basarabia-aspecte din istoria bisericii si a neamului romanesc

8/3/2019 Basarabia-Aspecte Din Istoria Bisericii Si a Neamului Romanesc

http://slidepdf.com/reader/full/basarabia-aspecte-din-istoria-bisericii-si-a-neamului-romanesc 1/75

Lucreree de ta tA · a pa re In anuJ 1993, anul

In care a niv ersam - clI em otie si veneretie -

lmplinirea a 75 de an i de la unir ea Basarab ie i

$i a ce lor la l te t inu tur i romane$ti subjugate plnit

atunci, cu tara mami1, deci de la creareasta tu lu i n atio na l roma n u nitsr. D re pt aceea, 0

in ch in am fr atilo r n ostri d in B 'a sa ra bia - p re oti

$i mireni - aUt ce lor sdo ttn it i i n Domnul tntxu

n4dejdea tuv ie rii ne am ulu i lo r, cit $ i celot deaz i care lu pti t p en tr u li mb a 'lot, pent ru un it at ea

r omane as ci1 , p en tr u in de pe nd en ta n at io na lit s i

bisericeasci1, cu g ln du l la tA un to ni Romaruei

, m aTi d in 1 91 8.

( Din C uv 1D .t ul1D .a in re a l a uto ru lu i )

~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~

ISBN 973-96208-3-3

Proprof. dr._Mircea Pacurariu

BASARABA«

~e n< Crn

istoria

a

romanesc

I, . ; aspecteI . . . .a,sene"



. '"

. C ol ec tta "BI SER ICA . ~i SOCIETATE'" \

N T . 1

. ,.

/

- ,'BASARABIA

A SPEC LE DIN ISTO RIA

BISER IC U ~IA N EA MUL UI R OM AN ESC



I

T .

,... .

}~ .~..

_ ' " ' .

P r o pro], dr. MfRCEA PACUR_ARIU

8 } . \ S } . \ R } . \ a 1 } . \I.

ASPECTR DIN' TSTORIA

BISERI CII -~I A NEAMUL VI ROMA.NESC

Ttpartta ell blnecuvlntarea

I. P. S. DAN' I E L

Mitropolitul Moldovei st Bucovtnelr-

:G )TRINITAS

E DIT UR A M JT RO PO LJE I M OL DO VE I $1 B UC OV IN EI/

IA~I-1993



/

Redactor: P ro Nicolae Dascalu

Coperta : Maria Arhire/

.'

\

Copyright, T RIN IT AS , 1993

. ' ISBN 973~96208-3~3

/

, ,

r

Cuoi nt in ainte

Sch~mM1"ile din anul. 1989 din Romania # din "RepublicaMoldova" cer in chip imperios publ{carea unor lucrari de

istorie, care sa Injdti$eze trecutul pamintului romanesc din

stinga Pruiului dintr-o alto. persepeciiua decit cea eu care am

fost obisiuut si cu obiectiuitatea necesai'ii oricarei cerceti'iri. I. -de acest gen. Lucrarea de fata incem"ca sa raspunda unor ast-

fel de cerinte, s~ prezuite miicar 0 parte a suferintelor pe' Care

Ie-a imdurat: poporuZ TOman de aici, dar mai cu seanui Biserica

sa oriodoxii, timp de peste un yeac si jumiitate. Ea nu este

o lucrare exhaustivii, ci dimpot1·iv6., incea1'c([ sa faca doa: U? J

inceput, sa deschida sirul. unor cel'cetliri uiitoare, sa _fie

- pina atunci - un instnLment de lUCTU pent1!1. ioti iubitorii -

irecutuiui 1"Omdnesc, mai ales in ace a paTte de t Q 1 " 6 . l'oma-

neascii in enre :istoria nationaZa a fast CU11oscut6.preQ putin,

01'2 a ios: prezentatii in mod Ctl totuZ denaturat, FaTU indoiaLCi

ca este necesal'(j_ 0 -istorie completa a Bisericii rom/inesii din

Basarabia, sub toate [ormele ei de manijestal'e, bazaUi pe ! z -voa1'e orheolosiice, uaratioe $i ortuuistice ruse$ti $ 'i wmanef>ti,

dar si pe miirturitie un')ra din cei care au csistai la stlfe~

rintele cierului $i ale creiiinciosilor basarabeni in ulti·nw.

[urniitate de veac,' Pina La oparitu: unei aS01nenea monografii,

5



ne expl'.imam inerederea cd tucmrea defata Va fi bine primitii

de toti cei CQ1'e t# iubese trecutui romdnese $i oitodox, cu. aUt mai mutt eli s-au seurs peste ~ase tlecenii de Ia aparitia

Zucrarif projesorului Nicolae Popouschi, Istoria Bisericii din

Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi (Chi$inau, 1931), ul-tima de acest gen in isto1iografia romimeascii.

Luerarea .de fata apare in 1993, anul in care aniuerstun.

- eu emofie # - ueneratie - implinirea a 75 de ani de launirea Basarabiei $i a celorlalte tinuturi romanesti subjugate

p'inii.atunci, eu tara mama, deci de la cl:earea'statu lui tuuio-

.nai roman. unital'. Drept aceea, 0 inchirulm: fl'ati1or uostri din

Basaraoia - preoti $i mireni - atit celor adormisi 'in Dom-

nul intru nadejdea invierii neamului lor, cit $i celor de azi

care lupUi.pentru limba lor, pentl'u unitatea romiineascii, pen--

tru isuieperuienta notionoli: si bisericeascii, eu ginduZ la Nu-

ritorii Romfini.ei mari din 1918. /

/

Siblu, la Praznicuk lnvier ti Domnuluidin anul mlntuirfl 1993.

. .

AUTOR,UL

I '1.

ABREVIRRl

An. Acad, Rcrn., M.S.1. =..Analete Academiei Romane, Memol 'iite Sec-

s. t. fiunii Istorice, seria, tomul.

AB

BOR

MMS

MO

= Rev. Arhivele Basarabiei, Chisinau.

= Rev. Biserica Ortodoxii Romdnii,' Bucurestt,

= Rev. A1itropolia Mo~dovei $t Sucevei, Ia~i.

=Rev. Mitropolia Ort(;niei, Craiova.

= Revista Societiitii lstorice-Arheolugicc Biseri-

cesti, Chisinau .

=Rev. Studii Teotoqice, Bucuresti.

- "''' Rev. Viata Basarabiei, Chisman.

RSTAB

ST

VB

7



,/

I

,

,

IN T{{0 0 u C ERE

CERCETARI ASUPRA ISTORIEI BASj\RABIEI

Istoria Basarabiei - sau aspecte din viata ei din trecut - .

a preocupat pe multi oameni de eultura, atit romani, cit sirusl sau sovietlci, eel din urma prezentind lucrurile, de regulain chip subiectiv, chiar tendentios, in functie de intereselestatului pe care-l' slujeau. Socotim necesara, pentru inceput,.

o scurta prezentare a acestor cercetari istorice.

Interesul pentru trecutul Basarabiei si locuitorii ei in-cepe indata dupa anexarea acestui pamint romanesc Ia Rusia-tarista. Carturari romani din: aceasta parte rasariteana a Mol-dovei, ca Stejan. Nla7"gelUi, lacoo Hincu. sau loan Doncev, inmanualele lor djdactice, pe care le vom mentions tn alte pa-gini, recunosc rornanitatea poporului roman din Basarabia sia limbii lui. Alexandru. Hiideu .(tatal lui Bogdan PetricelcuHasdeu) - desi a scris mai mult in ruseste - era interesat detrecutu1 moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Sa-

vantul Alexand1'u Scariat Stu1"dza (1791-1854), fbi primuluiguvernator al Basarabiei, dupa 1812, autor a numeroase lu-crari Iiterare, istorice si teologice, in \notele sale de calatorie

publicate la Moscova In 1847, prezenta eu limpezime orrginea.latina a romsnilor din Basarabia ~i unitatea lor etnica eli ceidin dreapta Prutului. ln 1851, Constantin Stomuui publica,intr-o revista din Odesa, un studiu despre Basaraoia si vechile

ei cetati, pe baza scrierilor cronicarilor moldoveni 9i ale luiDimitrie Cantemir. Gheorqne G01'e, consider-at unul (lin cei mai-de seama propagatori ai culturii romanesti in Basarabia, a

publicat, tot in rUS129te, diferite studii si articole privitoare lacultura rornaneasca din Moldova, pe care /0 considera supe-

·9



-

,

rioara celei rusesti, la promovarea careia au contribuit : ; ; i 0

seama de carturari romani (P. Movila, D. Cantemir 9.a.).

Prima lstorie a Basarabiei- a publicat-o tot un moldo-vean, Alexei Naco, Ia Odesa, in 1873~1876, 0 lucrare (;U peste.400 de. pagini,·considerata cea mai complete istorie a' acestei

provincii, dar ~i eea mai tendentioasa. Era firesc atunci ca :;;i

istorlcii rusi san ucraineni sa prezinte trecutul Basarabiei depe aceleasi pozitii, in chip denaturat. Lucrari oficiale.: eu date

Istorice ~i statistice, au publicat seriitorul P. P. Suinin. (1816),care sublinia originea latina a Iocuitorilor, F. F. Vighel, fostviceguvernator al Basarabiei (1823-1826), care, in memoriile

sale, pune in lumina caracterul ei romanesc !? i lupta cartura-rilor s1boierilor de aid impotriva ruslficarh sau A. F. Veltmun,ofiter ,sl arheolog, cu 0 Schitii asupra istoriei vechi a Basarabiei(1828), in care sublinia unitatea romanilor de pe ambele ma-Iuri ale Prutului. .

A. Zasciuk, oflter superior ::;1om de eultura, a scris mai

multe Iucrari despre Basarahia, cea mai importanta purtindtitlul Materiale p1'ivind geogratia $i statistica Rusiei. ReqiumeaBasarabiei (2 vol., Petersburg, 1862), in care sublinia originea

latina a poporului si a Iirnbii autohtonilor, care formau 3/ 4 dintotalul populatiei; are si interesante date statistice. Desi erao luerare oficiala, totusi, se remarca prin obiectivitatea ,ei. Inanii 1864-1868 au aparut laChh;;inau trei volume de docu-mente 9i alte materiale privind Basarabia (Memoriile Comite-tulu: Statistic Basarobeasi], sub ingrijirea lui A. N. Egunov. In1892, N. P. Baiiuscou publica la Moscova lucrarea 13asarabia,descriere istaricii, impregnata de sovinism rusesc 9 1 ura impo-

triva romanilor, incercind sa demonstreze drepturile Rusieiasupra acestui teritoriu.

La inceputul veacului nostru, au aparut alte lucrari, din

care vom mentiona doar citeva Dintre straini notarn pe

P. Nesterousclu, cu lucrari publicate Ia Varsovia (pe atunciin imperiul rus), N. K. Moghilianschi si altii. In 1903 apare

la Moseova lucrarea basarabeanului rusificat Pavel Cruseuan,BasarabIa, antologie geoyrajica, istoricii, statisticii, economicii,etnografica si juridica, in care era nevoit s a recunoasca faptnlc a 13/4 din populatie era moldoveneasca, idel:tica sub r apoAr tetnic si lingvistic cu eea din dreapta Prutului, Un alt roman

tnstdiinat, A. N. Krupenski, a publicat 0 lucrare despre fa-

- miliile boieresti "din Basarabia (Petersburg, 1912), Tot basa-rabean rusific'at era si Leon Casso, fost ministru al Instruc-tiunli la Petershurg,' care a publicat citeva 10 Tal'i privind

- Dreptu( bizantin. in Basarauia $j altelc cu caracter lstoric.

L ' Q ,

I

..

~/

II

., tn aceeasi perloada, dtiva tineri basarabeni incep Srl

cereeteze trecutul provincial lor natale, dar de pe alte

pozltii, desi au fost nevoitt sa ~c,rie ..nu~ai. ~n ruse~t.e. Inpublicatia periodica Lucriirile comwtunn $tzmtzjwe a arhtvel~rguberniqle bososobene au aparut mal multe materiale .prlr

vind istoria Basarabiei publicate sub redactia lui loan Halipps[Istoria Chi$ini1ului, Ceie mai imporumte date istorice asupvaBasarabiei, Schita~stoi'ic?i asupra invaJamintului din B?8ara-bia, in prima jumdtate a secoiului al XIX-lea, _Catagraft~ saurecensiimintui din 1817 si "altele). Fratele sau, Pantehlll:0~

Halippa, ~ubliea 0 ScurM, schitCi isiorica a8t!:pra Bas~rablez:pinCi la alzpi1'ea ei la Rusia (1914), aceasta fiind consideratecea mai obiectiva ·istorie a Basarabiei scrisa in ruseste. In

1912 cu ocazia implinlrii unui veac de 1a anexare, preotulNicoiae Lasco» {Lascu], publica 0 MonogTafie- istorico,..st~tistico.

# geogl'afiea a Basarabiei, la C?-i~ina~,_(a se vede,a am~n.t1~tela Stefan Ciobanu, Cultura romaneasea ~n Basarabia, Chisinau,

1923, p. 314-329).In limba romana primele lucrari istorice consacrate Ba-

sarabiei apartln unui loealnic, Zamfir Arbore (1348-1933),

cu studii superioare la Moscova si Petersburg, deportat in

Siberia, de unde se refugiaza in Elvetia. si apoi in. R_omania.!n 1898 a publicat Ia Bucuresti monografia Basarabia Inseco-lul al XIX-lea, cu aproape 800 de paglni, care se baza pe

lucrarilerusesti ale lui Zasciuk 9i Batiu9COV,cu multe infor-matii gref;ite"-:In 1904 a .publicat, tot Ia Bucuresti, Dicti,on~~ulgeografic al Basorobiei, la care se adauga volume cu amintirilesale din exilul siberian. In pofida numeroaselor lacune .9 1 gre-.seli de inforruare.: lucrarile lui Zamfir Arbor au rneritul dE'

a fi atras atentia cercurilor intelectuale din Romania asupra

situatlei din: Basarabia de atunci. .

'Primul dintre istoricii din vechea Romanie care s-a ocu-

pat de trecutul Basarabiei a fost Nicolae lorga (1871-1940),

ell luerarea Bosarobia noastrii, scrisii la 100 de ani de La 1'iipi-rea ei de catre TU$i, aparuUi la Valenii de Munte in 1912 dupace 'in 1900 publicase Studii istorice etSUP?Yt Chiiiei ;; h Cetiiiii, , -

Albe. 'Spre sf'irsltul secolului al XIX-lea se inregisbreaza pri-

mele preocupari privitoare 1a istoria Biseri~i d~n.Basar.ahia;Se pot cita 'chiar si citiva preoti sau profesori rust ?l. ucramemcare au activat in Chisinau, en astfel de preocupari, ca pro-

topopul Mihail Ganitki, D. Sceglov,. E, E . Mihalev'ici $1 aHiLDintre autohtoni notam pe preotul Nicolae Lascou (Lasou], ~uun studiu destul de extins, intitulat Perieada 'intunecata dmistoria Romfin ie i . StaTen pol' i t ica-r.eHg'i.ocr.sa. a 1·(.)m/j.n-ilM pim! . 1( 1

11



II

. )

tn~e1ri:ierea. P~incipatelor, baz.at pe vlucrari mal vechi (Mel-chisedec Stefanescu, Ghenadie Enaceanu sau istorici rusi

(18~4-18~1i);. in 1886 s-a public at versiunea romaneasca, i i lrevista Biserica Ortodoxa Romiinii. Preotul Nicolae Stoicou a

publicat articole prlvitoare 1a'stare a clerului din Basarabia insecolul al XIX-lea, un istoric al Seminarului din- Chisinau la100 de ani de la Infiirrtarr, si altele. .

