PowerPoint Presentation

Colegiul Economic Administrativ IasiPortofoliu Calitatea produselor si serviciilorGrup de marfuri Bauturi alcoolice IASI 2013Nume: Radu Alexandru Ticu Emanuel Cu mii de ani n urm, oamenii au nceput s produc buturi alcoolice din motive practice. Producia vinului a nceput n Egiptul Antic, cnd egiptenii i-au dat seama c sucul de struguri se stric repede, dar c sucul fermentat sau vinul se pstreaz bine. Ei aveau probleme, de asemenea, cu apa de but, care era impur, i au observat c dac beau vin nu se mbolnveau. Mai trziu, vinul a devenit important pentru biserica Romano-Catolic, ntruct era folosit la oficierea Sfintei Liturghii. n perioada renaterii, buturile alcoolice au devenit importante n societatea european. Au nceput s fie produse pe scar larg i promovate de breasla de comerciani care avea controlul produciei lor.

Cum a aparut alcoolul n jurul anului 1300 a aprut o industrie a "berii" n Europa central. n aceast perioad, vinul a continuat s creasc n popularitate. Au aprut, de asemenea, multe sortimente denumite dup locul de origine. Dei alcoolul a aprut iniial din motive practice, utilizarea lui s-a schimbat ulterior. Oamenii au nceput s ncerce diferite tipuri de alcool, iar consumul de buturi alcoolice a devenit o parte din cultura european. Utilizarea alcoolului a dus adesea la abuz.

Bauturi Alcoolice Buturile alcoolicesunt buturile care coninetanol, cunoscut sub numele dealcoolsaualcool etilic. Etanolul din buturile alcoolice este aproape ntotdeauna produs prinfermentareacarbohidrailor(diferiiizomeriai zaharurilor naturale, de obicei) de ctre anumite specii dedrojdii n absena oxigenului, prin reacia cunoscut cafermentaia anaerob. Cantitatea de alcool dintr-o butur alcoolic se specific n procente de alcool volumic, dar cum drojdiile nu pot fermenta buturi cu mai mult de 14% alcool, unele buturi alcoolice se obin prin distilare.In functie de ordinea consumarii lor in cadrul unui meniu, bauturile servite consumatorilor in unitatile de alimentatie publica sunt de mai multe feluri: - Bauturuile aperitiv au o tarie alcoolica mare sau au un gust putin amarui, stimuland apetitul, ca de exemplu: tuica, slibovita, rachiul, vermutul, berea, etc.- Vinurile albe seci ( Riesling)- Vinurile albe demiseci ( Feteasca, Aligote)

Clasificarea BauturilorVinurile rosii ;Vinurile de desert ;Vinurile spumoase ( Sampania)Coniacurile si lichiorurile ;Amestecuri de bauturi alcoolice (Cockteil, fizz etc)

Bauturile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: dupa tehnologia de obtinere; dupa concentratia alcoolica; dupa orientarea servirii intr-un meniu; dupa continutul de zahar.Dupa tehnologia de obtinere: bauturi alcoolice; bauturi nealcoolice; bauturi stimulente.Clasificarea BauturilorClasificarea.Dupa continutul in alcool etilic:- bauturi slab alcoolice - au un continut intre 0,8 6% in volum - berea- bauturi moderat alcoolice cu un continut intre 8 22% in volume - vinurile;- bauturi alcoolice tari - cu un continutintre22 70% in volume - rachiuri, lichioruri, bauturi speciale.

b.Dupa provenienta alcoolului etilic sunt:-naturale; -industriale.c.Dupa modul de obtinere sunt:a)nedistilate: cidrul; hidromelul; berea; vinul.b)distilate:alcoolul rafinat; rachiuri naturale; rachiuri industriale; lichioruri; bauturi speciale.

