, "ot'n mic, o"#al

ma"e, "om&oi, "iicato" al #cap'lei, omo(ioiian, pectoal mic, &icep#, co"aco&"a(ial, capat'l l'n% t"icep#.

4Coa#te; o"#al'l ma"e, intat'l ante"io", pecto"al'l ma"e.

)<



4Ve"te&"e o"#ale; t"ape, "om&oi, o"#al ma"e.

4$'me"'#; #'&#cap'la", in!"a#pino#, #'p"a#pino#, "ot'n mic, pecto"al ma"e, o"#al ma"e, "ot'n ma"e,

&icep# &"a(ial, capat'l l'n% al t"icep#'l'i, co"aco&"a(ial, eltoi.

4Rai'#; &icep#.

4Ve"te&"e lom&a"e, c"ea#ta iliaca, #ac"'; o"#al ma"e.

M'#c(ii ce acope"a a"tic'latiile #cap'lo('me"ale #'nt in n'ma" e <, a#eati #'& !o"ma e con c' &aa

la to"ace #i )a"!'l la ('me"'#. Ei #'nt; m'#c(i'l eltoi, #'p"a#pino#, in!"a#pino#, "ot'n ma"e, "ot'n mic,

#'&#cap'la". Ace#tia #'nt c'no#c'ti in #en# ''al ca m'#c(i ai 'ma"'l'i. In #t'i'l p"eent !olo#im cla#i!ica"ea!'nctionala &iomecanica.

'6?II 6'A966I A#6//9AIB &uschiul dintat anterior . Oc'pa cea mai ma"e pa"te a "e%i'nii ante"olate"ale a to"acel'i !iin intin# e

la p"imele 3 coa#te la ma"%inea meiana a #cap'lei. Ia na#te"e e pe !ata ante"ioa"a a #cap'lei apoi #e

in"eapta #p"e exte"io" #i ante"io" !o"man 8 %"'pe e !a#cic'le m'#c'la"e.

1. !a#cic'l #'pe"io" int"e 'n%(i'l #'pe"io" al #cap'lei #i !ata exte"ioa"a a coa#telo" 3+6*

2. !a#cic'l mi?loci' int"e ma"%inea meiana a #cap'lei #i !ata exte"ioa"a a coa#telo" 6+9*

3. !a#cic'l in!e"io" int"e 'n%(i'l in!e"io" al #cap'lei #i !ata exte"ioa"a a coa#telo" :+3 4i%itatii inc"'ci#ate

c' cele ale m'#c(i'l'i o&lic exte"n5.

Actiune: aca ia p'nct !ix pe to"ace, t"a%e e #cap'la #i o 'ce ante"io" #i late"al inepa"tan ma"%ineaei meiala e coloana )e"te&"ala 4a&'ctie G "otatie exte"na a #cap'lei5 p"in !i&"ele #ale #'pe"ioa"e. Ele #'nt

p'#e in e)ienta p"int"+o mi#ca"e e impin%e"e ante"ioa"a a &"at'l'i.

Exempl' e acti'ne in lant inc(i#* in !lota"i mentine #cap'la !ixata pe to"ace.

Pent"' toate acti'nile e !o"ta ale mem&"'l'i #'pe"io" ca"e nece#ita !ixa"ea #cap'lei l'c"eaa c'plat c'

!a#cic'l'l mi?loci' al t"ape'l'i ca"e e#te a'cto" * acti'nea lo" op'#a pe"mite #ta&ilia"ea #cap'lei.

Dintat'l ante"io" e#te #epa"at e c'tia to"acica #i e #'&#cap'la" p"in plane cel'lo+%"a#oa#e. Ace#tea #'nt

ini#pen#a&ile 'nei &'ne al'neca"i a #cap'lei pe to"ace #i #'nt con#ie"ate ca !acan pa"te in complex'l

a"tic'la" al 'ma"'l'i.

Actiune ; aca p'nct'l !ix e#te pe #cap'la at'nci e#te m'#c(i in#pi"ato" 4p"in po"ti'nea I@III* acti'ne

p"eominanta5 #i expi"ato" 4p"in po"ti'nea II5.

&uschiul subclavicular . Se intine e la !ata ante"ioa"a a cla)ic'lei 4po"ti'nea mi?locie5 pana la !ata#'pe"ioa"a a p"imei coa#te #i a p"im'l'i ca"tila? co#tal.

Actiune; co&oa"a cla)ic'la. Pote?eaa plex'l &"a(ial #i )a#ele #'&cla)ic'la"e e contact'l '" c' o#'l #i

"iica p"ima coa#ta.

&uschiul pectoral mic. Ia na#te"e pe coa#tele, 8, 9, :* #e in"eapta in #'# #i late"al #i #e in#e"a pe

p"oce#'l co"acoi al #cap'lei.

Actiune; aca ia p'nct !ix pe to"ace t"a%e p"oce#'l co"acoi ante"io" #i in ?o#* tine #a ecolee 'n%(i'l

in!e"io" al #cap'lei* e#te #ine"%ic c' po"ti'nea a#cenenta a t"ape'l'i* pa"ticipa la mi#ca"ea e &a#c'la"e a

#cap'lei.

Daca p'nct'l !ix e#te pe #cap'la "iica coa#tele 4m'#c(i'l in#pi"ato" a#cenent5.

&uschiul sternocleidomastoidian.

)1



Acti'ne; aca ia p'nct !ix pe c"ani' "iica po"ti'nea meiala a cla)ic'lei #i #te"n'l 4m'#c(i in#pi"ato"5.

&uschiul ridicator al scapulei .

Actiune; aca ia p'nct !ix pe coloana ce"c)icala "iica #cap'la #i "otatia inte"na a ace#t'ia.

&uschiul romboid .

Actiune; aca ia p'nct !ix pe coloana )e"te&"ala ete"mina a'ctie G "otatia inte"na a omoplat'l'i.

&uschiul trape/.

Actiune: aca ia p'nct !ix pe coloana ce")icoo"#ala an#am&l'l !i&"elo" #ale a"e o acti'ne e a'ctie,

ap"opiin #cap'la e linia meiana. 0a#cic'lele #ale a' #i acti'ne p"op"ie. 0a#cic'l'l #'pe"io" "iica 'ma"'l #iete"mina "otatia exte"na a #cap'lei. 0a#cic'l'l in!e"io" co&oa"a #cap'la #i ete"mina "otatia exte"na a ace#teia.

0a#cic'l'l #'pe"io" e#te !"ec)ent #olicitat in exe"citiile ce 'tilieaa mem&"ele #'pe"ioa"e in #'#pen#ie 4exempl';

&at't'l la ma#ina5 ca #i in poitia ata"nat.

0a#cicol'l mi?loci' 4a'cto"5 actioneaa #ine"%ic c' intat'l ante"io" 4a&'cto"5 #ta&ilian a#t!el

#cap'la p"in acti'nea lo" op'#a pent"' mi#ca"ile e !o"ta ale mem&"elo" #'pe"ioa"e.

AI6A '66A9A D AA'76 I 'IA9I A#6IRiica"e

1. in

1. intat ma"e 435

2. t"ape 4!a#cicol #'pe"io"5 463. t"ape 4!a#cicol in!e"io"5 485

Coborare

at"ape 4!a#cicol in!e"io"5 435

adintat anterior fascicol inferior 2 Ridicare

A&'ctie at"ape 4!a#c. #'pe"io"5 435

tat ma"e a"om&oi 465

a"iicato" al #cap'lei 485

Abductie

adintat mare Adductie

at"ape 435

a"om&oi 465

Rotatie e(terna

aintat ma"e 435

at"ape 4!a#cicol #'pe"io"5 465

at"ape 4!a#cicol in!e"io"5 485

Rotatie interna

a"om&oi 435

a"iicato" al #cap'lei 465

)2



)$#C3"" #CA$LAR" A" $)AR$L$" 7#CA$LO3$)ERAL8

&uschiul subscapular . Ace#t m'#c(i ia na#te"e e pe !ata ante"ioa"a a #cap'lei 4e#en c' )i'alia"e

ante"ioa"a5, !i&"ele #ale con)e"% #p"e 'n%(i'l late"al al #cap'lei* #e te"mina p"int"+'n tenon pe t'&e"c'l'l mic

('me"al.

Acti'ne; e#te p"incipal'l "otato" inte"n al &"at'l'i.

&uschiul supraspinos. Ia na#te"e in !o#a #'p"a#pinoa#a 4!ata po#te"ioa"a a #cap'lei5.

e termina printr-un tendon care trece pe su$ arcada formata de acromion, procesul coracoid si li&amentele ce

le unesc si se insera pe polul superior al tu$erculului mare humeral.#artea terminala a tendonului este invelita de o importanta $ursa seroasa care il separa de fata inferioara aacromionului si a deltoidului. Acest ansam$lu este considerat ca un element articular ce completea"a articulatiascapulohumerala. In ca"urile de patolo&ie de aderente in particular miscarile in articulatia scapulohumerala suntlimitate.

Acti'ne:- reali"ea"a a$ductia $ratului. Actiunea sa este sla$a dar se cuplea"a cu cea a deltoidului. In parali"ia

deltoidului il poate inlocui partial:1. are rolul unui li&ament activ mentinand capul humeral in cavitatea &lenoida>2. inserandu-se si pe capsula articulara limitea"a prinderea acestuia intre suprafete articulare rol de tensor

capsular.

)usc/iul infraspinos. Ia nastere din fosa su$spinoasa. endonul sau trece peste capsula articulatieiscapulohumerala si se insera pe tu$erculul mare humeral posterior de supaspinos.

Acti'ne;

1. reali"ea"a rotatia e!terioara a humerusului cu eficienta mai mare cand $ratul a fost rotat in preala$il intern>2. participa partial la a$ductie>3. este tensor al capsulei articulare.

)usc/iul rotund mic! Ia nastere din fosa su$spinoasa pe mar&inea laterala a scapulei. e termina petu$erculul mare, posterior de infraspinos.

Acti'ne: reali"ea"a rotatia e!terna a humersului.

Ace#ti 9 m'#c(i p"o!'ni #'nt en'miti coiful rotatorilor 9. Tenoanele lo" ae"a la cap#'la. In a!a"aacti'nii e mo&ilia"e a ('me"'#'l'i a' 'n "ol impo"tant ca li%amente acti)e ale a"tic'latiei. S'&#cap'la"'l

impieica al'neca"ile po#te"ioa"e, #'p"a#pino#'l impieica al'neca"ile #'pe"ioa"e@#i al'nca"ile #p"e ante"io" #i

po#te"io", ia" in!"a#pino#'l #i "ot'n'l mic impieica al'neca"ile #p"e po#te"io".

Uma"'l e#te o a"tic'latie p'tin #ta&ila in p'nct e )ee"e al !o"mei o#oa#e #i a mi?loacelo" e inta"i"e

4cap#'la, li%amente5. Sta&ilitatea e#te mentin'ta p"in ?oc'l ace#to" m'#c(i pe"ia"tic'la"i. Ace#t ?oc #e poate

e"e%la, e aceea 'ma"'l e#te !"ec)ent #ei'l '"e"ilo" pe"ia"tic'la"e.

)3



)$#C3"" 3$)ERAL" A" $)AR$L$" 7#CA$LO3$)ERAL8

&uschiul coracobrahial . Ia na#te"e pe p"oce#'l co"acoi #i #e te"mina pe !ata ante"omeiala a

('me"'#'l'i 4po"ti'nea mi?locie5. A"e "apo"t'"i impo"tante c' man'nc(i'l )a#c'lo+ne")o# axila". Int"e ace#t

m'#c(i #i m'#c(i'l #'&#cap'la" #e %a#e#te o &'"#a.

Actiune; antep'l#ia #i a'ctia &"at'l'i.

&uschiul biceps brahial . Ace#t m'#c(i e#te a&o"at in capitol'l e#p"e a"tic'latia cot'l'i.

Actiunea #a la ni)el'l 'ma"'l'i; pa"ticipa la antep'l#ie 4capat'l l'n% pa"ticipa la a&'ctie, capat'l #c'"t

la a'ctie5. &uschiul triceps brahial . Analo% c' m'#c(i'l &icep#.

Actiunea #a la ni)el'l 'ma"'l'i; pa"ticipa la a'ctie.

&uschiul pectoral mare. E#te !o"mat in 8 !a#cic'le m'#c'la"e ; !a#cic'l'l cla)ic'la" c' )a"!'l pe

meiala a ma"%inii ante"ioa"e a cla)ic'lei* !a#cic'l'l #te"noco#tal c' )a"!'l pe !ata ante"ioa"a a #te"n'l'i #i pe

ca"tila?'l p"imelo" < coa#te* !a#cic'l'l a&ominal c' o"i%inea pe teaca "ept'l'i a&ominal.

Cele 8 !a#cic'le #e 'ne#c, #e to"#ioneaa, apoi #e te"mina p"int"+'n tenon aplatiat pe c"ea#ta exte"na a

#ant'l'i inte"t'&e"c'lo#.

Actiune; aca ia p'nct !ix pe to"ace an#am&l'l !i&"elo" "ealieaa a'ctia &"at'l'i #i "otatia inte"na*

co&oa"a &"at'l "iicat.

0a#cicolele #'pe"ioa"e "ealieaa antep'l#ia pana la <. 0a#cic'l'l in!e"io" "ealieaa in)e"#'l mi#ca"ii

pana la . Daca ia p'nct !ix pe 'ma" !a#cic'l'l #'pe"io" co&oa"a cla)ic'la, !a#cic'l'l in!e"io" e#te in#pi"ato".Daca 'ma"'l e#te !ixat c' &"at'l in antep'l#ie toate !i&"ele #'nt in#pi"atoa"e. Inte")ine in acti'nea e cata"a"e.

&uschiul dorsal mare.

Actiune: la ni)el'l 'ma"'l'i; aca 'ma"'l e#te p'nct mo&il "ealieaa "otatia inte"na, a'ctia #i

"et"op'l#ia &"at'l'i.

&uschiul rotund mare. Ia na#te"e pe ma"%inea late"ala a #pinei 4po"ti'nea in!e"ioa"a5. 0i&"ele #e

in"eapta in #'# #i late"al #i #e te"mina ca #i o"#al'l ma"e in c'li#a &icipitala.

Actiunea #a a#'p"a &"at'l'i e#te ientica c' cea a o"#al'l'i ma"e a" m'lt mai p'te"nica.

&uschiul deltoid. Realieaa "elie!'l 'ma"'l'i, acope"in a"tic'latia #cap'lo+('me"ala. E#te 'n

m'#c(i #'pe"!icial !o"mat in 8 !a#cic'le; !a#cicol'l ante"io" #e in#e"a pe 3@8 late"ala a ma"%inii ante"ioa"e a

cla)ic'lei* !a#cicol'l mi?loci' pe ma"%inea late"ala a ac"omion'l'i* !a#cicol'l po#te"io" pe #pina #cap'lei 4&aa

in!e"ioa"a a ma"%inii po#te"ioa"e5.Cele 8 !a#cic'le con)e"% #p"e 'n tenon ce #e in#e"a pe t'&e"oitatea eltoiiana a ('me"'#'l'i 4!ata

ante"olate"ala5.

Actiune: !a#cicol'l ante"io" "ealieaa antep'l#ie #i "otatia inte"na a &"at'l'i* !a#cicol'l mi?loci'

"ealieaa a&'ctia &"at'l'i* !a#cicol'l po#te"io" "ealieaa "et"op'l#ia &"at'l'i.

)4



ACT"$N"LE )$#C$LARE DE AN#A)BL$ A#$RA 7$)AR$L$" #CA$LO3$)ERAL8 "N T")$L

)"#CAR"LOR

Antepulsie:a eltoi 4!a#cicol'l ante"io"5 435

a pecto"al'l ma"e 465

aco"aco&"a(ial 485

9etropulsie

aeltoi 4!a#cicol'l po#te"io"5 435ao"#al ma"e 465

a"ot'n ma"e 485

A$ductieaeltoi 435

a#'p"a#pino# 465

Adductieao"#al ma"e 435

apecto"al ma"e 465

a"ot'n ma"e 485

acce#o"

9otatie e!ternaain!"a#pino# 435

a"ot'n mic 465

aeltoi 4!a#cicol'l po#te"io"5 485

9otatie internaa #'&#cap'la" 435

ao"#al ma"e 465

apecto"al ma"e 485

a"ot'n ma"e, eltoi 4!a#cicol'l ante"io"5

Ace#te acti'ni #'nt e#c"i#e pent"' 'n 'ma" ce #e %a#e#te in poitia anatomica ca p'nct e pleca"e al

mi#ca"ii. Ele )a"iaa #i pot c(ia" #a #e in)e"#ee in timp'l mi#ca"ilo".

Ex.; pecto"al'l ma"e "ealieaa mi#ca"ea e antep"oiectie pana la <. Pe#te el n' mai poate ant"ena&"at'l ante"io"* el il poate !ace c(ia" #a "e)ina #p"e po#te"io" #i in!e"io"ete"minan "et"op"oiectia.

Se o&#e")a ca "epa"titiile acti'nilo" m'#c'la"e n' #'nt ec(ili&"ate. P"eomina m'#c(ii a'cto"i #i

"otato"i inte"ni.

))



#C3ELET$L ANTEBRAT$L$" e !o"mat in 6 oa#e "ai'# #i 'lna. Am&ele #'nt oa#e l'n%i !o"mate in 6

epi!ie #i o ia!ia e !o"ma p"i#matic t"i'n%(i'la"a, a' !ieca"e 8 !ete #i 8 ma"%ini. Se a"tic'leaa p"in epi!iele

lo" "amanan i#tantate la ni)el'l ia!iei p"in #pati'l inte"o#o#.

RAD"$#$L

rientare; #e a#eaa in ?o# ext"emitatea cea mai )ol'minoa#a* po#te"io" !etele p"e)a'te c' #ant'"i*

late"al p"oce#'l e#cenent al ace#tei ext"emitati.

→ $pifi/a superioara p"einta ;

capul radiusului, 'n #e%ment e cilin"' plin, acope"it c' ca"tila?. 0ata #a #'pe"ioa"a p"einta o !o#etace co"e#p'ne capit'l'l'i ('me"'#'l'i. Ci"c'm!e"inta cap'l'i "a#p'ne #co&it'"ii "aiale e pe 'lna*

colul "ai'#'l'i

tu$ero"itatea radiusului 'ne #e in#e"a m'#c(i'l &icep# &"a(ial.

→ Diafi/ a p"einta 8 !ete; ante"ioa"a, po#te"ioa"a, exte"na #i 8 ma"%ini; ante"ioa"a, inte"na, exte"na.

S'pe"io" a"e !o"ma cilin"ica, in!e"io" e)ine p"i#matic t"i'n%(i'la"a.

0ata meiala ap"einta #co&it'"a 'lna"a pent"' a"tic'latia c' cap'l 'lnei. 0ata late"ala #e contin'a c'

p"oce#'l #tiloiian palpa&il. 0ata po#te"ioa"a p"einta mai m'lte #ant'"i pent"' tenoanele m'#c(ilo" exten#o"i

ai mainii #i e%etelo".

→ $pifi/a inferioara e#te compa"ata c' 'n t"'nc(i e pi"amia ce p"einta 9 !ete #i o &aa. Baa #a' !ata

a"tic'la"a ca"piana e impa"tita in 6 pa"ti; 'na late"ala t"i'n%(i'la"a in "apo"t c' #ca!oi'l #i alta meiala

pat"'late"a in contact c' #emil'na"'l.$LNA

rientare; #e a#eaa in #'# ext"emitatea cea mai )ol'minoa#a, ante"io" #co&it'"a ace#tei ext"emitati,

late"al ma"%inea cea mai a#c'tita.

→ $pifi/a superioara p"einta 6 p"oeminente o#oa#e;

o p"oeminenta )e"ticala + olecran 4palpa&ila5. Aici #e in#e"a t"icep#'l &"a(ial.

o p"oeminenta o"iontala + proces coronoidian. Int"e ele #e !o"meaa 'n 'n%(i "ept, inci"ura trohlearace #e a"tic'leaa c' t"o(leea ('me"'#'l'i.

Pe pa"tea late"ala a p"oce#'l'i co"onoiian #e %a#e#te inci'"a "aiala pent"' a"tic'latia c' cap'l

"ai'#'l'i. S'& ace#t p"oce# #e %a#e#te tu$ero"itatea ulnei pe ca"e #e in#e"a m'#c(i'l &"a(ial.

→ Diafi/a6 a"e !o"ma p"i#matic t"i'n%(i'la"a c' 8 !ete; ante"ioa"a, po#te"ioa"a, inte"na #i 8 ma"%ini;

ante"ioa"a, po#te"ioa"a, exte"na .→ $pifi/a inferioar a p"einta;

capul ulnei, "ep"eentat e 'n #e%ment e cilin"'* #'p"a!ata late"ala a cap'l'i e#te a"tic'la"a pent"'

inci'"a 'lna"a a "ai'#'l'i* !ata in!e"ioa"a e#te e a#emenea a"tic'la"a co"e#p'nato" li%ament'l'i

t"i'n%(i'la"

procesul stiloidian #it'at pe pa"tea meiala a cap'l'i.

!(#'C-%!#'! C#-%-'

a formarea articulatiei cotului participa 3 oase: humerusul, ulna si radiusul. eoretic la acest nivel se pot descrie 3articulatii:)*



1. humeroulnara2. humeroradiala3. radioulnara pro!imala

Daca l'am in con#ie"a"e !apt'l ca pent"' toate ace#te a"tic'latii exi#ta o #in%'"a cap#'la p'tem

con#ie"a ca exi#ta o #in%'"a a"tic'latie. Din p'nct e )ee"e !'nctional in#a #e e#c"i' o'a a"tic'latii i!e"ite;

'na in "apo"t c' mi#ca"ile e !lexie+exten#ie #i 'na in "apo"t c' mi#ca"ile e p"onatie+#'pinatie. Cot'l e#te eci o

a"tic'latie c' '&la !'nctie. Pe e o pa"te pe"mite mem&"'l'i #'pe"io" #a #e "epliee pe el in#'#i #a' #a #eintina, m'ltiplican po#i&ilitatile e o"ienta"e ale mainii in #pati'. E#te ceea ce pe"mite e exempl' 'ce"ea

mainii in ext"emitatea #'pe"ioa"a a co"p'l'i, la %'"a pent"' alimenta"e, la cap pent"' pieptana"e etc. Ace#ta

e#te cotul 9 fle(iei2e(tensiei :!

#e de alta parte cotul este sediul miscarilor ce permit ante$ratului sa se mo$ili"e"e in (urul a!ei sale, miscarecare adau&a alte posi$ilitati pentru miscarile mainii. ste cotul : pronosupinatiei 9. om studia separat cele douafunctii. Deoarece considerentele functionale au predominat asupra celor anatomice s-a convenit sa se recunoasca douaarticulatii componente ale cotului:1 articulatia humerusului cu oasele ante$ratului ?6'9/-A79A?IAA ce include a"tic'latia

('me"o'lna"a in balama si a"tic'latia ('me"o"aiala elipsoidala.! Dintre acestea cea mai importanta pentrumiscarile de fle!ie-e!tensie este cea humeroulnara.

65 a"tic'latia "aio'lna"a p"oximala responsa$ila de miscarea de pronatie-supinatie.

COTUL 0LE7IEI+E7TENSIEI

!(#'C-%!#'! 8-&$(!+#$(!8'!%! sinovala, in balama, unia(iala permite miscari de fle!ie-e!tensie.

N'mim !lexie o mi#ca"e ce pe"mite ap"opie"ea !etelo" ante"ioa"e ale &"at'l'i #i ante&"at'l'i. 0lexia

acti)a e#te '#o" limitata p"in intalni"ea ma#ei m'#c(ilo" !lexo"i. In !lexia pa#i)a ace#ti m'#c(i #e la#a

comp"imati* e aici p'tin mai m'lta amplit'ine.