~el mai de seama Istoric bisericesc din Basarahia a fast

~entle. devel~t prin calugarie 41'senie Stadnifki (1862-1936),flU, ~e preot dm Comarova-Hotin, profesor 1a Serninarul dinChisinau, profesor ~i rector la Academia duhovniceasca din

M?scov_?, episcop, apoi. arhiepiscop al Novgorodului, A pu-

bIica~, lr; ruse9te,. lucr?rI de mare .valoare istorica: EpisC01JulAmfilohle at Hotmuluz (1890, publicat si in traducere roma-n~asca i.n 1922, Rom/mit 'care au studiat la $colile ieoloqicedin R~sza (1891). Tipograjia exarhiceasci1 a Bosorabiei (18fl2),Matenale pentru istoria Seminaruiui duiunmicesc din Ctusi-na~ (1892), M~tropolia Proilauiei-Ismailului (1893), A-rhi'mdn-dntuZ Andronzc, egumenul miina.~tirii Nou~ Neamt (1894), 0

monografie masiva despre Mitropolitul Gavriil Banulescu-

.~odoni (1894, 4.28 p.), si 0 alta lucrare, intitulata Cercetiiri~~ ,,?oJ1:ograjii asu!?'l'a Bise1'icii din Moldova (1904), pe bazacarera 1 s-a conferit doctoratul in teologie. Arsenie Stadnitki

e~te, .asadar, 1..10 adeva:a~ deschizator de drum in istoriografiabisericeasca a Basarabiei, asa cum a fast episcopul Melchise-dec Stefanescu a1 Dunarii de Jos, apoi a1 Romanului, in, Romania, care, dupa insasi marturia lui Stadnitki, i~a suge-rat multe din temele mentionate mai sus.

. ,~rofesOl:.ll Iustin F-r~rima.n-(1870-1927) a publicat, 1aChl~mau! mal multe studii, tot in ruseste, despe€ episcopiiInochentie ~i Iacob Stamati de 1a HU9i (1901 si 1903) despreeparhiile Proilaviei ~i Hotinului (1902). '

In .1909 si-a inceput aparitia .Revista Societa?ii istorico-arheologzce bisericesti din Chi$iniiu, in care au aparut multestudii de istorie bisericeasca Iocala, din care vorn retine dearciteva tit1uri. Arhimandritul GU1'ie Grosu, viitorul mitropolital Basarabiel, a publicat studiul Momente principole in istoriacartilor moidouenesti in Basarabia (1909). Mai tirziu a tradus

din ruseste 0 lsiorie a mani1stidi N01l.l Neamt (Chisinau, 1911,

J 58 p.). Preotul A. Ciolac s-a. ocupat de Ciirtile bisericesti desZujbi'i in limba rom-ana (1909); intr-o alta revista a publicatun studiu referitor la deosebirile dlntre cartile de slujba ro-manesti si cele slavone.r'I'Inarul preot si poet' Alexie Mateeoicia publicat un studiu privind Injluenta bis€l"iceasca in tiezuol»

12

:

,

,

tarea limbii "mc;Iclovene$ti" (1£111); altul despre Motivele re-

ligioase in~ credintele si obiceiurile moldouenuor bosorabeni(1911); in revista Lumiruitorul. a publicat ' un studiu privindImpreiuriirile si timpul incre$tina1'ii moldovenilor (1912).

Alte studii publicate in Reuista Socieiiitii istorico-urheo-logice se datorau unor profesori rusi sau uc;ainenL De pilda,Andrei Parhomovici a prezentat viata ai aetivitatea unor per-

sonalitati bisericesti din Basarabia (profesori de seminar,cpiscopi-vicari, arhiepiscopul Antonia Socotov 9.a.); fratele ~a uIosif Parhomouici a publicat biografiile detaliate ale celor mai

multi arhipastori de la Chisinau (Gavriil Banulescu, IrinarhPopov, Pavel Lebedev, Neofit Nevodcicov, Serafim Ciciagov),

studii privind lupta trnpotriva rasco1nicilor din Bas-arabia;despre seminarul teologic etc. Alte biografii a publicat preotulL, S. Mateeuici. Prvotul I. Eqorou a publicat un mic studiu

despre Bisericile rupesire de ia Japca, Saharna $i Tipova (1918),iar V. Curdinovski' a publicat un studiu intitulat Lisia celormai vechi biserici din gubernia Basarabia (1909) si altul pri-vitor Ia Bisericile jdcute din liicasuri de cult mtLsulmane sidespre aZte biserici din Jostek raiaZe turcesii din Rasara1Jia

(1918); mai ttrziu a publicat un studiu, in rornaneste, despreCele mai vechi biserici de lemn. din judetuZ Hotin .(RSIA13,XVI, 1925; vezi 0 lism a acestor studii aparute in ruseste inRSIAB, XII, 1920, p. 50-54). .

** *

Din 1918 si pina la ultima anexare a Basarabiei Ia fos-tul stat sovietic, se tnregistreaza 0 perioada noua in cerceta-

rea trecutului acestui pamint romanesc, Istoria Basarabiei esteintegrata in istoria Romaniel, ea f'iind cercetata de oameni despecialitate, care prezinta lucrurile eu obiectivitate si ouvenita

rigoare stlintifica. Mai multi istorici romani -91 'in primulrind eei din Basarabia - publica un numar impresionant dlucrari privitoare 1a istoria, cultura, arta, viata economics-sociala din Basarabia,

. Incepem sirul lor eu bucovineanul Ion Nistor (1876-1962),

mal tirziu profesor sl rector la Universitatile din Cernauti, apoi

Ia Bucuresti, membru al Academiei _Rornane, fost deputat,

senator si ministru, inchis de regimul comunist la Sighet.Preocuparile sale pentru istoria Moldovei de peste Prut incep

din 1918, cind a ~inut Iectii de istoria Basarabiei la Universi-tate.~ populara, infiintata atunci la Chisinau. Mai ,tirziu acestelectii au fost strinse in volumul intitulat Istoria Basorabiei

(Bucuresti, 1923, XLVIII + 455 p.; in acelasi an apar alte doua

13



editii, apoi una noua m 1924). Este prima monografie corn-pleta a acestei "tariU romanesti, avind si capitole privitoare .laviata blsericeasca 9i asezamintele eulturale de aiel.

. Desi majoritatea lucrarilor lui Ion Nistor priveau Buco-vina natala, totusi, n-a neglijat nici trecutul Basarabiei. Do-vada sint studiile sale ulterioare: La Bassarobie et La Bucouine(Bucuresti, Ed. Academiei, 1938, 54 p.: apoi 0 editle englezain

1939), Bascrabia sub dominatiunea....J·omdneasc.ii (Cernautl,.....- 1938, 72 p., jn doua editii), Basarabia sub gospodi'iria'romiineascaj (An. Acad. Rom. M.S.l. t. XXIV, nr. 4, 1941,34 p.), Locolizorea nnmelui Basarabia in Moldova t1'ansprll~teana (An. Acad. Rotn, M.S.!. t. XXVI 111'. 1, 1943, 27 p.),

Basarabia, pivot71.l poli tic al MoZc'lovei voievodale (An. Acad.Rom., M.S.l., t. XXVI, nr. 9, 1944, 29 p.), A$ezarile bulgare

~i gagau(e din Basarabia (An. Acad. Rom., M.s.I., t. XXVI,nr. 13, 1944, 39 p.).

A publicat si citeva studii istorice privitoare la romaniide dlneolo de Nistru: Romani transnistreni (in rev. Codrul

eosminului de la Cernauti, 1925), un raspuns dat "istoriciIor"

ucraineni, care ineercau sa acrediteze teza autohtonei nea-mului lor in aeele teritorii), Veehimea a$eziirilor rom/mesii dedineolo de Nistru (An. Acad. Rom., ·M.S.l., t. XXI, nr. 11,1939, 23 p.), st Aspeete geopolitice $i culturale in Transnisiria(An. Acad. Rom., M.S.1., t. XXV, nr. 2, 1942, 42 p.).

Primul carturar basarabean care a cercetat treeutul sicultura romsneasca din tedto~ii1e din stinga Prutului a fo~t.~tefan efobanu (1883-1950), original' din Talmaz-Tighina, custudii 'Ia Universitatea din Kiev, profesor secundarJa Jitomirtn T!fcraina, profesor $i director lao.Liceul "Aleeu Russo" dinChi~inau, titular al eatedrei de Istoria literaturii romane vechila Facultatea de Teologie din Chisinau, apoi Ia eea de Litere

a l:1niversitiitii din Bucuresti, membru al Aeademiei Bornanedin 1918. A publieat felurite studii in ruseste, privitoare Iavechea cultura romaneasca, inca inainte de 1918, intre care.l:.egendele romane~ti ~despre Maica Dommului (Moscova, 1912,58 p.), Mitropolitul Suceuei Dosoftei $i activitatea lui literer«

(Kiev, 1915, VII' + 160 p., tradusa in romaneste de StefanBerechet $i tiparita in 1918) $i altele.

. ·Dupe. 1918 si-a continuat cercetarile, publicind 0 seama;

de lucrari, fie in volum, fie in Anuarul Comisiei Monumen-

telor 1storice -- Sectia din Basarabia, fiind presedintele acestei

sectii. Indata dupa razboi, in preajma Conferintei de pace de

la Paris, publica lucrarea La continuite r01fmaine dans La

lS8f1.rahie (Bucuresti, 1D20 ) . in J n2H a aparu t. , la Chlsinau,. ib conducerea sa, monografia intitulata Basarobui, cu 472 depagini, cu mal multe studii privitoare 1a treeutul si prezentulncestei provincli rornanesti, lnclusiv un capitol, consacrat Bi-~ ricii ortodoxe (p. 299-323), un altul despre eele1alte culte-II urrnat volumul Unirea Basarabiei. Siudiu. $i ilocumenie enprivir€ la mi$cal'ea nationalii din Basarobui in anii 1917-1918,(Bucure!?ti, 1929). Dupa prima ocupare a Basarabiei de sovie-

tiel, a publicat, in limba francesa, lucrarea La Bassasobie, So.population, son passe, sa culture (Aeademie Roumaine - Etu-des et Recherches, XIII, 1941), ea un tel de raspuns Ia pre ten-tille sovletice de stapinire asupra acestui teritoriu.Problemele culturale sunt prezentate in monografia C1'IJ~

tura 1'omaneascli tn Bosorabia (Chisinau, 1923, 344 p.), lucrareIundamentala, bazata mal rnult pe izvoare rusesti, singuraInchinata aeestei problerne. N-a trecut eu vederea nici vechilemonumente de arti'! din stinga Prutului: Biserici oectii .din

Basarobia. Din bibliotecile T1lse$ti (in Anuarul Comisiunli Mo-numentelor Istorice - Sectia din Basarabia, 1924, 83 p.), Ceta-tea TigMna (in acelasi Anuar, 192.8, 45 p.), o, monografle:' a'

orasului Chi$inliu (1925, 122 p.). .Un alt istorlc basarabean a fost Alexandru Bol'du'r"(1886-1982), nascut in Chisinau, cu studii la Seminarul teo-logic de aiel, apoi Ia Universitates din Petersburg, unde+adevenit 9i docent, apol profesor Ia un Institut juridic dinSevastopoL Dupa 1!:}24s-a stabilit la Chisinau, unde a predatTstoria romanilor la Facultatea de Teologie, apoi a continuatla Facultatea de Litere di.n Iasi, Bun cunoscator al izvoarelorslave, Alexandru Boldur a publicat studli temelnice asupra lepocH lui Stefan eel Mar-e. Dar cele care lntereseaza rnai multsunt consaerate romanilor de peste Prut si chiar de pesteNistru: La Basarabie et les relations russo-roumaines (Paris,

J 927, 410 p.), lstorid. Bosoraoiei, vol. 1: ptnii in secolul; alXVII-lea,' (Chisinau, 1937, 324 p. ~i vol, III, Sub dominatiunl?aruseascu. Politica, 1.deoZog1a, Administmtia (Chisinau, 1940,214 p.)" Bosarabia 1·omJin.eascli (Iasi, 1943, 188 p.), In 1942a este trei lucrari au fost retiparite la Bucuresti, intr-un Isin_

gur velum, sub tftlul lstoria Basarobiei, cu 543 p. S-a ocu-pat sl eu romanii de dincol0 de Nistru: lstorie Transnistrlei(0desa, 1942, 40 p.) $1 Romanii $i strlimo$ii lor in is.tqrta

Tran.~nistriei (13$i , 1943, 80 p.).Tot despre romanii transnlstreni au' mai scris Nichita

Smochinli (1894-1980), original' de aid, militant pentru drep-tnrile conatlonalllor sal, Emil Diaconescu, conferentiar la Uni-

vprsitatea din Iasi (Istoru: Transrdstriei, Bucuresti, 1940,240 p,),

15



Ion. Nistor (mentionate mai sus) si altii ; Vasile Popovici astudiat Poiclorui muzical al 1'omdnilor de peste Nistru, (Eucu-

resti, 1942).Desi nu a Iost istoric, trebuie s3-1 consernnam si pe

doctorul Petre Cazacu, stabllit, inca de la sfirsitul secolului

trecut in Romania, un militant de frunte pentru dezrobirea

Basarabiei. A publicat mal multe lucrari istorice, intre care;:

o sutCi de ani de Tobie (Iasi, 1912), Moldova dintn~ Prut $iNistTu-1812-1918 (Ia~i, 1924), CHeva date din Istoria Ba-sarabiei (Bucuresti, 1925), The trouih. about the question of

Basarabia, (1926, cu versiuni in franceza : ; ; 1 italiana),

Macedoromanul stabilit la Chisinau Leon Baga a publi-cat mal multo documente ~i studii, din care retinem pe eel

intitulat Lnspi« pentru 'limba rom/meascii si ideea unirii laromdnii din Basarobui dupa 1812, (Chisinau 1932f Diferite

materiale cu caracter istoric au publicat in presa vremil marii

luptatori pentru unirea din 1918 Pantelimon Holippa sl IonPelivan. ' .

In deeeniul at patrulea a fost foarte activ .istoricul

6heorghe Bezviconi (1910-1966), nascut dincolo de Nistru,

care a publicat doua volume de documente privitoare Ia Boie-rime a Moldo1.'ei d.intre Prut si Nisirii (1940-1943),. mai multestudil despre Cart·urarii basarabeni, fie in volum, fie in re-vista istorica fondata de el la Chisinau, Din treciitui nost?'u '(1933-1943), fie in alte publicatii basarabene.

Tot in perioada interbelidi, pe cind au aparut cunoscu-

tele colectli de documente moldovenesti ale lui Gheorghe

Ghibanescu : ; ; i Mihal Costachescu (inclusiv 0 monografle a

orasului Telinestl-Orhei), in care erau $1 documente legate

de Basarabia, au aparut si citeva volume de documente privindexclusiv aceasta provincie. Este yorba de cele doua volume deDocusnenie din Basarabia, publicate de Visarion Puiu, Stefan

Ciobanu, Constantin 'Tomescu si Leon T. Boga, in 1928 si1938, precum si de volurnele lui Aurel V. Sava, Documenie

privitoare la tirgul fi pinutul Liipu$neZ (Bucirrestl, 1937), Do-cumente prioitoore Iq til'gul si tinuiul. Orheiului (Bucuresti,1944), Documente Idcspre Maniistirea Hirbovilt (RSIAB, XXVI,1934). •

Dintre carturari! din Vechea Romanie au scris felurite

studii privitoare 1a romanii din stinga Prutului: Nicolae Iorga,(c!'011tinuitate $i spil'itualitate romdneascil in Basarabia, 1918,La verite Sur Ie passe et Ie present de la Bassorabie, 1922,ete.), Gheorghe Popa - Lisseosni (Basorabia, privire istorica,1924), Alexandru Lapedatu sau Petre V, Hanes (SCl'iito1'i qa-

Sarabeni, 1942).