Berea Bereaeste obutur alcoolic obinut din 4 produse naturale:drojdia de bere,mal,hameiiap. Aceasta are aproximativ 5% alcool; aa-numitabere fr alcoolare ntre 0 i 0,5% alcool. Malul deriv din cereale ncolite (in principal orz), care vor fi utilizate drept hran de ctre drojdie, preferenial n prezena hameiului (floarea plantei Humulus Lupulus), care distruge alte bacterii care ar putea competiiona cu drojdia pentru hran (cerealele). Compozitia chimica a beriiApa90 95%Alcool etilic5,5 10%Extract4,3 5,6%Substante azotate0,6 0,8%Saruri minerale Ca, P, K, Mg1,4 1,8%Dioxid de carbon0,32 0,4%Glicerina0,3 0,4%Vitamine B1, B6, PPpH4,3 4,7

Berea fr alcool se fabric prin acelai procedeu, urmat de extragerea chimic a alcoolului. Coninutul de alcool al berii este n mod uzual de 5-8%, fiind apropiat de 0% n cazul berii fr alcool.Categorii de bere:- bere neagr filtrat sau nefiltrat- bere fr alcool- bere blond pasteurizat sau nepasteurizat- bere blond superioar- crem de bere- bere brun- bere cu lmie

Istoria berii:Berea a aprut acum cca. 6.000 de ani. Vine cel mai probabil de la pine care s-a udat i a nceput s fermenteze, de unde a aprut procesul de fermentare.Aceast descoperire a avut loc de mai multe ori n istoria omenirii, astfel c nu se poate ti sigur unde a fermentat la nceput berea.Cele mai vechi urme de bere, care provin din anii 3.500-2.900 .Hr., au fost descoperite de curnd n Tepe,Mesopotamia(astzi nIranulde vest).Unii cercettori, studiind un numr mare de texte antice ct i texte trzii, au ajuns la concluzia c n antichitate exista o legtur strns ntre coacerea cerealelor i fabricarea berii. Coacerea cerealelor este pn in zilele noastre un moment important n fabricarea berii.

Se pare c berea era asemntoare unei grsimi groase de culoare ntunecat, fr s conin o cantitate mare de alcool, ns foarte hrnitoare. Datorit gustului deosebit, ea ocupa un loc important in dieta oamenilor din acea vreme. Arheologii de laUniversitatea Cambridgeau interprins un studiu al proceselor de pregtire a berii i cerealelor inEgiptulantic. Obiectul de studiu a fost gsit in mormintele in care s-au pstrat rmie de mncare i bere. Calitatea acestora depinde de zahrul necesar pentru fermentaie. O veche tablet, acum n pstrare laMuzeu MetropolitandinNew York, descrie berea babilonian ca fiind o bere neagr, bere deschis, bere roie, bere cu trei straturi, bere cu cap, bere fr cap, etc. Se mai menioneaz faptul ca berea era but printr-un pai, iar n cazul familiei regale un pai aurit, destul de lung nct s ajung de la tron la un container mare de bere inut n apropiere.Acum 5.000 de ani, n Egipt, berea era un important aliment n dieta zilnic.

La sfritul secolului 17, alocaia sptmnal pentru elevii de toate vrstele de la o coal din Anglia consta n 2 sticle pe zi. Berea era mult mai sigur i mai bun la gust dect apa potabil disponibil, care adesea provenea din ruri poluate. Berea era de asemenea comun la locul de munc. Omul de stat i de tiin,Benjamin Franklin, care a trit n Londra ntre anii 1757-1774, a nregistrat consumpia zilnic de bere ntr-o tipografie din Londra ce a vizitat-o. Fiecare dintre angajai consumau o halb nainte de micul dejun, o halb ntre mic dejun i prnz, o halb la prnz, o halb la ora 6 i o halb cnd terminau lucrul.

Fabricarea Berii: n1516apareLegea German a Puritii(Deutsche Reinheitsgebot) , care spune clar c ingredientele berii trebuie s fie doar ap, orz i hamei.Hameiul este floarea deHumulus lupulus, un agent de stabilitate n bere.Aciziidehameiau un efectantibioticslab contrabacterieigram-positive care favorizeaz activitatea exclusiv adrojdiei de beren fermentarea berii. Aroma dat de hamei, depinde de varietate i utilizare; hameiul fiert cu berea ("hamei amrui") produc oamrciunen timp ce hameiul adugat mai trziu d un fel de "arom de hamei" (ultimele 10 minute din fierbere) i "arom de hamei" (ultimele 3 minute din fierbere sau mai puin) cu un grad de amrciune mai sczut.