Re)eni"ea po#t!lexie la poitia anatomica #e n'me#te exten#ia cot'l'i. In acela#i timp t"e&'ie #a notam ca

n' exi#ta nici o po#i&ilitate e exten#ie po#te"ioa"a in poitia anatomica. La #!a"#it'l exten#iei cele o'a oa#e #e

a!la 'n'l in p"el'n%i"ea alt'ia ato"ita 'n'i &loca? ato"at !o"mei o#oa#e a cot'l'i. Unele pe"#oane pot tot'#i #a

epa#ea#ca acea#ta poitie; in exten#ie completa, cot'l !o"meaa 'n 'n%(i e#c(i# po#te"io", e#te "ec'")at'm

al cot'l'i.

uprafetele articulare implicate in !lexie+exten#ie #'nt;.4 $pifi/a inferioara a humerusului !o"mata in conil #i epiconili elimitan 'n #pati' t"i'n%(i'la". La

&aa ace#t'i t"i'n%(i #e %a#e#c o'a #'p"a!ete a"tic'la"e; meial e#te trohleea ('me"'#'l'i !o"mata in 6

po)a"ni#'"i, 6 ma"%ini #i 'n #ant #i co"e#p'ne inci'"ii t"o(lea"e a 'lnei* late"al e#te capitulul, o mica po"ti'ne

int"+o #!e"a e cca. 3 cm iamet"'* cele 6 one #'nt #epa"ate e 'n #ant inte"meia" #i el a"tic'la".

4 $pifi/a superioara a radiusului , !ata #'pe"ioa"a a cap'l'i "aial e#te o #'p"a!ata ci"c'm#c"i#a, '#o"

conca)a 4!o#eta cap'l'i "aial5 ce #e a"tic'leaa c' capit'l'l ('me"'#'l'i. Ea e#te elimitata la exte"io" e o

&o"'"a ce co"e#p'ne #ant'l'i inte"meia".

4 $pifi/a superioara a ulnei la ni)el'l ca"eia #e e#c"ie inci'"a t"o(lea"a elimitata e cele o'a

p"oce#e ; co"onoiian #i olec"anian . /lecranul p"einta : !ete; ante"ioa"a* po#te"ioa"a* inte"na* exte"na*

#'pe"ioa"a.

#rocesul coronoidian p"einta 9 !ete; ante"ioa"a* inte"ioa"a* exte"na* #'pe"ioa"a.

0ata ante"ioa"a a olec"an'l'i #i #'pe"ioa"a a p"oce#'l'i co"onoiian !o"meaa o #'p"a!ata a"tic'la"a

ap"oape contin'a #'& !o"ma e cilin"' %ol* e#te inci"ura trohleara a

)5



'lnei. Ea e#te acope"ita e ca"tila? #i #epa"ata p"int"+o c"ea#ta lon%it'inala in 6 po"ti'ni. Co"e#p'ne

t"o(leei ('me"ale.

S'p"a!etele a"tic'la"e #'nt incon?'"ate e one ep"e#iona"e;

1. !o#a co"onoiiana ea#'p"a t"o(leei pent"' p"oce#'l co"onoiian al 'lnei 4ante"io"5

2. !o#a olec"aniana 4po#te"io"5 pent"' p"oce#'l olec"anian al 'lnei

3. !o#a "aiala ea#'p"a capit'l'l'i pent"' cap'l "ai'#'l'i.

'i(loacele de unire ale articulatiei #'nt;4Capsula articulara + 'ne#te 8 oa#e; ('me"'#, 'lna, "ai'#* pe ('me"'# #e ata#eaa in ?'"'l !o#ei

co"onoiiene #i olec"an, im&"aca t"o(leea #i la#a li&e"i cei 6 epiconili pent"' in#e"tii m'#c'la"e* pe "ai'# #e

in#e"a in ?'"'l col'l'i la :+< mm #'& cap'l "aial* pe 'lna pe am&ele ma"%ini ale inci'"ii t"o(lea"e, inci'"a

"aiala, olec"an #i p"oce# co"onoiian.

Incl'e eci )a"!'l olec"an'l'i #i p"oce#'l co"onoiian, e aceea !"act'"a"ea #a' #m'l%e"ea epi!ielo"

"e#pecti)e )o" inte"e#a #i cap#'la. Cap#'la e#te ten#ionata ante"io" #i mai ale# late"al* e#te laxa po#te"io"

pe"mitan o ma"e amplit'ine a mi#ca"ii e !lexie.

4 %igamentele cotului #'nt p'tin impo"tante. Ante"io" !o"meaa 'n e)antai ca inta"e#te cap#'la. Po#te"io"

!o"meaa inc"'ci#a"i e !i&"e. Pe"mit eci !oa"te &ine mi#ca"ea e !lexie+exten#ie.

Cele mai impo"tante #'nt li%amentele late"ale ;

+ li&amentul colateral intern ulnar !o"mat in 8 !a#cic'le ca"e pleaca e pe epiconil'l meial #i #ete"mina pe ma"%inea p"oce#'l'i co"onoiian #i olec"anian *

+ li&amentul colateral e!tern radial !o"mat in 8 !a#cic'le ca"e pleaca e pe epiconil'l late"al* p"imele 6

#e lea%a e cap'l "ai'#'l'i, 'n'l ante"io" #i 'n'l po#te"io" pent"' a #e te"mina in !inal ante"io" #i po#te"io"

e inci'"a "aiala a 'lnei. Cel e+al III+lea, in e)antai, #e te"mina pe !ata exte"na a olec"an'l'i. Ace#te

li%amente p'te"nice impieica o"ice mi#ca"e late"ala in a"tic'latia cot'l'i.

/asele cotului in fle!ie-e!tensieS'p"a!etele ('me"'#'l'i #e a"tic'leaa c' an#am&l'l "aio+'lna" pe"mitan mi#ca"i int"+'n #in%'" plan;

#a%ital in ?'"'l 'n'i ax t"an#)e"#al.

In !lexie !o"ma conca)a a oa#elo" #p"e ante"io" pe"mite comp"ima"ea ma#elo" m'#c'la"e. Cap'l

"ai'#'l'i pat"'ne in !o#a "aiala. P"oce#'l co"onoiian pat"'ne in !o#a co"onoiiana.

In exten#ie p"oce#'l olec"anian pat"'ne in !o#a olec"aniana. Ax'l t"o(leei ('me"ale e#te o&lic in #'# #i

#p"e exte"io" 4ext"emitatea meiala co&oa"a mai ?o# ecat cea late"ala5. De aceea, col'l in exten#ie !o"meaa 'n

'n%(i e#c"i# #p"e exte"io" 4c'&it'# )al%'#5 mai m'lt #a' mai p'tin ma"cat.

)$#C3"" )"#CAR"LOR DE +LE&"E2E&TEN#"E in a"tic'latia cot'l'i #e ata#eaa pe n'me"oa#e oa#e.

'uschii fle!ori;h scapula6 m'#c(i'l &icep# &"a(ial*

h humerus6 m'#c(i'l &"a(ial ante"io"* &"a(io"aial* !lexo" "aial al ca"p'l'i* !lexo" com'n p"o!'n al

e%etelo"* "ot'n'l p"onato"* palma" #c'"t* palma" l'n%* !lexo" 'lna" al ca"p'l'i*

hulna6 m'#c(i'l &"a(ial ante"io"* "ot'n'l p"onato"* !lexo" com'n p"o!'n al e%etelo"* "ai'#; &icep#

&"a(ial, &"a(io"aial*

)8



hoasele mainii ; m'#c(i'l !lexo" "aial al ca"p'l'i* !lexo" com'n p"o!'n al e%etelo"* palma" mic*

palma" ma"e* !lexo" 'lna" al ca"p'l'i.

'uschi e!tensori;hscapula6 m'#c(i'l t"icep# &"a(ial*

hhumerus; m'#c(i'l t"icep# &"a(ial, ancone', exten#o" com'n al e%etelo"* exten#o" p"op"i' al e%et'l'i

mic* exten#o" 'lna" al co"p'l'i*

hulna6 m'#c(i'l t"icep# &"a(ial ancone'*

hoasele mainii ; m'#c(i'l exten#o" com'n al e%etelo"* exten#o" p"op"i' al e%etel'i :* exten#o" 'lna" alco"p'l'i.

)$#C3"" +LE&OR" A" ART"C$LAT"E" COT$L$"

&uschiul brahial anterior . Ia na#te"e pe !ata ante"ioa"a a ('me"'#'l'i 43@6 in!e"ioa"a5 #i #e te"mina pe

p"oce#'l co"onoiian al 'lnei 4!ata ante"ioa"a5. Sit'at la pa"tea ante"ioa"a #i in!e"ioa"a a &"at'l'i, inapoia

&icep#'l'i c"e#te iamet"'l &"at'l'i in pa"tea in!e"ioa"a.

Actiune; e#te !lexo" i"ect al ante&"at'l'i pe &"at, ten#o" al cap#'lei a"tic'la"e a cot'l'i. Int"e &"a(ial #i

&"a(io"aial t"ec ne")'l "aial, a"te"a &"a(iala p"o!'na #i "ec'"enta "aiala.

&uschiul brahioradial . Ia na#te"e pe ma"%inea late"ala a ('me"'#'l'i 43@8 in!e"ioa"a5 #i #e te"mina pe

p"oce#'l #tiloiian al "ai'#'l'i.

Actiune; "ealieaa !lexia ante&"at'l'i* plecan int"+o poitie e p"onatie #a' #'pinatie* 'ce ante&"at'l

int"+o poitie inte"meia"a. &uschiul biceps brahial p"einta 6 capete i#tincte;

1. capat'l l'n% #e in#e"a pe t'&e"c'l'l #'p"a%lenoial al #cap'lei p"int"+'n tenon ce t"a)e"#eaa cap#'la

a"tic'la"a apoi co&oa"a in #ant'l inte"t'&e"c'la" al ('me"'#'l'i*

2. cap'l #c'"t al &icep#'l'i ia na#te"e p"int"+'n tenon pe p"oce#'l co"acoi 4com'n c' al

co"aco&"a(ial'l'i5.

Cele 6 capete !'ioneaa int"+'n #in%'" co"p m'#c'la" ce e#cine pana la a"tic'latia cot'l'i 'ne #e

in#e"a p"int"+'n tenon 'nic pe t'&e"oitatea "ai'#'l'i. Int"e tenon #i t'&e"oitate exi#ta o &'"#a

&icipito"aiala.

Actiune; la ni)el'l 'ma"'l'i acti'nea celo" 6 capete e#te i!e"ita 4a'ctie p"in cap'l #c'"t #i a&'ctie

p"in cap'l l'n%5* la ni)el'l cot'l'i "ealieaa !lexia #i #'pinatia ante&"at'l'i . !lexia e#te completa n'mai acaante&"at'l e#te in #'pinatie.

)$#C3"" E&TEN#OR" A" ART"C$LAT"E" COT$L$"

&uschiul triceps brahial . P"einta 8 capete;

1. cap'l l'n% #e in#e"a pe t'&e"c'l'l in!"a%lenoial al #cap'lei p"int"+'n tenon, ae"a e cap#'la

a"tic'latiei 'ma"'l'i*

2. cap'l late"al #e in#e"a pe !ata po#te"ioa"a a ('me"'#'l'i 4ea#'p"a #ant'l'i ne")'l'i "aial5*

3. cap'l meial #e in#e"a pe !ata po#te"ioa"a a ('me"'#'l'i 4#'& #ant'l ne")'l'i "aial5.

Cele 8 capete #e 'nec int"+'n co"p m'#c'la" 'nic ce #e te"mina p"int"+'n tenon com'n p'te"nic pe

olec"an 4!ata #'pe"ioa"a5.

);



Actiune; acti'nea e an#am&l' "ealieaa exten#ia ante&"at'l'i pe &"at, ten#o" al cap#'lei a"tic'latiei

'ma"'l'i* capat'l l'n% pa"ticipa la a'ctia #i "et"op'l#ia &"at'l'i.

E#te #epa"at e ('me"'# p"in ne")'l "aial #i a"te"a &"a(iala p"o!'na. De+a l'n%'l ma"%inii meiale

e#te in#otit e ne")'l 'lna". Int"e tenon #i olec"an #e %a#e#te &'"#a #'&teninoa#a olec"aniana.

&uschiul anconeu. Ia na#te"e e pe !ata po#te"ioa"a a epiconil'l'i late"al al ('me"'#'l'i #i #e

te"mina pe !ata po#te"ioa"a a 'lnei 43@9 #'pe"io"5* e#te exten#o" al cot'l'i* pa"tial a&'cto"* actioneaa pe 'lna

in timp'l mi#ca"ii e p"onatie. COTUL PRONO+SUPINATIEI

ele 2 oase ale ante$ratului sunt in contact din punct de vedere motric prin 2 puncte: articulatia radioulnara pro!imala si distala trohoide. a nivelul diafi"elor cele 2 oase sunt unite printr-o sindesmo"a.Mi#ca"ile e p"onatie+#'pinatie #e "ealieaa in acela#i timp in a"tic'latia cot'l'i #i int"e oa#ele

ante&"at'l'i. Mi#ca"ea e p"onatie e#te mi#ca"ea p"in ca"e !ata palma"a a mainii p"i)e#te in ?o# ia" mi#ca"ea e

#'pinatie palma p"i)e#te in #'#. Daca ante&"at'l e#te li&e" pe lan%a co"p 4policele o"ientat inainte #i palma

meial5 p"onatia e#te mi#ca"ea p"in ca"e !ata palma"a e)ine po#te"ioa"a #i policele meial.

Ace#te mi#ca"i pot !i con!'nate c' cele ale 'ma"'l'i;

1. p"onatia c' "otatia inte"na a &"at'l'i

#'pinatia c' "otatia exte"na a &"at'l'i. Din ace#t moti) le #t'iem pe cot'l !lexat

ART"C$LAT"A RAD"O$LNARA RO&")ALA 4sinoviala, trohoida, uniaiala)

"uprafete articulare si mijloace de unire4pe 'lna exi#ta o inci/ura radiala 4o #'p"a!ata conca)a int"e ante"io" #p"e po#te"io" #it'ata pe !ata

late"ala a p"oce#'l'i co"onoiian5. Ea e#te completata e 'n li%ament inela" ca"e #e ata#eaa pe ma"%inile

ante"ioa"a #i po#te"ioa"a. 0ata #a p"o!'na e tapitata e ca"tila?. An#am&l'l !o"meaa 'n inel in ca"e #te incl'#a

ci"c'm!e"inta cap'l'i "aial. Inel'l e#te inta"it la &aa p"in li%ament'l pat"at ca"e #e intine e la inci'"a

"aiala a 'lnei la col'l "ai'#'l'i.

Ace#t li%ament e "elaxat can ante&"at'l #e a!la in poitie inte"meia"a, e#te intin# in mi#ca"ea e

p"onatie #a' #'pinatie.

Di#poiti)'l e#c"i# pe"mite cap'l'i "ai'#'l'i #a #e "otea#ca in ?'"'l #a' c' 'n ?oc le?e" ato"at pa"tii

e!o"ma&ile a inel'l'i 4li%amenta"a5. E#te e a#emeni o !"ana a mi#ca"ii e exten#ie. Inel'l e#te mai in%'#t la

&aa, acea#ta pe"mitan o &'na mentine"e a cap'l'i "aial in timp'l t"acti'nilo" axiale ale ante&"at'l'i.

ART"C$LAT"A RAD"O$LNARA D"#TALA a"e ca #'p"a!ete a"tic'la"e inci'"a 'lna"a a "ai'#'l'i ce

co"e#p'ne 'nei #'p"a!ete #it'ate pe !ata meiala a cap'l'i 'lnei* an#am&l'l !o"meaa o a"tic'latie e tip

cilin"' plin+cilin"' %ol ce pe"mite "otatia &aei "ai'#'l'i in ?'"'l cap'l'i 'lna".

Un alt mo e le%at'"a mo&ila e#te li%ament'l t"i'n%(i'la" ca"e #e intine e la p"oce#'l #tiloi 'lna" la

ma"%inea in!e"ioa"a a inci'"ii 'lna"e a "ai'#'l'i* e#te conca) pe am&ele !ete ce #'nt acope"ite e ca"tila?. E#te

in acela#i timp o #'p"a!ata a"tic'la"a 4c' !ata in!e"ioa"a a cap'l'i 'lna" #i c' ca"p'l5 #i 'n mi?loc e 'ni"e* eci

completeaa #i mentine in contact #'p"a!etele a"tic'la"e #i limiteaa mi#ca"ile e p"onatie #'pinatie 4in p"onatie

#e intine !a#cic'l'l po#te"io"* in #'pinatie !a#cic'l'l ante"io"5.

Pe toata l'n%imea lo" cele 6 oa#e #'nt 'nite p"int"+'n li%ament inte"o#o# intin# e la ma"%inea inte"na a

"ai'#'l'i la ma"%inea exte"na a 'lnei. Ace#t li%ament e#te !oa"te "ei#tent !o"mat in 6 cate%o"ii e !i&"e;

*<



1. !i&"e mi?locii o&lice in ?o# #i inte"n

2. !i&"e #'pe"ioa"e o&lice in #'# #i inte"n 4coa"a o&lica5.

Se e#tine in p"onatie #i #e intine in #'pinatie* e#te eci o !"ana 4p'te"nica5 a #'pinatiei.

Impieica al'neca"ea lon%it'inala int"e cele 6 oa#e 4in timp'l t"an#po"t'l'i e %"e'tati e exempl'5.

/asele cotului in pronatie%supinatie

In p"onatie "ai'#'l #e epla#eaa "ealian o mi#ca"e conica. Ext"emitatea #a #'pe"ioa"a pi)oteaa in ?'"'l ei in#i#I, a" c' o oa"eca"e laxitate ato"ita "elati)ei #'pleti a li%ament'l'i inela".

Ext"emitatea #a in!e"ioa"a al'neca ante"io" #i inte"n in ?'"'l cap'l'i 'lnei. Pent"' 'lna exi#ta 6

po#i&ilitati;

1. #a' #e epla#eaa in acela#i timp c' "ai'#'l po#te"io" #i exte"n* axa mi#ca"ii #e %a#e#te la ni)el'l

e%et'l'i 8. Ex; "a#'ci"ea 'nei c(ei. Mi#ca"ea e "ealiata e m'#c(i'l ancone'.

2. #a' "amane !ixa* axa mi#ca"ii !iin la ni)el'l e%et'l'i :. Ex; pent"' a intoa"ce o pa%ina.

Inc"'ci#a"ea celo" 6 oa#e e#te po#i&ila ato"ita !o"mei lo" c'"&e. Am&ele oa#e #'nt conca)e ante"io". In

timp'l p"onatiei ace#te conca)itati #e p"i)e#c !ata in !ata pe"mitan o inc"'ci#a"e p"in ia!iele lo".

Se o&#e")a ca !a"a ace#te c'"&'"i oa#ele n' #+a" p'tea inc"'ci#a. T"a'mati#mele 4!"act'"i5 pot moi!ica

ace#te c'"&'"i #i pot comp"omite po#i&ilitatea e p"ono#'pinatie. Acea#ta p"i)e#te in pa"tic'la" te(nici ce'tilieaa mem&"'l #'pe"io" in to"#i'ne 4a"tele ma"tiale5.

Mi#ca"ile e#c"i#e #'nt mi#ca"i e p"onatie #i #'pinatie p'"e 4cele in ca"e 'lna e imo&ila #i #in%'"'l o# ce

#e mi#ca e "ai'#'l5, !oa"te "a" intalnite in acti)itatea o&i#n'ita.

Mi#ca"ile o&i#n'ite e p"onatie #i #'pinatie #'nt in#otite #i e mi#ca"i in a"tic'latia #cap'lo('me"ala.

E#te )o"&a eci e 'n lant a"tic'la". De a#emeni, mana !iin le%ata e "ai'# mi#ca"ea in a"tic'latia

"aio'lna"a #e )a "epe"c'ta #i a#'p"a mainii.

In ca"'l mi#ca"ii e p"onatie #'pinatie #pati'l inte"o#o# n' i#pa"e. In poitia inte"meia"a can cele 6

oa#e #'nt mai p'tin inepa"tate mem&"ana inte"o#oa#a e#te intin#a la maxim'm. De aceea #e #i "ecomana #a #e

imp"ime ante&"at'l'i acea#ta poitie in ca'l imo&ilia"ilo" in !"act'"i.

)$#C3"" )"#CAR"LOR DE RONAT"E2#$"NAT"E in a"tic'latia cot'l'i.

'uschii pronatori #e ata#eaa pe 8 oa#e;

h 8umerus; m'#c(i'l "ot'n p"onato", &"a(io"aial*

h (adius; m'#c(i'l "ot'n p"onato", pat"at p"onato", &"a(io"aial*

h -lna6 m'#c(i'l "ot'n p"onato", pat"at p"onato".

&uschiul rotund pronator . Ia na#te"e p"in 6 !a#cic'le e pe ('me"'# 4epiconil meial5 #i 'lna 4!ata

ante"ioa"a a p"oce#'l'i co"onoiian5. Se te"mina pe !ata late"ala a "ai'#'l'i 4po"ti'nea mi?locie5.

Actiune; "ealieaa p"onatia ante&"at'l'i #i pa"ticipa la !lexia cot'l'i.

&uschiul patrat pronator . Ace#t m'#c(i mic e#te #it'at e pe !ata ante"ioa"a a 'lnei la !ata ante"ioa"a

a "ai'#'l'i, in "e%i'nile i#tale ale ace#to"a.

Actiune; e#te 'n p"onato" i"ect al mainii #i ante&"at'l'i, int"e)ine #ec'na" in mi#ca"ea e #'pinatie.

*1



&uschiul brahial . E#te #t'iat aman'ntit imp"e'na c' !lexo"ii cot'l'i. E#te p"onato" plecan int"+o

poitie e #'pinatie, 'ce ante&"at'l int"+o poitie inte"meia"a int"e p"onatie #i #'pinatie.

'uschii supinatori se ata#eaa pe 9 oa#e;

h scapula6 m'#c(i'l &icep# &"a(ial*

h humerus; m'#c(i'l #'pinato", &"a(io"aial*

h radius6 m'#c(i'l &icep# &"a(ial, &"a(io"aial, #'pinato"*

h ulna6 m'#c(i'l #'pinato".

&uschiul biceps brahial . A !o#t #t'iat aman'ntit imp"e'na c' !lexo"ii cot'l'i. E#te cel mai p'te"nicm'#c(i #'pinato".

&uschiul supinator . Ace#t m'#c(i #e intine in 6 plane ce ia' na#te"e e pe epiconil'l ('me"al late"al

#i e pe #'p"a!ata "'%oa#a e #'& inci'"a "aiala a 'lnei. 0i&"ele #ale incon?oa"a ext"emitatea #'pe"ioa"a a

"ai'#'l'i, pent"' a #e in#e"a pe !ata late"ala a ace#t'ia 4!i&"e p"o!'ne pe col5.

Acti'ne; p"in t"acti'nea #a e"'leaa "ai'#'l* e 'n m'#c(i #'pinato".

&uschiul brahioradial . E#te #t'iat etailat imp"e'na c' m'#c(ii !lexo"i ai cot'l'i. N' e#te #'pinato"

ecat plecan in poitia e p"onatie* a'ce ante&"at'l in poitie inte"meia"a int"e p"onatie #i #'pinatie.

Rai'#'l p"einta o c'"&'"a #'pinatoa"e la ext"emitatea ca"eia #e in#e"a tenon'l &icep#'l'i #i #'pinato"'l

#i o c'"&'"a p"onatoa"e la ext"emitatea ca"eia #e in#e"a "ot'n'l p"onato". Ace#ti 6 m'#c(i p"in t"acti'nea

lo" ete"mina "otatia ace#t'i o# in manie"a 'nei mani)ele.

& ANASit'ata la ext"emitatea mem&"'l'i #'pe"io" mana e#te 'n in#t"'ment !oa"te pe"!ectionat. Acea#ta #e

ato"eaa mo&ilitatii m'ltiple a e%etelo" a#'p"a ca"o"a actioneaa p"in #i#tem teninoa#e complexe, a" #e

ato"eaa in#a #i in e%ala ma#'"a policel'i ca"e #e poate op'ne celo"lalte e%ete. Mana e#te e a#emeni capa&ila

#a "ealiee p"e(en#i'ni e toate !el'"ile e la cele mai !ine 4#a tina 'n o'5 pana la cele mai p'te"nice 4#a "iice o

%"e'tate ma"e5. Se 'ne#te c' ante&"at'l p"in a"tic'latia "aioca"piana.