16

Paralel cu aceste lucrari privitoare la Istoria si culturaBasarablei, au aparut un nurnar apreciabil de studii care abor-

dau numai teme de istorie bisericeasca. Pentru inceput, con-

semn~m ~1Umeleunor profesori basarabeni din generatia veche,care, inainte de 1918 fusesera nevoiti sa scrie in ruseste. Depilda, Justin Frilti.man a publicat un valoros Studiu 'contri-hutiv lti isto,~ Mitl'Opo.liei. Proilauiei, (Chisinau, 1923) ~ altuldespra Admmtstrarea bisericeascii a romdnilor de peste Nistra

(in RSIAB, '1920) $~ altele. Profesorul losif P(t1'homovici a DU-

~)licat,.in c?l1tinuare, citeva studii monografice inchinate u~or

~erar.lll rusi de Ia Chlsinau, in aceeasi RevistCi a Societiitiiistorico-orheo'oqice bisericesti : Neofit Nevodcieov (1920),P:"ve~ Lebedev (1924), Isaachie Polojenschi (1927), Iacov Piat-nitchi (1928}, Platon Rojdestvensehi : ; ; i Atanasie Gribanovschi(1929), precum s . i articole rnai marunte,

A.cel~ia~i generatii ii apartinea si profesorul Nicolae P o-povs?hz, flU, de preot din Vistierniceni. Indahl dupa unire apublicat mal multe studii istorice privitoare la trecutuI rorna-

nilor bas~rabeni, ~m.aiales in paginile revistei Viata romaneascade. la Iasi, Romtmismu! i.n Basarabia si uuirea (1922), Studii

lI.ot. ?su~'a. trecutului. Basarabiei (1924), Viata bisericeascii-l'elz9'loasa tn Basarabia in ajunul anexarii ei de cutre ru ~i'(1927), unele in Convorbiri literare, in A1'hivele Basarabiei s~uin al!e p~riodice. In 1926 a publicat 0 ampla monografie inti-tulata Mz9carca de Ia Balta sau inocnentismui in Basaiobia(Chisinau, 1~26, 347 p.), in care prezinta detaliat, pe baza deacte de arhiva ! i i i in.formatii veridice, fenomenul religios deIa Balta, generat de ierornonahul moldovean Inoehentie si re-p rcusiunile lui asupra vietii spirituals a Basarabiei. .

A doua sa monografie era Lstoria Bisericii din Bosarabia;sub, r,u$i (Chisinau, 1931), 0 Iucrare masiva, eu peste 500 de :pagini. Lucrarea prezinta istoria vietii bisericesti a romanilor

bas~ra?e?i. din 1~13, anul infiintarii eparhiei,' pina in 1917,-deci pma inpreajrna unirii cu Romania. Se bazeaza pe valo-

roa~e docume_?te. de arh.iva,..~arti ~i. studii publicate in ruseste,dari d~ seama din publicatiille oficiale rusesti, amintirils unor

martori contemporani cu evenimentele prezentate. Autorulcerceteaza trecutul Bisericii sale cu obiectivitatea ceruta, dar

tn strinsa legatura cu dezvoltarea Bisericii rusesti S1 cu re-

p 'rruSiunile. p.e care le-a avut legislatia bisericea~c@ rusa asu-pra Basarabiel. Lucrarea are meritul ca cerceteaza amanuntit

- pC' alocuri exagel'at de rnult - viata prcotimii de mir sub

toate aspectele, starea rnanastirilor, evolutia invatamintului de

toat gradele. Este regretabil ca n-a studiat ~i evolutia artei

17



ec1es:ale j:nv ~as~rabia. Exists mults Iacuno In prezent<'lrea

vec~llor tlp~::lturl. !'Jum~ro~sele subimparth-i ale celor patru.ca~lt.ol~.map.~ dupa penodlzarea pe care 0 face el ins usi . is-toriel Bls_erl.:I'1b.asaraben~ in veacul de care se ocupa - : . . . . . . r a c -lect~ra c_art~ldestul de ancvoioasa. Cu toate acestea,' mono-grafia lUI Nicolae Popovschi este un izvorsigur de informare

-de care va trebui ·sa se tina -seama ~i in eereetarile viitnare..

Dupa un deceniu a mai publicat un succirit st1.l~liuinti-,tulat Rolul reliqiei in uiata poporului roman din Basarabui . in

c~re iaeea 0Ia.n~iza a senunrentului religios in Moldova ~di!1"stinga Prutulur (10 rev. Viata Basarabiei X 1941 nr 11-'12p. 910-929). . > , , . . ~

. .~l~turi .d~ ist9.ricii l?eali au activat un timp in Basarabla~I citiva l~toncl s~u._Ierarhl euastfel de preocupari, originari dinalte partl -ale tarn. De pilda, arhimandrituI Visarion PUitL(1879-1~64~, viitQ.t'u.l episeop al Hohtiului ~i apoi mitropolital B_uC?Vl?el,a_pllb!Ic_at,.l.a nu~ai un an dupa unite, 0 mono-.grafle intrtulata Manastzrzle dzn Basarabia (RSIAB XI 1919

95 p.). Lucrarea a fost intoemita pe baza putinelor' inf~rrna'tif

pe ca:e. l:-a put~t culege in calitatea pe 'care 0 detinea atuncila Chisinau, de ?lreetor al Seminarului si exarh al manastirilor-

. basar~1?ene..Desi ell .1awc1..!rree inform are si tara 0 consultare amate!,lalulUl de arhiva, Iucrarea lui Visarion 'Puiu ramino o- opera de Feferinta. pina in prezent,

Dupa infiintarea F'acultatii de Teologie din Chisinau lacc-ate~rele de. Istorie biserlceasoa au fost cheraati doi profesori

.?e valoare ~l ~nume Constantin Tomescu (1890-1983), nasout;In Con~tanta A~lrr= P: !3ula_t (1887-1978), original' din jud'e-1 U 1DolJ: ~mmdOI au 1nItlat si condus revista.1storica Arhivele-Ba_s~rab:ez .P929-1939). Primul a publicat aid felurite studii'

p'rlvmd lI?-fu?tarea Arhiep~scbpiei Chisinaului (1, 1929), tipogra-~la ~p;;trhlala (III, 1931) !?Iun numar insemnat de documentoinedlto culese din Arhiva Mitropoliei din Chi~inau . (IV-X~

1932-.-193~)~ la c~re se adauga 0 monografie lstorico-statisth-ga EPlscoplel Hotinului (1925).

. .To~a _0· .Bula!:-- cu studii de Teologie lili .Istorie IaBucu:e~tI, Lelpz~g, 1?,lJOn:~erna, Paris ~i Fribourg - a publi-cat cl!eva contributii privind istoria Bisericii din Basarabia

in revista p'e care a condus-o, mentionata mal sus. Cele ma[

mU.lte.stU~ll. als s~le - publicate tot acolo -, bazate pe rna-terial inedit de arhiva, au in vedere teme privind Biserica din!fara Rornaneasca sau din Moldova din dreapta Prutului.

I - Acesti doi mad profesori - alaturi de ceilalti colegi ailor·- au format un nurnar apreciabil de tineri care se vor-

18

h~pune in viata Bisericii noastrs prin Iucrarile lor teologlce,istorice, literare, ori in presa basarabeana. Intre cei eu preocu-pari istorice retinem, in primul rind, numele preotului Dr.

Paul Mihai~ - initial Mihallcvici - {n, 1905 in Cornova-Or-

hei), care a functionat peste zece ani ell prof'esor de Istcrie

in f'hi~inau ~i ca director al Muzeului istoric-bisericesc, iardupa 1944 ca preot in Iasi. A publicat sute .de documente

Inedite privind tarile noastre, majoritatea din arhive straine,apoi

zed destudii istorlce.:

cele mai multe -bazate pe izvoareinedite privind mai eu seama istoria ~i cultura in Moldova.

iN-a n~socotit cercetarile specials privitoare Ia trecutul "tarii"natale desi conjunctura politics a Iost defavorabila. Intre

aceste~di:n: urma retinem valoroasa lucrare intitulata Tipari-

turi roman€$ti in Basarabia de La 1812 La 1918 (Bucurestl,1940, 380 p. + 20 .pl.), publicata si premiata de Academia

Romana. A editat corespondent a lui Gavriil Musiceseu (1957)si Melchisedee $tefanescu (1959 si 1961), precum 91 0 copienecunoscuta a Cronieii lui Ion Neculce (1980); a studiat felu-rite rnanuscrise slave si rornanesti aflate in ~ar;:i si peste-

hotare Parintele Paul Mihail s-a impus astfel ca 0 mare pe.r-

sonalitate ~ vietii culturale ~i bisericesti din tara noastra. TotParintele Paul Mihail, Impreuna eu fiica sa,Zamfira Mihan,au nublieat recent volumul Acte in limba romuni'i ti.parie inBasarabia, precedate de bibliografia tfpariturilor romane$ti dinBasarobia, I, 1812-1830 (Bucuresti, 1993, I:.VI+ 411 p.). •

Cu tipariturile din Basarabia s-a ocupat un alt tina l'

basarabean, Alexandt:u David (t 1941) in studiul, ramas .ne-terminat, dar foarte valoros, Tiparituri rmrumesti in Basoraoia

sub staptnirea rusa (vol. I, 1814-1880 in RSIAB, 1934 I; d

extras), care a fost completat apoi de P. Mihail pr:in lucrarea

rnentlonata rnai sus. I

: Circulatia vechilor manuscrise si _tiparituri romanesti a

fost 1.lTmariUI--;-artia1- de Petre Censtantineseu-Iasi if: lu-

crarea Circulatia vechilor eiiTtL bieericesti remane~ti in Basa-rabia sub rU$i (1929), de preotul Dumitru. Bolaur, in studiulBiserici in Moldova de rasiirit (in B 0R, 1934 ~i extras), pre-cum si de Paul Mihan, in studiul Carti bisericesti, manuscrise

$i icocLne din Beearabia (in RSIAB, 1934 si rev. Lumiruitorul.din 1939-1940).

Citiva ierarhi au surprins in lucrarile lor si aspecte pri-

vitoare Ia trecutul Basarabiei de alta data. De pilda, arhiereulvicar Venigmin Pocitan din Bucuresti (1870-1955) s-a ocupatcu Istoria Mitropoliei Proilaviei $i a uechii Episcopii a Hoti-

nlllui (1936, extras din B O.R, 1931-1933), iar episcopul deBaW, apoi mitropolit al Bucovinei, Tit Simedrea (1886-1871),

19



publica un studiu privind Vechea Episcopie a Hotinului (B°R1943 :;;iextras). '

ArhimandrituJ basarabean. Dr. Antim Nica din 1944.l:J)iscop, apoi arhiepiseop, a cercetat activitatea ~isiona.ra in

t.recutul Basarabiei, in eiteva studli, ca: Monahismul in Basa-rabia (1940) ~i Aspecte misionare in Basarabia (1942).

1<

Cu aceasta, practic se poate spune ca se i~cheie sirulcerceblrilor privitoare la trecutul Basarabiei si mai ale~ al

~is~ric~i ei: ~ceast.a, 'p~ntru di ce s-a publicat de. citiva pre-tinsi "lstorIcl sovietIcl sau "moldovem" este mal degraba 0

"pseudoistorie", care nu rnerita sa fie luata in diseutie. Era 0

"istorie" pl1~a in slujba noilor stapinitori al pamintuiui roma-

nesc al Basarabiei, care urmareau sa dovedeasca mai. ales ze-

nerat~il?r tinere, de dupa 1944, eli ei sunt , "m~ldoveni", ~u"romam", c~ este verba de doua etnii distincte, dt limba"moldoveneasdi"_ nu este identidi 'cu cea "romaneascs.". ,

. '. In Roma-,?i~!I-au ~ost posiJ;>ilecerecetari cu privlre la_istoria Basarablai, III perioada reglmulu; comunist, fiind inter-

zisa pin a si folosirea-acestei denumiri. S-au facut doar incer-

carl timide de integrare a istoriei acestui stravechi pamintromanese in istoria general a a rornanilor. Mentionam; de pilda,lucrarea monumentala a lui Nicolae Stoicescu, Repertoriul bi-

bliografic ai locali.tafilor si monumentelor meiiieuale din Mol-dova (Bucuresti, 1974, 98.5 p.), in care sunt incluse si Iocalita-ldin Moldova de peste Prut, cu bibliografia aferenta, '

Citiva distins] teologi - £i i ai Basarabiei - au reusi t s astrecoare, in cercetarils lor, sl aspecte privitoare Ia trecutulBasarablei. Intre acestia parintels Paul Mihail, eu studiul Preoti

luptato:i pentru limbe 'i'amana pina La desaviT$irea politica a.'ftatulu't national unitar 1'oman din 1918 (MMS, an LIX, 1983,nr, 10-12, p. 674-680), in care prezinta aspects din activitatea

edttoriala desfii$urata la Chisinau in primele doua decenii aleveacului nostru. La cartea sa mai veche despre TipJriturileromanesti din Basarabia a adaugat citeva no! contrioutli In

A:nuaru~ Institut~lui de Istorie $i ATheologie "A. D. XenopoZ"din Iasi (1985 ~l 1986). Mitropolitul Antonie PZiimadealii al

Arde~lului (n. 19~6 in Stolniceni) a publicat studii despre car-turarii basarabem Aleeu Russo ~i Alexie Mateevici, in vol.

Alte ~~le de calendar de. inimii. romaneasca (Sibiu, 1988, p. 182-195 $1 205-230). Iar mttropolitul Nestor Vornicescl-l al Olte-niei (n. 1927 in Lozova-Vornieeni, Lapu$na) se ocupa de ma-nuscrisele muzicale ramass de Ia cunoscutul psalt GhelasieBasarabeanu -(MO, an. XXXI, 1979, nr. 7-9, p. 962-965)_

20

Dupa even~~entele di,1l:~98~, au ~neep;tt.~iir~ap~ra s.tu~~consacrate istoriei Basarabiei, inclusiv v~etll bJSerl?B;~tI (.alta data. De pilda, a fost reeditata Istoria Basarabiei a 1t11

Ion Nistor, ell un temeinic studiu introductiv si note d~ Ste:Han Neagoe (Bucuresti, 1991, XXXVIII + 351 p.). S.e reedlt~azalucrarea lui. Stefan Ciobanu (aparuta in 1941 in ve~sl11?e

franceza), Basaraoio, Popu.latia- tr~cut~ll.----=ultura, SUb In~

grijirea lui Corne~ ~caf~,? (_B~cur~$tt-~hl!}lnaU,~9~2, 157. P)-Apar 9i Iucrari noi privind lstona. Basarabiei ', ~e p~lda~

profesorul univ. Nicolas Ciachir a publ1cat, 0 sC"J.rtalstorJe, .

ei in 1992, iar in 1993 a aparut la Bucuresti Is~orza Hasa!,?-b~~'t~ lui Alexandru Baldur. Recent a aparut lstorui I'vloldavez dtn

~e.lemai ueclii- timpuri pinii in epoca ~ode~ (Chi~i~a._u,1992,230 p.), intocmlta de un grup de cercetatori din Chl~?l~au. ~

Autorul lucrarii de fata a publicat, pen~ru prima oar.ain ultimele sase decenii, 0 scurta sinteza ell tlflul [sTana. J3z~sericii Ortodoxe Rottume din Bosarobia (in rev.' Teoloqie $ 1.

viata a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, serie nou~,. ~:rJ.ulI/LXVU, 1991.' n:. 9-12, p. 1?-49), bazat. pe !ucrarea }Ul.Nl<:O~lae Popovschi $1 altele, .aparu.t~ _ulterIOr (m ac~la~l tirnp

aparut qi in ziarul Tara dIn Chisinau, nr. 11-19 dl1'~19~2): . lArheologul Dan Gh, Teodor, in luerarea sa CTe;;t1.n1Swu_Ia est de Carpati de la origini· pina in secolui al XIV -l~a (Ia.~I.1991) prezinta si descoperirile arheologice paleocrestine dmMoldova din stinga Prutului. Cei doi ierarhi bas~rabelll po:meniti mal sus Antonie PliimddeaUi si Nestor Vornwe.scu, al~91membri de on'oare ai Academiei de Stiinte din Chisinau III

1992, au publicat: dupa 1989, fel~rite a:tico~e 9i stu~ii c~~~privesc aspeete din viata culturaia sau lstor~a~mona~?S~1U.

din Basarabia de alta data. Alte a.ftieole publ:ca preotn l~SZ~~

Tepordei si Gnecrqhe Cunesc~. d:_nBue~re;;.tI, am~n~Ol r u \ _ ;aBasarabiei. Concomitent, la Chl~ma,u a aparut, de pllda,. 0 nO

editic din Opereie mitropoli1;ului Varlaa;n . a MO.ld5>vel(1991,sub ingrijirea lui Manole Neagu). In revista Lumimatarul, care

si-a reluat aparitia la Chisinau in 1992, sub cond\lc:t:ea p , : e < ? -tului Petru Buburuz, s-au publicat si _felurite m~terlale pr.1-V1-.toare Ia trecutul Bisericii rornanesti din Basarabia. •

Firul cercetarilor istorice,' rupt in 1944, s-a reluat. bst,:datoria istoricilor romani de pe ambele maluri ale Prut01ul

sa se apIece din nou asupra marturiil~r arheologice, asu?~:izvoarelor documentare si narative, c~ sa puna si mal multlumina trecutul Basarabiei romanesti,....