Beneficiile BeriiBerea reduce riscul de boli de inimToate buturile alcoolice, inclusiv berea, cresc nivelul de colesterol "bun" (HDL), reduc nivelul de colesterol "ru" (LDL) i subiaz sngele, scznd riscul de infarct i atac cerebral, arat studiile. Consumul moderat de alcool, nsemnnd o bere de 330 de mililitri pe zi pentru o femeie i dou pentru un brbat, a fost asociat i cu un risc sczut de diabet de tipul 2 i mbuntirea funciilor cerebrale la vrstnici.

Berea poate contribui la prevenirea apariiei pietrelor la rinichi i crete densitatea osoasntr-un alt studiu, s-a artat c brbaii care consumau bere prezentau un riscredusde a avea pietre la rinichi, n comparaie cu cei care optau pentru alte buturi alcoolice, probabil datorit efectului diuretic i coninutului mare de ap din bere. Alte studii au artat c anumite substane din hamei ar putea ncetini pierderea calciului din oase, prevenind formarea de pietre.

VINUL VinulSe obtine prin fermentatia alcoolica a mustului de struguri.Vita de vie se imparte in: nobila; hibrida, direct producatoare.In l971 a fost adoptata Legea viei si vinului, valabila si astazi. Ea stipuleaza ca vinul este bautura obtinuta exclusiv prin fermentatia alcoolica completa sau partiala a strugurilor, proaspeti zdrobiti sau a mustului de struguri proaspeti.Se presupune ca primul vin, avand caracteristici foarte diferite in raport cu vinurile actuale, a fost produs in Mesopotamia, acum aproape 5.000 de ani.

Cel mai vechi vin a fost descoperit de arheologi, in germania, in anul 1867, intr-un sarcofag romanic. Amfora din sticla galben-verzuie datata 325 d.Hr., avand manerele sub forma unor delfini, este singura care si-a pastrat continutul. Vinul avea foarte mult sedimente, in plus, continea si ulei de masline, pe care romanii il foloseau pentru a preveni oxidarea.Romanii au invatat popoarele cucerite arta vinificatiei, iar soiuri diverse de vin, cum ar fi Riesling, Pinot Noir, Chardonnay si Cabernet au fost obinute din struguri care deja creteau pe teritoriul Frantei sau Germaniei de astazi.Operatiunile tehnologice de obtinere a vinului sunt:Recoltarea care se realizeaza la maturitatea deplina a strugurilor, cand au cumulat continutul cel mai mare de zahar.Desciorchinizarea reprezinta separarea boabelor de ciorchini se aplica numai la anumite vinuri de marca.Presarea strugurilorsi obtinerea mustului are loc in prese speciale.Corectarea mustului se aplica inainte de fermentatie si consta in corectarea continutului de zahar, in tanin si a aciditatii.Limpezirea mustului se aplica centrifugarea si tratarea cu bentonita urmata de filtrare si introducerea anhidridei sulfuroase.Fermentarea mustului se face cu levuri selectionate de Saccharomyces oviformis.Pritocirea reprezinta faza de separare a vinului de sedimentul format din drojdii si alte impuritati. In primul an trebuie facute 3 4 pritociri.

Cupajarea consta in amestecarea a doua sau mai multe vinuri in scopul imbunatatirii caracteristicilor organoleptice (corectarea aciditatii, continutului in zahar, alcool).Limpezirea vinului se realizeaza prin filtrare, centrifugare, cleire care determina limpiditatea vinului.Stabilizarea vinului consta in mai multe operatii de tratare in vederea prevenirii tulburelilor si a asigurarii limpiditatii in timp cat mai indelungat. Ca metode se aplica: pasteurizarea, racirea (-20C, -60C), cleirea albastra, tratarea cu acid metatartric, filtrarea antiseptica, tratarea cu substante antiseptice (SO2, acid sorbic) sau alcoolizare.

Compozitia chimica a vinului:- Apa:91,4 83%- Alcool etilic:8 16% vol.- Glicerina: 0,6 1 g%- Vitamine: B1, B2, B6, PP- Saruri minerale ce contin:S, Cl, P, F, Br, I, Bo, K, Na, Mg, Co,Fe, Cu, Al,Zn, Mn, Pb.In compozitia vinurilor intra acizii organici: tartric, malic, citric, glucide, enzime, pigmenti, acid lactic, acetic, succinic.