D"#O5"T"V$L O#O# AL )A"N""

Mana p"einta 8 "e%i'ni o#oa#e; #'pe"io" carpul !o"mat in oa#e c'&ice i#p'#e pe 6 #i"'"i. U"meaa

re&iunea metacarpiana !o"mata in : oa#.e l'n%i 4metaca"pienele5 i#p'#e in e)antai, !o"man scheletul palmei * a

t"eia "e%i'ne o#oa#a e#te cea a falan&elor 46 pent"' police #i 8 pent"' celelalte e%ete5 !o"man scheletul

degetelor . Metaca"pian'l #i !alan%ele a!e"ente !o"meaa o coloana o#oa#a.

2arpul. E#te 'n an#am&l' p'tin )ol'mino# 48 cm l'n%ime, : cm latime5 !o"mat in 6 #i"'"i e oa#e; inp"im'l #i" in#p"e police #p"e e%et'l mic #e %a#e#c; #ca!oi'l, #emil'na"'l, pi"amial'l #i pi#i!o"m'l. In al

oilea #i" #e %a#e#c in aceea#i o"ine t"ape'l, t"apeoi'l, capitat'l #i o#'l c' ca"li%.

"cafoidul poate !i compa"at c' o l'nt"e. 0ata #a #'pe"ioa"a #e a"tic'leaa c' "ai'#'l, !ata in!e"ioa"a c'

t"ape'l #i t"apeoi'l.

"emilunarul ; !ata #a #e a"tic'leaa c' "ai'#'l #i li%amentele t"i'n%(i'la" !ata in!e"ioa"a c' o#'l capitat.

iramidalul6 !ata #'pe"ioa"a #e a"tic'leaa c' li%ament'l t"i'n%(i'la"* !ata in!e"ioa"a c' o#'l capitat #i

o#'l c' ca"li%.

isiformul e#te #it'at inaintea pi"amial'l'i c' ca"e #e a"tic'leaa.

*2



#rape/ul6 !ata #a in!e"ioa"a #e a"tic'leaa c' metaca"pian'l I, !ata ante"ioa"a p"einta 'n #ant #i

t'&e"c'l'l t"ape'l'i.

#rape/oidalul6 !ata #a in!e"ioa"a co"e#p'ne metaca"pian'l'i II.

sul capitat ; cel mai )ol'mino# #e a"tic'leaa #'pe"io" c' #emil'na"'l in ?o# c' metaca"pian'l III #i p"in

6 !atete c'metaca"pienii )ecini.

sul cu carlig ; !ata in!e"ioa"a co"e#p'ne &aei metaca"pienilo" 9, :.

A#a c'm #e a"ata in e#en oa#ele co"p'l'i #e a"tic'leaa int"e ele p"in !atete late"ale 4toate #'p"a!etele

#'nt acope"ite e ca"tila?5. N'me"oa#e li%amente me"% e la 'n o# la alt'l #i #e #olia"ieaa int"e ele.'asivul carpian e#te )ol'm'l con#tit'it e cele oa#e. Ante"io" e#te conca) e la inte"io" #p"e exte"io"

4ato"ita o"ienta"ii oa#elo"5 !o"man #ant'l ca"p'l'i. El e#te t"an#!o"mat int"+'n canal ato"ita li%ament'l'i

inela" ante"io" al ca"p'l'i ca"e #e ata#eaa pe "epe"ele ce il limiteaa. Pe ace#ta #e in#e"a mici m'#c(i int"in#eci

ai mainii #i palma"'l mic.

P"in #ant'l ca"p'l'i t"ec tenoanele m'#c(ilo" !lexo"i ai mainii #i e%etelo" ce )in e la ante&"at.

0ata #'pe"ioa"a e#te con)exa, co"e#p'ne "ai'#'l'i #i li%ament'l'i t"i'n%(i'la"* e#te n'mita conil'l

ca"pian . 0ata po#te"ioa"a e#te con)exa, oa#ele #'nt 'nite ca #i ante"io" p"in n'me"oa#e li%amente* e#te

acope"ita e m'#c(ii exten#o"i ai mainii #i e%etelo".

2 'etacarpienele si falan&ele.

St'iem aici coloanele o#oa#e II+V* coloana o#oa#a a policel'i )a !i #t'iata in lectiile '"matoa"e.

Exi#ta : coloane o#oa#e comp'#e !ieca"e int"+'n metaca"pian #i !alan%ele a!e"ente. In ci'a taliei lo"mici, toate ace#te oa#e #'nt oa#e l'n%i, !o"ma"e !ieca"e in 8 pa"ti; &aa 4#'pe"io"5* cap'l 4in!e"io"5 #i co"p'l.

Baa a"e o !o"ma pat"'late"a c' #'p"a!ete a"tic'la"e pe !ata #'pe"ioa"a co"e#p'nan oa#elo" ca"p'l'i

4a"tic'latii ca"pometaca"piene5 #i pe !etele late"ale pent"' a"tic'latiile c' metaca"pienele )ecine 4a"tic'latii

inte"metaca"piene5.

Co"p'l p"einta o #ecti'ne t"i'n%(i'la"a 48 !ete, 8 ma"%ini5.

Cap'l a"e o #'p"a!ata a"tic'la"a "ot'n?ita #i e !ieca"e pa"te 'n mic t'&e"c'l.

De%etele #'nt in n'ma" e :, n'me"otate late"omeial e la I la V.

0ieca"e e%et a"e cate 'n n'me; police, inice 4inex5, mei'#, inela" #i mic 4a'"ic'la"5. Oa#ele ca"e

!o"meaa e%etele #e n'me#c !alan%e* #'nt in total 39 !alan%e.

alanga proimala p"einta la ni)el'l &aei o ca)itate a"tic'la"a pent"' a"tic'latia c' cap'l

metaca"pian'l'i co"e#p'nato". La ni)el'l cap'l'i p"einta o t"o(lee pent"' a"tic'latia c' !alan%a mi?locie.

alanga mijlocie; &aa p"einta o ca)itate e "eceptie pent"' t"o(leea cap'l'i !alan%ei p"oximale. Cap'l

e#te a#emanato" c' cel al !alan%ei p"oximale.

alanga distala6 &aa e ientica c' cea a !alan%ei mi?locii. Cap'l #e te"mina c' o t'&e"oitate ce

co"e#p'ne "e%i'nii 'n%(iale.

*3



ART"C$LAT""LE )A"N""3. Articulatia radiocarpiana

In ace#t ca n' p'tem )o"&i e o #in%'"a a"tic'latie* p"actic e#te )o"&a e o "e%i'ne a"tic'la"a 4p'mn'l5

ca"e implica n'me"oa#e oa#e #i a"tic'latii 4"aioca"piana #i inte"ca"piene5.

uprafete articulare:4S'pe"io"; radiusul si ligamentul triunghiular !o"man Hca)itatea %lenoia ante&"a(ialaH ce co"e#p'ne

Hconil'l'iH ca"pian, !o"mat in lant'l o#o# #'pe"io" al ca"p'l'i 4c' exceptia pi#i!o"m'l'i5. Acea#ta "ep"einta

articulatia radiocarpiana 4a"tic'latie #ino)iala, &iaxiala, elip#oiala5.4In!e"io"; cele 3 oase ale lantului osos superior al carpului ce co"e#p'n celo" 9 oa#e ale lant'l'i #'pe"io".

Acea#ta e#te a"tic'latia n'mita mediocarpiana!

uprafetele articulare radiocarpiene4H Cavitatea glenoida antebrahiala; !o"meaa o #'p"a!ata conca)a, o)ala"a, a ca"ei ma"%ine po#te"ioa"a

co&oa"a 'n pic mai ?o# ecat cea ante"ioa"a. E#te !o"mata late"al e cat"e #'p"a!ata in!e"ioa"a a "ai'#'l'i #i

meial e !ata in!e"ioa"a a li%ament'l'i t"i'n%(i'la", acope"ita e ca"tila?. Li%ament'l t"i'n%(i'la" pe"mite

con#e")a"ea inte%"itatii %lenei ante&"a(iale in timp'l mi#ca"ii e p"onatie+#'pinatie.

Daca an#am&l'l o#o# ce !o"meaa ca"p'l #+a" a"tic'la c' cele 6 oa#e ale ante&"at'l'i i"ect el #+a" "eplia

pe el in#'#i in timp'l p"onatiei. Li%ament'l t"in%(i'la" e#te 'n element o!e"a ca"p'l'i o #'p"a!ata )a#icontin'a

"ai'#'l.

4Condilulul carpian e#te !o"mat in !etele #'pe"ioa"e ale #ca!oi'l'i, a #emil'na"'l'i #i pi"amial'l'iacope"ite e ca"tila?.

uprafetele articulare mediocarpiene4S'pe"io"; #e %a#e#c !etele in!e"ioa"e ale scafoidului, semilunarului, piramidalui .

4In!e"io"; #e %a#e#c !etele #'pe"ioa"e ale trape/ului, trape/oidalului, osul capitat, osul cu carlig.

Inte"linia a"tic'la"a a"e !o"ma 'n'i S italic ca"'ia ii i#tin%em 6 pa"ti, o pa"te inte"na ce "e'ne#te o

#'p"a!ata conca)a #i 'na con)exa #i o pa"te exte"na !o"mata in 6 #'p"a!ete plane #'pe"ioa"e ca #i in!e"ioa"e.

'i(loace de unire4Capsula articulara6 exi#ta o cap#'la pent"' a"tic'latia "aioca"piana ce #e ata#eaa pe cont'"'l

#'p"a!etei a"tic'la"e. Cap#'la e#te !oa"te laxa in#p"e ante"io" #p"e po#te"io" #i mai ten#ionata late"al. Ea e

'&lata e o #ino)iala. La ni)el'l a"tic'latiei meioca"piene exi#ta o cap#'la pe" a"tic'latie. Cap#'lele #'nt mai

m'lt #a' mai p'tin 'nite int"e ele #i #ino)ialele com'nica.4 %igamentele; pent"' a"tic'latia "aioca"piana exi#ta li&amente anterioare ce #e intin e la ma"%inea

ante"ioa"a a &aei "ai'#'l'i pana la oa#ele ca"p'l'i #i li&amente laterale ca"e #e intin e la p"oce#'l #tiloi

"ai'#'l'i #i 'lnei pana la oa#ele ca"p'l'i.

Pent"' a"tic'latia meioca"piana li%amentele #e intin int"e 6 oa#e )ecine ale ca"p'l'i. S'nt inta"ite p"in

cate)a !a#cic'le li%amenta"e e la a"tic'latia "aioca"piana.

inteti"and putem imparti articulatiileinte"ca"piene in 3 &rupe ;

1. A"tic'latiile p"im'l'i "an e oa#e ale ca"p'l'i #'nt a"tic'latii plane, acope"ite e ca"tila? (ialin.

4Mi?loacele e 'ni"e sunt: - 2 li&amente interosoase- 2 li&amente palmare- 2 li&amente dorsale.

*4



1. Articulatiile randului al doilea sunt tot articulatii plane! 'i(loacele de unire sunt similare celor anterioare.

2. Articulatia mediocarpiana uneste randul pro!imal e!ceptand pisiformul cu randul distal al carpului. iniaarticulara are forma unui ori"ontal.Mi?loacele e 'ni"e sunt repre"entate de:

4 capsula articulara la!a

4li&amentul radial al carpului forma literei , pe fata palmara intre capitat, scafoid si piramidal.4li&amentul dorsal al carpului sla$ de"voltat.Mi#ca"ile pumnului F p'n in !'ncti'ne cele 6 lant'"i a"tic'la"e.

0lexia e#te mai ma"cata in a"tic'latia "aioca"piana.

Exten#ia e#te mai ma"cata in a"tic'latia meioca"piana* e#te limitata in a"tic'latia "aioca"piana p"in

ma"%inea po#te"ioa"a a &aei "ai'#'l'i.

A&'ctia implica oa#ele pa"tii late"ale a co"p'l'i* #ca!oi'l #e ap"opie e "ai'#. Mi#ca"ea e#te limitata

e p"oce#'l #tiloi al "ai'#'l'i. Se p"o'ce o i#?'nctie a pa"tii inte"ne a a"tic'latiei.

In a'ctie #e p"o'ce p"oce#'l in)e"#; pi"amial'l #e ap"opie e 'lna. Mi#ca"ea e mai p'tin limitata

ecat e cea in pa"tea "aiala pent"' ca p"oce#'l #tiloi al 'lnei co&oa"a mai p'tin. #e p"o'ce i#?'nctia pa"tii

exte"ne a a"tic'latiei.

6. !rticulatiile carpometacarpiane

1. A"tic'latia ca"pometaca"piana a policel'i e#te o a"tic'latie sinoviala, selara. Componente ;

4 #'p"a!etele a"tic'la"e ale trape"ului si primului metacarpian4 mi?loace e 'ni"e; capsula articulara la!a.

atiile carpometacarpiene ale celorlalte de&ete sunt sinoviale, plane.omponente:4 #'p"a!ete a"tic'la"e: suprafetele inferioare ale randului osos II ale carpului si $a"ele metacarpienelor.

- metacarpianul II se articulea"a cu trape"ul, cu trape"oidul si osul capitat- metacarpianul III se articulea"a cu osul capitat- metacarpianul I cu osul capitat si osul cu carli&- metacarpianul cu osul cu carli&

4 mi?loace e 'ni"e:- capsula articulara- li&amentul interosos forma literei

- li&amentele carpometacarpiene palmare- li&amentele carpometacarpiene dorsale#ermit miscari reduse de alunecare si defle!ie-e!tensie. Aceste miscari cresc inamplitudine de la metacarp II→II. ur$a

canalului carpian determina o$licitatea a!eiarticulatiilor 4 si ) in raport cu planul mainii.6ltimele metacarpiene fac deci o fle!ie carele diri(ea"a spre police.

1! !rticulatiile intermetacarpiene

u e!ceptia primului metacarpian care este independent, toate celelalte metacarpiene sunt unite intre ele lae!tremitatile lor pro!imale prin articulatii plane, iar la e!tremitatile lor distale printr-un li%ament! 'i(loacele de uniresunt repre"entate de:

1. 3 li&amente palmare2. 3 li&amente dorsale

*)



3 li&amente interosoase.

9. !rticulatiile degetelor''7

a5 Articulatiile metacarpofalan&iene sunt articulatii sinoviale,

elipsoidale.

omponente:4 #'p"a!ete a"tic'la"e:- capetele metacarpienelor- cavitatile $a"ei falan&elor4 mi?loace e 'ni"e: - capsula articulara- li&amente palmare

- li&amente colaterale forma de evantai> 2 pentru fiecare articulatie-li&amentul metacarpian transvers profund.

0orma osoasa permite miscari de :- fle!ie, e!tensie > e!tensia pasiva este mai ampla decat cea activa

1. a$ductie%adductie2. rotatii le(ere

apsula este la!a anterior si posterior si intinsa pe parti> intarita de partea palmara de catre li&amentele palmareterminandu-se la $a"a falan&ei pro!imale formand o "ona limitanta. Aceasta completea"a suprafata articulara a $a"eifalan&ei cand articulatia este in e!tensie. In fle!ie se replia"a.

ateral capsula este intarita de li&amente laterale care se intind de la tu$erculul capului metacarpianului pana pe partile laterale ale $a"ei falan&ei. Aceste li&amente sunt intinse in fle!ie si destinse in e!tensie. In consecintamiscarile de a$ductie-adductie si rotatie in articulatia metacarpofalan&iana sunt imposi$ile daca articulatia este infle!ie.

De asemeni in e!tensie sau fle!ie usoara a coloanei osoase metacarpofalan&iene, de&etele se pot adapta laforma unui o$iect tinut in palma. Din contra in fle!ie coloanele sunt sta$ili"ate ceea ce facilitea"a pri"a de forta.

i&amentele laterale trimit o e!pansiune in forma de evantai spre li&amentele palmare.

$ Articulatiile interfalan&ieneDe&etele mainii pre"inta cate 2 articulatii: una pro!imala si altadistala cu e!ceptia policelui. oate aceste articulatii sunt sinoviale,

in balama.omponente:

4 #'p"a!ete a"tic'la"e:- pro!imal - trohlee pentru e!tremitatile distale ale primei si II falan&a- distal - 2 cavitati despatite printr-un sant pentru e!tremitatile pro!imale ale celei de a II-a si a III-a falan&a.4 mi?loace e 'ni"e: - capsula articulara- li&ament palmar

- 2 li&amente colaterale.#ermit miscari de fle!ie e!tensie in plan sa&ital.

#entru capsula si li&amente dispo"itia este aceeasi ca la articulatia metacarpofalan&iana. Intre falana&a pro!imala sicea mi(locie este posi$ila fle!ia, e!tensia nu depaseste rectitudinea coloanei osoase. Intre falan&a mi(locie si ceadistala este posi$ila fle!ia si e!tensia, in &eneral de amplitudine mica.

Articulatiile policelui

**



A"tic'latia int"e t"ape #i p"im'l metaca"pian e#te o a"tic'latie #ela"a 4a"tic'latia ca"pometaca"piana a

policel'i5.

Acea#ta i#poitie pe"mite mi#ca"i in cele 8 plane.

La ace#t ni)el #i ato"ita ace#tei i#poitii a"e loc mi#ca"ea e opoitie in ca"e policele e#c"ie o

t"aiecto"ie conica ce ii pe"mite ap"opie"ea int"e%ii coloane o#oa#e a policel'i e celelalte 9 e%ete.

Acea#ta mi#ca"e imp"ima o ma"e !inete p"e(en#i'nii. Ea #e completeaa p"in mo&ilitatea

metaca"po!alan%iana #i inte"!alan%iana a policel'i ca"e #'nt ientice c' cele ale celo"lalte e%ete.

Coloana o#oa#a a policel'i a"e o o"ienta"e pa"tic'la"a "apo"tat la "e#t'l mainii;1. o#'l #ca!oi e#te o&lic c' 9 ante"io" !ata e plan'l ca"p'l'i*

2. p"im'l metaca"pian e#te eca"te e al II+lea c' 6 #i epla#at ante"io" c' 9.

A#t!el #i can p"i)im o mana in poitie e "epao# #e o&#e")a ca policele #e %a#e#te in 'n%(i "ept "apo"tat

la celelalte e%ete. Mi#ca"ile p"im'l'i metaca"pian #'nt;

1. exten#ia 4metaca"pian'l #e epla#eaa po#te"io" #i late"al5*

2. !lexia 4metaca"pian'l #e epla#eaa ante"io" #i meial, ap"opiin'+#e e ax'l mainii5*

3. a&'ctie 4metaca"pian'l #e epla#eaa late"al #i ante"io"5*

4. a'ctie 4metaca"pian'l #e epla#eaa meial #i po#te"io"5.

Cap#'la e#te laxa pe"mitan mi#ca"i e "otatie axiala 4ca"e #e com&ina c' cele p"eceente5 c"e#cana#t!el po#i&ilitatile e opoitie.

!rticulatia metacarpofalangiana a policelui

A"e aceea#i i#poitie ca a celo"lalte e%ete c' cate)a o&#e")atii;

1. e#te mai ma#i)a ca )ol'm*

2. cap#'la "elati) laxa pe"mite "otatii axiale*

3. exi#ta 6 oa#e #e#amoie mici pe ca"e #e ata#eaa tenoane.

!rticulatia interfalangiana

A"e aceea#i i#poitie ca cea a celo"lalte e%ete, e#te mai ma#i)a.

)"#CAR"LE )A"N"" CA REG"$NE TOOGRA+"CA $N"TARASe n'me#te !lexie o mi#ca"e ce ap"opie !etele ante"ioa"e ale mainii #i ante&"at'l'i. In timp'l ace#tei

mi#ca"i e%etele a' tenita #a #e extina. De ceQ Dato"ita p'ne"ii in ten#i'ne a tenoanelo" m'#c(ilo" exten#o"i

ai e%etelo". Simtim acea#ta ten#i'ne pe !ata o"#ala a mainii aca !lexam e%etele.

Se n'me#te exten#ie o mi#ca"e ca"e ap"opie !etele po#te"ioa"e ale ante&"at'l'i #i mainii. In timp'l ace#tei

mi#ca"i e%etele a' teninta #a #e !lexee. De ceQ Dato"ita ten#iona"ii li%amentelo" m'#c(ii !lexo"i ai e%etelo".

Simtim acea#ta ten#i'ne pe !ata palma"a aca extinem e%etele.

0lexia #i exten#ia a' ap"oximati) aceea#i amplit'ine. Se n'me#te a&'ctie #a' inclina"e "aiala

mi#ca"ea ce ap"opie ma"%inile late"ale ale ante&"at'l'i #i mainii. Se n'me#te a'ctie #a' inclina"e c'&itala

mi#ca"ea ce ap"opie ma"%inile meiale ale ante&"at'l'i #i mainii.

A'ctia e#te mai ampla ca a&'ctia. Cel mai !"ec)ent mi#ca"ile mainii #e !ac int"+o i"ectie o&lica;

1. !lexia #e com&ina c' a'ctia*

2. exten#ia #e com&ina a&'ctia.

*5



&-"C8'' &!'+''

In acest &rup includem muschii ce ationea"a asupra de&etelor si indirect asupra re&iunii pumnului. Acestimuschi se insera pe mai multe oase:

h 3umerus: muschiul palmar mic, palmar mare, fle!or ulnar al carpului, fle!or comun superficial al de&etelor,fle!or radial al carpului, e!tensor comun al de&etelor, e!tensor propriu al de&etului ), e!tensor ulnar al carpului

h Radius' muschiul fle!or comun superficialal de&etelor, fle!or lun& al policelui,

a$ductor lun& al policeluih Ulna; m'#c(i'l !lexo" com'n p"o!'n al

e%etelo", !lexo" com'n #'pe"!icial al

e%etelo", !lexo" l'n% al policel'i, !lexo"

'lna" al ca"p'l'i, l'n% a&'cto" al

policel'i, l'n% exten#o" al policel'i, #c'"t

exten#o" al policel'i, exten#o" p"op"i' al

inicel'i, exten#o" 'lna" al ca"p'l'i

h Carp;metacarp: muschiul palmar mic, palmar mare, fle!or ulnar al carpului, lun&e!tensor radial al carpului, e!tensor ulnar al

carpului, lun& a$ductor al policeluih +alan%e: muschiul e!tensor comun profund si superficial al de&etelor, fle!or lun& al policelui, e!tensor lun&%scurt al

policelui, e!tensor comun al de&etelor,e!tensor propriu al inde!ului, e!tensor

propriu al de&etului !ista in plus muschi ce nu se atasea"a decat pe oasele mainii: muschi intrinseci ai mainii. ei ce mo$ili"ea"a

policele formea"a eminenta tena"a> cei ce actionea"a asupra de&etului formea"a eminenta (ipotena"a. e maidescrie si o "e%i'ne mi?locie a palmei ce contine muschi interososi si lom$ricali. 'uschii se &asesc numai pe fata

palmara si spatiile interosoase> fata dorsala contine tendoanele muschilor posteriori ai ante$ratului.

&-"C8'' %$*(' !' &!'+''<-&+-%-' )usc/iul fle(or radial al carpului palmarul mare Ia nastere de pe epicondilul medial, apoi formea"a un tendon ce trece prin santul carpian si se termina pe $a"a

metacarpianului II.Acti'ne; reali"ea"a fle!ia mainii pe ante$rat actionand asupra articulatiei radiocarpiene si mediocarpiene.