- 21



I, 0 SCURTA INCURSIUNE IN ISTORIA BASARABIEI

tt I . 0 ,i~tori<ea vietH bisericasti a romanilor din' stinga Pru-

i~t~teasa~ld~~1a~~c~~~e d~ dincolo ~e Nistru - va fi mai blue

, vietH rornanilor de ai , ~. ntprealabil, 0 prezentare succinta a

, '. CI In recut De 1 bun ! '.s a retinem cuvintel ' '~. a un mceput va trebuiCiobanu, .eare scria ec:nu~a~:~eb' carturar basarabsan, $tefan,. t 'B ' . " la nu are 0 tstoris pl'Op i.IS oria asarabiei este istoria Moldovei' ~.' ti d r e,

: ~~~~:ufaar~ ~i? aces.t principat, alcat'uf~l~~~~a ~a~:~~~~ea~:

~i cultural~ s~~I~~~I:~s7~~I~: ~~~~:~~r~lev~olilt18'ee, socialeaceasta provincie nici 'w - ' ina In 12 pentrusarabia" 1. C1 macar nu se folosea denumirea de Ba-

, , Se ~tie cit intre secolel~ VII si I _ H ,_.dincolo de Prut si d' N' -t " I. 1', tentorllie ded

" ,e IS ru erau ocupats de sciti ~ I tie origtns Iraniana, stabllita 'in ste el di .v : , _P,<?puneprin secolele VIII-VII 1. Hr -r p e ,m nordul M~l'l1 Negreur - 'T d . ., p.ecuUl SI ele geto-daCl eel din

tmla ~slml in treptat pe sciti, Burebista (c 70-4'4 ir-Ir')oru SI conducatoruI statului g t d .,.. , crea-

stapinirea si peste teritoriilo de ~i~~o~~~:~~~~1~~tNi~tnt~n;spre gurtle Bugului (Olbia), Dupa moarte I" ru, pmas-a destramat locul Tui fii d 1 ' a .ui, statuI geto-dactale rnai ' . .' . U,1 nn uat de diferite forrnatiunt sta-

• rmci sau, mal corect spus, de uniuni t ib I' Stgeto-dne se rldace apoi b I)· " 1 . rae.' atulti -. . su eceba (87-106) iara sa .'a ~g~ _lutinderea. teritoriala din timpul lui BLl~ebista 0 :n~!c~ tl~ ~ng.er~a lU I de dHre imparatul roman Traian' (98-~t7)s ,a u~c t;iIspal'E'pentru totdeauna din istori O'b t . 'din tentorlil@stapinitedeDecebal(Tr'le, , u~a part€____ .~__ . ~ anSI vama, Banatul,

1. Stefan Ciobanu, Basarabia, Populat,ia, istor;a, c,.;tu.j'al:ngrijjta d CIS • ~. Ed itie

e orne cafes, Bucurei$ti-Chi~jlliiu. 1992, p. 47. '

22

. _- , ~, I ,

Oltenia de mal urzru, parti din stinga Oltuluijau fost i n c l u s e 1

in noua provineie Dacia romana, car.e a dainuit pina in anii.

271/275. 0 parte. din Cimpia Munteana,ca ~J teritoriile de: la .

rasarit de Carpati au continuat sa fie locuite de asa numitii.«

"daci Iiberi" (daci mari, costoboci, carpi s. a.). 'I'errtorrul dintre Dunare si Mare (Dobrogea de mal tirziu) a f6st.e\.lc~rit deromani in anul 46 d. Hr. si anexat la provincia sud-dunareanaMoesia Inferior (in 297 d. Hr. intre Dumke si Mare secreaza .

o provincie nona, cu numele Scythia Minor). .

Cu toate acestea, procesul de romanizare treptata a

autohtonilor geto-daci nu s-a limitat numai la terltoriile intra--carpatice sau la Scythia Minor, devenite provincii romane, ci

a euprins si pc geto-dacii care au ramas in af'ara stapiniri!romano, dect eel ce la rasarit de Carpati, Se poate spuq.e cain anii 271/275, dnd autorrtatile romane si armata au' parasit .provincia Dacia, procesul .de' romanizare 'din nordul Duiladi-era ineheiat. Aparuse pe arena istoriei un popor nou, popo-

rul roman.

Secolele III-XlII reprezinta in istorie asa nurnita l I P ~ - :rioada a rnarilor migratli", cind anumite parti din teritoniileromanesti de azi au cunosout "dominatia succesiva a urior ,

populatii migratoare: goti, huni, avari, slavi, unguri, pecenegi,curnani si tatari. In pofida dominatiei temporare a acestora,

continui tatea unci vieti romanesti este confirrnata de 0 seamade marturii Iiterar-istorice, darfnai ales arheologice, inclusiv

iPentru teritoriile dintre Prut si Nistru,

Prin secolele XII-XIII izvoarele istorice rusesti consem-

neaza 0 populatie romaneasca in teritoriile est-carpatice. .Depilda, Cronica ruseasca a lui Ipatie si anumite documents po-

'Ione mentioneaza acum pe asa numrtii bolohoueni, boloh fiindun cuvint slav rasaritean care reda cuvintul blach sau blah,

prin care erau .denurniti rcmanii in documentele Iatine me-dievale. Acesti bolohoveni erau organizati .in mici cnezate siveievodate in partfle de nord ale Moldovei de mai tlrzi u §i in

'Sudul statului slav a1 Haliciului (acesta va fi incorporat in:rE'gatul polon in 1349). Alte cronici rusesti consernneaza (in115~, 1161 si 1174) 0 noua f'ormatiune politica=-v ln centrul si-sudul Moldovei de mai tirziu - ~i .anume cea a berttuuiicib»:(se pare di centrul .Ior era in zona Birladului de azi), pina spre

'Nistru. La inceputul secolului al XIII-lea, anumite idocumente-ernise de cancelaria regatului maghiar si bule papals men-

tioneaza iaro. brodnicilor (de la cuvintul slav bred, care in-

-seamna vad, deci Iocuitori din regiunea vadurilor de riuri),

in partea de sud a viitorului stat moldovean. Cronicarul polon

23



Dlugosz consemneaza "tal' . S 'l "~dul Moldovei de ~ai tir~ ,epemtt~ Uz , un voievodat in nor _

A!te c.nezate sl voievodate U~x~~~:u~clu~~a si cetatea_ Hotin.Tigheeiu (in stinga Prutului] d n 1mpulung, vrancea~lui), Codru, Orhei Uipu~na 'toaatnodr,~velstdde stepa Bugeacu-

1 'y, emco 0 e Prut 2

han, I~ ~;!la : i~~~~1i~~:fe~~rvazie a .~~Hari!or,l~j Gingis--

natia lor polftica in teritoriile d tIe d~c:n~I se mstJtUi€ dorni-,din sud, pina spro Olt de de_a rasarlt de Carpati . ; ; i cele-

de prada f? i in TransilvaniaunD~ f~eeau_~lUmeroase, incursiun]

1VIuntenia sau Tara R A ' _ pa createa statulut meOleval

cucerit de la ta'tari )a~~an~as~a~ Basar,ab .1 (c, 1310-1352) aNistru (asa numitul1B t a s)udlCaa teArItorlului dintro Prut si.~., A_ . ugeac , pe care II vor stapini' :.sat, pm~ la Mlrcea cel Batrtn (1386-1418). ' ; ; 1 urmasn

Prin 1352 sau 1353 0 oaste transilva v • d v ,vodul roman Dragos di M _na, con lisa de vote-est-barpatice si alunga Pt~\ata~~~ure,9'. ~h"unde i~ teritoriilf'al teritoriilor cueerite sub s 1 e a~el. rago.;;devine "domn"

stabilindu-:;;i resedinta 'in Baiau1:rahltat:~ regatulu~. m,aghiar,.

Sas (c. 1355), apoi flul aeestuia k~{;{t3L.~)Ia ~om~l~ ,fwi sauun alt romail din Maramures B ad " _ ,a1' 0 In 1.3591<

fruntea unei osti proprii si ~~ ?. , an, Intra. l!l Moldova, inlunga ne urmasii lui Dra 'os. a]U~orui romanilor de aici 8-dent al Mold . -, g" devenmd primul domn indepen-

ovel, prin ruperea . - - I .. -.eu regatul Ungariei. Urmasii s,Hor{e~ror(.egaturi de ~vasaiitat~J Musat (1375-1391) 'R' , atcu c. 1365-13(5), Petru

(1394-'1399), au extins 'hota~~an (1~91-'1394). si '$tefan

P~navla g~rile Dunarii, Marea ~e~~~iU!i Si;\ ,nu~lt Moldova.pilda, se Intitula rna d ,I:>.,. _ "l~ t u'. oman T , dedovei, de la mun~~Apr~a fmn, Slr:cgU~~aplmtor al,Tarii Mol-~~~~~f;a~t[el~i;~~~to~~~r~~;rNr:;;~~wt~e.D·~~P~~~f.~~:ar~~:~t~~~:

, . . ,~ • e",gra';;1 tU1are.

, ~ou~ stat a cunoscur 0 putemica inflorire polltica eco-nornica S1 culturala b Al . ', " ' su . exandru eel Bun (1400-1432)atmgmd apogeul sub domnra lui Stefan eel Mare (1457-15~4):

2. Vezi pentru aceste forma1;iu-,i' S .$i voievodate ~Qmdne$ti B ti "erglU CoIu,mbeanu, Cnezate

de la est de Ca'rpat.; s~ oucur~~ 1, 1973, p, 144; N. Grigoras Romdnii". ,. roanizorea 10 A vI '

romdnesc al MO!da . "C u , r tnna a intemelerea statu lui

dovei, Ia.~i, 8 1977 V ; l , 21;7_28~I:c~~r~stor:ce" MuzeuZ de istorie a Mol-pre popula'ia' roma , ~ d 0, lC or. Spme.l' lrdormasiu« istorice 'des-

- f " .... neasca ~ La est de Carp t' , 1Anuarul Institutului. de lstorie si Arheol. g~,l, t~ s"D-

cOele XI-XIV, in

14, 1977, p, 1-21. . 0 ze .,. ,Xenopol", Iasi,

24

eroul national f? i sfintul romanilor moldoveni (canonizat ofi-iial in 1992}. Cu taate victoriile sale stralucite Impotriva osti-rflor tureesti, tataresti, unguresti si :poloneze, care invadau

mereu pamintul Moldovei, in vara anului 1484, ostile otomane

trimise de sultanul Balazid II cuceresc cetatile Chilia S 1 Ceta-tea Alba (Akerman) .. Impreuna eu teritariiie din jur 'au fast

transform ate in raiale, unitati 'politico-administrative locuitede crestini, dar supuse direct turcilor. Pierderea aeestora a

constituit 0 grea lovitura politica, militara si economics pen-tru Moldova, tntrucit de acum inainte garnizoanele turcestiasezate aeolo vor constitui 0 perrnanenta ameniritare.

In 1538 sultanul Soliman eel Maret (Magnificul), pornit'Impotriva domnltorului moldovean Petru Hares (1527--15:33 f? i

1541-1546) a cucerit Cetatea Tighina, precurn si partea desud a teritoriului dintre Prut si Nistru (Bugeacul), de Ia Heni

prna Ia Tlghina. S-a constituit 0 noua raia, a Tighinei (numitade turd Bender = Poarta), Restul teritoriului dintre Prut si

Nistru a dimas in stapinirea Moldovei, fiind cunoscut sub

nurnele de "Moldova de peste Prut" , eu tinuturile Cahul,Tigheciu, Falciu (0 parte din acesta era in dreapta Prutului),

Lapusna, Orhei, Iasi (eu 0 parte in dreapta Prutului). -In noua raia Bender, 0 parte din populatia romaneasca

a ram as pe loc, dar 0,parte insemnata si-a parasit Iocurile

natale, retragindu-se spre nord si nord-vest, spre a putea tr~ii'in pace 9i libertate. In schimb, locul lor a fost luat de. tatarl

de dincolo de Nistru, din stepele din nordul Mari! Negre, dina9a numitul hanat al Crimeil, aflat sub suzeranitate turceasca.S-au format, ptna la urrna, ca la 300 de sate (auluri) tataras.ti.

Pentru conducerea lor, hanul din Crimeea 15,inumea un loc-tiitor (caimacam), cu sediui la Han Caslea, la nord de Cetatea

Alba (Akerman). Pentru conducerea populatiei romanesti si

mai ales pentru incasarea darilor, hanul avea un Iall-Agasi.

(voievod) in Causani, iar pentru populatia romaneasca trans-nistreana un batman in Dubasari. Se Intelege ca toti acestiaerau considerati ca supusi ai imperlului otoman din raiaua

Tighina. Citiva ani mal tirziu, in 1543, s-a creat raiaua Brailei,eli teritorii intinse din [urul aeestei cetati, rapite de Ia TaraRomaneasca.

Datorita expansiunii si consclldarii statului otoman,Moldova - ea 5 ,i Tara Romaneasca - a fost nevoita sa acceptesuzeranitatea aeestuia. In schimbul unui tribut platit sulta-nului, tarile noastre aveau dreptul sa se conduce dupa. legiproprii, sa promoveze 0 politica externa proprie, sa-$i aleaga

domni autohtoni, recunoscuti insa de Poarta, sa foloseasca

25



!imba¥ romana~ in ~dJJ?-i~ist~aiie,-ha;'~-coala"'in bise~ica':s'a f1'-s:asca mom'~a. propne, In schimb, Poarta otomana ~e 1 O? '

sa recunoasca mtegntatea lor tedtoriala prevedere. '. E.1gaJ8fost respectata, ' , care nu a

A ~in~ in, ~711.Adomnii Moldove.i' si ai far! Romanesti auJncereai, m citeva rtnduri sa inlature suzeranit'atoa p' tiia si reeisti denlina-i d . " or 11, spred-' . I:19a ep ma-in ependenta, dar fara rezu1tat. Iil 1574€.. ,pllda, dommtorul Io~n Voda eel Cumplit sau Vit€il.~

(1?72~1574) a refuzat Sporlrea ha1'aciului si a pornit sa ocupe1'alalele tur::e9t~ Tlghina si Cetatea Alba, care au ~.i fost ~rse,

d!lr ~ fast .111frI~td~ fortel,e <?to~1anela Roscani, H u g a Cahul ~91ucis, Mal notam si pe MIhal Viteazul care' in 16U'O a itt ,.' , "" , . reUSI'

fe~ ~ .scurt •tIm~! sa reali~eze prima unire politlca a '~~iOl:re.1 ~a:l romane~tl; Muntenia, Transilvania $i Moldova. Tre.-

buie sa conse~na_m acr 91 tratatul de alianta semnat la Mos-c~:)\"a,Ia 7 mal 1606, intr,~ domnul moldoveal~ Gheorghe '9tefan91marelo c!lea,Z ~lexe~ Mihailovici al Moscovei, prhi cure

R~sl_a s_e_ob~g,a "sa respecte cinstea si rinduielile Moldovei

a~ICa fara l1l¥Clun amestso in politica si in administratie"""sa cu:ereasca, ceti'itiJe ChUia, Cetatea Alba. si "I'ighina. i~'~pre,nna ,cu reglUne.a Bug,eacului care erau ocupate de t' , "

~a Ie I" . + v "

M Idovei '- urcr ,,1'" naporezo tarn 0 ovei pentru totdeaunaw 3. '