Vinurile se clasifica dupa:

a. Culoare:Albe; Rosii; Negre.b. dupa zona viticola si culoare- alb Aligote, Chardonay, Galbena de Odobesti, Grasa de Cotnari, Grasa de Pietroasele, Feteasca alba, Feteasca regala, Riesling italian, Riesling de Rin, Sghihara de Husi (pentru vinuri superioare);- roze, rosu, negru Cabernet, Cabernet-Sauvignon, Cadarca (Minis), Babeasca neagra, Feteasca neagra, Merlot, Pinot-Noir, Traminer rosu (pentru vinuri superioare);- cu bob aromat Busuioaca, Busuioaca de Bohotin, Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca cu vinuri dulci, aromate, superioare.

c. dupa gradul de dulce:- vinuri seci maxim 4 g/l zahar- vinuri demiseci 4,1 12 g/l zahar- vinuri demidulci 12,1 50 g/l zahar- vinuri dulci 50 g/l zahar- vinuri licoroaseUn vin de calitate superioara D.O.C. sau D.O.C.C. (D.O.C vin superior cu denumirea de origine alcool 11,5%, aciditate totala 4 4,9; D.O.O.C. vin superior cu denumire de origine si calitate se subimparte in trei clase de calitate III 12% alcool, aciditate 4 4,9 g%; II cules selectionat 12% alcool, aciditate 4 4,9 g/l si I cules la stafidire.Vinul de consum curent vin de masa 8% alcool, aciditate 3 4,9 g/l; vin superior de masa 9% alcool, 3 4,9 g/l aciditate; vin de regiune aciditate 0,75 1,25, SO2total 200 g/l.

O grupa aparte o formeaza vinurile speciale la care se folosesc o serie de adaosuri de alcool, zahar, extracte din plante aromate si se obtin prin tehnologii speciale. Acestea se clasifica in vinuri:- licoroase (Tokay, Malaga, Xeres, Porto, Madera, Marsala);- spumoase (naturale si impregnate cu dioxid de carbon);- aromatizate (vermuturile, vinul Pelin).La aprecierea calitatii vinurilor, caracteristicile organoleptice au o importanta deosebita. Vinurile sunt apreciate dupa gust, aroma, buchet, culoare si limpiditate, si se diferentiaza dupa soi, regiune viticola si grad de invechire.Dintre caracteristicile fizico-chimice, prezinta importanta continutul in alcool, care se exprima in procente de volume, continutul de zahar, aciditatea totala, care nu trebuie sa depaseasca anumite valori si aciditatea volatila care caracterizeaza starea de sanatate a vinului.

Bolile si defectele vinului.In timpul pastrarii, vinul sufera o serie de transformari de ordin fizic, chimic, fizico-chimic si biologic, care se reflecta in compozitia vinului si in insusirile lui organoleptice.Bolile vinuluisunt modificari produse de microorganisme patologice, care au ca efect alterarea vinului care nu mai poate fi consumat si anume: boli aerobe, provocate de agenti patogeni aerobi, si boli anaerobe, provocate de agenti patogeni anaerobi.Bolile aerobe.Cele mai raspandite si mai periculoase sunt floarea si otetirea vinului.Floarea vinului.Vinurile atacate prezinta la suprafata, in stadiul incipient, niste pustule albicioase izolate, care pe masura ce boala evolueaza, se maresc, formand o pelicula cu aspect patat.

Boli anaerobe.Principalele boli din aceasta grupa sunt: fermentatia manitica manitarea, fermentatia propionica, balosirea si amareala vinurilor.Fermentatia maniticase recunoaste: daca pe o bucata de sticla se pun cateva picaturi de vin bolnav, prin evaporare, raman pe suprafata sticlei cristale in forma de ace cu aspect marmorat. Organoleptic, vinul are mirosul acru-dulce, asemanator gustului si mirosului de mere stricate.Fermentatia propionica prin expunerea vinurilor atacate, in pahar la aer, ele prezinta niste ondulatii formate din filamente matasoase, observate cu usurinta la lumina. La fundul paharului se depune un sediment de culoare mai inchisa, care nu este altceva decat filamentele produse de bacteriile tartrice. Organoleptic, vinul atacat are gust fad, intepator, neplacut, cu grad alcoolic scazut, aciditate si tanin insuficiente.