9eali"ea"a a$ductia mainii. #articipa sla$ la fle!ia ante$ratului pe $rat si pronatie. )usc/iul palmar lun% muschiul palmar mice intinde de la epicondilul medial la li&amentul inelar anterior al carpului si aponevro"a palmara superficiala.Acti'ne; fle!ia mainii sla$ fle!or al ante$ratului > nu au nici o actiune asupra inclinarilor laterale pentru ca

trece prin a!ul sa&ital al carpului. )usc/iul fle(or ulnar al carpului cu$ital anteriorIa nastere prin 2 capete unul pe epicondilul medial humeral si unul pe olecran si 2%3 superioare ale mar&inii

posterioare a ulnei. orpul muscular se continua cu un tendon ce se insera pe osul pisiform.Acti'ne: reali"ea"a fle!ia si adductia mainii. #articipa partial la fle!ia cotului.

*8



&-"C8'' $*#$+"(' !' &!'+''<-&+-%-'

)usc/iul lun% e(tensor radial al carpului

Po"ne#te e pe ma"%inea late"ala a ('me"'#'l'i 4po"ti'nea in!e"ioa"a5 #i #e te"mina pe &aa

metaca"pian'l'i II.

Acti'ne: este e!tensor al mainii, a$ductor al mainii. #articipa la fle!ia ante$ratului pe $rat.

&uschiul scurt etensor radial al carpului

Se intine int"e epiconil'l ('me"al late"al #i &aa metaca"pian'l'i III.Acti'ne; e!tensor al mainii, participa partial la fle!ia ante$ratului. &uschiul etensor ulnar al carpului cubital posterior .

e intinde de la epicondilul lateral si mar&inea posterioara a ulnei pana la $a"a metacarpianului ).Actiune; "ealieaa exten#ia #i a'ctia

mainii. Pa"ticipa #la& la exten#ia

ante&"at'l'i.

)$#C3"" +LE&OR" E&TR"N#EC" A" DEGETELELOR

&uschiul fleor profund al degetelor

Ia na#te"e e pe !ata ante"ioa"a a 'lnei #i e pe mem&"ana inte"o#oa#a a ante&"at'l'i. Co"p'l m'#c'la" #e

impa"te in pa"tea mi?locie a ante&"at'l'i in 9 !a#cic'le contin'ate !ieca"e c' cate 'n tenon ce t"ece p"in #ant'l

ca"pian #i #e in"eapta #p"e e%etele II, III, IV #i V. Aici pe"!o"eaa tenon'l !lexo"'l'i #'pe"!icial #i #e te"minape &aa !alan%ei i#tale.

Pe tenon'l ace#t'i m'#c(i la ni)el'l palmei #e in#e"a m'#c(i lom&"icali .

Actiune: !lecteaa !alan%a i#tala pe cea mi?locie #i pa"ticipa la !lexia celo"lalte !alan%e.

&uschiul fleor superficial al degetelor

E#te #it'at ante"io" e p"eceent'l. Ia na#te"e p"in 6 capete; 'n'l pe epiconil'l meial #i p"oce#'l

co"noi al 'lnei #i alt'l pe ma"%inea ante"ioa"a a "ai'#'l'i. 0o"meaa 9 tenoane ce t"ec p"in #ant'l ca"pian #i

#e i"i?eaa apoi #p"e p"imele 9 e%ete #i te"minan'+#e pe !ata ante"ioa"a a !alan%ei mi?locii.

Actiune; "ealieaa !lexia !alan%ei mi?locii pe !alan%a p"oximala #i a ace#teia pe metaca"piene. Pa"ticipa

la !lexia mainii #i pa"tial la !lexia ante&"at'l'i.

)$#C3"" E&TEN#OR" E&TR"N#EC" A" DEGETELOR

&uschiul etensor comun al degetelor

Ia na#te"e pe epiconil'l ('me"al late"al, e#cine pe !ata po#te"ioa"a a ante&"at'l'i #i !o"meaa 9

tenoane te"minale. 0ieca"e tenon #e i"i?eaa #p"e 'n e%et pe ca"e #e te"mina p"in 8 "am'"i;

*;



1. 'na cent"ala pe &aa !alan%ei p"oximale #i mi?locii*

2. 6 late"ale ce #e "e'ne#c pe &aa !alan%ei i#tale.

Actiune; la ni)el'l e%etelo" I+IV "ealieaa exten#ia !alan%ei i#tale pe cea meie, a ace#teia pe cea

p"oximala, a !alan%ei p"oximale pe metaca"pian #i a mainii pe ante&"at. Exten#ia !alan%ei p"oximale e#te

p'te"nica in timp ce exten#ia celo"lalte !alan%e e in#'!icienta ea !iin completata e inte"o#o#i.

&uschiul etensor propriu al degetului 7A"e o"i%ine pe epiconil'l late"al ('me"al* tenon'l #a' te"minal #e 'ne#te c' cel al exten#o"'l'i com'n

e#tinat e%et'l'i V #i #e in#e"a pe 'ltimele 6 !alan%e ale e%et'l'i mic.

Actiune; e#te 'n exten#o" al e%et'l'i V inta"in acti'nea exten#o"'l'i com'n. Pa"ticipa #i la a&'ctia

e%et'l'i V.

&uschiul etensor propriu al indeului

Ia na#te"e pe !ata po#te"ioa"a a 'lnei* tenon'l #a' te"minal #e 'ne#te c' cel al exten#o"'l'i com'n

e#tinat inex'l'i.

Actiune; inta"e#te acti'nea exten#o"'l'i com'n la ni)el'l inex'l'i. Pa"ticipa #i la a'ctia inex'l'i.

)$#C3"" "NTR"N#EC" A" DEGETELOR 02*212<

&uschii interososi

S'nt m'#c(ii mici ce oc'pa #pati'l c'p"in# int"e 6 metaca"pieni;1. 9 inte"o#o#i o"#ali ce ia' na#te"e pe !ata o"#ala a mainii 4pe metaca"pienele ce ma"%ine#c #pati'l

inte"o#o#5*

2. 9 inte"o#o#i palma"i ce ia' na#te"e pe !ata palma"a a mainii 4oc'pa in #pati'l inte"o#o#, #e p"in

n'mai pe cate 'n metaca"pian5.

Tenon'l lo" p"incipal p"einta o'a pa"ti; o pa"te pe &aa p"imei !alan%e #i o pa"te ce contine 8

!a#cil'le; p"im'l incon?oa"a !alan%a #i p"ime#te !i&"e ientice e la m'#c(i'l inte"o#o# )ecin* al 6+lea #i al 8+lea

#e te"mina pe ma"%inea tenon'l'i exten#o"'l'i com'n al e%etelo" la ni)el'l !alan%elo" p"oximala #i meie.

Actiune; #'nt "e#pon#a&ili e mi#ca"ea e ap"opie"e #i inepa"ta"e a e%etelo" !ata e ax'l mainii

4a&'cto"i + inte"o#o#ii o"#ali #i a'cto"i + inte"o#o#ii palma"i5. Daca actioneaa &ilate"al e !ieca"e pa"te a

'n'i e%et "ealieaa !lexia !alan%ei p"oximale 4p"im'l !a#cic'l5* cele 6 !a#cic'le #e te"mina pe tenon'lexten#o"'l'i com'n "ealian exten#ia !alan%ei meii #i i#tale.

&uschii lombricali

Ace#ti 9 m'#c(i ia' na#te"e pe tenoanele m'#c(i'l'i !lexo" al e%etelo" #i #e te"mina pe tenoanele

m'#c(i'l'i exten#o" al e%etelo".

Actiune; "ealieaa !lexia in a"tic'latiile metaca"po!alan%iene #i exten#ia in actic'latiile inte"!alan%iene

4!lexo"i ai !alan%ei p"oximale* exten#o"i ai celo"lalte o'a5.

)$#C3"" "NTR"N#EC" A" DEGET$L$" =

Ace#ti 8 m'#c(i !o"meaa ma#a m'#c'la"a a "e%i'nii meiale a mainii #a' eminenta (ipotena"a.

&uschiul opo/antul degentului mic

5<



Ia na#te"e pe o#'l c' ca"li% #i pe li%ament'l inela" ante"io" al ca"p'l'i, #e te"mina pe metaca"pian'l :

4!ata inte"ioa"a5.

Actiune; mo&ilieaa metaca"pian'l : ante"io" #i late"al imp"iman'+i o mi#ca"e e "otatie exte"na.

&uschiul fleor scurt al degetului mic

Ia na#te"e pe o#'l c' ca"li% #i li%ament'l inela" ante"io" al ca"p'l'i* #e te"mina pe &aa p"imei !alan%e a

inela"'l'i.

Actiune: !lecteaa !alan%a p"incipala a e%et'l'i mic.

&uschiul abductor al degetului micIa na#te"e pe o#'l pi#i!o"m, li%ament'l inela" al ca"p'l'i* #e te"mina ca #i m'#c(ii ante"io"i.

Actiune: !lecteaa !alan%a p"oximala a e%et'l'i mic* e#te a'cto" in "apo"t c' ca"p'l #i a&'cto" in

"apo"t c' ax'l mainii.

)$#C3"" E&TR"N#EC" A" OL"CEL$"

&uschiul fleor lung al policelui

Ia na#te"e pe "ai'#, t"ece pe mem&"'l li%ament'l'i inela" ante"io" al ca"p'l'i apoi ante"io" e oa#ele

mainii pent"' a #e te"mina pe &aa !alan%ei i#tale.

Actiune: !lecteaa !alan%a i#tala a policel'i, ant"enan #i !lexia !alan%ei p"oximale. Pa"ticipa la !lexia

mainii #i la a&'ctie .

&uschiul lung abductor al policelui

Ia na#te"e e pe !ata po#te"ioa"a a 'lnei #i "ai'#'l'i 4#i pe li%ament'l inte"o#o#5. Se te"mina pe &aap"im'l'i metaca"pian.

Actiune; "ealieaa a&'ctia policel'i, pa"ticipa la !lexia mainii #i la a&'ctia mainii.

&uschiul scurt etensor al policelui

Ia na#te"e mem&"'l l'n%'l a&'cto" #i #e te"mina pe !ata o"#ala a p"imei !alan%e a policel'i.

&uschiul etensor al policelui

Ia na#te"e pe !ata po#te"ioa"a a 'lnei 4#'& #c'"t'l exten#o"5 #i #e te"mina pe !alan%a i#tala a policel'i.

Actiune; "ealieaa exten#ia !alan%ei i#tale #i p"oximale.

Tenoanele l'n%'l'i #i #c'"t'l'i exten#o" al policel'i p'#e in ten#i'ne elimiteaa o ona en'mita

ta&ac(e"a anatomica .

)$#C3"" "NTR"N#EC" A" OL"CEL$"

&uschiul adductor al policeluiAce#t m'#c(i p"einta 6 !a#cic'le; 'n !a#cic'l o&lic e pe t"apeoi #i o#'l capitat #i 'n !a#cic'l t"an#)e"#

e pe metaca"pienele 6 #i 8 #i a"tic'latiile metaca"po!alan%iene co"e#p'natoa"e.

Cele 6 !a#cic'le #e 'ne#c pent"' a #e te"mina pe #e#amoi'l inte"n al a"tic'latiei metaca"po!alan%iene a

policel'i #i pe &aa !alan%ei p"oximale a policel'i.

Actiune; ap"opie metaca"pian'l II e p"im'l #i !lexteaa p"ima !alan%a.

51



&uschiul fleor scurt al policelui

Ace#t m'#c(i e i#p'# in 6 plane; 'n plan p"o!'n c' in#e"tie pe t"ape #i o#'l capitat #i 'n plan

#'pe"!icial c' in#e"tie pe t"ape #i li%ament'l inela" ante"io" al ca"p'l'i.

Cele 6 !a#cic'le #e 'ne#c #i #e te"mina p"int"+'n tenon pe #e#amoi'l exte"n #i pe &aa p"imei !alan%e a

policel'i.

Acti'ne; !lecteaa p"ima !alan%a a policel'i* ant"eneaa metaca"pian'l I in "otatie inte"na.

&uschiul opo/ant al policelui

Ace#t m'#c(i ia na#te"e pe t"ape #i li%ament'l inela" ante"io" al ca"p'l'i #i #e te"mina pe !ataante"ioa"a a p"im'l'i metaca"pian.

Actiune; ant"eneaa metaca"pian'l I ante"io" #i late"al #i ii imp"ima o p'te"nica "otatie inte"na.

Realieaa eci mi#ca"ile ce ii pe"mit #a exec'te i)e"#ele p"e(en#i'ni.

&uschiul scurt abductor al policelui

Se in#e"a pe #ca!oi #i li%ament'l inela" ante"io" al ca"p'l'i. Se te"mina pe &aa p"imei !alan%e.

Actiune; !lexia p"imei !alan%e a policel'i.

52



IV. MEMBRELE IN0ERIOAREMem&"ele in!e"ioa"e sau pelvine sunt se&mente corporale care se desprind din partile infero-laterale ale

trunchiului. unt adaptate in primul rand pentru statiunea $ipeda si locomotie. a si mem$rele superioare pre"inta o portiune care le lea&a de trunchi, numita centura mem$rului si o portiune care o continua pe cea precedenta numitamem$rul li$er.

Sc(elet'l cent'"ii pel)ine $a"inului este format din cele 2 oase co!ale, sacrul si cocci&ele. Aceste aspecte aufost discutate in cadrul capitolului II.

cheletul mem$rului inferior propriu-"is li$ereste format din:- scheletul coapsei: - femur, patela>- scheletul &am$ei: - ti$ie, fi$ula>scheletul piciorului: - tarsul 5> metatarsul )> falan&e 14

emurul

ste un os lun& ce pre"inta o diafi"a si doua epifi"e.O"ienta"e: se asea"a in sus e!tremitatea cu un cap>-medial suprafata sferica articulara>- posterior mar&inea cea mai aspra.Epi!ia #'pe"ioa"a pre"inta:g capul ce repre"inta 2%3 dintr-o sfera> este articular si pre"inta foseta li&amentului capului.

g colul ce formea"a cu diafi"a 'n%(i'l einclinatie 12)+-13<+> a!ul colului formea"acu a!ul epifi"ei inferioare 'n%(i'l e

eclinatie 12+.'arirea un&hiului de inclinatie are care"ultat ducerea mem$rului inferior ina$ductie coxa )al%a. 'icsorarea luiimprima adductia mem$rului inferior 4coxa

)a"a5.

'arirea un&hiului de declinatie punemem$rul inferior in "otatie meiala.

'icsorarea lui duce mem$rul inferior in"otatie late"ala;

g trohanterul mare lateral pe care seinsera muschii pelvitrohanterieni> pre"inta 3fete anterioara- e!terna, posterioara -interna,superioarag trohanterul mic pe partea

posteroinferioara a colului> da insertiemuschiului iliopsoas.Co"p'l este prismatic triun&hiular. #re"intatrei fete anterioara, laterala, mediala si trei

mar&ini mediala, laterala, posterioara saulinia aspra.inia aspra se $ifurca inferior sise trifurca superior. #e aceasta linie aspra seinsera noua muschi ai coapsei.Epi!ia in!e"ioa"a este masiva, formata dindoi condili . Anterior condilii conver& spre osuprafata articulara fata patelara, iar

posterior sunt despartiti de fosaintercondilara.Condilul medial este mai in&ust si descindemai (os decat cel lateral. Astfel coapsaformea"a cu &am$a un un&hi o$tu" de 15<+-15)+ deschis lateral. and condilul medialdescinde prea mult re"ulta o o$licitate maimare a femurului cu proiectia mediala a&enunchiului. 'icsorarea un&hiului lateralsu$ 14)+ conduce la %en' )al%'m. Inverscand un&hiul dintre coapsa si &am$a edeschis medial se formea"a %en' )a"'m.0iecare condil are 3 fete:-articulara>



-intercondilara delimitea"a fosa intercondilara, pentru insertia li&amentelor incrucisate ale &enunchiului-cutanata pre"ita epicondili respectiv medialsi lateral, pentru insertia li&amentelor colaterale ale articulatiei &enunchiului.

53



#ibia

O"ienta"e: se asea"a in (os epifi"a mai mica>- medial prelun&irea ei>

- anterior mar&inea cea mai ascutita.Co"p'l este prismatic triun&hiular. #re"inta trei fete mediala, laterala, posterioara si trei mar&ini:

anterioara se $ifurca superior, mediala, interosoasa da insertie muschilor interososi. 0ata mediala nu este acoperitade muschi si se palpea"a su$ piele.

orpul ti$iei are doua cur$uri ce-i dau aspectul literei .Epi!ia #'pe"ioa"a este voluminoasa formata din doi condili , unul medial si unul lateral.

0iecare condil pre"inta:- o fata articulara superioara pentru articulatiile cu condilii femurali>- o fata anterioara comuna>

- eminenta intercondilara spina tibiei .Anterior de aceasta se afla aria

intercondilara anterioara pentru li&amentulincrucisat anterior, iar posterior se afla aria

intercondilara posterioara pentruli&amentul incrucisat posterior>

- o circumferinta ce pre"inta lateral o fataarticulara pentru capul fi$ulei, iar anterior tubero/itatea tibiei .

Epi!ia in!e"ioa"a; este mai putin de"voltata, are forma cu$oidala nere&ulata si pre"inta sase fete:- o fata superioara>- o fata inferioara articulara cu talusul>- o fata anterioara pe care aluneca tendoanele e!tensorilor>- o fata posterioara>- o fata laterala ce pre"inta inci"ura fi$ulara pentru articulatia cu fi$ula>- o fata mediala ce se prelun&este cu maleola mediala.ibula

O"ienta"e: se asea"a in (os epifi"a turtita>- medial fata articulara a acesteia>- posterior mar&inea epifi"ei preva"uta cu o fosa.

Co"p'l este prismatic triun&hiular pre"entand trei fete si trei mar&ini.Epi!ia #'pe"ioa"a este formata din capul fibulei ce se prelun&este cu un varf pe care se insera muschiul

$iceps femural. #re"inta o fetisoara articulara pentru ti$ie. ste le&ata de corp prin col, incon(urat lateral de nervulfi$ular comun.

Epi!ia in!e"ioa"a; este formata dinmaleola laterala ce co$oara mai mult decatcea mediala. #re"inta o $a"a, un varf, o fatalaterala si o fata mediala.ele doua oase sunt unite pe toata l'n%imea

lo", printr-un ligament interosos intins de lamar&inea mediala a fi$ulei la cea laterala ati$iei.

S'pe"io" sunt in contact mo$il printr-o articulatie adevarata formata dintr-o suprafata ovalara pe capul fi$uleisi o suprafata corespun"atoare situata pe fata laterala a circumferintei condililor ti$iali. a mi(loace de unire e!ista ocapsula si doua li&amente anterior si posterior. ste o articulatie de tip condilian care va fi descrisa in amanunt incontinuare.

In!e"io" e!ista o sindesmo/a tibiofibulara

oasele sunt in contact prin doua suprafetefara cartila(, acoperite de un strat fin de

periost si intre care se &aseste tesut fi$ros.

le sunt unite printr-un li&ament anterior siunul posterior.

54



Patela

ste un os scurt inclus in tendonul cvadricepsului. 0ata sa anterioara se poate palpa su$ piele. #e fata posterioara se &aseste o suprafata articulara ce corespunde trohleei femurale.

E#te le%ata;

1. de condili prin li&amente mici>2. de meniscuri prin li&amente meniscorotuliene>3. de tendonul muschiului cvadriceps.

9olul sau principal este de a prote(a tendonul muschiului cvadriceps. In timpul miscarii acest tendon are omiscare asemanatoare cu fran&hia unui scripete antrenand forte puternice re"istente:

1. 0orte de tip p"e#i'ne tractiunea cvadricepsului comprima puternic patela pe trohlee. Aceste forte cresc cu&radul fle!iei pana la 4<< G& daca se adau&a si o &reutate suprapurtata>

2. 0orte de tip intine"e in directiile de tractiune opuse>

3. 0orte de tip !"icti'ne reali"ate asupra aceleiasi "one.

Patela n' e#te #ta&ila late"al. E#te incl'#a in tenon'l c)a"icep#'l'i ce "ealieaa o t"acti'ne in ax'l

ia!iei !em'"ale 4o&lica in #'# #i ante"io"5 in timp ce ax'l po"ti'nii !em'"ale pe ca"e #e aplica patela e )e"tical.

Aceasta insta$ilitate este ma!ima in e!tensie activa si in fle!ie usoara cand patela are un contact mai sla$ cutrohleea. Insta$ilitatea se accentuea"a daca ti$ia este in rotatie e!terna deoarece in acest ca" si tendonul rotulian devinein e&ala masura o$lic spre e!terior.

ateral rotula este sta$ili"ata in principal prin actiunea muschiului vast medial care o CreaduceC spre interior.e o$serva astfel ca articulatia &enunchiului este e!pusa unor forte puternice, mai des de partea e!terna.

Aceasta e!plica frecventa artro"elor femurorotuliene ce pot compromite $una alunecare a patelei si e!tensia activa a&enunchiului.

Articulatiile membrului inferior

Articulatiile mem$rului inferior pot fi impartite ca si cele ale mem$rului superior in 2 &rupe: articulatiilecenturii mem$rului inferior si articulatiile mem$rului inferior propriu-"is.

A"tic'latiile cent'"ii mem&"'l'i in!e"io" reali"ea"a o unitate osteofi$roasa care asi&ura o du$la functie:1. asi&ura re"istenta necesara echili$rarii $a"inului2. asi&ura elasticitatea necesara atenuarii socurilor produse in mers, fu&a, salt.

Aceasta unitate este reali"ata:1. anterior si median prin simfi-a pubiana

2. posterior si median prin articulatiile sacroiliace

3. prin li%amentele iliolombare care fi!ea"a oasele co!ale de coloana lom$ara4. prin li%amentele sacroisc/iadice care fi!ea"a oasele co!ale de partile laterale ale sacrului si cocci&elui). prin membrana obturatoare care acopera &aura o$turata.

Aceste apecte au fost discutate pe lar& in cadrul capitolului 2 runchiul#OLD$L 2 ART"C$LAT"A CO&O+E)$RALA

oldul este articulatia pro!imala a mem$rului inferior ce lea&a femurul de $a"in. ste &reu repera$il datoritafaptului ca este incon(urat de mase musculare importante.

ta$ilitatea sa si forta musculaturii sale sunt necesare statiunii $ipede si mersului.5)



umeroasele tehnici corporale necesita insa in mod e&al si o amplitudine mare a miscarii in aceasta articulatiesuplinita si prin re&iunile supraa(acente lom$opelvine sau su$a(acente &enunchi, picior. De aici importantacunoasterii acestei articulatii pentru a o putea solicita intr-o maniera i"olata.