T~atatul de la Lutk din '1:-3aprilie 1711 dintre DimUTieCantemlj- (171~-17U) si .ta!,ul Petru cel Mare a1 R1,l$iei, ga-ranta autonor~lla Moldovel in hotarele din timpul lui Stefan

('el. M~:e, de;cl _:;e"econ~irma dreptul Moldovoi asu.pt-a t~turo'rt7 rltorulor er I?llI.a1a.:t:J'lsh-u,prin retrocedarea ceta\:ilor Chilia91Cetatea. Alb~, lI~cl.us~vBugeacul, ocupate pe atunei de turd.

rarui va ~~teI.vem in ~oldov:;t numai In cazul cind vreunulm u:ma!?l1 Iui C:antem1r. s-ar i~departa de Rusia sau do?01'-t?dox~e: Prevederlle tratatului nu au putut fi aplicate datoritav~ctorlel ?tomane de Ia ·SUinile$ti pe Prut, -asupra ;1.1silor1 imoldovemlor 4. r- ',' "

.. An~i_,1711 In Moldova" sl 1715/16 in Tara ROlnaneascamarcheaza inceputul dornniilor fa;nariote in cele d' - t'" 'rom an ,.' ,- hei " ,ma ar1. a e~.r, c~re" s : YOI:' me em abia in 1821. A Iost 0 peri~aL~'a

de man oprimari d~ ordin politic, economic, social si biser.i-'

ce_sc.peIJtru tarile romanesu, cu domni greci, dill 'cartier~i

'. yDim.it.~ie G. Jonescu, Tratatu; incheiat de Gheorghe Stefan- ell

r _ U ! t ~ ~a 1656, In Rqvista istorLci' i romanii, I II , -1933, nr, 203:. .' 234~241 {~1 extras). ," ,P

, 4. p, F. Panait,escu,' DI1~it7';D Ct· V".~ nn emZ1", w~a;;i opcm, Buc.t, l-

re-'?ti 1959, p. 102-109,

;

26

Farrar din Istanbul, numiti direct de Poarta+otomana, au _in-

sernnate pierderi teritoriale,care vor .avea eonsecinte 'grave

pentru intreaga- istorie ulterioara ~ romanilor. , ' ~Tot in 1711 trupele rusesti patrund pentru prima oar~

in Moldova inclusiv in Iasi, De acum inainte, pentru malbine .de un ~eac si jumatate, VOl' avea loc razboaie intre Rusiasi Turcia - uneori si cu 'implicarea Austriei. "I'oate "au fost

provocate de Rusia, 'care deelarindu-se "protectoare" a cresti-

nilor din Balcaai, aflati sub dominatie otornana, nu urmarea'altceva decit noi anexiuni teritoriale si inaintarea spre COI.l-

stantinopol (Istanbul) si Strimtorile Bosfnr si Darda~ele dela Marea Marmara, care apoi i-ar fi asigurat aocesul direct la

Marea Mediterana, In cursul acestor razboaie, ambele tari 10-

manesti au constituit teatrnl operatiunilor militare, fiurd, in

acelasi timp, ocupate de trupele rusesti instituindu-se 0 ad-

ministratie militara rusa,Our-mare imediata :a luptei de la Stanilesn a fast ocu-

parea Hotinului - straveche cetate moldoveana -- de catreturci, in anul 1713. In anul urmator, ei au ocupat si tinutul

inconjurator, cu acelasi nume 9i citeva sate din1;.inuturile. S?-

roca si Iasi, 'iar in 1715 0 portiune tot din stinga Prutului, Intinutul C~rnauti, Din aceste teritorii s-a constituit, in 1715, .anoua raia a Hotinului. Bestul terrtoriului transprutean a ra-'mas Insa in, stapinirea Moldovei, '

Intre anii 1736-1739 a avut loc un razboi austro-turc,in care s-a implicat -si, Rusia. In septembrie-octombrie l7~9,trupele rusesti au ocupat Moldova, iar generalul rus_Mannich

s-a grabit sa 0 proclame pe tar-ina Ana ea "doamna" ,. a !v101--dovei, Infringerea austriecilor si pacea de la Belgrad, din 1739,i-a facu t insa pe I-u-$isa paraseasca Moldova. 0 data C;U ei

a plecat si mitropoJitul Antonio al Moldovei de teama uner':neplikeri,' data Iiind atitudinea sa filorusa din cursul irazboiu-

lui; a ajuns mitropolit de Cernigov, apoi de Bielgorod, unde

.a si murit., A i treilea razboi ruso-turc a1'<2oc intre anii 1768--1n4,

'in timpul Imparatesei Ecaterina a II-a cea Mare (1762-1796). }

Tarile romane au fost ocupate de rusi din toamna anului 1769

pina in vara anulu~ 1774, cind s-a s~mnat ,t~atatul de p:"c: deIa Kuciuk-Kainargi, Ioarte Iavorabil Rusiei. Ea a primit 0.

r-arte din regiunea de stepa din nordul MariiNegre, locuita

~ai mult de tatOl.ri ( in 1782 Rusia a ocupat $i CFixnee<;l,.arl"·a devenit gubernie ruseasdi), precum !?i dreptul de a l1)ter-

vent in favorul cre9tinilor din Principatele rom:ane. Prin qces.t~,Qrept de proteetie" s-a admis, implicit, amestecul Rusiei 'in

-treburlle interne ale tarilor noastre.

2 7



. In urma aeestui razboi T . . 'membrare A Moldovei Ope '. durela a acceptat si prima dez-

si cu harti false Austria ~r: eu sume irnportante de bani

nordul Moldovei inclusiv SOtine de la turd, la 7 mai 1775~ _ . ' ueeava veehea it 1"' _.. •

~anastIr~a Putna, eu mormintul IU! ' :apI a a a \arn sica Austria devine vecina eu Mold $~!an eel M,ar~ (de notata parte din Polonia). Austriecii ova In. 1772! el~d. a obtinutBucovina, dupa bogatele pad . ~u t~mlt teritoriul respectiv

ac.olo. Domnitorul Grigorie I¥[l G~i ag (Bukow), care e~istantriva -aeestui rapt teritorial aft ea~ care. a l?rotestat impo-

[a~;, din o~?!nul unui trimis al o:ul~~lu~Ol. am mai tirziu, la

In ann 1787-1791 a avut 1 '> . . " •

tu~e, Tara Roraaneasca fiind ocuoc~n nou razbOl.ru.so-au~tro-

?rre 1789pina in august 1791 (la ya~ .de au~tr.l.eci~m noiem-iar Moldova ocupata de austrieci l~i~ ~ler~a pacn ~e .la. Svistor),1791, dar ~i de rusi din octombri 7umeA1~87pina in.august1.191-9 ianuarie 1792, .la incheiE'r~l: 1_~~ pina la ~9 ~eeembrie .§l turd. Rusia a obtinut a. . pac~l de 1a Iasi, dmtre rusiEdissan (dupa tribul tar ~.cum "Uer~na hanului" numita 5 1d}n. nordul Maril Negrear~s: l~ar~/ocUla Aac_olo),eclotinutirrile

cisttgarea acestui teritoriu Rusia stru plpa s~r~ Nlpru, Prin

de.:.alungul Nistrului de 7~ H ti a _devemt vecma eu J1oldova,tate. foarte primejdi~asa • entOzn pma l a c .e t~ a t e ? -Alb?, vecina-turci, cum era Moldova PI l

ru10tara mica ~l subjugata de

. n oeu unor sat tVt" ~ ,nastere orase noi ca Odesa 0 ridi 1 . e .a ara9tI au Iuat

Inaintarea ~usilor ,VI iopoi, ?-,lra.~polsi altele.

de mil de familii de tata:t~~n ~este te~ltorn a facut ea zed

inca din 1759. Dupa 1806 . 1 ~~~~eJa ~e r~t.~aga-in Crimeeamai traiau in Buzeac au f rs t e b~ e familii de tatari citestatului rus de teama saos stramutate de rusi 'in interiorul

raz?oiului c'are izbucnise a~~c~o0.Aereze ~u tur;ii: in cursul

,mal exista~ tatvari in Bugeac. .~a se ace c~ m 1812 nu

'I'rebuie sa subliniem faptul ~ A

S; constata 0 prima ingerinta a au~;ri~~ .cursul ac~stui razboi

tie in problemele Bisericii din M Id ti~r r:u~e$tlde ocupa-scaunului mitropolltan de la o. ova. .ro~lt~nd de vacantatarina Ecaterina II-a a . it Iasi, Ia sflrsitul anului 1791

arhiepiscopul Ambrozie ~~:lb ca. exarhl sau "o?irmuitor" pePoltavei. Acesta a cirmuit Mit rem~ov a Ecaterinoslavului situl anului 1792 .. . d ropolia Moldovei pina la incepu-

. .. ,em s-a retras la Poltava und . A

a:.e~~~;iln. La 26 decembrie 1791- d' ' v e aA mur~t mpaen de la Iasi __ el hl '. ~ eel 0 ,data cu incheiereaGavriil Banuiescu_B~do~otomt ms~, la Ia~l, pe arhimamlrltul

Tighina (Akerma~ si B 'd C ' ) " "eplscop de Ce;tatea Alba ,? i

a fost numit, de Sin~dul e;is:~icii ;~se1~ fdeb~uartl~179~ acestaeCIan lcanomc, fUnd

2 8

vorba de 0 tara straina _._ca mitropolit a1 Moldovel. Dar in

ilprilie 1792 a fost arestat de turd, dus la Istanbul, de undea fost eliberat la insistente1e autoritatilor rusesti, fiind nevoitsa ernigreze in Rusia, unde, in anul urmator, i-a luat Iocul lui

Ambrozie, ca mitropolit al Poltavei.Al cincilea razboi ruso-turc, de-1unga durata ~i eu urrnari

nefa<,;tepentru romant, a avut loc intre anii 1806-1812.'facile romane au ajuns din nou sub ocupatie ruseasca, din

noiembriejdecembrie 1806 ptna in mal 1812. Sub raport bise-

ricesc, se constata acum 0 noua imixtiune a Rusiei in viataBisericii noastre. La 20 februarie 1808 rhitropolitul VenirunlnCostachi a1 Moldovei a fost nevoit sa se retraga din scaun,

stabilindu-se la ,(rlanastirea Nearnt. La 27 martie 1808, prin-

tr-un ucaz al tarului Alexandru I, aeela~r Gavriil .Bimllieseu-Bodoni era numit "exarh" a1 Bisericilor romanesti din Mol-dova, Valahia si Basarabia"(!) 5. A Iost instalat Ia Iasi Ia 22mal 1808, conducind efectiv Mitropolia Moldovei timp de patruani, pina dupa incheierea pacii de la Bucuresti, cind a fost

nevoit sa piece din Iasl, 0 data cu trupele rusesti de oeupatie.

Soarta lui ulterioara 0 vom prezenta in alte pagini. .La 16/28. mai 1812 s-a semnat tratatul de pace de la

Bucures.ti, tntre rusi si turd. Potrivit prevederilor acestuia, "teritoriul dintre I-"rut si Nistru - inclusiv raialele .Tighina(Bender) si Hotin _- erau anexate la Rusia tarista. Se dcschi-

dea astfel 0 noua pagina _. extrern de dureroasa - in i5t01'ia

romanilor din stinga Prutului.In sfirsi l, al s.aselea razboi a izbucnit 'in aprilie 1828,

dnd Rusia a dec1arat razboi Tureiei. 0 urmare poaitiva a aces-tuia pentru noi a fost desfiintarea raialelor tureesti de laDunare (Turnu, Giurgiu ~iBran~) inca din 1828. Pl'in trat'atulde pace mcheiat la Adrianopol Ia 2/14 septembrie 1829, s -aprevazut ea pina la plata despagubirilor de razboi de catreTurcia, ambele Principate romane sa ramina sub oeupa~ie ru-

seasca. Ocupate inca din mai 1828, ele vor ramine in aceastii

situatie ptna in aprilie 1834, fiind cirmuite de generalli FeodorPahlen (1828-1829) ~i Pavel Kiselev (din noiembrie 1829);

aeum 5-au alcatuit, in ambele Pri ncipate, Hegulamentel~ Or-

5. La Bucure!?ti bbltrtnu\ mitropolit grec Dositei Filittt ;I. fost

Iasat tn scaun, dar cu conditia de a 'lucra "sup povatuirea $1 as,;ulta-

rea" lui Gavrii.1. 1:1 currnd au ajuns la neIn~elegeri, tncit printr-un

ueaz al aceluiu$i tar u fost i:nlocllit. eu mitropolitul grec Igna,tie de

Arta, aflat atunci la Petersburg, Ull. sprijini tor al polit icii rlls(>~ti in

Balcani. A pastorit p!ni'idupi'i pacea de 'la Buct1re$ti din mai 1812.

Doslt~j Filitli s-3 retras la Bra:;;ov, unde a ;;i mmit, in decembl:ie 1i326.

29



?ol:lic~. $i in cursul acestei ocupatii seImlx.tlUne ruseaseg in viat B' ,.'. inregistreaZR 0 altain Tara Romaneasca D \'~ ~ lSerIC:ll. noastro, de data aceasta

fata de anumite ma~urt~1~t: ~ P c : ~ : t : ~ 1e care a manifestat-opozitia tarulu] Nicolae I m¥tOr! ~!~ o r de, ocupatie, din dis':fost exilat la Chisinau (din r?p~ 1 u GngO:1e Dascalul aianuarie 1832) t: prlmavara anului 1829· pina in

1833) si la ma~;~~i~~~t~f~! ~: ~uz(au 'l(!ebruarie 1832-aprilie

N terr r ....m aprr Ie-august 1833)u pu em trees cu vede e " I .

dud, la sesizarea Rusiei tru rt n~cI anu .rev?lutionar 18"1:8,

maneascs in septembric i48P~ce. ~ om.ane~m tra ,In Tara Rtt-peste cite va zile au intrat "' t U P l U ? jumatato din BucLlre9ti;cealaltg jumiHat~ a capitale~n far; tl trupele rusef$ti,.OCUphld'1'leasdi a fost inabuslta. . n re u acesta revoluua rorna- -

Intre anii 1853-1856 ar 1 " - • ,

mai multe Puteri e . F e roc "razboml Cruneii", cind. , . uropene ( ranta AngUa At' 'R

~ardimel), au sprijinit Turcia 1m' 't ' ' "u.s ria ~J. egatulmereu sa aj1,lnga Ia Istanbul A po t ~ a R~slel, care urmareanou Prineipatele aJ'ungind laoD r~a e_e larI~te au ocupaj din• ~ . ,. unare Inca din octombri 1853pIna In vara anului 1854 R a b . 1 • . .. r..e", ,Rusiei si semriarea t.ratat~lui ~eOIU sedlI1Clhele~u i~fringerea1856 prin care s "1 ~ pace e a Parts, din martied0UJ' Prlneipate de

II :atura protectoratul rusesc asupra celor

. unarene mentintndu s • ~ .otomana, dar sub garantia' eel . .t p e l?Sa suzeran~tateadata se pr&vedea ca R . , _or sap e uteri europene. Toto-

judete din sudul Basar~~~~i.sac;~~oc~delze dMo~dovei,cele treiIn 1877 a l' b ' ' ,0 g. ra .$1 Ismail.

, z ucni t un nou razboi tImplicat siRomania ca alia ta"" R' . ~usDo-:lrc, in care s-a

• _ ' c , , < a USlel e'l ti ~ , -romana a adus 0 eontribu"ie ef ti ~1 ,: ? m~ra armataRomania - care se decla;ase .e

l,dlva adVlc~o~la"ru~l~or,totusi

J 877 .. n epen enta inca din 9 ,- ruci n-a fost invituta Ia tratati v I ' mal

Stefano si cu atit mai utin Ia . e e de pace de Ia 'Sandin junie-julie 1878 Dfmp t . "CTg=es~1 de pace de la Berlin

~a ~,f?stl obligata ~a-i res~it~~ea'ce~e~~ftj~J:~:~~Sj:~'d~o~a-s ra rei, a care nu avea nici un d- t ( I' . ',a-8 oetombrie 1878), In schimb tarii :rep p,reuate ,de .Ia noi leipamrnt romanesc dintre Du~a~e sin::r~stre(~sba,atrIbUlt veehiulturd din 1417 deci de pa'l:ru' ~e,? r~gea), ocupai de.arata .inca 0 d'ata adevaratele veat~Url ~1 Ju~atate. Rusia l:;;idi . .. sen rmente fata de' A ,

rn nefcricirs nu era per,t It' v 6' rornam SI,______ '_ . i ru u 1ma oa~a . . .