LICHIORULLiciorurile sunt baututi alcoolice preparate pe baza de alcool etilicrafinat , zahar , sucuri de fructe , extracte si macerate de plante si fructe ,arome si coloranti alimentar. Dintre acesteaapa , alcoolul si zaharulformeaza corpul propriu zisal lichiorului , celelalte ingrediente servesc laaromatizarea gustative si olfactiva ( esente ,distilate si macerate de plantesau fructe ) precum si pentru culoare ( caramel si coloranti ) . Ele se preparaca lichioruri aperitiv , cu oconcentratie alcoolica in jur de 35 % vol. alcoolsi 10 % zaharsi lichioruri desert cu 20-40 %vol. alcool si 20-35 % zahar.Lichiorurile isi au originea in Italia secolului ai XIII-lea , unde nu eraualtceva decat medicamente indulcite.Cuvantul lichior provine dinitalienescul liquore (lichid).Primul producator cunoscut de lichioruri a fostmedicul mai multorpapi , Arnoldus Villanovanus.Lichior. Categorie distinct de buturi distilate, diferit de buturile spirtoase mai sus prezentate, prin prezena zahrului adugat.Exemple de lichior: -Ouzo, -Pastis. -Chartreuse, -Unicum, -Jagermeister, -Campari.VermuturileRachiuNumele dat diferitelor buturi alcoolice obinute prin distilarea sucurilor rezultate din fermentarea fructelor sau a cerealelor, sau chiar prin distilarea vinului. Specificul rachiului este acela, c este produs din struguri saustafide. Dat fiind c este produs prin distilare, rachiul are un coninut de alcool - i deci o trie - mai mare dect vinurile.

Rachiul de fructe se obine din alte fructe dect prune i poart denumirea fructelor de origine: caise, ciree, piersici, etc. Tria alcoolic a cestora la comercializare este de minimum 37,5% in volume. Se prezint sub forma unor lichide limpezi, de culoare galben pn la brun, cu gust, miros, i arom specifice fructelor din care provin. Se livreaz dup o invechire de cel puin 6 luni de la data fabricrii.Producerea rachiurilor de fructe poate fi fcut prin aplicarea urmtoarelor practici i tratamente:o prelucrarea fructelor prin zdrobire, cu sau fr separarea smburilor sau prin obinerea sucurilor de fructe;o fermentarea marcurilor sau a sucurilor de fructe;o distilarea marcurilor fermentate sau a produselor rezultate in urma fermentrii sucului de fructe n instalaii autorizate, cu sau fr redistilarea fraciunilor de distilat obinute la nceputul i la sfritul distilrii;

PalincaPalincasauplinca(nmaghiarPlinka) este obutur alcoolictradiional dinSlovacia,UngariaiRomnia, cu un coninut ridicat de alcool (52% procentajul legal).Palinca reprezint 40% din consumul de buturi spirtoase nRomniai 75% din exportul de acestea.n 2002,Ungariaa solicitatUniunii Europenenregistrarea ca butur naional a mrcii Palinka, astfel putnd s fie produs exclusiv n Ungaria.Tratatul de Aderare a Ungariei la UE (2004) menioneaz crachiul de fructe poate fi denumit Plinka numai pentru butura spirtoas produs n Ungaria i pentru distilatele de piersici produse numai n urmtoarele zone aleAustriei:Niedersterreich,Burgenland,SteiermarkiViena.Principala caracteristic a plincii este faptul c se obine n urma unui proces de dubl distilare, ceea ce i confer tria specific.