S'p"a!etele a"tic'la"e ale a"tic'latiei

coxo!em'"ale

a nivelul osului co(al se &aseste acetabulul sau cavitatea cotiloida, o cavitate ce repre"inta 1%2 de sferasituata pe fata e!terna a co!alului, la nivelul (onctiunii ilion %ischion % pu$e.

uprafata articulara pentru femur nu ocupadecat o parte din aceta$ul, fiind repre"entatade o #'p"a!ata #emil'na"a. uprafata ceamai profunda a cavitatii nu e articulara si esteocupata de li&amentul rotund. Aceta$ulul areo orientare spre e!terior, anterior si in (os.#rivind dintr-o incidenta anterioara seo$serva ca partea superioara a aceta$ululuieste o$lica raportata la cea ori"ontala. u cataceasta o$licitate este mai mare cu atat capulfemural este mai sta$il in articulatie. Aceste

date varia"a individual si in functie de varsta.a nivelul femurului se &aseste cap'l

!em'"al 2%3 dintr-o sfera de circa ) cmdiametru. ste acoperit de cartila( hialin, inafara unei mici suprafete in 1%4

posteroinferioara unde se insera li&amentulrotund. apul femural se spri(ina pe colulfemural. #rivit anterior acesta pre"inta oo$licitate de sus in (os si dinspre interior spree!terior. #rivit superior este o$lic spreanterior si spre e!terior. Aceste orientari ca silun&imea colului pre"inta variatiiindividuale.Articulatia este completata printr-un inel e

!i&"oca"tila? care adera pe mar&ineaaceta$ulului. l mentine capul femural inarticulatie crescand sta$ilitatea articulatiei.Are o forma prismatic triun&hiulara. eledoua suprafete articulare reali"ea"a o unirearticulara foarte stransa. In po"itie anatomicainsa capul femural nu este complet acoperitde cavitatea cotiloida, partea sa anterioararamane descoperita. a se acopera insa

complet in po"itie de fle!ie la ;<+. #o"itia incare cele doua suprafete articulare auma!imum de contact este o com$inatie defle!ie, a$ductie, rotatie e!terna. ste po"itia

pe care o luam in mod spontan pentru areali"a repausul articular.Asa cum s-a aratat anterior a!a coluluifemural formea"a cu a!a diafi"ei un un&hi de13)+ numit un&hi de inclinatie:

1. un col mai inclinat formea"a un un&hi mai mic de 13)+ si se numeste co!a vara>2. el limitea"a mai rapid miscarea de a$ductie>

3. un col mai putin inclinat formea"a co!a val&a. l va permite o miscare de a$ductie mai ampla.

a"ut de sus colul apare o$lic formand un&hiul de declinatie 1<+ - 12+. 6n col cu un un&hi de declinatie redus permite o $una acoperire a capului femural de catre cavitatea cotiloida in po"itie anatomica. Aceasta dispo"itie osoasa permite capului femural sa ramana acoperit chiar in rotatie e!terna. 6n col cu un un&hi de declinatie mare dinpotrivadetermina un cap femurral putin acoperit in po"itie anatomica si este efectiv descoperit in rotatia e!terna pe care olimitea"a.



ur$urile colului influentea"a in mod e&al amplitudinea miscarilor in articulatia co!ofemurala. De e!emplu un colfoarte concav frecvent corespun"ator unui col lun& permite o $una a$ductie si rotatie e!terna. 6n col putin concavcorespun"ator unui col scurt se opune rapid mar&inii cavitatii cotiloide si limitea"a miscarile.

e o$serva astfel ca exi#ta la ni)el'l

a"tic'latiei coxo!em'"ale o p"ei#poitie la

ampli!ica"ea #a' limita"ea mi#ca"ilo" e?a

in#c"i#e in !o"ma o#oa#a. Aceasta o$servatie

este importanta raportata la tehnicile care auo mare amplitudine de miscare in articulatia5*



co!ofemurala. Astfel persoanele la care dispo"itia osoasa limite"a miscarile risca pentru efectuarea lor o fortare aarticulatiei supraa(acente coloana lom$ara sau su$a(acente &enunchi.

Mi?loace e 'ni"e ale a"tic'latiei coxo!em'"ale

- Cap#'la #i li%amente +

Cap#'la #e ata#aa; pe o#'l iliac, pe ma"%inea ca)itatii cotiloie ia" pe !em'" in ?'"'l col'l'i 4la i#tanta

e #'p"a!ata a"tic'la"a5.

E#te !oa"te "ei#tenta #i e#te inta"ita p"in li%amente mai ale# in pa"tea ante"ioa"a 'ne %a#im t"ei

!a#cic'le i#p'#e in N, !o"man;li%ament'l ilio!em'"al cu doua fascicule iliopretrohanterian si ilioposttrohanterianli%ament'l p'&o!em'"al*

li%ament'l cap'l'i !em'"al li&ament rotund.!ista si li&amente posterioare dispuse in spirala, mai putin re"istente, ca si fi$re circulare profunde intarind

"ona centrala a capsulei. De altfel capsula ocupa in intre&ime fata anterioara a colului femural in timp ce din fata posterioara a acestuia ocupa numai 2%3 mediale. Deci o fractura in 1%3 laterala a colului femural va fi intercapsulara in partea anterioara si e!tracapsulara in partea posterioara, iar trohanterul mare si mic raman in afara insertiei capsulei.De asemenea insertia capsulei la distanta de col permite efectuarea unor miscari ample si variate.omportarea li&amentelor articulare co!ofemurale in timpul miscarilor este urmatoarea:

1. in fle!ie sunt toate destinse>

2. in e!tensie sunt tensionate>3. in a$ductie fasciculul superior este destins cel inferior este tensionat>4. in adductie fasciculul superor este tensionat, iar cel inferior destins>). in rotatie e!terna sunt toate tensionate>*. in rotatie interna sunt destinse.

Conclu/ie6 fleia si rotatia interna destinde aceste ligamente in timp ce etensia si rotatia eterna le tensionea/a.

'iscarile &lo$ale ale coapseiom o$serva intai aceste miscari considerand osul coal ca punct fi si femurul ca punct mobil fata de

acesta.

'iscarea care apropie fetele anterioare ale coapsei si trunchiului se numeste !lexia coap#ei. Amplitudinea

fle!iei coapsei este mai mare cand &enunchiul este in fle!ie 13<+

si mai limitata daca &enunchiul este in e!tensie ;<+,datorita contractiei muschilor ischio&am$ieri. 0le!ia coapsei antrenea"a frecvent o retroversie a $a"inului. 0le!ia

pasiva este putin mai ampla ca cea activa deoarece muschii fle!ori destinsi permit compresia.'iscarea care aproprie fetele posterioare ale coapsei si trunchiului se numeste exten#ia coap#ei.!tensia este limitata> amplitudinea ei este mai mare cand &enunchiul este e!tins si mai mica cand &enunchiul

este fle!at datorita contractiei muschiului drept femural.'iscarea prin care coapsa se deplase"a spre linia mediana a corpului se numeste a'ctie. #entru a se face in

plan pur frontal ea presupune o deplasare preala$ila a celuilalt mem$ru inferior. ste efectuata aici cu o usoara fle!ie.se poate reali"a si o usoara e!tensie. Amplitudinea adductiei este de 3<+.55



'iscarea care apropie fetele laterale ale coapsei si trunchiului se numeste a&'ctie. A$ductia in po"itie derotatie neutra sau interna nu depaseste 4<+ deoarece partea superioara a colului este $locata de mar&inea cavitatiicotiloidiana.

In rotatie e!terna se o$serva ca acestei cavitati cotiloidiene i se opune partea anterioara sau inferioara a coluluisi astfel a$ductia se poate reali"a cu o amplitudine mai mare.

'iscarea de "otatie inte"na a coap#ei se reali"ea"a in (urul unui a! vertical, care trece prin capul femuralpiciorul priveste spre interior si are o amplitudine de 3) +. In ca"urile in care coapsa se afla in po"itie de fle!ie si

a$ductie valoarea ei a(un&e la 1<<+ . Rotatia exte"na are o amplitudine de 1)+ fiind necesara in dansul clasic, po"itiade lotus> este mai ampla plecand din po"itia de fle!ie a coapsei li&amentul 7ertin este rela!at.el mai frecvent, miscarile coapsei se asocia"a si se reali"ea"a in doua directii: a$ductie si rotatie interna sau

fle!ie si a$ductie.Daca consideram femurul punct fi si osul coal punct mobil vom o$serva deplasarile #pinei iliace

ante"o#'pe"ioa"e pentru descrierea miscarilor. Aceasta poate fi antrenata:1. Anterior: anteversia ce se propa&a in coloana lom$ara deteminand o tendinta la lordo"a>

2. #osterior: retroversia ce determina in re&iunea lom$ara o tendinta la redresarea lordo"ei>

3. ateral: inclinare laterala e!terna>

4. 'edial: inclinare laterala interna.

ele doua miscari lateral si medial au tendinta de a antrena o inclinare laterala in re&iunea lom$ara. !(#'C-%!#'! G$+-+C8'-%-'

#une in le&atura trei oase: !em'"'l, ti&ia #i

patela.0emurul se articulea"a cu patela articulatia

femuropatelara) si cu ti$ia articulatia

tibiofemurala). #atela nu se articulea"a cuti$ia.

orpul femural este triun&hiular pe sectiune. In partea inferioara mar&inea posterioara se $ifurca, sectiunea devenind

patrulatera pentru ca la nivelul $a"ei femurului sa apara ca un tunchi de piramida. #ortiunea superioara a ti$iei pre"intaaceeasi sectiune, capul ti$iei este triun&hiular pe sectiune. 'ar&imea sa anterioara se $ifurca superior astfel incat portiunea superioara a ti$iei are forma unui trunchi de con rasturnat. Astfel cele doua oase pre"inta in re&iuneaarticulara un volum masiv asemanator capitulului coloanelor ceea ce asi&ura o mare re"istenta la presiuni. tructuraspon&ioasa arata travee dispuse in evantai sau verticale si linii de intarire ori"ontala.uprafetele articulare ale &enunchiului

La ni)el'l !em'"'l'i &aa pi"amiei e#te "ep"eentata e o #'p"a!ata a"tic'la"a "ot'n?ita c'"&ata #p"e

po#te"io"* pa"tea ante"ioa"a #e a"tic'leaa c' patela. S'p"a!etele late"ale !o"meaa condilii femurali ca"e #e

a"tic'leaa c' ti&ia 4an#am&l'l a"e !o"ma 'n'i &alan#oa"5. Va't in p"o!il !ieca"e conil a"e o "aa e c'"&'"a

ce e#c"e#te inainte inapoi 4in pa"tea ante"ioa"a a"e 9:mm, ia" in cea po#te"ioa"a 3<mm5, ceea ce !ace ca

#'p"a!ata conililo" #a n' apa"a ca 'n #e%ment e ce"c ci ca o #pi"ala 4conil'l e#te mai plat ante"io", ieal

pent"' #tatica #i mai c'"&at po#te"io" pe"mitan o &'na mi#ca"e e !lexie5. Cei oi conili n' a' aceea#ic'"&'"a; conil'l meial e#te mai p"oeminent #i #e a!la pe 'n plan in!e"io" cel'i late"al. Acea#ta explica

oa"ec'm "otatiile a'tomate ale %en'nc(i'l'i in timp'l mi#ca"ilo" e !lexie #i exten#ie.

58



B

A

C

0i%'"a . A. Val%'# !iiolo%ic al %en'nc(i'l'i 4"eapta5 compa"ati) c' %en' )al%'m 4#tan%a5* B. 1en' )al%'m*

C. 1en' )a"'m.

Meni#c'"ile

unt lame de fi$rocartila( de formasemilunara ce se insera pe platoul ti$iei.9olul lor este de a contri$ui la o mai buna

concordanta intre suprafetele condiliene

femurale si cavitatile articulare ale tibiei ,insuficient e!cavate.unt fi!ate astfel:

- oarnele lor adera la ti$ie prin atasamente fi$roase>- 0ata laterala adera partial la capsula>- Adera si la li&amente:

1 i&amentul meniscorotulian>

2 i&amentul lateral intern al &enunchiului>

la tendoane:1. endonul muschiului popliteu pentru meniscul e!tern>2. endonul muschiului semimem$ranos pentru meniscul intern.

unt deci putin mo$ile, se comprima in timpul miscarilor ceea ce uniformi"ea"a repartitia lichidului sinovial.#ermit o mai mare sta$ilitate prin cresterea concavitatii cavitatilor &lenoide>resc suprafata de contact si permit o mai $una repartitie a presiunilor.

'n etensie meniscurile sunt proiectate anterior. 'otivele principale ale acestei avansari sunt:1. impin&erea spre anterior de catre condilii femurali>

2. tractionarea de catre li&amentele meniscorotuliene, ele insele impinse anterior prin proiectia anterioara a patelei.

'n fleie meniscurile sunt proiectate posterior , avand ca motive principale:1. impin&erea spre posterior de catre condilii femurali>2. tractionarea de catre atasamentele fi$roase ale semimem$ranosului si popliteului fle!ori ai &enunchiului.3. meniscul intern este tractionat de li&amentul lateral intern.

'n rotatie meniscurile se deplasea/a anterior de partea rotatiei , impinse de condil si retinute de li&amentulmeniscorotulian, avand ca o consecinta importanta distensia puternica a meniscului.In unele miscari rapide e!: miscari de e!tensie in lovirea min&ii cu piciorul deplasarile meniscurilor nu se maireali"ea"a si astfel meniscurile sunt prinse si strivite intre condili si platoul ti$ial mai ales meniscul intern mai putinmo$il reali"andu-se astfel le"iunea meniscala.8<



Mi?loace e 'ni"e

Capsula genunchiului

e atasea"a putin mai (os de suprafetele articulare, este du$lata de sinoviala si formea"a un manson ce uneste cele treioase: femurul, ti$ia si patela. Acestea sunt deci in aceeasi camera articulara in care circula acelasi lichid sinovial.

apsula este laxa ante"io" pentru a permiteo amplitudine ma!ima miscarii de fle!ie. Deaceea in e!tensie formea"a repliuri in fund de

sac, intern de patela si usor pe partilelaterale.onsecinte practice:

1. Daca aceste repliuri adera unele de altele in ca" de imo$ili"ari prelun&ite fle!ia &enunchiului este limitata>2. Henunchiul nu este o articulatie e!trem de sta$ila din punct de vedere osos.>3. #entru sta$ilitatea sa un rol important il (oaca ligamentele.

Anterior se &asesc doua tipuri de li&amente:1. Li%amente mici le&and patela de meniscuri si patela de condili>2. endoanele cvadricepsului se incrucisa"a la nivelul patelei formand apoi un tendon mic numit li%ament'l

patelei ce include patela si structura sa patela devine astfel un os sesamoid.

#osterior capsula urmea"a forma condililor. ste mai en#a la acest nivel fiind intarita de doua calote fi$roasecare se mulea"a pe condilii femurali. Acestia pot fi considerati ca un plan li&amentar posterior foarte puternicce impiedica hipere!tensia &enunchiului si asi&ura sta$ilitatea posterioara in statiune $ipeda.Articulatia &enunchiului este mentinuta si prin li%amentele inc"'ci#ate. Acestea sunt numite astfel deoarece se

incrucisa"a pe traseul lor aproape de centrul articulatieifiind insa e!terne capsulei.Li%ament'l inc"'ci#at ante"o+late"al se atasa"a inferior pe suprafata prespinoasa si superior pe condilul

e!tern> impiedica ti$ia sa alunece anterior.Li%ament'l inc"'ci#at po#te"o+meial se insera inferior pe retrospinoasa si superior pe condilul intern pe

fata mediala a fiecarui condil cea care se &aseste spre fosa intercondiliana> impiedica ti$ia sa alunece posterior.9olul lor principal: evita miscarea antero-posterioara numita Cin sertar C.Acea#ta poate !i "ealiata #i e cat"e li%ament'l ante"io" #i po#te"io" a" in ace#te conitii !lexia a"

e)eni impo#i&ila.

i&amentele incrucisate sunt practic permanent tensionate> indiferent de po"itia &enunchiului. In fle!ie ca si ine!tensie in mod normal nu e!ista miscari de tip Csertar C.

In rotatie e!terna li&amentele incrucisate sunt usor destinse.In rotatie interna se torsionea"a unul in (urul celuilalt> sunt deci tensionate.ateral capsula este intarita prin li%amentele late"ale colaterale:

1. Li%ament'l colate"al inte"n se insera superior pe epicondilul medial femural iar inferior pe fata mediala ati$iei. Are o directie o$lica in (os si anterior.

9olul sau principal: sta$ili"ea"a lateral &enunchiul pe partea interna impiedicand deschidereamediala si miscarile de lateralitate e!terna ce pot apare in conditii anormale indicand o le"iune aacestui li&ament.

Li%ament'l colate"al exte"n: se insera superior pe fata epicondilului lateral al femurului iar inferior pe varful capuluifi$ulei. Directia sa este o$lica inferior si posterior.

81



9olul sau principal: sta$ilitatea laterala a &enunchiului pe partea e!terna impedicand miscarea delateralitate interna ce apare in ca"ul le"iunilor acestui li&ament.

i&amentul colateral intern este mai puternicdecat cel colateral e!tern aceasta se

datorea"a e!istentei val&usului normal de 3+de unde tendinta &enunchiului de proiectiemediala. #entru contracararea acesteia suntnecesari sta$ili"atori cu atat mai puternici cucat val&usul este mai important.

i&amentele laterale sunt tensionate in e!tensie si destinse in fle!ie, destinse in rotatie interna si torsionate in rotatiee!terna. Impiedica deci rotatia e!terna ati$iei.

"tabilitatea ligamentara a genunchiului

In exten#ie: toate li&amentele suntten#ionate> &enunchiul este sta$ili"at, inmod pasiv prin tensionarea li&amentelor.

Articulatia este echili$rata fara actiunemusculara .!: statiune pe un picior fara actiune musculara asupra &enunchiului. #entru aceasta este necesar ca &enunchiul sa fieusor in hipere!tensie, aceasta fiind sustinuta de calotele fi$roase posterioare ale capsulei.

In !lexie: &enunchiul permite miscari derotatie pentru ca aproape toate li&amentelesunt e#tin#e; li&amentele laterale permitrotatia e!terna. i&amentele incrucisate desisu$ tensiune sunt intr-o po"itie mai a!iala ce

permite rotatia interna.#entru a real"a po"itia stand pe un picior cu &enunchiul in fle!ie este necesara o sta$ili"are musculara reali"ata prin:

ravaliul cvadricepsului pentru a impedica fle!ia &enunchiului de partea mem$rului de spri(inravaliul muschilor rotatori pentru a frana sau impedica rotatiile:1 pre interior: vastul medial, croitorul, dreptul femural, semitendinos.2 pre e!terior: vastul medial, $iceps femural, tensorul fasciei lata.

&iscarile globale ale genunchiului

Henunchiul, articulatia intermediara a mem$rului inferior are o mo$ilitate mai putin importanta. ta$ilitatea sala$iladin punct de vedere osos este a(utata in principal de sistemele li&amentare si musculare. ituat intre picior sicoapsa, &enunchiul sufera frecvent repercursiunile celor doua re&iuni in functionalitatea sa.

#rincipalele miscari ale &enunchiului se reali"ea"a in plan sa&ital.#lecand din po"itia anatomica, o miscare ce apropie fetele posterioare ale &am$ei si coapsei se numeste !lexia

%am&ei.In cadrul fle!iei active muschii fle!ori contractandu-se formea"a o masa posterior de oasele &am$ei si coapsei silimitea"a fle!ia.0le!ia pasiva este mai ampla muschii fle!ori sunt destinsi si permit comprimarea.

Amplit'inea !lexiei c"e#te aca coap#a e#te #i ea !lectata #i e#te mai limitata aca coap#a e#te in

exten#ie.Ace#te poitii ale coap#ei moi!ica ten#i'nea m'#c(i'l'i "ept !em'"al.

!tensia &am$ei "ep"einta mi#ca"ea op'#a !lexiei c' "e)eni"e la poitia anatomica. N' exi#ta mi#ca"i e

exten#ie ca"e #a o epa#ea#ca pe acea#ta c' exceptia C %en'l'i "ec'")at'm C la pe"#oanele (ipe"laxe.

Amplit'inea exten#iei c"e#te c' exten#ia coap#ei #i #cae aca coap#a e#te in !lexie. In ace#te poitii ale coap#ei

#e moi!ica ten#i'nea m'#c(ilo" i#c(io%am&ie"i.

Henunchiul poate reali"a pa"tial si mi#ca"i e "otatie. #resupunand ti$ia punct mo$il si o$servand &enunchiulflectat, rotatia interna duce tu$ero"itatea anterioara a ti$iei spre interior. 9otatia e!terna duce tu$ero"itatea anterioara a

ti$iei spre e!terior.82



Aceste miscari pot fi confundate cu miscarile de a$ductie si adductie ale piciorului. De aceea nu vom lua inconsiderare miscarile piciorului ci pe cele ale tu$ero"itatii anterioare a ti$iei. re$uie notat ca aceste rotatii auloc in mod automat in timpul miscarii de fle!ie, e!tensie ale &enunchiului. Au o amplitudine mica si sedatorea"a mai multor cau"e:

1. orma osoasa a condililor si a cavitatilor glenoide. ondilii femurali nu sunt identici. ondilul medial estemai cur$at decat cel lateral, mai in&ust si mai lun&.

chematic putem fi&ura cei doi condili ca fiind inscrisi intr-un trunchi de con, corpul femural fiind asociat cu osectiune patrulatera partea inferioarIn timpul fle!iei corpul este solidar cu trunchiul de con si de aceea se proiectea"a spre e!terior.avitatile &lenoide nu sunt nici ele simetrice: in plan transversal sunt concave dar in plan anteroposterior cea lateralaeste usor conve!a iar cea mediala este concava. avitatea mediala permite deci mai putin miscarea de rulare acondilului femural corespun"ator decat cea laterala. In timpul fle!iei condilul lateral rulea"a mai mult spre posterior decat cel medial ceea ce accentuea"a fenomenul o$servat mai sus: femurul se orientea"a net spre e!terior.A doua cau"a a rotatiilor automate la un &enunchi este li&amentara:

1 i&amentul colateral intern este mai puternic decat li&amentul colateral e!tern. ondilul medial este decimai $ine mentinut in articulatie decat cel e!tern.

&-"C8'' &$&(-%-' '+$('('uschii ce mo$ili"ea"a articulatia soldului si &enunchiului se ata#eaa pe mai m'lte oa#e :SOLD 1ENUNC$I

vertebre lombare m. psoas#

12 sacru: - piramidal> - fesier mare fascicul superficial>

- fesier mare>iliac : - drept femural> - semitendinos>

- croitor> - semimem$ranos>1. tensor al fasciei lata> - $iceps femural>2. fesier mic, mi(lociu, mare> - drept femural>

3. semitendinos> - croitor>4. semimem$ranos> - tensor al fasciei lata). $iceps femural>*. adductori>5. o$turatori intern%e!tern>8. &eaman superior% inferior>;. patratul lom$elor>

83



coccige: - fesier mare profund> femur : - fesier mic, mi(lociu, mare> - vast medial, vast lateral>fascicule profunde> - crural>

1. adductori> - $iceps cap scurt>2. psoas iliac> - popliteu>3. o$turatori e!tern%intern>4. patratul lom$elor>

patela6 - cvadriceps femural> - crural>- vast medial>- drept femural>tibie: - semitendinos> - drept femural>

1. semimem$ranos> - vast medial, lateral, crural>2. drept femural> - semimem$ranos, semitendinos>3. croitor> - popliteu>4. tensor al fasciei lata > - croitor>). fesier mare plan superficial> - tensor al fasciei lata>*. drept femural> - fesier mare fascicul

superficial> fibula6 - $iceps femural> - $iceps femural>capul lun&>calcaneu: - &emeni>/ alta clasificare imparte muschii mem$rului inferior din punct de vedere topo%"a!ic in :

1. &uschi ai ba/inului : - anteriori : iliopsoas> psoas mare>iliac>

- posteriori : &luteu fesier mare>

&luteu mi(lociu>&luteu mic>tensor al fasciei lata> piriform>o$turator intern>o$turator e!tern>&eaman superior>&eaman inferior> patrat femural>

1. &uschi ai coapsei 6

- anteriori e!tensori : cvadriceps>

84



croitor>- mediali adductori : adductor lun& superficial>

adductor scurt>adductor mare profund>

pectineu

&racilis

- posteriori : $iceps femural>fle!ori sau ischiocrurali semitendinos>semimem$ranos>

1. &uschi ai gambei6

- anteriori : ti$ialul anterior>e!tensor lun& al halucelui>e!tensor lun& al de&etelor> peronierul al III -lea>

- laterali : lun&ul si scurtul peronier>

- posteriori : ti$ialul posteriorfle!orul lun& al halucelui planfle!orul lun& al de&etelor profund

popliteultriceps sural &astrocumenian >

solear plan plantar superficial

1. &uschi ai piciorului : )usc/ii plantei :

- &rup medial : a$ductor al halucelui>fle!or scurt al halucelui>adductor al halucelui>- &rup lateral : a$ductor al de&etului mic>fle!or scurt al de&etului mic>- &rup mi(lociu : fle!or scurt al de&etelor> patrat plantar>lom$ricali 4>interososi 3 plantari, 4 dorsali>

)usc/ii dosului piciorului : e!tensor scurt al de&etelor>e!tensor scurt al halucelui>

8)



&-"C8'' $%7' #(8!+#$('$+'

unt repre"entati de muschi profun"i ai $a"inului care unesc $a"inul cu marele trohanter.i sunt : piriform, patratul lom$elor, o$turatorul intern, &eaman superior, &eaman inferior, o$turatorul e!tern.Antrenea"a femurul in rotatie e!terna.

g &uschiul piriform

e intinde de la f ata anterioara a sacrului la

tro/anterul mare fata superioara trecand

prin sco$itura ischiadica pe care o imparteintr-un orificiu suprapiriform si unulinfrapiriform.Acti'ne : - considerand sacrul punct fi!,antrenea"a femurul in rotatie e(terna,

abductie si fle(ie!