6. Recomandam un ultim studiu . ,,' .Varta, Rusia si chestiunea bQsarabe "_asupra. a_estp.! probleme: ron" ana In perzoada ra~zbo·ul··~ndep('nrJen.til f1877-18·70), _ .. l Ut pentru

o in Revi.sta lsto i ~nr. 7-8, 1992, p. 735-751. rca, sene noua, tom. :i.

30

. Din aceasta surnara prezentare, rezulta eli prisosinta ditcate razboaiele declansate de Rusia tarista n-au urmarit alt-

ceva decit expansiunea ei teritorlala-c- potrivit testamentuluitarului Petru eel Mare, lasat urmasilor - si dorinta de-a ajunge

la Constantinopol (Istanbul) si lacele doua strimtQri de IaMarea Marmara (Bosfor ~i Dardanele), care i-ar fi p)ertnis ac-cesul nestinjenit lei.Marea Mediterana. Cei+care au .suferrtrnaimult in urraa atitor razboaie au fost romanii din ambele Priri-cipate: ocupatii milrtara rusesti, cu tot cortegiul Ior de suferinte,

impozite noi $i angarale, pierderi de vieti omenesti- $t de bu-nuri materiale, dar mai ales rapturi teritoriale. Erau 'prirrrele

,.ajutoare" rusesti de' care VOl' "beneficia"romanii timpdeaproape trei veacuri, din par.tea unor pretinsi ,,1 2 liberatori" 7,

Pentru a Intelege mai bine problemele .hisericesti pe careIe vom trata _in continuare, trebuie sa retinem $i citeva as-peete din vlata romanilor de dincolo de Nistru, din teritoriilenumite pina azi "Transnistria". Din cauza unor biruri. preagrele, a unor domnitori abuzivi, a lipsei de pamint, multi mol-

doveni incep sa-si caute adapost dincolo de Nistru, 111Tl'-o

zona aproape pustie sau foarte slab populate secole de-a rln-dul. In cea de a treia domnie a lui Gheorghe Duca (1678-1683),

-- numit de turd si "hatman al.Ucrainei'', in 1681-- au plecatacolo citeva mil de barbati, Cele mai mad migratii se inregis-

treaza, insa, dupa razboiul din 1736-1739 pina spre sfirsitul

secolului al XVIII-lea, cind sint atestate aid numeroase satemoldovenestl, Rusia incurajeaza emigrarile moldovenesti in re- ,

giunea Bug-Wi}Jr11pe care a ocupat-o dupa pacea de la Kuciuk-Kainargi din 1774. Prin tratatul de pace de la Iasi din 1791.Rusia anexeaza teritoriul dintre Bugul de sud, Marea Neagra,

Nistru ~i riul Iagorltk (numit pin a atunci Edisan), formind

oblastia Oceacov. In anul 1792 traiau acolo 11.653 de romani,ei constituind 49,08% din totalul populatiei. Acurn incepeconstructia orasului Tiraspol, pe , Iocul satului moldovenesc

Sucleia. '

Dupa anexarea Basarabiei la Rusia, in 1812, se inregis-treaza noi transmigratir peste Nistru, mai ales dupa reform aagrara din 1861, cind se acorda noilor colonisti loturi mari do

7. Detalii asupra aces t or probleme de istorle la Ion Nlstor, tsto-

ria Basarabiei, Edi\.i€~ $i studiu 1:::lio-bibliografic de Stelian ,Neagoe,

Bucure~ti, 1991, p. 6-165. A se ved_ea ~i lucrarea recenta, Istoria Mo~do-vei din cere mai vechi timpuri pinCi in epoca m{)dernii, Chi~inau 1992,

230 p., precum ~icea a lui Ion Iarcutchi ~i Vladimir Mis.hevca, Pacea·

d.e Za BU('1Lre$ti, Chi~mau, i9,93, 200 p.

31



pamint. Cu toate acestea, numarul romanilor este 'acum multredus in raport cu al rusilor si ucrainenilor. care vor fi colo-

ruzati aici dupa 1792. Dupa 1850 in regiunea Ociakov (carecuprlndea acurn ; ; ; i noile orase Tiraspol, Odesa .$1Ananiev sauAnanievo) existau 192 de sate moldovenesti eu 59.523 de ro-mani, ei reprezentind doar 17,.01% din efectivul locuitorilor 8.

In afara de aeeste regiuni limitrofe Nistrului, romaniislnt atestati chiar si in Crimeea, in secolul XV, la guri!e Buzu-

lui si Niprului In secolele XVII-XVIJI. In gubernia Hers~n.

de pilda, erau, in 1763, 5402 barbati moldoveni, iar in 1782numarul lor ajunge la 12.164 (14;36%); iar in gubemia Ecate-terinoslav erau 825, respectiv 6032, in aceiasi ani. Crestereanumarului lor se explica prin emigrarea unor moldoveni intimpul regimului fanariot, Chiar si romani din Banat erni-greaza, alatur! de sirbi , in zona Bugului si Nistrului, unde

intemeiaza "Noua Serbie", Ia mijlocul secolului al XVIII-lea.Transhurnanta a adus in aceste teritorii sl multi ciobani arde-leni care au trecut din Bugeac, 'pina dincolo de Nistru, ajun-gind inCrimeea sl chiar in Caucaz. Unii dintre ei nu s-au mai

intors in satele de origine, ci au dimas, fie in Basarabia, fiedincolo de Nistru, in teritoriile amintite: toponimia vine in

sprijinul originii ardelenesti a multor asezari 9.

8. CL Louis Roman, R('manii La est de Nistru tn secolelc XlJI-

XX, in Reuista lstorica, serie noua, tomul 3 199.2, n r. 7-8, p, 725-726,

folosind mai mult tzvoare rusesti ~i sovietice.

9. Ibidem, p. 728-731. Alto Iucrari care abordeaza aceasta terna:

'on Nistor, Rom.dnii transnistrieni, in rev. Codrul Cosm1l.ului, Cernauti,

II, 1925 (~i extras, 10 p.); Nichrta Srnochina, Din t.recutut rom6.7.~escalTransnistriei, in Cercetiiri Istorice, Jasi, an. V, 1929, nr 1 ( . ' ; ; i extras);

Ion Nistor, Vechimea aseziirilor romdne$ti de dincoto df' Nistru, in'

A.n. Acad. Rom., M.S.!., t. XXI, nr. 11 (~i extras, Bucnresti, 1939, 23 p.);

\ Nicolae M. Popp, Romanii din Basm'abia $i Transnistria, in BuI.ctinuI

Societdtii Rorruine de Geoqraiie, an LX, 1941, p. 45-90 (~i extras); Con-stantin C. Giurnscu, Populatia molcloveneasea d~ la gur-a Nipl'ulu'i $i

a Bugutui, in veacurile XVII ~i XVTIl, in rev. Rena."?tefea, Craiova,

an. XX, 1941, nr. 11-12, p, 596-601: Ion Nistor, A.specte qeopoiitic« si

culturale in 'lransnistria, in An. Acad. Ro1J1..,M.S.l., t, XXV, nr. 2,

(!Ii extras, Bucuresti, 1942, 42 p.): Emil Diaconescu, Romanii din ra-

sarit~Transnistria, Bucuresti, 1942, 240 p.; Alexandru Baldur, [sturia

Transnistriei, Odesa, 1942; Alexandru Boldur-, Romanii si stra.mo.:;ii lor

in istoria Transnistriei, Iasl, 1943, 81 p. A 5e vedea 'cItev~ studii :~cellte

privind trecutul romanilor transmstreni in revista Cuget\A,Z, Chlsinau,

nr, 5-6, 1992.

3 2

-,

II: VI:A'fA BISERICEASCA A RoMANILOR DIN

~IOLDOVA DIN STlNGA PRUTULUI

'Ca ~i in cazul vietii politice, astoria Bisericii romanestldin Basarabia nupoate fi tratata unilateral, rupta de istoria Bf-sericii din Moldova Intreaga, Moldova lui Alexarrdru eel Bun..a lui Stefan celMare si aurmasilor lor plna in 1812.

Urmede.viata crestina

in teritoriile transprutenese in-

'tilnesc inca din primele veacuri crestine. Din moment ce.acceptam teza predicarii Evangheliei de catre Sfintul Apostol _Andrei in terltoriile dintre Dunare si Mare si in cele din nor

dul Marii Negre, printre "seitH" .de aid, trebuie sa admitem<;a el a trecut 9i prin partea' sudica a teritoriului care. s-a

numit mal t}.rziu'~as,?rabia.: .P.?a~ ca v~ch:a .co}on}eTyras,de la gura Nlstrului, Interneiata de negustori din Milet, 11.va-fiatras 9i pe primul chemat intre apostoli. Din secolul IV,misionari din cadrul Episcopiei Tomisului vor fi dus cuvin-tul Evanghelieiet la nord de gurile Dunarii.De aUfel, toa.te

izvoarele istorico-literare-sl arheologice privitoare la vechimeacrestinismului la noi arata ca poporul roman s-a nascut cre~-

tin, ca stramosli nostri n-au fost botezati cu forta, din interesepolitico-economice, asa cum a fost cazul cu bulgarii, rusii,-sirbii si ungurii, ci dintr-o pornire launtrica, fara nici '0 siluire'a constiintei din partea vreunui conducator politic. Trebuie saretinem - mal ales in cazul rornanilor de la est de Carpati--C3 el erau Increstinati cu citeva secole inaintea vecinilor lorde la Kiev, care 'au f~st botezati in masa abia dupaanul 988.

Analiza informatiilor transmise de izvoarele scrise, coro-borate eu rezultatele cercetarilor "arheologice din ultima ju-,

rnatate de veac, au dus Ia 0 mai buna cunoastere a realttati-lor istorice din primele secole ale erei crestine, in acest timp

3 3 3



a avut lac procesul paralel de formare a poporului $1 a Iimbiiromans, dar $i' procesul de iricrestinare treptata a acestui popor ,aparut in istorie, Cercetarile arheologiea au pus i n lumina nunumai vechimea, organizarea ,$1 evolutia vietii erestine in b>ri-toriiIe nord-dunarene, ci $1 legaturHe aoestora eu civilizatiaromana, < ii 'apoi romano-bizantina, Trebuie sa sublinlem si _Iap-tu1.;--- de Importanta exceptionala pentru noi ~ c a . noua inva-~atura crestina ~ predicata xn lim ba latina - a. avu tun rolcovirsitor in procesul de romanizare a autohtonilor. in seeolele

JI-VI, mai ales in teritorifla daoice ramase in afara cuceririiromane.

Vom prezenta pe rind dear citeva date istorico-arheolo-

Eice mal semnificative, staruind asupra celor din stinga Prutu-

'Iui, La Barbosi (azi mglobat in orasul Galati) s-au descoperitfrei opaite de' lut eu simboluri cre$tine,preeum 9'1 diferitecruciulite din sidef, de mici dimensluni, Inscriptli cu caracter-.

erestin pe citeva vase de Iut, toate apartinind secolelor II-I,ll.La Cetatea Alba, fosta Tyras, s-a gasit un fragment din toartaunei arnfore romane, cu semnul crucii si mai multe litere gre-cestl, datind din aceeasi perioada. Din secolele III-VI -dateaaaciteva arnfore romane pe care era incizat semnul crucii,.inainte-

de ardere, de 1a Diinceni (raionul Straseni), Hiiboca (reg. Cer-nau{i) sau din localitatl din dreapta. Prutului, din [udetele

Vaslui i I<19i, Botosan i, Neamt, Bacau. De a1tiel, nu- se poate-con cepe ca in provincia romana invecinata Scythia Minor

(Dobrogea de azi) sa fi pulsat 0 ,v~ata crestina atit de puter-nica,- in seeolele TV-VI, cu scaune episcopale, cu ierarhi sl

teologi de peestigiu, cunoscuti in, lumea crestina de atunci, enbazilici ~. alte lacasuri .de cult, iar in nordul deltei DunarH9i Marti Negi-e, in teritcrii loeuite de daco-geti, apoi de dace-. romani, sa nu fi existat 0 .via\~ crestina, rnacar in forme .in-cipiente,

Secolelor VI-VIII Ie aparjin diferi-te crueiulite, vase cuinsemn~ crestine, descoperite in localitati din aceleasi judetedin dreapta Prutului sau la Seli~te (r. Orhei), RUGea (r. Ri$--eanl), Diinceni (r. Straseni), .Hansca (r. Ialoveni) ,

Alte obiecte cu caracter erestin apartin secolelor IX-XI,_ descoperite Ia Alcedar (r. Rezina), Echimiiu,# (r. Rezina), Bra-

llC$ti (1'. Orhei), Petruha (r. Orhei), Hansca (r. Ialoveni) etcLa Cetatea AIM s-a deeoperit 0 [umatate de cruce-engolpiendin bronz, avind inciZ,at chipul Sfintului Toan BotezatoruL

in mai multe loca1ita~i cUn stinga Prutului s-au gasitopiecte care apartineau secolelor XII':'XIV, De pilda, paTti dindiferite engolpioane, 1a Cetatea Alba, Ha'nsca (inclusiv 0 ma-

34

t r l t a pentru turnat cru~iulite), Orh ei ui v ec h_ _i,So roe?, C e 1 " n ~ 1 1 \Lenciluti (re-g, Cernauti), la ca:e 5e, adaug~ cele din loeahtatldin [udetele ,Suceava, Botosam, Ia$1 Vaslui, N~atyt. Vran~:a.La VasiIiev, in regiunea Cernauti, s-au descoperit f~ndatll~eunui Iacas ' de cult din piatra (21 X 13,.6 m.), ell planul ill

forma de' eruce greaca inscrisa, cu trei nave, naos, pronaos!? i abslda altarului. Fundatiile -c:nui al~Uica~' de cu~t s-au- des-coperit la Vicna (reg.: Cernauti). Ammdoua apartin secolelor

\XII-XIII 10.

Toate aceste o'biecte de cult, ca s . i eele doua bi~e1'ici,. seineadreaza In grupul numeros de, descoperiri ar~eol.oglCe- 11;-clusiv .laoasuri de inchinare - din restul sI?a~lulul geograflCromanesc indeosebi din nord-vestul Dobrogei.

Far~ tndoiala ca in Iacasur'ile de cult mentionate treb:l!asa slujeasea preoti, ceea ce duce la concluzia_ ea 'exlsta,!:il 0organtzare blsericeasca. Est.e de neeone~p~t .~,aIn~ta1'~ .bo.~9ho- .venilor", a "brodl'licilor" S.l a ~,berl:,-q_mel,lor.' eondueato!'u ~Ol'

politici sa nu fi .avut cite un ~ClTmUl~or.bl?:TlCeSe care sa ,sfm-taasea biserici, sa hirotoneasca preoti si sa mdrume .su_? rapo:tspiritual poporu] eredincios. Sa ~e glndim" ~e pllda; ca ~n1359 era atestat documentar episcopul ChlrlL Romanul, III

Przemysl (azi :in' Polonia), unde ~xistau numeroase sate de"valahi"., ., .. . .' ..

