09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 1/14

Cautare selecteaza

0

DOCUMENTE SIMILARE

DEZECHILIBRUL HIDROELETROLITICRolul analizatorului vizualInvatarea si memoriaGINGIVITA ASPECTE CLINICE ALEGINGIVITEIDiagnosticul perinatal al malformatiilor fetaleprin ultrasonografieGlaucomul afectiune oculara cu tensiuneintraocularaSpondilita anchilozantaSCARLATINAELEMENTE DE HEMODINAMICAEVISCERATIILE

TERMENI importanti pentru acestdocument

: : : : tipuri de parghii :

Username / Parola inexistente

Login Register

Home Documente Upload Resurse Alte limbi

CATEGORII DOCUMENTE

AfaceriCalculatoareCasa masinaDidactica pedagogieDiverseEducatieFinanteGeografieIstorie & politicaLegislatieLimbaManagementSanatateTehnologie

Alimentatie nutritie Asistenta sociala Cosmeticafrumusete Logopedie Retete culinare Sport

Bazele fizice ale mecanoterapiei

sanatate+ Font mai mare | Font mai mic

Bazele fizice ale mecanoterapiei Masini simple: parghii, scripeti, planul inclinat.

I . ParghiileParghiile sunt niste masini mecanice foarte simple, ele fiind folosite pentru a multiplica

forta sau deplasarea in conditii optime. In organismul uman se intalnesc peste 200 de parghiiosoase.

Parghiile osoase, biologice sunt formate de doua oase vecine, articulate mobil (cuplulcinematic) si legate printrun muschi.

Actiunea parghiilor se bazeaza pe echilibrul momentelor a doua forte: o forta de rezistentapasiva si o forta activa. Ele sunt caracterizate prin trei puncte principale:

punctul de aplicatie a fortei F,

punctul de aplicatie a rezistentei R,

punctul de aplicatie S a rezultantei fortelor, numit punct de sprijin a parghiei, in jurul acestuiafortele F si R dand parghiei o miscare de rotatie

Legea parghiilor: momentele fortelor F si R sa fie egale.

Clasificarea parghiilor se face in functie de pozitiile celor trei puncte de aplicatie F, R si S (Fig.1):

09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 2/14

Fig. 1 Tipuri de parghii

parghia de gradul I sau parghia de echilibru (deoarece realizeaza echilibru static) are punctul de sprijin S situat intre punctul de aplicatie a fortei F si celde aplicatie a rezistentei;

parghia de gradul al IIlea sau parghia de forta – are punctul de aplicatie a rezistentei intre cel de aplicatie a fortei si cel de sprijin; prin structura lor,distanta de la R la S este mai mica decat de la F la S , asadar F este mai mic decat R, motiv pentru care putem amplifica forta

parghia de gradul al IIIlea sau parghia de deplasare – are F intre R si S, ele utilizeaza o forta mare si inving o forta mica, in schimb deplaseaza multpunctul lui R; acest tip de parghii este cel mai intalnit in corpul uman (punctul de aplicatie a fortei, adica locul de inserare a muschiului, se afla intre punctulde sprijin care este articulatia si punctul de aplicatie a rezistentei).

Parghiile in medicina

Pirghiile de gradul I

relativ putine in organism

trunchiul se afla in echilibru pe picioare ca o parghie de gradul I, la fel si capul, care sprijinit pe atlas, functioneaza ca o parghie cu brate inegale, verticalaCG netrecand prin atlas (Fig. 2 a)).

antebratul in extensie se comporta ca o parghie de gradul I

in practica medicala, parghiile de gradul I sunt foarte numeroase (Fig. 2 b)), in primul rand parghiile duble cum sunt foarfecele si clestii, care se impart infunctie de utilitate, dupa lungimea bratelor.

09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 3/14

foarfece pentru invins rezistente mari (cum ar fi gipsul sau clestii pentru extractii dentare) cu gura puternica si mica si manere lungi; apasand pe un brat deparghie lung se poate invinge o rezistenta mare;

a) b)

Fig. 2 Parghii de gradul I intalnite in a) organism si b) in practica medicala

clestii la care bratele parghiei pe care apasam sunt mici, iar cele pe care se aplica rezistenta sunt lungi (forcepsul)

foarfecele si clestii la care marimea bratelor fortei nu difera prea mult de cea a bratelor rezistentei (clestele pentru tractiunea limbii in caz de asfixiere,clestele de manipulat pansamentele etc.)