- considerand femurul punct fi!, in contractie $ilaterala antrenea"a sacrul si implicit $a"inul anterior> este miscarea deretroversie!

g &uschiul patrat femural

Ia nastere pe fata e(terna a isc/ionului tubero-itatea isc/iadica, se orientea"a ori"ontal pentru a se termina pecreasta intertro/anteriana.Acti'ne : - considerand $a"inul punct fi!, reali"ea"a rotatia e(terna a femurului>- considerand femurul punct fi!, in contractie $ilaterala reali"ea"a retroversia ba-inului> in contractie

unilaterala reali"ea"a rotatie interna a iliacului pe femur amplitudine redusa.g &uschiul obturator intern

Ia nastere pe fata mediala a membranei obturatoare si se termina pe tro/anterul mare trecand prin micasco$itura ischiadica. Intre mar&inea posterioara a co!alului si acest muschi se interpune o $ursa seroasa.

Acti'ne : - considerand iliacul punct fi!, reali"ea"a rotatia e(terna a femurului, fle(ia si abductia4

- considerand femurul punct fi!, in contractie $ilaterala reali"ea"a retroversia ba-inului> in contractieunilaterala reali"ea"a rotatia interna si inclinarea laterala!

g &uschii gemeni inferior si superior

unt sateliti ai o$turatorului intern avand ori&inea, unul pe spina isc/iadica, iar altul pe tubero-itatea

isc/iadica si se termina printr-un tendon comun cu al o$turatorului intern pe tro/anterul mare. Au aceeasi actiune ca sio$turatorul intern.

g &uschiul obturator etern

e intinde de pe fata e(terna a membranei obturatoare pana la tro/anterul mare trecand pe su$ colul femural si pe fata posterioara a articulatiei co!ofemurale.

Acti'ne : - considerand iliacul punct fi!, antrenea"a femurul in rotatie e(terna, fle(ie si abductie4

- considerand femurul punct fi!, in contractie $ilaterala reali"ea"a anteversiunea ba-inului> in contractieunilaterala reali"ea"a rotatia interna si inclinarea laterala a iliacului!

8*



#rivind $a"inul din profil se o$serva ca o$turatorul intern si &emenii au o directie o$lica in (os si posterior>o$turatorul e!tern are o directie o$lica inferior si anterior.Actiunea lor siner&ica va fi deci urmatoarea :2 considerand ba-inul punct fi( vor avea tendinta de deplasare in 6os a femurului fata de ba-in4

2 considerand femurul punct fi( vor avea tendinta de a ridica ba-inul fata de femur!

e o$serva astfel ca intr-un mod sau altulactiunea lor tinde sa determine o

desincroni-are a partii superioare aarticulatiei soldului. Aceasta actiune, chiar minima in amplitudine antrenea"a la nivelularticulatiei o decompresiune importanta maiales pentru suferintele cartila&inoase. Au fostcomparati din acest punct de vedere ca unhamac ce sustine $a"inul pe femur.g &uschiul psoas mare

Acest muschi ia nastere pe vertebrele D0*

2

L=

un fascicul are ori&inea pe procesele

costiforme, iar altul pe fetele laterale alecorpurilor verte$rale prin arcade fi$roase,traversand $a"inul si se termina petro/anterul mic. Are o directie o$lica spr

a nivelul mar&inii anterioare a osului iliac e!ista o $ursa seroasa.Acti'ne : - considerand verte$rele punct fi!determina fle(ia femurului si partial

adductia si rotatia e(terna. In contractieunilaterala reali"ea"a inclinarea coloanei.and ia punct fi! pe femur determina fle(ia

si rotatia de partea opusa!

g &uschiul iliac

Ia nastere in fosa iliaca pe care o captuseste,coteste peste mar&inea anterioara a co!aluluisi se termina printr-un tendon pe tro/antreul

mic.Acti'ne: - daca consideram $a"inul punct fi!are actiune identica cu psoasul >- daca consideram femurul punct fi! incontractie $ilaterala reali"ea"a anteversia

ba-inului.'ulti autori descriu muschiul psoas si iliac, ca fiind un muschi unic din cau"a terminatiilor apropiate si a actiuniicomune asupra femurului. Dar actiunea lor prin insertia superiora este foarte diferita, iliacul fiind un muschi al

$a"inului, iar psoasul unul lom$ar.#soasul este un muschi poliarticular articulatia co!ofemurala si articulatia interverte$rala, iar iliacul estemonoarticular articulatia co!ofemurala.

Acti'nea de ansam$lu este fle(ia coapsei pe

pelvis sau a pelvisului pe coapsa dupa cumisi ia punct fi! sus sau (os.#rin contractie statica se fi(ea-a po-itia intrecele doua componente, impiedicand e!tensia.and ia punct fi! pe $a"in si coloana, devineindispensa$il in locomotie ducand coapsamem$rului oscilant dinapoi inainte. #soaul

lucrea"a prin componenta de inaltime, camuschi de vite"a si amploare, iar iliacul princomponenta de forta.un&imea psoasului este hotaratoare pentrulun&imea pasilor si a sariturii.l poate ridica

coapsa pana la nivel abdominal siner&istiilui - dreptul femural, croitorul si tensorulfasciei lata - pot face fle!ia numai pana laori"ontala.



and ia punct fi! pe femur iliopsoasul are in principal rol static, fiind un stabili-ator al

rectitudinii trunc/iului impiedica cadereainapoi a trunchiului si pelvisului. Intervinein $alansarea pelvisului in plan sa&italimpreuna cu anta&onistii lui - &luteul maresi ischiocruralii.

g &uschiul gluteu micIa nastere de pe f ata %luteala a osului iliac,anterior de fesierul mi(lociu si se termina pe

fata anterioara a tro/anterului mare.85



Acti'nea sa este asemanatoare cu cea afi$relor anterioare ale fesierului mi(lociu.Daca se considera iliacul punct fi!, sereali"ea"a fle(ia, abductia si rotatia interna

a femurului. Daca se considera femurul punctfi! in contractie $ilaterala reali"ea"aanteversia ba-inului> in contractie unilaterala

reali"ea"a inclinare laterala si rotatie e!terna.g &uschiul gluteu mijlociu

Ia nastere pe fata %luteala in portiunea eimi(locie printr-o insertie in evantai> fi$releconver& spre tro/anterul mare si se termina

pe fata sa e!terna.Acti'ne : - considerand iliacul punct fi!reali"ea"a abductia coapsei si fle(ia prinfi$rele anterioare si e(tensia prin fi$rele

posterioare.- considerand femurul punct fi!, in contractie

$ilaterala antrenea"a $a"inul in anteversiefata anterioara sau retroversie fata posterioara. Actiunea sa principala seo$serva in contractie unilaterala candreali"ea"a inclinatia laterala a $a"inului.In statiune pe un picior stabili-ea-a lateral

ba-inul impiedicandu-l sa cada de parteaopusa.

g )usc/iul tensor al fasciei lata

e insera superior pe spina iliaca

anterosuperioara, si se termina pe fascia lata

care este o $anda fi$roasa lun&a , aplati"ata,de forma unei pan&lici, situata pe fatae!terna a coapsei si terminandu-se pe tractulilioti$ial.Acti'ne : considerand $a"inul punct fi!determina fle(ia, rotatia interna si abductia

coapsei. a nivelul &enunchiului determinae(tensia %ambei si daca acesta este fi!atantrenea"a %amba in rotatie e(terna!

onsiderand mem$rul inferior punct fi!, incontractie $ilaterala determina anteversia

ba-inului> in contractie unilaterala determinaanteversie, inclinare laterala e(terna sirotatie e(terna!

g 'usc/iul fesier mare

ste unul din muschii cei mai voluminosi aicorpului. ste dispus in doua plane: unulsuperficial si altul profund. Ia nastere pe fata

posterioara a sacrului si cocci%elui si pe fosa iliaca e(terna portiunea posterioara.#lanul profund se termina pe bu-a e(terna a

liniei aspre femurale portiunea superioaraiar planul superficial pe fascia lata!

Acti'nea plan'l'i p"o!'nonsiderand $a"inul punct fi! determinae(tensia coapsei, rotatie e(terna si partial

adductie!

onsiderand femurul punct fi!, in contractie $ilaterala reali"ea"a retroversia ba-inului> incontractie unilaterala determina retroversia,

rotatiea interna si inclinarea laterala !

Acti'nea plan'l'i #'pe"!icial este studiata impreuna cu deltoidul fesier.



Deltoi'l !e#ie"

9epre"inta un ansam$lu format din planul superficial al fesierului mare posterior si tensorul fasciei lataanterior.

#lanul superficial al fesierului mare actionand sin&ur determina e(tensia, rotatia e(terna si abductia coapsei.ensorul fasciei lata actionand sin&ur determina fle(ia, rotatie interna si abductia coapsei.

Can ace#ti oi m'#c(i actioneaa

imp"e'na pent"' ten#iona"ea !a#ciei lata

"ealieaa abductia coapsei . Daca !em'"'le#te p'nct !ix "ealieaa inclinarea laterala

a ba/inului . Pa"ticipa imp"e'na c' !e#ie"'l

mi?loci' la echilibrul in plan transversal al

ba/inului in sprijin pe un picior.

88



&-"C8'' C!"$'

&-"C8'' ($G'-+'' !+#$('!($ ! C!"$' $*#$+"(')

g &uschiul cvadriceps

#re"inta 4 capete de ori&ine : 3 uniarticularevastul medial, lateral si intermediar si unul

$iarticular dreptul femural. e termina printr-un tendon comun care in&lo$ea"a patela si se fi!ea"a prin intermediulli&amentelor patelare pe tubero-itatea tibiei!

- "ept'l !em'"al pre"inta 2 capete aletendonului de ori&ine : unul vertical direct

pe spina iliaca, anterosuperior si altulori"ontal reflectat deasupra spancenei

acetabulare. ste un muschi $ipenat, situatanterior si se termina prin tendonul comun.- )a#t'l late"al cel mai voluminos se insera

pe mar%inea laterala a liniei aspre>- )a#t'l meial se insera pe mar%inea

interna a liniei aspre. #ortiunea inferioaraeste mai voluminoasa formand o

proeminenta deasupra si medial de &enunchi,vi"i$ila mai ales cand muschiul e rela!at>- )a#t'l inte"meia" este situat direct pe

corpul femurului in 2%3 superioara> fi$relesale urmea"a a!a femurului. Impreuna cuceilalti 2 vasti formea"a un (&hea$ pentrualunecarea dreptului femural.

Acti'ne : ansam$lul muscular reali"ea"a e(tensia %enunc/iului. astii participa partial la rotatia tibiei sitractionea-a lateral patela pe &enunchiul flectat vast intern rotatie interna >vast e!tern rotatie e!terna .

#e &enunchiul e!tins nu sunt posi$ile rotatii> actiunea vastilor este de a stabili-a %enunc/iul si patela. Acestimuschi sunt considerati ca li%amente active ale %enunc/iului.

D"ept'l !em'"al are o actiune cuplata asupra coapsei si &enunchiului. Daca $a"inul este partial fi! reali"ea"a fle(ia coapsei si e(tensia %enunc/iului e!: in mers. Daca punct fi! este femurul sau ti$ia reali"ea"a anteversia

ba-inului si e(tinde %enunc/iul!

0le!ia completa a &enunchiului intinde muschii vasti. #entru a intinde muschiul drept femural este necesarafle!ia &am$ei si e!tensia coapsei, ca si retroversia $a"inului.g &uschiul croitor

ste cel mai lun& muschi din corp, situat in re&iunea anterioara a coapsei. rece peste 2 articulatii, avandori&ine pe spina iliaca anterosuperioara si terminandu-se printr-o e!pansiune aponevrotica pe fata mediala a tibiei,formand planul superficial al

Clabei de gascaC .Acti'ne: fle(ia %ambei si a coapsei, avand si o actiune cuplata pe cele 2 articulatii.onsiderand iliacul punct fi! reali"ea"a fle(ia, rotatia e(terna si abductia coapsei, fle(ia si rotatia interna a

tibiei.onsiderand mem$rul inferior punct fi!, in contractie $ilaterala reali"ea"a anteversia ba-inului, in contractie

unilaterala reali"ea"a anteversiune, rotatie e(terna si inclinare laterala e(terna a iliacului!

8;



&-"C8'' '"C8'G!&'$('

#e fata posterioara a coapsei se &asesc 2 muschi care vin de pe tu$ero"itatea ischiadica si co$oara pentru a setermina pe ti$ie :

- semimembranosul pe partea interna a platoului tibial 3 ramuri>- semitendinosul la nivelul C labei de gascaC .

&uschiul biceps femural ia nastere tot pe tubero-itatea isc/iadica portiunea lun&a si pe linia aspra

portiunea scurta. e termina pe capul fibulei.

Acesti trei muschi formea"a un ansam$lu numit muschii ischio&am$ieri. oti 3 sunt poliarticulari si au oactiune cuplata pe &am$a si coapsa.Acti'ne : considerand $a"inul punct fi!, reali"ea"a e(tensia coapsei mai ales din po"itie de fle!ie si fle(ia

%enunc/iului.'uschii interni antrenea"a &enunchiul in rotatie interna, cei e!terni in rotatie e!terna.onsiderand mem$rul inferior punct fi!, reali"ea"a retroversia ba-inului. endoanele muschilor

ischio&am$ieni delimitea"a partial fosa poplitee, vi"i$ila pe partea posterioara a &enunchiului. !pansiunile terminaleale tendoanelor croitorului, &racilisului si semitendinosului formea"a un comple! fi$ros denumit C laba de gascaC .

#entru punerea in tensiune a muschilor ischio&am$ieni este necesara atat fle!ia coapsei cat si e!tensia&enunchiului. 9etractia lor, frecvent constatata limitea"a mult fle!ia coapsei cu &enunchiul e!tins, impiedicandsu$iectul in ortostatism sa atin&a solul cu mainile. Aceasta retractie poate avea consecinte in eta(ele superioare.

$emplu : in po"itie se"anda cu &enunchii e!tinsi este dificil spri(inul pe tu$ero"itatile ischiadice, $a"inulfiind automat in retroversie. Aceasta aduce cu sine o inversiune a cur$urii lom$are. De asemenea, o lipsa de suplete aischio&am$ierilor poate fi responsa$ila de fle!ia re&iunii lom$are si indirect de suferintele discale de la acest nivel intimpul diverselor e!ercitii.

Aceasta o$servatie este importanta mai ales pentru su$iectii aflati la de$utul perioadei de e!ercitii. &-"C8'' !DD-C#('

u$ acest termen &rupam ) muschi ce ocupa partea interna a coapsei. i se insera pe pube pana la ramura

isc/iopubiana si se termina pe linia aspra a femurului succesiv :

- muschiul pectineu superior>

muschiul adductor scurt>

muschiul adductor lun&>

- muschiul adductor mare>

- muschiul &racilis.

el mai important este adductorul mare ce pre"inta 2 fascicule :- unul mi(lociu, ce se intinde de la ramura ischiopu$iana la femur>- unul vertical, ce porneste posterior de precedentul si co$oara pana la condilul medial.

;<



el mai superficial este muschiul &racilis ce ia nastere cel mai anterior pe pu$e, descinde vertical si se termina pe ti$ie C laba de gascaC ).

Acti'ne : considerand osul iliac punct fi! reali"ea"a adductia coapsei, fle(ie si rotatie e(terna!

'uschiul &racilis actionea"a si pe &enunchi determinand fle(ia si rotatia mediala a %ambei!

9emarca : actiunea lor de fle!ie se reali"ea"a plecand din po"itia anatomica sau de e!tensie a coapsei. Dacacoapsa este flectata devin e!tensori.

onsiderand femurul ca punct fi! determina inclinare laterala, anteversie, rotatie e(terna e!ceptie facand

&racilisul si fasciculul vertical al adductorului mare care determina rotatie internaAcesti muschi sunt frecvent sediul intinderilor in cadrul e!ercitiilor de adductie. 'uschiul &racilis este cel maiafectat.

)$#C3"$L OL"TE$

Ia na#te"e pe !ata eterna a condilului

femural lateral #i #e te"mina pe ! ata

posterioara a tibiei in portiunea superioara.

Acti'ne ; fleia si rotatia interna a gambei .

AI6A '6?I/9 I 'IA9I /A#I0lexie :

psoas 1>

iliac 2>drept femural 3>tensorul fasciei lata 4>fesier mic si mi(lociu portiunea anterioara ).

croitor>adductor scurt si lun& *>

pectineu 5>&racilis.

A$ductie ;

!e#ie" mi?loci' 435*

fesier mic 2>deltoid fesier 3>

piramidal>o$lierator intern si e!tern>&emeni>croitor.

Exten#ie :fesier mare 1>

$iceps femural 2>semimem$ranos 3>semitendinos 4>fesier mi(lociu fascia posterioara )>

adductor mare.A'ctie ;

adductor mare 1>adductor lun& 2>adductor scurt 3>

pectineu 4>&racilis )>

;1



psoas *>iliac 5>

$iceps femural> planul profund al fesierului mare.

Rotatie inte"na ;

fesier mi(lociu 1>fesier mic 2>

tensor al fasciei lata 3.Rotatie exte"na ;

piramidal>o$turator intern si e!tern>

&emeni> patrat femural> $iceps lun&>adductori.

ACTIUNEA MUSC$ILOR IN MISCAREA 1AMBEI

0lexie :semitendinos 1>

semimem$ranos 2> $iceps femural 3>croitor>

&racilis> popliteu 4>&eaman intern )>eaman e!tern *.

Exten#ie :cvadriceps 1>deltoid fesier 2.

Rotatie inte"na :croitor 1>semitendinos 2>semimem$ranos 3>&racilis 4>

popliteu.Rotatie exte"na :

tensor al fasciei lata 1>fesier mare plan superficial 2>

$iceps femural 3.G%$5+! "' 'C'(-%

#iciorul uman, adaptat la statiunea $ipeda, are o du$la functie : primeste &reutatea corpului si permite derulareadinamica a pasului in timpul mersului. Aceasta presupune in acelasi timp re"istenta si suplete. #iciorul cuprinde 2* de

oase, de talie si structuri diferite, 31 de articulatii si 2< de muschi proprii.In acelasi timp piciorul este in &eneral deformat, prins intre fortele mecanice ale corpului si cele ale

incaltamintei, de multe ori departe de a fi ideala.;2



Acest capitol va asocia studiul piciorului cu cel al &le"nei deoarece muschii care mo$ili"ea"a &le"na au toti oactiune de re"istenta asupra piciorului.

D'"5'#'7-% "" !% 'C'(-%-'

6n picior va"ut de sus pre"inta trei re&iuni dinspre anterior spre posterior. !nterior : un aliniament osos format din coloane ori"ontale numerotate de la interior spre e!terior 1, 2, 3, 4, ).

0iecare coloana contine un metata"#ian p"el'n%it p"in !alan%e.

osterior : 2 oase voluminoase suprapuse pe verticala : a#t"a%al'l #i calcane'l ce !o"meaa ta"#'l po#te"io".

Intre cele 2 "one se &aseste o "ona intermediara ce repre"inta o "ona de (onctiune si torsiune intre cele 2 precedente, permitand adaptarea la sol. ste formata din ) oase mici formand ta"#'l ante"io" ; #ca!oi, c'&oi, 8

c'nei!o"me.#iciorul mai poate fi impartit si intr-un picior e(tern care urmea"a calcaneul pe directia ultimelor doua

coloane osoase piciorul de receptie si un picior internce urmea"a astra&alul pe directia primelor trei coloaneosoase piciorul de propulsie .

&'"C!('%$ G%!%$ !%$ 'C'(-%-'

'iscarile ilustrate sunt cele care se produc &lo$al la nivelul piciorului> aceleasi miscari se pot produce intr-omaniera locala la nivelul diferitelor re&iuni ale piciorului.

edere de profil plan sa&ital Asa cum s-a aratat la inceputul lucrarii, o miscare ce aproprie dosul piciorului de &am$a se numeste fleie

dorsala fle!ia propriu "isa .Amplitudinea fle!iei dorsale este cu atat mai mare cu cat &enunchiul este in fle!ie si se limitea"a cand&enunchiul este in e!tensie datorita tensiunii muschilor &emeni &am$ieri.

/ miscare ce apropie planta de &am$a se numeste fleie plantara e!tensie .edere din fata plan frontal ./ miscare ce orientea"a planta spre interior, ridicand mar&inea mediala a piciorului se numeste supinatie>

miscarea opusa care ridica mar&inea laterala a piciorului se numeste pronatie.

/ miscare ce duce partea anterioara a piciorului spre e!terior este o abductie. / miscare ce duce parteaanterioara a piciorului spre interior este o adductie.

Aceste miscari pot fi amplificate sau chiar confundate cu rotatiile coapsei daca &enunchiul este e!tins sau ale&am$ei atunci e!ista si deplasari ale tu$ero"itatii anterioare ti$iale .

In practica e!ista o asociere automata a celor trei tipuri de miscari. A&'ctia, p"onatia,!lexia o"#ala #e

a#ociaa in miscarea de eversiune. A'ctia, #'pinatia #i !lexia planta"a #e a#ociaa in miscarea de inversiune.Aceasta se datorea"a formelor suprafetelor osoase si orientarii a!elor miscarii, miscarile din cadrul fiecarei &rupeefectuandu-se simultan.

!(#'C-%!#'! G%$5+$' e mai numeste si articulatia talocrurala, participand oa#ele %am&ei #i tal'#'l.#rivita anterior are aspectul unei chei en&le"eformata din e!tremitatile inferioare ale ti$iei si fi$ulei ce se mulea"a

pe o suprafata situata pe fata posterioara a astra&alului trohleea talusului .#rivita din profil se o$serva ca cele doua suprafete articulare au o forma cilindrica superior un cilindru &ol,

inferior un cilindru plin. Aceste suprafete sunt acoperite de cartila(.orespondenta dintre suprafetele articulare este destul de precisa:- trohleea talusului este prelun&ita lateral de cele doua fetisoare maleolare ce se vor articula cu cele doua

maleole.-in partea interna ti$iala suprafetele sunt aproape verticale.- in partea e!terna fi$ulara suprafetele sunt mai cur$ate, o$lice si co$oara mai (os.

;3



Din punct de vedere al formei osoase sin&urele miscari posi$ile se reali"ea"a spre anterior si posterior si sunt fleia plantara si dorsala. a acest nivel aceste miscari sunt cele mai importante pentru piciorul privit ca intre&. A!amiscarilor trece prin cele doua maleole.

In ceea ce priveste stabilitatea osoasa, pentru fle!ia dorsala &le"na pre"inta o sta$ilitate crescuta> pentru fle!ia plantara este mai putin sta$ila. #entru contracararea acestei insta$ilitati e!ista li&amente si muschi sta$ili"atori intimpul fle!iei dorsale active.

Articulatia este intarita mai ales prin ligamente laterale. Dispo"itia lor este relativ simetrica, de fiecare parte de

la nivelul maleolei pleaca 3 fascicule li&amentare, co$orand spre oasele tarsului. %igamentul colateral etern - fasciculele anterior si posterior se termina la nivelul astra&alului pe care il

lea&a direct de oasele &am$ei> fasciculul mi(lociu se termina pe calcaneu, antrnandu-l in miscarile de la nivelul &le"nei. %igamentul colateral intern - cele 3 fascicule sunt dispuse in doua plane:- un plan superficial ce contine un fascicul ce se termina pe scafoid, li&amentul &lenoidian si sustenaculum tali- un plan profund ce contine un fascicul anterior ce se termina pe astra&al si un fascicul posterior ce se termina

posterior de astra&al.In ceea ce priveste stabilitatea articulatiei gle/nei datorita ligamentelor , tensiunea li&amentelor varia"a in

functie de po"itia &le"nei>- in fle!ie dorsala fasciculele posterioare sunt tensionate, cele anterioare destinse>- in fle!ie plantara situatia este inversa, si ansam$lul osos, asa cum s-a aratat anterior, este mai sta$il.