-Dupa crearea statului medieval ~oldo.yenesc, la. ml]lo~u~seeolului a1 XIV-lea si mal ales dupa inflin~area ~Jt;opo11elMoldovei recunoscuta oficial de Petriarhia ecumenica l~ 26,

iulie HOi, [urisdietia ei s: fntin~ea peste -~i,s~rici~e,re~pect~vparohiile, ' din tntreaga ta~ra, lntimpul domniei :~l~J,exandrl.leel Bun se ereaza 0 neua eparhie, ~1 anume Episcopia ~oma:nului, pe linga cea mai veche, a Radautilor (~e pare eXlste~!ade Ia tneeputortle statul';1i, cu un nun:a:de _a~la50 d: l?ar~l'~l)In aceasta situatie, s-a ajuns 1'80 noua lrnpartlre .admmlsh ativ-teritoriala in sectorul vietii bisericesti, Mitropoha de Suc.eav,a

avea jurisdictie peste'tinuturile din "tara de sus" a Moldovei:Cernauji, Su~eava, Cimpulung; Neamt, Dorohoi, Hirlau, Cirh-

gatura .(i~ juruI Tirgului Frurnos), Iasi (j?e ambe~e malu.ri ale

Prutului), Hotin, Soroca, Orhei si Lapusna (c~ t:m?u! ~mu:u~iHotin a trecut Ia- eparhia R a a a util or) , , Jurisdietia eparhier

Romanului se 'intindea peste tinuturlle din "tara de j05":

R'oman1Bacau, 'I'rotus, Adjud, Vrancea, Putna, Covur1u.l, ~Tu-'-

10. Date furnizute de Dun Gh. Tepdor, Cre$ti'(tismtd la est d o e -

Ca"pari de 10. origini pinli in secotul al XIV -lea, la~i, 1991, passim.

35



I,

tova, F!Uciu (pe ambele maluri ale Prutului), Tigheciu, Ti-

ghina Cahul, Chilia, Cetatea Alba, .

. Dupa 1~98, cind s-a Inflintat Episcopia Husilor, acesteiai-au fost, atribuite tinuturile Falciu (pe ambele maluri ale

Pru:ului)., C~h~l, Tigheciu, Lapusna, Orhei si :Soroca, care

de~mde.au. pma atunci, de Mitropolia de la Suceava sau deEpiscopia Homanului.

. .. Inseamn~. oa . teri toriile din stinga Pru tului au f~st pas-torite. de marl ierarhi, ca mitropoli tii: Iosif (c. 1386.:.....c.1415),

TeoctiStl (1453-1478)., Gheorghe (1478-1508), Teoctist II(1508 -1528), Teofan I (1530 - 1546), Grig01'ie Rosea(1546-1551), .se pare ori'gin~r din par-tea Iocului, l'?3dfan' II

(1564-1572 $1 1578-1587) $1Gheorghe MoviUi (1588-1591 si

1595---!.1605), de episcopi de Roman, ca Macarie II Croniearttl

~ (1~:in~1548 sl 1551-1558), sau de cei de HU$i" ca primul

eplscop I?an (159.~.-....,160§),.Dosoftei (1658-1660), viitorul mi--tropoht ~1mar.e carturar $1uceniculrsau Mitrofan (1682-1686),

mal ti~ZIU episcop 1a Buzan, Inochentie (1752-'-1782), Iqcob

Stamoii (1782-1792), ales apoi mi tropoli t si VeniQ.,min Costactd. (1792-1796), viitor mftropollt, renurnit a m de cultura si in-

s~netit ~pa:riot. ~ll:b indrumarea unor asernenea ierarhi, de-

sl~r ca nata spmt?ala. a clernlui ~;i. credirieiosilor iucredin-tatI lor. spre p.astorlre, a cunoscut un remarcabil progres )1,

Sc~imbarile teril?riale survenite i n prima [umatate ·a

secolului .al ~~I-lea au ~~s implicit si Ia schimbari .in '!ilrga,ni-z~rea teritoriala :" eparhiilor mold ovene .. Am relatat in pagi-nile precedente ca In1484 s-au format raialele Chilia si CetateaAlba, in 1538 raiaua Bender, iar' in 1542 0 noua ; a i a pe teri-

toriul 'farii-,Romanef??, a Brailei, cu tot tinutul inconjurator

(in 1417 se cr.easera raialele Turnu si Giurgiu, tot' 1 : 1 1 Nlun-tenia). .

_ .,Ln astfel de lmprejurari, tinuturile respective aufost

trecuta sub administratia otomana iar in cetatile mentionateall' ~ost aduse trupe turcesti de paza, care constituiau u~ pElr-

~.anent pericol pentru tarile noastre, In. acelasi timp, terito-

rule. respective au fost scoase de sub jurisdictia ferarhilor

munteni ~au moldoveni, eonstituindu-se' 0 unitat~ administra-

tiv-bisericeasca aparte, condusa de ierarhi greci sub jurisdietia

dftecta a Patriarhiei ecumenice, sub denum.irea de Mitro P9lia

11. Dup.;i lucrarea noastra lstoria Bisericii Ortotioxe Rom(ine,

vol. I :;;1 II, ed. II, Bucuresti, 199.2. passim. ~

36

l'roilaviei sau a Brailei (Ibrail era numele turcesc al ProiIa-von-ului). Toate parohiile ~i bisenieile ortodoxe din raialele,

respective au fost subordonate Mitropoliei Proilaviei. Titula-·

rii eparhiei - atesbati documental' din 1 58 0: - 1.$i aveau rese-tlinta in Braila, desi uneori stateau la Galati, Ismail, Reni si1a Cau$ani, linga 'I'ighina, Cel mai insemnat dintre cirmui-torii eparhiei a fast Dania (1751-::.1773), Sf! pare Toman de.neam. lsi avea resedinta mai mult in Ismail; a ctitorit 0 bise-

ric~ In trrgul CaQ!?ani; in care i-a fost zugravit ehipul, care

se vede si azi, .

Eparhia a dainuit in aceasta forma pina in 1813, cinds-a corrtopit cu eparhia Dristrei (teritoriile din dteapta Prutu ....

lui intrind atunci in componenta noii Arhiepiscopii a Chisi-

naului), iar in 1829 a fost desfiintata, cad~teritoriile Iostelor -

raiale s-au retrocedat T a r H Romanesti 12 .

lntre anii'1767-17'71 a function at 0 sparhie ehi..?-t:"pe te-

ritoriile de peste Prut, a Hotinului, pentru parohiile din raiaua

respeetiva. Singurul ei cirmuitor a fost episcopal AmfHoMe

(cunoscut si eu apelativul "Hotiniul "); calugarit in manastirea-

Seeu, se pare ell studii la Kiev, reprezentant de seama a1

iluminismului la romani, poliglot · : ; i i autor de manuale didae-

tice (Gmmatica theoloqhiceasea, prelucrata dupa Catehismul

mltropolitulul Platon Levsin al Moscovei, D e ob$te· gheografie

si Ele'mente aritmetice, amindoua prelucrate din limba ita-

liana, toate tiparite la 1 a $ 1 in· 1795. Au dimas de Ia el mat

multe carti de hirotonie.

In 1771, deci in timpul razboiului ruso-turc din !

1768-1774, dud tarile noastre au fast ocupate de Rusia,

eparhia s-a desfiintat, iar parohiile ei au fast subordonate

episcopului Dositei Herescu de la Radauti. Dopa pacea de la

Kuciuk-Kainargi dill 1774, s-a revenit Ia situatia politica an-

terioara, dar eparhia Hotinului nu s-a mai reinfiintat, iar pa-

rohiile de .aici au revenit Ia Mitropolia Proilaviei. Amfilo.bie

12. Despre Mitropolia:' Proilaviei s-au . seris mai mutte studli,

dintre tare dtam: Tustin Fratiman, Stu diu contributiv la is~oria Mi-tropoliei Proitat'!iei, Chi$inii.ll, 1923; Veniamin Pocitan, [storio. Mitro-

poIiei Braitei, in BOR, XLIX (1931), nr. 8,' p. 385-396~ nr. 9, P. 4l!1-

490, nr, 10, p. 577p587 ~i nr. 11,. p. 6.91,,]02 (~i extraer; Demostene Russo,

Mitropo:ia Froil.avuliui, in- vol. Studit istorice greco~rdmdne, Bucuresti,

1939-, p. 2·41-306,

37



s-a "stabil.it. la sehitul Zagavia, _Hnga Hirlau, unde a murit injurul anului 1800 13.

Jurisdictia ierarhilor Proilaviei se Intindea uneori si

peste satele ~l tirgurile populate cu crestinl ortodocsi de din-

colo de Nistru, din a~a numita "Ucraina a hanului" (mai tirziuoblasti a Oceacov), Insusi mitropolitul Daniil, mentionat mal,

'sus; a avut cirmuirea duhovniceasca a acestor credinciosi. liepilda, in 1761 sfintea biserica din satul Molovata, pe malul

sting. al' Nistrului. La 30 februarie 1769, pe gramata de hiro-tonie a preotului Dimitrie Cerneavschi .se intitula "mitropolital Proilavuluival Tomarovului .(=Reni, n. n.), al Hotinului, al

- intregului tarm al Dunarii, al Nistrului $i al intregii Ucraine

-a hanului". Pe un alt act de hirotonie, din 4 lulie 1772, apareca "mitropolit al Proilaviei, al Tomarovului, al intrcgulul tal'IDal Dunarii, al intregU Basarabii $i at Ucrainei" (era tocmai in

perioada unel ocupatii rusesti a tarIlor noastre,' din·1769-1774) 14. Dar in cursul aceleiasi ocupatii, la'10 iariuarie1771, mitropolitul Gavriil Callimachi al Moldovei cerea ca

toate tinuturile de dincolo de Prut- ocupate .acum de rusi=-«

"care s-au socotit a fi dintru inceput din hotarul pamintululsi din pastoria Moldovei", sa fie puse sub pastorirea episcopu-

lui Inochentie de la Husi. Aprobarea autoritatilor rusesti s-adat abia in 1773, - dupa ce Daniil al Proilavului murise ->,incit Gavriil Callimachi instlinta pe preotii sl credinciosri "din'tinuturile Ismail, Reni, Chilia, Akerman si Bender", ea i-a

pus sub clrmuirea duhovniceasca a episcopului Inochentie de1 < 1 Husi, Acesta a facut hirotonii de preoti chiar si pentru 0

parohie de linga Balta 15. , '

- Dupa pacea de 1a Kuciuk-Kainargi, din 1774, s-a revenit

la situatia anterioara, adica Mitropolia Proilaviei si-a reluat

, jurisdiCtia peste parohiile din raialele Bender $1 Hotin, p!,e-

C!.1111 si peste parohiife de dincolo de Nistru. De pilda, mitre-

13. Despre aceasta eparhie sii se vada: -Stefan Berechet, Episcopui

'HotinuJu.i, in BOH, - x . r . , . n (l924), nr. 12, p. 709-717 si XLIII (1925). p. 3:)-

.'42; Veniamin Pocitan, Vechea Episcopie a ,Hotinu.iu.i, in BOR, L (1932),

nr. -1, p. 14-22, nr. 2, p. 106-il8, Dr. 3, p. ~93-208, nr. 4, p. 295-299, nr. 6,p, 41)1-408, nr, 9, p. 577-585, or. 11, p. 711-720, LI (1933), nr. 1-2, p. 31-

42 (~i extras); Tit Sirnedrea, p. 11-32 ($i extras); a se vedea ~i Iucrarea

noastra cit., la nr, 11, p. 479-$91.

14. rusun Fr~timan. Admini&t7'apia bisericeasca l« romani trGllsnis-

treni fntre Bug $,i Nistru, 'in RSIAB, XII (~920), p. 14-20; Acelast, Stu.diu -

contributiv, p. 132~133 !li 314-315; Demostene Russo. ojJ. cit., p, 374,

15. Iustin Fratirnan, Administratia bisericeasca, p. 20-21.

38

politul Ioachim slujea in biserici de peste Nistru, in care facea

lji hirotonii 1~.

In 1791, de'ci in cursul- razboiului ruso-austro-turc din1787-1791, cind la cirma Mitropoliei Moldovei a fast adusAmbrozie Serebrenicov al Poltavei, s-a creat a eparhie noua,

numita "a Cetatil A1be si Nlstrului" (Bealgorodskaia iPod-niestrovskaia), in frunte cu Gavriil Banulescu-Bodoni, Noii

eparhii urmau sa-i fie subordonate "toate tirgurile si satele

dintre Bug -si Nistru pina la Marea Neagra''. Gavriil a dctinutacest titlu doar citeva saptamini, cad Ia 10 februarie 1792,

Sinodul Bisericii Ruse I-a numit mitropolit al Moldovci. Darpacea de la Iasi din 29 decembrie 1791 a facut sa fie restahifitasituatia anterioara, iar granita+dintre Rusia si Turcia -(recte

Moldova) ~-a stabilit pe Nistru. In 1793 se creaza oblastia

Oceacov, alipita Ia gubernia Ecaterinoslav, Ca .mitropolit de,Eeaterinoslav (eu sediul In Poltava) a fost numit, tot atunci,

Gavriil Banulescu, care a pastor-it pina in 1799, cind a fostmutat in scaunul mitropolitan de la Kiev.

Se pare ca in cursul acestui razboi, mitropolitul deatunci .al Proilaviei, Chiril, s-a stahilit la .Dubasari, ...n stingaNistrului (in februarie 1793 a fost numit un nou mitropolital Proilaviei, Partenie, care a pastorit pina in 1810). La 19

august 1793 g-a instituit 0 "administratie bisericeasca" 'aparteIa Dubasari, sub obladuirca Mitropoliei Poltavei. Pentru tot-teritoriul dintre Nistru sl Bug, se creaza, la 21 octombrie 1793,

patru "plagocinii" (protopopiate), Cl.). peste 60 de sate, multecu nume Tomanesti, semn di au fast locuite de rornani. Dintr-o .alta sursa istorica, aflam ,ca unele biserici de aiciau fost zi-

dite cu binecuvintarea mitropolitului Daniil al Proilaviei,

mentionat mai sus, multe de moldoveni colonizati dincolo de

Nist~u. De pilda, bisericadin Maxirnovca era zidita dern.dorulMaxim Ciorba (sic) 91 credineiosii de acolo in 1778; biserica

<lin Andreevca "era ctitoria capitanului. de marina Emilian

Suceveanul: in satul Cantacuzinovka erau colonizati moldo-veni, iar biserica a fost zidita de boierii Ion si Nlcolae-Can-

tacuzino: pe locul actualului oras Tiraspol (ridicat in ultimuldeceniu al veaeului al XVIII-lea), era, un sat de moldoveni,

Sucleia, cu a biserica de lemn; chiar si biserica din accst oral?..,-a ridicat in 1I.r04,cu binecuvintarea lui Gavriil Banulescu:

biserica Sfintul MihaU' din Odesa, din cartierul "Moldovau<.:a".

era zidita de rnoldovenii care locuiau aid 17.

,

16. ]bidein, p. 21-24.

17,·Am~lI1.unte in Ibidem, p. 34-43.

39



Isa Dubasari s-a desfasurat un timp $-10 activitate cul-tural-editoriala romaneasca, Un tipograf de. origins poloneza,

dar romanizat, protopopul Mihail Strilbitki, activ mult timpin tipografia mitropolltana de la Iasi, apoi cu a -tipografie,proprie" Ia Iasl, s-a stabilit - se pare imediat dupa pacea de

18 ia$i .......;..n Dubasari, probabil chemat de Gavriil Banulescu,Acelo a tiparit un Bucuar rOmQnese (1792), un Bucuor slavon.(17.94) ! ' ; i un Ceaslov (1794). $i-a continuat apoi activi tate a la

Movilau (Moghilau), tot pe Nistru, la nord de Soroca undo a.tiparit trei carti romanesti: Istoru» lui Alexandru ~el Mare

(1796), Psaltirea (1796) ~i Bucuarul (1800). Cea mai mare partea l.irajului _se va fi difuzat in parohiile din stings Nistrului 18.

Manastiri # biserici. Ca $ " f in restul pamtntului romanesc,in teritorlile dintre Prut si Nistru a pulsat 0 intensa viata

spirltuala, s-au ridlcat man~stiri ~i schituri, precum ~i biserici

in fiecare Iocalitate, fie de domnii tari1, fie de mad boieri, denegustori, de preoti . ; ; i calugari, dar mal ales de credinciosi,-tarani. . .