In sectiile de fizioterapie si in laboratoare exista tot felul de parghii de gradul I (balante analitice, scripeti etc.)

Parghiile de gradul al IIlea

In organism, se pot mentiona ca prim exemplu incisivii si caninii

aceste parghii au forma de pana, iar conditia necesara si suficienta pentru echilibrul fortelor la un astfel de instrument este ca raportul dintre forta sirezistenta sa fie acelasi ca intre marimea bazei de apasare si lungimea suprafetei laterale a instrumentului (eficacitatea instrumentului creste cu cat bazaeste mai mica, deci, cu cat el este mai ascutit)

09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 4/14

a) b)

Fig.3 Parghii de gradul al IIlea (bisturiu, dalta, lanteta)

ca parghie de gradul al IIlea functioneaza si piciorul (Fig. 3 a)), care are ca rezistenta greutatea corpului transmisa prin tibie si aplicata la nivelularticulatiei tibiotarsiene, asa incat forta o vor da muschii inserati prin tendonul lui Ahile pe calcaneu, iar punctul de sprijin, in momentul in care ne ridicampe varful picioarelor, se afla la extremitatea metatarsienelor in contact cu solul

instrumentele medicale, ca cele din fig. 3 b)

Parghiile de gradul al IIIlea

sunt elemente de deplasare

antebratul in flexie functioneaza ca o parghie de gradul al IIIlea cand muschii flexori se contracta pentru al ridica; bicepsul se contracta producand o fortacare are punctul de aplicatie pe antebrat

in general, distanta dintre punctul de aplicatie al fortei F si punctul de sprijin S este de 8 ori mai mica decat distanta dintre punctul de aplicatie a rezistenteiR si punctul S. Rezulta, ca in acest caz, forta desfasurata de muschi pentru a roti antebratul este de 8 ori mai mare decat rezistenta

09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 5/14

Fig.4 Antebrat in flexie (parghie de gradul III)

in schimbul pierderii de forta avem un castig de deplasare, contractia de cativa cm a bicepsului determinand o deplasare liniara de 8 ori mai mare aextremitatii antebratului.

In laborator si in practica medicala intalnim parghii de gradul al IIIlea cum ar fi: pensele anatomice, pedalele diferitelor aparate dentare etc. (Fig.5).

Fig. 5 Pensete medicale (parghii de gradul III)

Parghii umane multiple

Sunt grupe de parghii actionate de un singur muschi. De exemplu: falangele care au extensorii si flexorii comuni. La parghiile multiple suma rotatiilordiverselor parghii osoase miscate de un singur muschi este egala cu rotatia pe care ar determinao acest muschi, actionand asupra unei singure parghiiumane, muschiul contractanduse cu aceeasi lungime

Parghii asociate

09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 6/14

Sunt intalnite in miscarea membrelor. De exemplu, datorita faptului ca membrele superioare sunt compuse din doua segmente, viteza liniara a mainiieste mai mare cand antebratul descrie un unghi fata de brat si concomitent bratul descrie un unghi fata de trunchi. Din figura 6 se observa cum aducereamainii la nivelul umarului se face intrun timp mai scurt, daca ambele segmente se misca simultan, decat in cazul in care membrul superior se misca rigid

Fig.6 Miscarea concomitenta a parghiilor asociate

Parghii speciale

Scripetii si balantele sunt aparate de cercetare si terapie care nu pot lipsi din laboratoarele medicale si din salile de kinetoterapie.

II. Scripetele

Proprietatea fundamentala : scripetele este un mecanism simplu, care permite schimbarea directiei unei forte in conditiile conservarii intensitatiiacesteia (fig. 7).

Fig. 7. Scripetele schimba directia fortei F fara ai modifica intensitatea.

Reactia axului: reactia R a axului O al scripetelui este egala si de sens opus cu rezultanta dintre F si G (fig. 8).

Desemnind prin 2α unghiul dintre cele doua forte F si G , avem:

R2 = G2 + F2 + 2GF cos 2α.

Intotdeauna F = G , iar R = 2G cos 2α.

09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 7/14

Rezultanta R variaza asadar in functie de unghiul de aplicatie al fortelor F si G.

Fig. 8 Reactia axului scripetelui.

Circuitele

Scripetele de tractiune fix. Vorbim despre scripete fix atunci cind scripetele de tractiune este fixat direct de un punct de ancorare.

Este tipul de montaj cel mai frecvent utilizat, fapt explicabil daca avem invedere ca el asigura transmiterea nemijlocita spre membrul tratat a unei forteextrinsece cunoscute: F = G.