0asciculele anterioare sunt solicitate mai ales e!tern, e!istand o tendinta puternica la supinatie. De fapt acest li&amenteste cel mai frecvent le"at in entorsele &le"nei. "tabilitatea gle/nei este completata de jocul actiunilor musculare care intrevin in miscarile active ale &le"nei.!"$%$ #!("-%-' "#$('(

Calcaneul si astragalul

Aceste doua oase formea"a scheletul posterior al piciorului tarsul posterior. unt masive, mai ales calcaneul.#ot fi asimilate cu 2 paralelipipede retan&ulare suprapuse unul pe celalalt intr-o maniera incrucisata.Astra&alul este orientat spre anterior si interior, in timp ce calcaneul este orientat anterior si e!terior. e putem

descrie * fete: - superioara> inferioara 1,2- interna> e!terna 3,4- anterioara> posterioara ),*.e vom o$serva in doua incidente diferite.Vee"e ante"oexte"na.

!stragalul se articulea"a cu numeroase oase: ti$ie, fi$ula, calcaneu, scafoid. otusi nici un muschi nu se insera pe acest os. l se mo$ili"ea"a indirect prin vecini.

ste format dintr-un corp, un cap si un col. #e fetele superioara si laterala se &aseste trohleea talusului prelun&ita cu fetisoara maleolara mediala si laterala.

apul astra&alului pre"inta o suprafata articulara hemisferica ce se continua pana la fata inferioara. Aceastasuprafata se articulea"a succesiv cu navicularul si apoi cu fata superioara a calcaneului.

orpul formea"a cu colul un un&hi de declinatie, deschis in (os 11) si un un&hi de inclinatie deschis medial1)8. 6n&hiul de declinatie fiind mai mic, colul este mult deviat medial in piciorul varus.;4



ele doua un&hiuri se modifica in unele deformari ale piciorului> un&hiul de inclinatie este cu atat mai deschiscu cat piciorul e mai plat si cu atat mai inchis cu cat piciorul e mai $oltit.

Calcaneul pre"inta pe fata anterioara o suprafata articulara triun&hiulara concava superior si conve!a inferior ce corespunde fetei posterioare a cu$oidului. 0ata inferioara partea prin care se spri(ina pe sol pre"inta douatu$ero"itati, interna si e!terna, ce se prelun&esc pe fata posterioara, dand nastere tu$ero"itatii calcaneului.

0ata laterala pre"inta trohleea peronierilor ce separa doua santuri pe unde aluneca tendonul muschilor peronieri.

Vee"e po#te"ointe"na.0ata posterioara a astra&alului este ocupata de partea posterioara a trohleei talusului.

Inferior se &asesc doi tu$erculi separati de un sant pe unde trece tendonul muschiului fle!or lun& al halucelui.0ata inferioara se articulea"a cu fata superioara a calcaneului prin trei fetisoare articulare.alcaneul pre"inta pe fata mediala o proeminenta puternica numita sustentaculum tali ce sustine capul astra&alului.Inferior se &aseste un sant pe unde aluneca tendonul muschiului fle!or lun& al halucelui.0ata posterioara da insertie in portiunea mi(locie tendonului lui Achile. a corespunde calcaiului.

!(#'C-%!#'! "-#!%!(!

e reali"ea"a intre astra&al si calcaneu. 0ace parte din &rupul articulatiilor elip#oie.

a #'p"a!ete a"tic'la"e din partea

astra&alului se &aseste posterior o suprafataconcava ce corespunde unei suprsfeteconve!e pe calcaneu. Anterior se &aseste osuprafata conve!a pe astra&al portiuneainferioara a capului ce corespunde uneisuprafete usor concava pe calcaneu aceastase spri(ina in parte pe sustensculum tali.Intre cele doua suprafete articulare cele douaoase formea"a un tunel osos: sinusul tarsului.

Aceasta articulatie permite miscari in cele 3 plane.In practica datorita formei si orientarii suprafetelor articulare, miscarile s com$ina automat in (urul unui a! unic a!ullui ?enGe.Acest a! patrunde inferior prin tu$ero"itatea posteroe!terna a calcaneului si iese superior, anterior si intern prin

portiunea mediala a colului astra&alului. ste deci o$lic superior, anterior si intern.In (urul acestui a! se reali"ea"a miscari de

inversiune si eversiune, miscarea

dominanta fiind pronatia supinatia.

Mi?loacele e 'ni"e ale articulatiei su$talaresunt repre"entate de 2 capsule si ligamente.#osterior se &aseste o capsula ce se atasea"a

pe mar&inile suprafetelor articulare, in timpce anterior e!ista o capsula comuna cu cea aarticulatiei mediotarsiene.

inand cont de continuitatea suprafetelor articulare si a capsulelor articulatile su$talara si mediotarsiana suntindisocia$ile in miscare.

6n du$lu atasament li&amentar lea&a tunelulsinusului tarsului li%ament'l inte"o#o#.ste format din doua plane: unul anterior siunul posterior. In afara lui se mai descriuli%amentele talocalcanean late"al #i

meial.!"$%$ #!("-%-' !+#$('( regiunea mijlocie a piciorului )

Anterior de calcaneu si astra&al se &asesc ) oase unul e!tern, 4 interne, formand re&iunea numita J&atul picioruluiJ.Vee"e exte"na. C'&oi'l urmea"a

calcaneului. Acest os nu-si (ustifica numele pentru ca are mai curand forma unei prismetriun&hiulare. #e mar&inea sa e!terna

pre"inta un;)



sant transformat pe viu intr-un canal printr-un li&ament> pe aici trece tendonul muschiului peronier lun&.Anterior se articulea"a prin 2 fetisoare articulare cu metatarsienele 4 si ).

Vee"e inte"na. Na)ic'la"'l urmea"aastra&alului. Are o forma semilunara cuconve!itatea anterioara. #e fata interna seo$serva un tu$ercul unde se insera ti$ialul

posterior. Anterior se articulea"a prin trei

fetisoare articulare cu fata posterioara a celor 3 cuneiforme.Oa#ele c'nei!o"me sunt 3 oase mici, deforma triun&hiulara, ce contri$uie laedificarea $oltii transversale a piciorului. earticulea"a intre ele si cu metatarsienele 1,2,3 anterior.

#arsul anterior este deci o /ona formata din multe oase mici si articulatii minimobilitatile se insumea/a pentru a

forma o regiune destul de supla si maleabila.

!(#'C-%!#''%$ &$D'#!("'!+$

9epre"inta un ansam$lu articular format de

calcane' #i a#t"a%al fata anterioara ce searticulea"a cu na)ic'la"'l #i c'&oi'l fata posterioara. #e latura interna, situatasuperior, suprafetele au o forma ovala: fataanterioara a astra&alului capul este conve!aanterior in timp ce fata posterioara anavicularului este concava posterior.#e latura e!terna situata mai (os suprafeteleau o forma apro!imativ triun&hiulara: fataanterioara a cu$oidului este sus in (osconcava, apoi conve!a. 0ata posterioara acu$oidului are o conformatie inversa. #rivitade sus interlinia articulara are o forma de

".

Mi#ca"ile ce #e p"o'c in acea#ta a"tic'latie #'nt mi#ca"i e an#am&l' e e)e"#i'ne #i in)e"#i'ne. Mi#ca"ea

ominanta e#te cea e a&'ctie+a'ctie.

Li%amentele acestei articulatii suntrepre"entate de:

- superior: - li&amentul astra&alo-navicular dorsal>- li&amentul calcaneo-cu$oidal dorsal>- li&amentul median li&ament in K al lui hopart.

#entru a descrie acest li&ament se o$servasituatia navicularului si cu$oidului in

trepte.i&amentul pleaca de pe calcaneu si se insera vertical pe navicular si ori"ontal pe cu$oid. ste un li&ament cheie alarticulatiei, deose$it de puternic.- inferior: - li&amentul calcaneo-cu$oidian inferior dispus pe 2 plane:- un prim plan intins intre calcaneu si portiunea anterioara a cu$oidului- un plan secund ce se prelun&este pana la $a"a metatarsienelor.i&amentul este foarte puternic ce poate suporta o &reutate de 2<< G&> se mai numeste si marele li&ament plantar,sustinand $olta plantara.- intern: - li&amentul &lenoidian ce se intinde de la sustenaculum tali la navicular. 0ata sa profunda este acoperita decartila(> acest li&ament sustine suplimentar portiunea anterioara a astra&alului.

Anterior de tarsul anterior se &aseste A-

#II/96. Acesta se pre"inta su$ forma a )coloane osoase, formand Jra"eJ dispuse inevantai. 0iecare coloana este compusa dintr-un metatarsian si falange ce formea/a

scheletul degetelor .In ciuda marimii toate aceste oase fac parte din cate&oria oaselor lun&i, astfel Lncat li se descriu trei parti: $a"a, corp sicap.7a"a este apro!imativ patrulatera pre"entand suprafete laterale si posterioare ce se articulea"a cu oasele re&iuniimediotarsiene. Alte suprafete laterale permit articulatiile cu $a"ele metatarsienelor vecine.



;*



apul pre"inta o suprafata articulara cartila&inoasa, conve!a anterior ce se articulea"a cu $a"a primei falan&e. Defiecare parte se &saseste cate un mic tu$ercul. orpul are o sectiune triun&hiulara.

alanga proimala6 la nivelul $a"ei seo$serva o suprafata articulara concava cecorespunde capuluimetatarsianuluicorespun"ator. apul prer"inta o suprafataarticulara trohleara.

alanga mijlocie: la nivelul $a"ei se o$servao suprafata articulara concava, impattita indoua printr-o creasta mediana. apulseamana cu cel al primei falan&e.alanga distala: $a"a este identica cu cea afalan&ei precedente. #ortiunea anterioara

pre"inta un tu$ercul. Aceasta re&iunecorespunde un&hiri.

!(#'C-%!#''%$ #!("&$#!#!("'$+$

9epre"inta un ansam$lu de articulatii plane cunoscute impreuna su$ numele de articulatia JisfrancJ ce unesc feteleanterioare ale cuneiformelor si cu$oidului cu $a"a metatarsienelor. #ermite miscari reduse, de alunecare ale oaselor

unele pe celelalte, re"ultand o mo$ilitate &lo$ala redusa.a acest nivel predomina fle!ia plantara sau dorsala> &radul de mo$ilitate e diferit in ordinea cresteriimo$ilitatii in coloanele 2,3,1,4,).A doua coloana, putin mo$ila, repre"inta a!ul miscarii de prono-supinatie. /asele sunt le&ate intre ele prin numeroaseli&amente.

!(#'C-%!#''%$ &$#!#!("!%!+G'$+$

6nesc capul metatarsianului cu $a"a primei falan&e. 0ac parte din &rupa articulatiilor elipsoide. 0orma articulara permite miscari defle!ie dorsala-fle!ie plantara. 0le!ia dorsala este mai ampla> in fa"a finala a pasului ca si in mersul pe varfuri, estenecesara o puternica fle!ie dorsala.

- a$ductie-adductie- rotatii a!iale ce sunt mai curand miscari pasive.

!(#'C-%!#'! '+#$(!%!+G'!+! '

6neste capul primei falan&e cu $a"a celui de-a doua. u permite decat miscari in plan sa&ital. 0le!ia plantara e posi$ila dar nu si cea dorsala. !(#'C-%!#'! '+#$(!%!+G'!+! ''

6neste capul falan&ei mi(locii cu $a"a celei distale. u permite decat miscari in plan sa&ital: fle!ie plantara si dorsala.Li%amentele au aceeasi dispo"itie pentruarticulatiile metatarsofalan&iene siinterfalan&iene, fiind repre"entate de 2li&amente laterale:

- un li&ament in evantai JdeltoidianJ ce se intinde de la tu$erculul lateral la li&amentul &lenoidian>- un li&ament plantar J&lenoidianJ.

#articularitati:- prima coloana osoasa haluce)6 - toateoasele sunt masive>

- nu e!ista falan&a mi(locie>- (oaca un rol important in mers, aler&are, mai ales in

fa"a de spri(in numai pe de&ete.6n defect de con&ruenta al primului metatarsian poate antrena o insta$ilitate si dureri mediane in statiune sau mers

prelun&it.1. pe cartila(ul plantar al capului metatarsianului sunt plasate 2 mici oase sesamoide. le servesc ca amorti"or in

spri(inul pe acest cap.

;5



- a cincea coloana osoasa pre"inta untu$ercul situat pe $a"a metatarsianului ),

palpa$il su$ piele. &-"C8'' G%$5+$' "' 'C'(-%-'

Asupra piciorului actionea"a 2 tipuri de muschi:- muschi etrinseci ce se atasea"a pe ti$ie,fi$ula,femur si se termina pe oasele

piciorului. unt muschi poliarticulariacsionand asupra &le"nei si piciorului ; pentru &astrocnemian si asupra articulasiei&enunchiului. endoanele lor trec anterior sau posterior de articulatia &le"nei.- muschi intrinseci , mai scurti, ce se inseranumai pe oasele piciorului si in principal lanivelul plantei.In re&iunea dorsala se &aseste un sin&ur muschi, muschiul etensor scurt al

degetelor. Acesta ia nastere pe calcaneu si se

intinde radiar spre de&ete, fiind impartit in 3fascicule continuate prin cate un tendon pentru de&etele 1,2,3,4. e termina la nivelularticulatiilor metatarsofalan&iene.Acti'ne: fle!ia dorsala a de&etelor, cuactiune mai ales pe prima falan&a. Intaresteactiunea e!tensorului lun& al de&etelor.6nii autori evidentia"a un fascicol destinathalucelui su$ denumirea de muschiul

etensor scurt al halucelui

&-"C8'' '+#('+"$C' %!+#!('

S'nt impa"titi in 8 %"'pe;

- medial : - a&'cto" al (al'cel'i*

+ !lexo" #c'"t al (al'cel'i*

+ a'cto" al (al'cel'i*

lateral6 - a&'cto" al e%et'l'i mic*

+ !lexo" #c'"t al e%et'l'i mic*

mijlociu: + !lexo" #c'"t al e%etelo"*

+ pat"at'l planta"*

+ m'#c(ii lom&"icali*

+ m'#c(ii inte"o#o#i.

'uschii sunt dispusi in mai multe plane si au relatii topo&rafice comple!e. #entru simplificare schemele urmatoare sevor ilustra pentru fiecare muschi i"olat.

4G(--% &'=%C'-

g &uschii interososi ocupa spstiile dintremetatarsiene. !ista 4 interososi dorsali si 2

plantari. endonul lor se termina prin 2fascicule la nivelul primei falan&e.- plantar: pe $a"a falan&ei- dorsal: pe tendoanele e!tensorilor.

Actiunea lor principala este fle!ia plantara a primei falan&e. Actionea"a deci $ilateral la nivelul unui de&et. #articipade asemeni si la fa"a de propulsie din mers.In actiune unilaterala tractionea"a lateral falan&a pro!imala> ei aproprie si indepartea"a de&etele actiune completata demuschii proprii ai halucelui si de&etului ).

;8



Impiedica aceleasi miscari la nivelul metatarsienelor prin insertiile lor intermetatarsiene> mentin arcul transversal al piciorului.

Interososii sunt acoperiti de tendoanelemuschiului fle!or comun al de&etelor.g#osterior pe aceste tendoane se inseramuschiul patratul plantar accesor alfle!orului comun al de&etelor, cu ori&ine pe

calcaneu prin 2 fascicule. #rin contractia saacest muschi readuce in a! tendonulfle!orului comun al de&etelor pentru caactiunea lor sa fie sa&itala.Intre tendoanele muschiului fle!or lun& alde&etelorse insera muschii lombricali.

endoanele lor se termina pe $a"a falan&ei pro!imale. Actiunea acestor muschi esteminima fiind mai curand un re&la( al actiuniicelorlalti muschi asupra de&etelor piciorului.g uperficial se &aseste muschiul fleor

scurt al degetelor . Acest muschi ia nastere petu$ero"itatea calcaneului si se imparte in 4fascicule ce se termina prin cate un tendon pefalan&a medie a de&etelor 2-4. endoanelesunt perforate de tendonul muschiului fle!or lun& al de&etelor. 'uschiul reali"ea"a fle!iafalan&ei mi(locii pe cea pro!imala si a celei

pro!imale pe metatarsianul corespun"ator.Are rol in mentinerea $oltii plantare in senslon&itudinal.4G(--% &$D'!%

uprinde 3 muschi ce se termina pe falan&a pro!imala a halucelui si pe oasele sesamoide.gel mai profund este muschiul fleor scurt

al halucelui , cu ori&ine pe cu$oid sicuneiforme 2,3. orpul muscular se dividein 2 fascicule ce se termina prin 2 tendoane

$e $a"a falan&ei pro!imale. 9eali"ea"a fle!ia plantara a falan&ei pro!imale a halucelui pe primul metatarsian.g &uschiul abductor al halucelui este unmuschi superficial impartit in 2 fascicule: unfascicul o$lic ce ia nastere pe cu$oid si unfascicul transvers de pe articulatiilemetatarsofalan&iene ),4,3. ele 2 fasciculese unesc si se termina printr-un tendoncomun pe $a"a falan&ei pro!imale.9eali"ea"a a$ductia primei falan&e pemetatarsianul 1. ste unul din responsa$iliiintretinerii halu! val&usului deformatie

permanenta a oaselor halucelui cu adductiametatarsianului si a$ductia falan&ei

pro!imale.g &uschiul adductor al halucelui este celmai superficial muschi al &rupului. Ia nastere

pe tu$ero"itatea calcaneului si se termina pe $a"a primei falan&e. 9eali"ea"a adductiahalucelui, participa activ la fle!ia plantara afalan&ei pro!imale pe metatarsiene. ste unsustinator activ al $oltii plantare. ravaliulsau impiedica evolutia halu! val&usului.4G(--% %!#$(!%

uprinde muschi ce se termina pe $a"a falan&ei pro!imale a de&etului ).



g &uschiul fleor scurt al degetului > ianastere pe cu$oid si se termina pe fata

plantara a falan&ei pro!imale. 9eali"ea"afle!ia plantara a primei falan&e a de&etului )

pe metatasian.g &uschiul abductor al degetului > areori&ine pe tu$ero"itatea calcaneului si se

termina pe $a"a falan&ei pro!imale ade&etului ). 9eali"ea"a a$ductia si fle!ia plantara a de&etului )> contri$uie lasustinerea $oltii plantare.g &uschiul opo/ant al degetului > se insera

pe cu$oid si se termina pe fata interna ametatarsianului ). /pune metatarsianul )celorlalte metatarsiene si se opune etalariiantepiciorului.

;;



&-"C8'' $*#('+"$C' !' 'C'(-%-'

4G(--% !+#$('(

In plan'l ante"io" se &asesc 3 muschi lun&isituati anteror de oasele &am$ei. endoanelelor trec anterior de &le"na unde sunt sustinutede o $ridali&amentara> li&amentul inelar anterior al tarsului.

g &uschiul tibial anterior se insera pe fatae!terna a ti$iei superioara si se termina pe primul cuneiform si primul metatarsian.9eali"ea"a fle!ia dorsala a piciorului, fiindmuschiul principal al acestei miscari. 9idicamar&inea mediala a piciorului prin tractiuneasupra re&iunii mi(locii a piciorului, fiinddeci supinator.g &uschiul etensor propriu al halucelui seinsera pe fata mediala a fi$ulei portiuneami(locie si se termina pe $a"a falan&ei

distale a halucelui. 9eali"ea"a fle!ia dorsalaa halucelui si piciorul in aceasta miscare.9idica mar&inea mediala a piciorului, fiindsupinator.g &uschiul etensor comun al degetelor seinsera pe fata mediala a fi$ulei re&iuneasuperioara. endonul sau se imparte in 4

portiuni ce se indreapta spre de&etele 2,3,4,),terminandu-se printr-o $andeleta centrala pefalan&a mi(locie si 2 $andelete laterale carese insera pe falan&a distala. 9eali"ea"a fle!ia

dorsala a de&etelor 2,3,4,), antrenand si piciorul in fle!ie dorsala.g &uschiul fibular anterior inconstant seinsera pe fata mediala a fi$ulei portiuneainferioara si se termina pe metatarsianul ).9eali"ea"a fle!ia dorsala a piciorului, ridicamar&inea e!terna, antrenand piciorul ineversiune.4G(--% $*#$(+

!ista 2 muschi ce se insera pe fata e!terna a fi$ulei.g &uschiul peronier lung se insera superior

pe capul fi$ulei si fata ei laterala> tendonul seformea"a la mi(locul &am$ei si coteste de 3ori:- posterior de maleola laterala>- su$ tu$erculul peronierilor

- la nivelul mar&inii e!terne a cu$oidului.endonul intra apoi in santul cu$oidului si se termina pe $a"a primului metatarsian si primul cuneiform. 9idicamar&inea e!terna a piciorului si co$oara mar&inea interna, fiind deci pronator. 9eali"ea"a si fle!ia plantara si adductia

piciorului.g &uschiul peronier scurt se insera pe fatalaterala a fi$ulei in 1%3 inferioara. endonulsau incon(oara maleola e!terna, trece

deasupra tu$erculului peronierilor si setermina pae $a"a metatarsianului ). 9idicamar&inea e!terna a piciorului pronator,

participa la fle!ia plantara si la a$ductia piciorului.

'uschiul peronier lun& reali"ea"a o incrucisare tendinoasa cu ti$ialul posterior. Acesta trece pe su$ re&iunea mi(locie a piciorului, asi&urand o sustinere activa a $oltii la acest nivel. e o$serva astfel ca muschii peronieri laterali sta$ili"ea"a piciorul in ortostatism, impiedicand de"echili$rarea spre e!terior mai ales in spri(inul pe un picior.Aceasta este vi"i$il mai ales in statiunea pe varful picioarelor.



4G(--% "#$('(

ontine muschi dispusi in 2 plane: profund si superficial.#lanul profund este format din 3 muschi situati alaturat pe fetele posterioare ale ti$iei si fi$ulei.

g &uschiul fleor lung al degetelor ianastere pe fasa posterioara a ti$iei medial,tendonul sau trece posterior de pilonul ti$ialsi maleola mediala, apoia(un&e in santul de

pe mar&inea li$era a lui sustenaculum tali. eimparte in 4 tendoane destinate de&etelor 2-), ce se insera

1<<



fiecare fe falan&a distala. a si in ca"ul fle!orului profund al de&etelor mana tendoanele dau insertie lom$ricalilor si perforea"a tendonul fle!orului scurt al de&etelor.9eali"ea"a fle!ia plantara a falan&ei distale, supinatia si adductia piciorului, aceasta din urma fiind compensata deactiunea patratului plantar.

g &uschiul tibial posterior ia nastere pe fata posterioara a ti$iei, fata posterioara a fi$uleiportiuni invecinate si pe mem$rana

interosoasa dintre cele 2 oase. endonul sauincon(oara maleola ti$iala, trcand apoi princulisa cea mai anterioara de su$ retinacululfle!orilor pentru a se termina petu$ero"itatea navicularului si prin e!pansiuni

pefata plantara a celorlalte oase ale tarsului,cu e!ceptia astra&alului.

a nivelul re&oiunilor mi(locii si posterioare ale piciorului reali"ea"a supinatie si aductie> participa la fle!ia plantara siare rol in sta$ili"area &le"nei.

g &uschiul fleor lung al halucelui este celmai lateral si cel mai puternic dintre muschii

profun"i, cu rol important in mers si instatiune. e insera pe fata posterioara afi$ulei inferior, tendonul sau trce posterior de pilonul ti$ial, apoi patrunde intr-un santosos posterior de astra&al, incrucisea"a fatamediala a calcaneului, trece inferior desustenaculum tali si se termina pe a douafalan&a a halucelui.