Plinca este o butur alcoolic tradiional romneasc obinut exclusiv prin fermentarea alcoolic i distilarea unui fruct crnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, n prezena sau n lipsa smburilor:a)fermentareafructelorse realizeaz n czi dinlemnsau n cuve de fermentare ori n vase dininox, n funcie de zona n care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specific aplicat;b)distilarease face n cazane dincuprucu ardere direct sau n instalaii de distilare, la o concentratiealcoolicde maximum 70% vol., astfel nct produsul distilrii s aib o arom i un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeai concentraie alcoolic este autorizat;c) avnd un coninut n substane volatile mai mare sau egal cu 200 de grame lahectolitrulde alcool 100% vol.;d) avnd un coninut nacid cianhidric, n cazul plincii obinute din fructe cu smburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.ConiacConiacul (vinarsul) - este o butur alcoolic tare, obinut prin distilarea anumitor sorturi de vin i pstrarea produsului respectiv n butoaie de stejar. Tria alcoolic este cuprins ntre 40-500. Pentru prepararea coniacului se folosete vinul alb cu o concentraie alcoolic de 8-120 i cu aciditate ridicat. Denumirea cognac o poart numai produsul nvechit obinut prin distilarea vinurilor din regiunea viticol cu acelai nume din Frana. Distilatul nvechit de vin este cunoscut n Romnia sub numele de vinars. Calitatea coniacului depinde de perioada de nvechire: aceasta nu poate fi mai mic de 6 luni i ajunge pn la 7 ani. n timpul nvechirii se produc o serie de transformri chimice dintre care cea mai important este oxidarea taninului extras de distilat din lemnul de stejar.O alt reacie este esterificarea alcoolului etilic cu acizii provenii din vin, rezultnd esteri cu miros i gust foarte plcute. Cu ct durata de distilare este mai mare cu att aroma coniacului este mai puternic, gustul mai fin.Calitatea coniaculuiEste data, de obicei, de calificativele inscrise pe eticheta, in mod normal de numarul de stele (cu cat numarul acestora creste, cu atat calitatea coniacului este mai buna) sau de o serie de abrevieri ce denota si vechimea alcoolului din interior (de pilda: VSO = Very Superior Old; XO = Extra Old; XOS Extra Old Superior). Coniacul poate avea o varsta ce variaza intre 30 de luni si peste 150 de ani.

Exista multe legende cu privire la inventatorul coniacului. Din nefericire, adevarata origine a acestuia nu va putea fi cunoscuta niciodata. Cea mai credibila poveste si cea mai acceptata vorbeste despre un capitan olandez care transporta, cu propriul vapor, vin din Franta spre Olanda, candva, in secolul al XVI-lea.Incercand sa faca mai multi bani, marinarul a inlaturat prin distilare apa din vin pentru a incarca pe nava sa o cantitate cat mai mare din pretioasa bautura. Odata ajuns la destinatie, in Olanda, el punea din nou apa peste vinul ramas. Din pacate, atat echipajul cat si prietenii sai ii gustau periodic bautura pe care o denumisera Brandewijn vin arzator. Peste timp, acest cuvand a fost precurtat, rezultand actualul Brandy.LOCUL DE ORIGINE ESTE COGNAC , FRANTA.

WhiskeyWhiskz-ul (sau Whiskey) este o butur alcoolic obinut prin distilarea malului de orz, secar, gru i chiar porumb fermentat. Butura este produs n mai multe ri cum ar fi Anglia S.U.A., Olanda, ns n Irlanda i Scoia este produs nc din 1405 i 1496. Ministerul Agriculturii i Alimentaiei din Romnia prevede c Whisky este butura alcoolic obinut prin distilarea unei plmezi din cereale, dup zaharificarea prin diastaz a malului coninut n aceasta, cu sau fr enzime naturale, cu fermentare sub aciunea drojdiilor i distilarea la 94,8% vol., astfel nct distilatul s aib o arom i un gust derivate de la materia prim utilizat. nvechirea dureaz minimum 6 luni pn la 10 ani, are loc n butoaie de stejar, a cror capacitate s nu depeasc 700 litri i se desfoar la temperaturi ridicate, n general peste 260C. Pentru comercializare distilatul se dilueaz cu ap distilat pn la o trie de minim 450. Tara de origine a whisky-uluieste Scotia. Numele whisky este un derivat din limba celtDenumirea whisky a aprut prin transformarea repetat a unor termeni din limba celt. Cum n jurul anului 500 d.H. strugurii erau foarte greu de procurat i la preuri foarte mari, clugrii scoieni au ncercat s foloseasc grnele pentru obinerea unei buturi alcoolice. Sfntul Patrick a importat tehnica distilrii n zona Irlandei iar rezultatul, extrem de apreciat de localnici i monahi deopotriv, a primit numele uisge beatha ap vie sau apa vieii. De acolo, prin transformri repetate ale termenului s-a ajuns la englezescul whisky.Japonezii produc cel mai bun whiskycel puin deocamdatCel mai bine vndut single malt este Glenfiddich, cel mai bine vndut blend scotch este Johnnie Walker, ara cu cea mai mare producie i cel mai mare consum de whisky este India iar n statul Kentucky sunt mai multe butoaie pline cu whiskey lsate la nvechit dect numrul de locuitori. i totui, conform premiilor de specialitate,World Whiskies Awards, Japonia produce cele mai bune whisky-uri din lume.