Pentru ca sistemul sa se afle in echilibru, reactia R a axului trebuie sa fie absorbita de punctul de ancorare A (fig.9).

09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 8/14

Fig. 9. Forta de reactie R a axului este absorbita de punctul de ancorare pentru ca sistemul safie stabil.

Scripetele de tractiune mobil.

Este considerat mobil atunci cind este fixat de una dintre extremitatile circuitului: segmentul sau contragreutatea(fig.10).

a) Variatia fortelor F si G

Reactia R a axului si forta F (sau G) se suprapun.

09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 9/14

Fig.10. Circuit cu scripete de tractiune mobil.

In concluzie, F= R = 2 G cos α atunci cind sistemul se afla in echilibru.

F este invers proportionala cu α: cind a creste, F scade.

Pozitii extreme:

α= 90° =» cos α = 0 (fig. 11)

Fig. 11. Scripete de tractiune mobil α = 90°

prin urmare F = 0 .

α = 0° =» cos α = 1 (fig12) prin urmare F = 2 G , de unde rezulta ca 0< F <2G.

09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 10/14

b) Muflele

Circuitul prezentat in fig. 12 , unde cele doua capete ale cablului sunt paralele, se numeste mufla.

α = 0, prin urmare F = 2G .

Fig. 12 Scripete de tractiune mobil α = 0°.

c) Deplasarea in circuitul de tip mufla (fig. 13):

in punctul A, lucrul mechanic obtinut pentru o deplasare d1 = AA1 este:

L1 = G x d1;

in punctul O, deplasarea corespunzatoare va fi d2 = OO1, iar lucrul mecanic:

L2 = F x d2

09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 11/14

Fig. 13. Deplasarea in circuitul de tip mufla.

In virtutea principiului de conservare a lucrului mecanic, avem:

L1 = L2, adica Gd1 = Fd2 ;

dar F = 2G, prin urmare d1 = 2d2.

Astfel, daca forta creste, scade deplasarea si invers.

Principii de montaj

Pozitia scripetelui de tractiune

Planul de instalare. Pentru a anula componentele cu efecte deviante asupra miscarii, forta G trebuie sa fie aplicata in planul miscarii (fig. 14).

Prin urmare, scripetele de tractiune trebuie sa se situeze in planul

miscarii.

09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 12/14

Fig. 14. Planul de instalare a scripetelui de tractiune.

Pozitia cablului si a scripetelui de tractiune. Momentul M al rezistentei G (fig. 15) depinde de orientarea cablului fixat de segmental de membru cucare se lucreaza.

MG = Gd (d reprezinta bratul pirghiei)

d = l sinα, prin urmare MG = G l sin α

sin α = 1 daca α = 90°.

Fig. 15. Pozitia cablului si a scripetelui de tractiune in raport cu segmentul de tratat.

09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 13/14

MG atinge valoarea maxima daca G este perpendiculara pe segmental de tratat, cu alte cuvinte, rezistenta este maxima atunci cind cablul este

perpendicular pe segment.

III.Planul inclinat

Planul inclinat ofera avantajul descompunerii fortei de greutate(G), a corpului sau segmentului, dupa o directie paralela (Gt=F) cu planul si unaperpendiculara (Gn) pe acesta.

Astfel, este necesara doar invingerea componentei tangentiale a greutatii fata de intreaga greutate (fig. 16).

Greutatea corpului (G) se descompune in:

Gt (greutatea tangentiala) si

Gn (greutatea normala pe plan).

Gt= m g sin α (sin α< 1), unde:

m = masa corpului;

g = acceleratia gravitationala;

α = unghiul planului inclinat.

Astfel, este necesara invingerea unei forte mai mici decat greutatea corpului sau segmentelor de mobilizat.

Din aceasta cauza, planul inclinat se foloseste ca mijloc de scadere a intensitatii efortului.

09.02.2015 Bazele fizice ale mecanoterapiei

http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php 14/14

Fig. 16. Planul inclinat

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 2677

Importanta:

Comenteaza documentul:Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru aputea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php

Adauga cod HTML in site<a href="http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php" target="_blank" title="Bazele fizice ale mecanoterapiei http://www.scrigroup.com/sanatate/Bazelefizicealemecanoterapi54646.php">Bazele fizice ale mecanoterapiei</a>

Termeni si conditii de utilizare | Contact © SCRIGROUP 2015. All rights reserved