9eali"ea"a fle!ia plantara a falan&ei a doua a halucelui, antrenand prima falan&a in fle!ie pe metatarsianul 1. #articipala fle!ia plantara si la adductia piciorului. Actiunea sa este implicata in mers, in momentul propulsiei, inainte ca

piciorul sa paraseasca solul. Are un rol important in sta$ilitatea mersului pe varfuri, propulsia halucelui rectificandde"echili$rele anterioare ale corpului. Intervine si in sta$ilitatea &le"nei.

g #lanul superficial al muschilor posteriorieste format de tricepsul sural.Acest muschieste cel mai puternic muschi al &am$ei, fiindformat din 3 corpuri musculare ce se termina

printr-un tendon comun tendonul lui Achile pe fata posterioara a calcaneului.'uschiicomponenti sunt cei * %astrocnemieni si

solearul . "olearul se &aseste profund, avand insertie pe fata posterioara a ti$iei si fi$uleiportiunea #'pe"ioa"a. Actionea"a asupraarticulatiilor &le"nei si su$talara.steacoperit de 2 corpuri musculare cei 2&emeni- &astrocnemieni ce au fiecareori&ine pe fata cutanata a unui condil femuralmedial si lateral. Actionea"a asupraarticulatiilot &enunchiului, &le"nei sisu$talara.

Ansam$lul muscular antrenea"a calcaneul in fle!ie plantara cu tendinta la inversiune datorita formei suprafetelor articulare ale articulatiei su$talare, si indirect astra&alul in fle!ie plantara. Aceasta ultima miscare este mai importantain practica decat prima posi$ilitate mai mare de miscare in articulatie.Intrvine in miscarile de adductie si supinatie ale piciorului. ricepsul este muschiul care reali"ea"a ridicarea pe varfuri

dar este insuficient pentru reali"area in totalitate a acestei miscari actionea"a numai posterior..Hastrocnemianul participa la fle!ia &enunchiului, avand o actiune cuplata pe &enunchi si portiunea posterioara a

piciorului tars posterior.0orta de actiune asupra piciorului este le&ata de &radul de fle!ie al &enunchiului:- &enunchi hiperflectat - muschiul este destins si deci pierde mult din eficacitate>-&enunchi e!tins sau flectat usor - muschiul este mai mult sau mai putin tensionat, cu cresterea eficacitatii.Daca &astrocnemianul si muschii ischio&am$ieri actionea"a siner&ic pe un mem$ru inferior actiunea lor asupra&enunchiului se inversea"a, se adau&a componenta lor de tractiune si reali"ea"a e!tensia &enunchiului.



/ fle!ie dorsala foarte puternica a piciorului intinde solearul. #entru tensionarea &astrocnemianului tre$uie adau&ata sie!tensia &enunchiului.1<1



'%!+#-% !C#'-+-%( &-"C-%!($ !"-(! G%$5+$'

Daca tendoanele muschilor trec anterior de a!a $imaleolara muschii vor reali"a fle!ia dorsala :- ti$ial anterior>

- e!tensor propriu al halucelui>- e!tensor comun al de&etelor>

- peronier scurt.'uschii ai caror tendoane trec posterior de acelasi a! vor reali"a fle!ia plantara:

- peronier lun&>- peronier scurt>- triceps sural>

- fle!or propriu al halucelui>- ti$ial posterior>

- fle!or comun al de&etelor.'uschii ai caror tendoane trec medial de a!a lon&itudinala a piciorului a doua coloana osoasa reali"ea"a supinatie siadductie:- e!tensor propriu al halucelui>

- ti$ial anterior>- fle!or comun al de&etelor>

- fle!or propriu al halucelui.e adau&a tricepsul a carui actiune reali"ea"a miscarea de inversiune.'uschii ai caror tendoane trec lateral de a!a lon&itudinala a piciorului a doua coloana osoasa reali"ea"a pronatia sia$ductia:

- peronier lun&>- peronier scurt>

- e!tensor comun al de&etelor.e o$serva ca actiunile musculare nu sunt echili$rate> predomina fle!orii plantari si cei ce reali"ea"a miscarile deinversiune.

"tabilitatea gle/nei datorata actiunulor musculare

In fle!ie dorsala trohleea astra&alului are un $un contact cu suprafata corespun"atoare de pe ti$ie si fi$ula, in timp ce portiunea posterioara a trohleei este mai in&usta, ceea ce confera articulatiei mai putina sta$ilitate din punct de vedereosos.ta$ilitatea este asi&urata de actiunea muschilor printr-un du$lu rol:- co$orarea fi$ulei maleola laterala prin actiunea muschilor:- lun&ul si scurtul peronier>- e!tensorul propriu al halucelui>

- ti$ialul posterior.o$orarea maleolei fi$ulare ameliorea"a contactul suprafetelor articulare.- fi!area activa a suprafetelor articulare prin actiunea muschilor:- e!tensorul propriu al halucelui>

- ti$ialul posterior.o$orarea fi$ulei tensionea"a tendoanele peroneo-ti$iale inferioare, ceea ce determina o apropiere pasiva automata

acelor doua oase. Aceasta sta$ili"are se producein timpul unei fle!ii plantare active statiune pe varfuri.1<2



%#! %!+#!(!

#iciorul uman este adaptat $ipediei indeplinind 2 functii:- sustinere a corpului statiune>-miscare a corpului locomotie.

Aceasta adaptare se reali"ea"a printr-o $olta plantara caracteristica sustinuta de 3arcuri spri(inite la randul lor de trei stalpi. Astfel ea repre"inta o formatiune fle!i$ila ce (oaca rolul de amorti"or al

presiunilorsi care isi adaptea"a forma dupa sol.

In statiune $ipeda piciorul pre"inta 3 puncte de spri(in:- posterior: tu$ero"itatea calcaneului, structura osoasa masiva conceputa pentru areceptiona ma!imum de &reutate>- anteromedial: capul metatarsianului1 ce primeste aproape toata &reutatea restanta>- anterolateral: capul metatarsianului ) ce suporta o mica parte din &reutatea corpului.talpii sunt uniti prin 2 arcuri lon&itudinale si unul transversal mentinute prin sustinatori li&amentari si musculari.Arcul medial este format de: calcaneu, astra&al, navicular, primul cuneiform si metatarsian. ste sustinut prin :

hli&amente:- li&amentul astra&alo-calcanean>

- li&amentul &lenoidian>- li&amentul scafo-cuneean>

1. li&amentul cuneo-metatarsian inferior.

hmuschi:- adductor alhalucelui>- ti$ial posterior>- peronier lun&>

- fle!or propriu al halucelui. Acest muschi indeplineste la randul sau un triplu rol:- sustine arcul ca o coarda 1>- sustine calcaneul prin refle!ia sa pe sustenaculum tali 2>

-mentine astra&alul 3.Arcul lateral este mai putin inalt decat cel medial> este vi"i$il pe scheletul piciorului, pe viu fiind mascat de partilemoi. In componenta sa intra calcaneul, cu$oidul si metatarsianul ). ste sustinut prin :

hli&amente:- 2 li&amente calcaneo-cu$oidiene>

hmuschi:- scurt peronier>

- lun& peronier. Acest muschi indeplineste un du$lu rol:- sustine calcaneul prin refle!ia sa pe su$ tu$erculul peronierilor>

- sustine cu$oidul.Arcul anterior transversal este vi"i$il la (umatatea lun&imii metatarsienelor repre"entat prin $ride transversare. anivelul re&iunii mi(locii apiciorului arcul este mai inalt medial scafoid decat lateral cu$oid. ste sustinut prin:

h muschi:- fascicolul transvers al a$ductorului halucelui>- cuplul peronier lun& si ti$ial posterior>

- interososi.1<3



IV. NOTIUNI DE ANATOMIE TOPO1RA0ICAA. PARTILE CORPULUI OMENESC

orpul omului este alcatuit din urmatoarele parti: cap caput., %>t collum., trunc/i truncus. si membre

membra. superioare si inferioare! Delimitarea partilor corpului se face cu a(utorul liniilor conventionale, trasate prinrepere naturale proeminente osoase, depresiuni osoase, proeminente musculare, pliuri te&umentare. Limita dintre cap

si %>t este repre"entata de o linie conventionala numita linia cefalo 2cervicala, care uneste urmatoarele repere naturale:

punctul antropometric - &nation, mar&inea inferioara a corpului mandi$ulei, punctul antropometric - &onion, ori"ontalacare uneste punctul &onion cu mar&inea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian, pe care urca pMna la vaMrful

procesului mastoid si se continua pe linia nucala superioara pMna la protu$eranta occipitala e!terna punctulantropometric - inion. Limita dintre %>t si trunc/i este data de linia conventionala cervico2toracica, care unesteurmatoarele repere naturale: inci"ura (u&ulara a manu$riului sternal, mar&inea posterioara a claviculei, acromion,

procesul spinos al celei de-a saptea verte$ra cervicala. Limita dintre trunc/i si membrul superior este linia toraco2

bra/iala, care uneste acromionul cu pliul a!ilar posterior. Limita dintre trunc/i si membrul inferior este repre"entata delinia pelvi2femurala, care uneste urmatoarele repere naturale: mar&inea superioara a sinfi"ei pu$iene, plica in&hinala,spina iliaca antero-superioara, creasta iliaca, spina iliaca postero-superioara si santul interfesier.

. RE1IUNILE PARTILOR CORPULUI OMENESC 4RE1IONES CORPORIS $UMANI5

a. (egiunile capului regiones capitis)

Descriem la nivelul capului doua parti: una superioara, numita cranium, ce adaposteste encefalul si receptoriianali"atorului auditiv si alta inferioara, numita facies sau fata, ce &a"duieste or&ane ale aparatului de import a materieirespirator si di&estiv si receptorii unor anali"atori vi"ual, &ustativ, olfactiv. imita dintre craniu si facies esterepre"entata de o linie conventionala care uneste urmatoarele repere naturale: punctul antropometric - &la$ela, arcadasprMancenoasa, muchia superioara a arcadei "i&omatice, tra&us, mar&inea inferioara a pavilionului urechii si vMrful

procesului mastoid al osului temporar.a nivelul partii superioare a capului cranium, re&iunile corespund oaselor cutiei craniene si poarta numele

acestora. e pot delimita trei re&iuni mediane impare: frontala, parietala, occipitala si doua re&iuni laterale pare:temporala si infratemporala. a nivelul partii inferioare a capului facies, re&iunile se &rupea"a Nn mediane: na"ala,

polara, mentoniera si laterale: or$itala, infraor$itala, $ucala, "i&omatica si parotideomaseterica.b. (egiunile g?tului (egiones cervicales)

Din punct de vedere topo&rafic, &Mtul are treimari re&iuni: re&iunea cervicala anterioaraRe%io cervicalis anterior sive Tri%onum

colli anterius., re&iunea cervicala lateralaRe%io cervicalis lateralis sive Tri%onum

colli laterale. si re&iunea cervicala posterioara Re%io cervicalis posterior sive

Tri%onum colli posterior.! Re%iunea

cervicala anterioara Re%io cervicalis

anterior sive Tri%onum colli anterius. estecuprinsa Nntre $a"a mandi$ulei si mar&inea

posterioara a muschilor sternocleidomastoidieni. #rin planul medio-sa&ital, ea poate fi Nmpartita Nn douahemire&iuni simetrice, dreapta si stMn&a.0iecarei hemire&iuni Ni descriem urmatoareletriun&hiuri: riun&hiul su$mental sausuprahioidian Tri%onum submentale.,

riun&hiul carotidian Tri%onum caroticum.

si riun&hiul muscular sau carotidian inferior Tri%onum musculare sive Tri%onum

omotrac/eale. si Triun%/iul submandibular

Tri%onum submandibulare. sau triun&hiul

di&astric care este delimitat de $a"amandi$ulei si cele doua pMntece, anterior si

posterior, al muschiului di&astric. riun&hiulsu$mental sau suprahioidian este delimitat decei doi pMnteci anteriori ai muschiuluidi&astric si corpul osului hioid. Triun%/iul

carotidian Tri%onum caroticum. estemar&init de pMntecele posterior al muschiuluidi&astric, pMntecele superior al muschiului



omohioidian si mar&inea anterioara amuschiului sternocleidomastoidian.Triun%/iul muscular sau carotidian inferior sau riun&hiul omotraheal are suprafatadelimitata de pMntecele superior almuschiului omohioidian, de mar&ineaanterioara a muschiului

sternocleidomastoidian si de linia medianaanterioara a &Mtului. Ontre mar&inileanterioara si posterioara ale muschiuluisternocleidomastoidian se &aseste re%iunea

sternocleidomastoidiana Re%io

sternocleidomastoidea.! Re%iunea cervicala

laterala Re%io cervicalis lateralis sive

Tri%onum colli laterale. este cuprinsa Nntremar&inea superolaterala a muschiului trape"si mar&inea posterioara a muschiuluisternocleidomastoidian. Aceasta re&iune este

traversata de pMntecele inferior al muschiuluiomohioidian care o Nmparte Nn doua suprafetetriun&hiulare mai mici: triun%/iul

omotrape-ian si triun%/iul supraclavicular

sau omoclavicular Tri%onum

omoclaviculare.! On partea posterioara a&Mtului, care cuprinde fosa supraclavicularamare +ossa supraclavicularis ma6or . Nntremar&inile superolaterale ale muschiuluitrape" si re&iunea posterioara a &MtuluiRe%io cervicalis posterior sive Re%io colii

posterior., numita si ceafa Nuc/a.!

3. ($G'-+'%$ #(-+C8'-%-'

runchiul, ca parte a corpului omenesc, este Nmpartit Nn torace si a$domen, printr-o linie conventionala careuneste urmatoarele repere naturale: procesul !ifoid al sternului, arcul costal pMna la coasta a -a, mar&inea inferioara acoastei a II-a si procesul spinos al verte$rei a II-a toracale.

a nivelul fetei anterioare a toracelui se descriu urmatoarele re&iuni: re%iunile toracale anterioare si laterale

Re%iones t/oracicae anteriores et lateralis., re%iunea infraclaviculara +ossa infraclavicularis.4 re%iunea pectorala

Re%io pectoralis. si re%iunea a(ilara Re%io a(ilaris.4 re%iunea presternala re%io presternalis. si triun%/iul

deltopectoral Tri%onum deltopectorale sive Tri%onum clavipectorale.!

9e&iunile a$dominale Re%iones abdominales.! a nivelul a$domenului se descriu urmatoarele re&iuni:re%iunea /ipocondrica Re%io /?pocondrica sive 3?pocondrium., re%iunea epi%astrica Re%io epi%astrica sive

Epi%astrium., re%iunea laterala Re%io lateralis sive Latus., re%iunea ombilicala Re%io ombilicalis sive $mbilicus.,

re%iunea in%/inala Re%io in%/inalis sive "n%uen. si re%iunea pubiana Re%io pubica sive 3?po%astrium.!runchiul pre"inta pe fata posterioara urmatoarele re&iuni, numite re&iuni ale spatelui Re%io dorsi.4 verte$rala

Re%io vertebralis., scapulara Re%io scapularis., infrascapulara Re%io infrascapularis., lom$ara Re%io lombaris.,sacrala Re%io sacralis. si riun&hiul de ascultare Tri%onum auscultationis.! a nivelul pelvisului trunchiul pre"intare%iunea perineala Re%io perinealis. sau perineul! #erineul se Nmparte Nntr-o re%iune anterioara Re%io uro%enitalis.

si alta posterioara Re%io analis.!4. ($G'-+'%$ &$&(-%-' "-$('( ($G'+$" &$&(' "-$('('"). e delimitea"a la nivelul

umarului Re%io deltoidea., $ratului Re%io brac/ii anterior si Re%io bra/ii posterior., cotului Re%io cubitalis

anterior si Re%io cubitalis posterior., ante$ratului Re%io antebrac/ii anterior si Re%io antebrac/ii posterior. si mMiniiRe%io dorsalis manus si alma sive Re%io palmaris.!

>. ($G'-+'%$ &$&(-%-' '+$('( ($G'+$" &$&(' '+$('('") se trasea"a la nivelul

pelvisului Re%io %lutealis., coapsei Re%io femoris anterior si Re%io femoris posterior. , &enunchiului Re%io %enusanterior si Re%io %enus posterior., &am$ei Re%io cruris anterior si Re%io surae., piciorului Dorsum pedis sive Re%io

dorsalis pedis.!

1<)



'i!lio(ra#ie1. Al&' I., 1eo"%ia R., ed. Anatomie topo%rafica, 7ucuresti, d. All, 39

2. Baci' C., ed: Anatomia functionala s" biomecanica aparatului locomotor , 7ucuresti, d. port-urism, 3==

3. Ce"&'le#c' C, I!"im M., Ma"o# T., Nic'le#c' 1(., ed. Atlas de anatomie umana, vol.I,7ucuresti, d. tiintifica si nciclopedica, 38

4. Ce"&'le#c' C, I!"im M., Ma"o# T., Nic'le#c' 1(., ed. Atlas de anatomie umana, vol.II,7ucuresti, d. tiintifica si nciclopedica, 39

). Ce"&'le#c' C, I!"im M., Ma"o# T., Nic'le#c' 1(., ed. Atlas de anatomie umana, vol.III,7ucuresti, d. tiintifica si nciclopedica, 3:

*. Co"'n M., ed. @inetolo%ie medicala, 7ucuresti, d. A!a, 3:

5. C"ea%e" .1 ., ed. 3uman anatom? and p/?siolo%?, second edition, 6A, . 7ron #u$lishers,36

8. Diacone#c' N., Rotten&e"% N., Nic'le#c' V., ed. G/id de anatomie practica, imisoara, d.0acla, 3

;. Dot S., Ro&in#on R.A., Sc(on!iel B. 'orpholo&E of $one and histochemical stainin&characteristics of $one cells. In: American #hE. oc., ed. 3andboo of p/?siolo%?. Pashin&ton:

Aur$ach, 3=<, p.3-23.1<. D"a%oi 1(. S., ed.: Anatomia Omului, vol.1,raiova: d. 6niversitatii, 36.

11. D"a%oi 1(. S., ed.: Anatomia Generala a sistemelor corpului omenesc, vol.1,raiova: d.6niversitatii, 68.

12. 0"o#t, $.M, ed. "ntermediar? Or%anisation of t/e #eleton. 7oca 9aton: 9 #ress, ol.1,3<a.

13. 0"o#t, $.M, ed. "ntermediar? Or%anisation of t/e #eleton. 7oca 9aton: 9 #ress, ol.2,3<&.

14. 0"o#t, $.M. ital $iomechanics. #roposed &eneral concepts for sGeletal adaptations tomechanical usa&e. In: Calcif! Tissue "nt!, n" 96 3=, p.14)-1)*.

1). 0"o#t, $.M. ital $iomechanics> proposed &eneral concepts for sGeletal adaptations tomechanical usa&e. In: Calcif! Tissue "nt!, nr. 42 35, p.14)-1)*.1*. 0"o#t, $.M. Geletal structural adaptation to mechanical usa&e A'6: redefinin& Polff s

la:the remodelin& pro$lem. In: Anat! Rec!, nr.22* 3, p. 412-422.15. 0"o#t, $.M. he role of chan&es in mechanical usa&e set points in the patho&enesis of

osteoporosis. In: ! Bone )in! Res!, nr .= 36, p.2)3-2*1.18. 0'n% K.C. ed. 7iomechanics. 'echanical properties of livin& tissues. 7erlin: prin&er,38.

1<*

1. 1"ant .C.B., ed. )et/od of Anatom?. 8th edn. 7altimore.: Pilliams Q PilGins, 3=3.

2. at .L. he structure and $iomechanics of $one. In incent, R.0.. and urreE, R.., ed. )ec/anical roperties of Biolo%ical )aterials, am$rid&e: am$rid&e 6niversitE #ress3&, p.135-1*8.

3. Ma"tin R.B., B'"" D.B., S(a"e N.A.,ed. Geletal issue 'echanics. e KorG: prin&er,3.

4. Ni%% B.M. elected historical hi&hli&hts. In: i&& 7.'., ?er"o& P., ed. Biomec/anics of t/e

musculo2seletal s?stem! e KorG: PilleE R, and ons td, 39, p.3-3*.

). Ni%% B.M., 1"im#ton S..Bone. In: i&& 7.'., ?er"o& P., ed. Biomec/anics of t/e musculo2

seletal s?stem. e KorG: PilleE R, and ons td, 39, p.48-5*.

*. Papilian V., ed. Anatomia omului, editia ., vol. I. 7ucuresti, d. Didactica si #eda&o&ica, 3=9

5. Papilian V., ed. Anatomia omului, editia ., vol. II. 7ucuresti, d. Didactica si #eda&o&ica, 368. Rine"' ET, Rine"' P.L. / metoda cu element finit pentru anali"a microfracturilor - aplicatii

in activitati sportive> In: roc <2t/ An! Con%! Europ! Colle%e #port #c! 3 , 9oma, p.528 .

;. Rine"' E.T. A finite element model for analEsin& the microfractures-applications in sportactivities. In: roc! &V""t/ )eet! +ed! Europ! Connect! Tissue #oc! 6, #atras, R15.

1<. Rine"' ET, Rine"' P.L., 1(enea M. A $iomechanical studE of tra$ecular $onemicrofractures - a finite element method approach, In: Vol! Re- . #imp! Aniv! $niv! Vest, Timisoara

6, p.41.

11. R

in

e"

'

E.

T.

/anali"aamicrofr ac

turilor



osoase - avanta(ele folosirii metodei elementului finit. In: Rom! !Anat , vol.3, nr.1 63a, p.;-1).

12. Rine"' E.T. 'odele actuale de reconstructie si anali"a ale arhitecturii osoase.In: Rom! !Anat ,vol.3, nr.2 63&, p.22-3<.

13. Rine"' ET, D"a%omi" M., Co#acean' D. A 0A analEsis for the tra$ecular architecture insport events - the hematopoetic microclimat. In: roc! 2t/ An! Con%! Europ! Colle%e #port #c.63a, olo&ne, p.8*5

14. Rine"' ET, O"tane#c' C., Tap'"in D., he femur as a shocG a$sor$er in the alpine sGiin&events - a finite element method approach. In: roc! 2t/ An! Con%! Europ! Colle%e #port #c!

63& , olo&ne, p.131<.

1<5 1<81. Rine"' ET, R'#' L., Ro#'le#c' E., ed: Anatomia Omului, vol. I, raiova: corilo, 63.

2. Rine"' ET, Rine"' P.L., Stane#c' M.R . Aplicatii ale teoriei omo&eni"arii in modelareamicrostructurii osoase. In: Vol! Re- . al V"lea Con%! Nat! cu part! internat! #oc! Anat! Romania

466 ., Iasi, p.11*.

3. Rine"' E.T.,Va#ile#c' M. oi a$ordari in anali"a microfracturilor osoase. In Vol! Re-! Al &""2a

Conf! Nat! )ed!#port 466 .,7ucuresti, p.3<.

4. Rine"' P.L, Rine"' E.T, Caline#c' C. onsideratii asupra unor modele ale tesutului osos din punct de vedere $iomecanic implicatii in sport si recuperare. In: Analele $niversitatii de Vest

35 , imisoara, p.143-1)<

). Rine"' P.L., Rine"' ET, 1(enea M. 7iomechanical $ehaviour of the $one tissue a finiteelement method approach. In: Vol! Re-! #imp! Aniv! $niv! Vest 6 , imisoara, p.4<

*. Rine"', P.L, D"a%oi1. S., Rine"' ET. A finite element model for analEsin& the $onemicrofractures static and dEnamic approaches. In: roc! 02t/ "ntern! #imp! #ports )ed!

63a, Ierusalim, p.4<

1<. Z

&

e

n

%

(

e

T.ed.

@

in

es

io

lo

%i

e!

#t

iint

a

m

is

c

a

ri

i!

7ucur esti:ditura'ed

bazele miscarii

Documents