VotcaEste una din cele mai cunoscutebuturi alcoolicedistilate. Este unlichidtransparentce conineapietanol(este o substan organic)purificat prindistilare uneori distilare multipl de la o substanfermentatdincartofi, cereale (de obiceigrusausecar) sau sirop desfecl de zahr, plus o cantitate nesemnificativ de alte substane, precum arome sau impuriti.Votca are de obicei un coninut alcoolic de la 35% pn la 50% alcool pe volum. Votca clasicruseasc,lituanianipolonezare 40%. Aceast msur poate fi atribuit standardelor Rusiei pentru producia votcii introduse n1894 de Alexandru alIII-lea. Conform muzeului de votc din Moscova,Dmitri Mendeleev, renumit chimist rus, a descoperit c procentajul perfect este de 38%. Totui, de cnd de pe vremea lui buturile alcoolice erau taxate pe baz de trie, procentajul a fost rotunjit la 40, pentru a face mai simpl calcularea taxei. La trii mai mici dect 3840, votca but simplu (fr ghea, sau neamestecat cu alte lichide) are gust apos; la trii mai ridicate, gustul acesteia d senzaie de ardere. Unele guverne stabilesc ca i coninutul minim de alcool la buturi s se numeasc votca. Spre exemplu,Uniunea Europeanstabilete un minim de 37,5% de alcool pe volum.Care credei c sunt efectele consumului de alcool? Exemple (efecte de scurt durat)rspunsuri ncetinite fa de mediul ambiantscderea coordonrii scderea capacitii de a gndi limpede alterarea memoriei voma tulburri de vedere risc crescut de accidente dificultatea de a merge sau a sta n picioare pierderea cunotinei coma Exemple (efecte de lung durat ale consumului de alcool)alcoolismul pierderea memoriei ciroza hepatica deteriorarea creierului boli de inima

Alcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos central; alcoolul blocheaza o parte din mesajele care ar trebui sa ajunga la creier alterand astfel perceptiile, emotiile, miscare, vederea si auzul persoanei.In cantitati moderate alocoolul poate ajuta persoana sa fie mai relaxata si mai putinanxioasa. In cantitati mai mare alcoolul provoaca modificari majore la nivelul creierului astfel rezultandintoxicatia. Persoanele care au abuzat de alcool isi vor pierde concentrarea, abilitatea de a se exprima coerent sau de a-si mentine echilibrul; vor si dezorientati si confuzi. In functie de persoana, intoxicatia poate face consumatorul extrem de prietenos si vorbaret sau foarte agresiv si nervos. Viteza de reactie este diminuata dramatic, motiv pentru care este interzisa conducerea autovehiculelor dupa consumarea de bauturi alcoolice.

Cand sunt consumate cantitati foarte mari de alcool intr-o perioada de timp scurta poate rezulta intoxicatia cu alcool. Intoxicatia cu alcool este exact ceea ce spune si denumirea sa: corpul devine intoxicat cu o cantitate mult prea mare de alcool. Voma violenta este unul din primele semne ale intoxicarii cu alcool; somnolenta extrema, inconstienta, dificultati in respiratie,glicemieextrem de scazuta, palpitatii si chiar decesul sunt rezultate ale intoxicarii cu alcool.Alte efecte ale consmului de alcoolEfecte psihologice: dificultati de dormire, anxietate, agitatie, depresii, confuzie, panica si poate duce chiar la sinucidere.