Vom consemna, pentru inceput, citeva asezari monahale ..-Astfel, pe malul stincos din dreapta Nistrului, la Japca, in

Soroca, iar mai la sud, la Saharna si .indeosebi la Tipoua, in 'tinutul Orheiului existau mai multe bisericute si chilli sapatein stincile prapastioase pe sub care serpuiesc apele riului. 0.bisericuta asemanatoare se afla la Butuceni, tot in tinututOrheiului, pe malul stincos al' Rautului. Din nefericire.. n-aufost studiate indeajuns, incit este greu de stabitit vechimealor. UnE cercetatori inclma sa creada ca ar data numai dinveaeul a1-XVII-lea sau al XVIII-lea, de"iele sint mult maivechi, prezentind asemanari eu bisericute de acest .gen din

alte parti· ale lumii crestine O a noi cele de- 1a Barasarahi -Mur-:-

fatlar, cele din zona Buzaului si altele) 19 _

Intr-un act din 25 aprilie 1420 dat de- Alexandru eel

Bun era 'mentionata manastirea !uiVarzar, in tlnutul Orh~i,

18. Emile Picot, Notice bibHographique sur Ze protopope Mihail

StrtibtskY, graveur et imprirneur it Iassi), it Moghilev. de Podolie et it

DubossarY" Paris, 1905, 31 p.; Dimitrie Dan, Mihall StrHbitki, in rev.

Candela, Cernauti, XXXI (l912,p. '225-231 !?i 281-288 (!?i extr~s).

-19. Vezl -1. Egorov,' Bisericile pe~teri, in RSIAB, 1918, p. 11-20;

stefan Berechet, Miiniistirile din Easarabia, In voI. Basarabia, Chisinau,

1926, p. 220-221;' rev. Ali, 1930, p. 263-26~; Citeva ilustratiUn albumal,

Arta 1Aoldoveneascii din veacurile XIV-XIX, de Pavel Balan !Ii VIad

Druc, Chismau, 1985, pl. 47-51.

40

4'are mai tirziu se' va numi \1arzare$ti 20. Tot in actul respectiv,,'ra consemnata ,.,poiana lui Chlprian", Ci~iva ani mai tirziu,tntr-un act tot de la Alexandru eel Bun, eu data de 10 te-bruarie 1429, era consemnata "manastirea de la Vi,mevat(', inVnutul Lapusnei, unde era egumen "Chiprian", 'pe care dom-nitorul 0 daruia, impreuna eu cinei sate, sotiei sale Malina ~iflilor lor, "ca sa le fie uric ell tot venitul ei". Probabil estemanastirea Ciipruma sau Chipriana de mai tirziu, in tinutul

Lapusna, cirmuita de acel prim egumen cunoseut Ciprfan, Separe ea obiserica noua 1a Capriana a ridicat Stefan eel Mare,prin 1470. A fost refacuta de Petru Hares, prin 154'5, fiind

tnzestrata cu mosli de acesti domnitori, precum si de Alexan- - .::dru Lapusneanu 21. .

• • I

T'raditia populara atribuie lui Stefan eel Mare ctitorireaunor paraclise sau biserici 'in cetatile Chilia, Cetatea Alba si

Hotin, care, desigur, au fost distruse de turd dupa ocuparea :

acestora od transform ate in gearnii, Mai tirziu, Vasile Lupu

a zidit 0 biseriea eu hramul Sfintul Dumitru in Orhei, in 1639,care se pastreaza pirHi azi, alta, cu hramul Sfintul Nicolae, in.Chilia Nouii (1647-1648), Constantin Brtneoveanu a ctitoritomanastire cu hramul Adorrnirea Maicii Domnului in Ismail, peatunci in Mitropolia Proilaviel, earp-a devenit metoc al Sfintu-

lui Morrnint.

In 1677, stolnicul Mihai Hlncu ridica manastirea care iiva purta numele Hineu, pe apa Cogalnicului, in tinutul,Lapusnei 22 .

I Tn secolul al XVIII-lea, pe. llnga numeroase biserici de '

mir din tirguri (mai ales in Chisinau) 9i sate, in teritoriile din

stinga Prutului s-au ridicat noi rnanastir! si schiturl, majori-tatea in codrii Orhetului. Msntionam citeva din ele: Hirbovtit(sau. Girbovat), ctitorita de boierul Constantin Carpuz, din

1730., refaeuti'i prin 1762; Htriauca, de Mihul Bulat; Rughi(Rudl) de eapttanul Androuache Rudea qi negustorul Simion

Donciu in 1777, Tigane$ti, de Lupn Gheuca stolnicul $i gine-rele sa u Enache setrarul ; SUha1'1W,pe malul Nistrulur; ctitorWide calugarl, in apropierea fostului schit Horodiste; Condrisa, ,de un ieromonah Iosif, in l783; Curchi, de un credincios ell

20. Documente privin-i istoria Rorn.dniei, A. Moldova, I,

(1384-1475), Bucnrestl, 1954, p. 41, doc, 48.21. ibidem, p, '16, doc. 87; Vezi si Stefan Berechet, Miinihtirea

Ciiprlana, in ACMIB, II192&), p. 89-Hi9.

22. Leon T. Boga, Acte 'privi.toare La miindstirea Hincu, in AB,

H (1930), nr, I, p. 92-110.

41



n~"m~l: l~rdache Surc?i: s,:u Curca, inaintti de' 1775 (0 altabiserica dm. a~e~sta ':lanast1re a tost ctitorita de transilvanea-nul !oader ~apau, ofl_ter in armata rusa, dHugaritsub numele

d~ I<l~aret !? ~ care, a, mzes~at-o cu sute de deseatino de p'i-m~n;>, TabCiJa, de,.oole!"lll,U~eorghe Russo sau de Darie Carp,R(1ctvJa, de pr~o111An?rel: ~l loan Rosca, in 1797; Hiroua, deun pr,otopop Constantin: Erusnocsa, de razesul Efrern Iureo

~even~t monah.ul Eftimie,9i staretul Serafirn; Ia inceputul se~

c~lu~Ul al. X!X-l-:8, In 1770 a fost restaurata stravechea ma-'riastire :Va~zare!tl, de catre preotul Vlasie (in calugarie Var-Iaam) ~1 fiul san protopopul Constantin Macarescu: in 1796s-a ridicat tot aid a biserlca noua. '

Alt~ m.a~astir~ , ! ? i schituri se gaseau in tinurul Soroca:~ap.ca, ctItOrlt~ d; ieromonahii Iezechiil, Nlcodim sl 'I'eodosie,in jurul aI~~h~1y.70; Dob1'U$U,de un moriah Ioasaf de la Pro-hota 9: aH~l CAe.e C,:_rchi_:dupa 1772; Cosilauca (san Cosula),d,e:0 razesa, ~1arl~, ..c<:lugarlta cu nu_mele Mitrodora, spre sfir-situl secolu~ul; Calara$auca (sau .Calaraseauca), rnai la nordpe malul .Nistrului, ctitoria lui Hagi Marcu Donici din 1IOgh~Hit)"'din anii 1780-1782. l

In sfirsit, mentionam schitu1 Suruceni, din tinutul La-pusna, nu de~arte de Chisinau, etitorit de un ieron'lonah. Iosif(car~ a d~veU1t primul egumen), cu ajutorul material al pita-rului Casian Surueeanu, prin 1785.

La acestea se adauga o seama de alte schituri mai midcare VOT fidesfiintate curind dupa 1812: Borzesti CucuTUz~n/

:'Finttna Doam.nei,:Ghitici, Hirtop, Igni'itei~Mana: p~pauti, Ri$ca:Recea, toate. III tinutul Orhei, Cosiiuii, Galita, Poiana, Rezuui,

p,e malul ~lstrului, Verejeni, in tinutul Soroca, Cti7·atum, intmutul Hotin. Toate erau ctitorite de ealugari sau ealug&irite.

. R;z1,!~ta cainanastirile $i schiturile de dincolo de Pru t

~r.au ct:torlt~ _? e d?mni (,?apriana $i Ismail), d e boieri (IIincu,

,ifItrbo:rat, Tlgan~9tI, Tab~ra), d: di!u~ari (Dobrusa, Saharna,,Cond~lta, J~al?ca,Su~ucem), de ealugafl~e (Cosilauca), de- preof

~e ml,r (RacLU~a,r:l~o:ra" Varzar~$ti), de riiz'e~i sau tirgdvp.\,i(R~ghI, .Curchi, Calara$ai.1ca, Frumoasa, Cosilauca). 'I'rebuie

'retmut in chip deosebit faptul ea toti ctitorii acestor a$ezamint~monabole>« indiferent de stare a lor socia'lli - em1J l'omanz.

Teate aveau 0 situatie materiala corespunzatoare, fiind 'in-

/ zestrate de cUto:! cu mosii (mal ales in cazul celor boieresti)

sau cualte mijloace de trai pentru calugari. Citeva au Iost

inehinate Loeurilo; sfinte, Mitropo_liei din Ia~i sau Episcopiei

HU!'iilor.

- ,

42

Este greu sa ne facem 0 imagine asupra Iucrarii cultu-

rale pe care au desfii.~urat-o aceste manastiri ~i schituri. FaraYndoiala ca fiecare din ele avea manuscrise si carti ' liturgicenecesare slujhelor. ~i carti de invatii.tura pentru obstea mo-nahala; unele manuscrise VOl' fi fost copi,ate chiar de cah;gari

din obstea manastirii respective. Numeroasele razboaie $i na-valir! de osti rusesti au dus, insa, la pierderi de manuscrise $iuparitur), dar mai eu seama a unor documente, pe baza caroras-ar fi putut reconstitui trecutul acestor asezart monahale. In

orice caz, ele au avut un insemnat rol spiritual-moral si na-~ional in rindul cn:idincib$ilor 23. . .

In afara de manastiri si schituri, in teritoriul situat in-tre Prut si Nistru mai existau - in i812 - 775 de biserici'parohiale, din care abia 40 erau din piatra sau dirami<:!a, res-tul fiind din lemn $i acoperite cu~i~ii., stuf sau paie. Consern-nam doar citeva biserici mai deosebite. De pilda, in Chi$inauau fast ctitorite' bisericile: domneasc4, existenta din secoliil'XVII,refacuta de serdarul Anastasie Lupu in 1741, si din nouin 1806 de fratii, roan si Teodor Macarescu, Sfintii hnplirati,ctitorita i n 1777 de. spatarul Constantin Rascanu, NastereaMaici.i 1J.omnuLut, refacuta in 1812 de serdarul Vasile. Maza-

rachi (de la care i-a rarnas numele), Sfintul Ilie, recladita deenoriasi. si de ardeleanul Toader Sabau, pe care l-am maioomenit 'auna Vestire, recladita de capitanul Gavriil Terente5i de UI~iicredinciosi. Sirul lor continua eu bisericile: Sfintul_Nicoiee din Orhei, ~titorita in 1793 de Gheorghe Erhan setra-rul, Andrei Grosu ~i altii (in acelaf?i secol. al fost re.faeu,ta ~ibiserica Sfintul Dumitru, ctitQria lui Vasile Lupu) , Adormi1'ea;

din. Soroca, ctitorita de protopopul Toader Stamate i.n 1770,SJintul Nicoiae din BaIti, recH'idita in 1795-1804 de Alexan-dru Gh. Panaioti, Cuvioasa Paraschiva din Leova (redadita

1a inc!::putuI secolului XIX)~i altele. Toate erau deci ci:itorite

.de mici boie1'i, pveoii sau de credincio$i romani.In teritorii1e apartinatoare "raialei 'I'ighlna" -- deci dJn

Mitropolia Pr-oilaviei - conse,mm'iIl!. biserica Adormirea din

"l'ighina (pe locul careia s-a ridicat 0 biserica noua in 1825.

,.

23. Singura lucrare consacrata 'vechllor manastiri d . dincolo de

Prut este a arhimandritului Visarion pulu (viitorul mitropolit). r.fi1niis-

t!1'iLe din Basarabia, Chismau, 1919, 95 p., (vol. XI din RSIAB);> A se

yedea !ii Stefan Berechet, Miinastiri!e, In vol. Basarab,;a, 11,!onograHe,

Sub ingrijirea lui Stefan Ciobanu, Chi$inau, 1926, p. 207-22-1.Informati!

bibliografice despre fiecare tn' parte, s a se vada 1a NicQlae Stoicescu,

Repe1"toriur bibliografir:; at to{"a.iitiipilor ~i monumente/.or 17:-e(tieva~e din

Moldova, Bucure.'1ti, 1974, 985 p., sub voce.

43



Am mentionat in alt loc biserica GU hramul Adormirea Maieii

Domnului din Cau§ani. ctitoria mitropolitului Daniil al Proi-

l~vu~uj, .din anii 1763-176624 • Este pe [umatate ingropata in

pammt, af?a cum cereau autoritatlle tureesti, pentru a nu 10-treca in inaltime cladirile publice. Pastreaza pina. azi fru-

moase fresee de fadura post-brmcoveneasca Iucrate de Ines-terti Stanciu, Voicu si Radu. . , ,

In 1812, in Moldova de rasa.rit existau 734 de biserici de

lemn. Desi s-au inaltat noi biserici de lemn si in cursul se-colului al XIX-lea, totusi. in _1918 numarul lor· era mai redus,Cele mai multe erau acum in cjudetu1 Hotin, urmat de judeteleSoroea, Orhei, L.apu~na; mai putine in Tighina si daar citeuna sau doua in Cetatea Alba. f?i Ismail, deci i n . teritorhlefostei raiale a Benderului 25. •. .

La fieeare biserica slujeau Cite doi sa'l l. mai multi preoticu putina ~rivatatura si eu 0 situatie materials precara, obli~

gati sa munceasca in gospodaria lor ea. oricare credincios-taran,

Erau hirotoni~j de mitropolitii de la Iasi, eplscopil de 'H{;_$i,de eei· de la Bralla (Mitropolia Prcilaviei) sau _. cu delegatia

a.cestora·--:- de u~ii ~ih numerosii arhierei care veneau in t a -rile noastre dupa .aJutoare materiale. Se apreciaza ea in 1812

existau in parohiile dintre "Prut si Nistru 10 sau 12 protopopi

care beneficiau de 0 -seama de drepturi: "def;iugubine" de 1a- cei care se faceau vinovati de fapte imorale, taxele Ia care

avean dreptul pentru recornandari Ia hirotonie sau pentru

dispense de casatorii, Toti au avut un rol insernnat i n viatasatelor romanesti - mai ales eei din cuprinsul Mitropoli~i

Proilaviei - tlriind treaza credinta in Durnnezeu si constiintade neam. . .. , .

24.' Aceste biserlcl au fost studiate de .$tefan Ciobanu, Biser·tel;'"

.vechi. din Ba~arabia, Din bibliotecUe ruse$ti, In Anuarur ComisiunU

Monumentdor lstorice - Seetin Basqrabia, 1924; a se vedea .~t Nicolae

Stoicescu, op. cit., sub voce. \"

25. P .. ConlM;intine5cu-Ia~i, Biserici de teuin; in rev. Viata Basa~

rabi~i,' Chlsinau, 11(1933), nr. 3, p. 129-139.

44

III. 0 .,TARA" ROMANEASCA INSTRAINA'l'A:

BASARABIA

Aratam in paginile precedente ca in 1806 Rusia a de-clansat un nou 'Tazboi impotriva . Turciei, care a durat saseani, .Ca si in celelalte razboaie, au fortab Nistrul, cucerind

succesiv cetatile Hatin, -Bender, Akerman, Chilia, Ismail si

Reni, ocuptnd curind Moldova ~iTara Romaneasca. La 24

august 1807, 9peratiunile rnilitare fiind incheiate, s-a semnatun armistitiu la Slobozla, linga Giurgiu. ·Generalul Mihail

Ilarionovicl "Kutuzov, eomandantul trupelor rusesti, a fost nu-

mit, guvernator general al celor doua Principate Roniane, el .prodamind ehtar unirea lor cu Rusia. Se iritroduce de indataun regim despotic din partea "eliberatorilor _ptavoslavnid",

mai ales impotriva taranilor,despre care Kutuzov declara di

Ie va mai Visa numai odiii ca sa....plinga''. In pofida-Iaptului ~

~a ostilitafile tneetasera, incheierea pacii se amina, fHnd mte-resat in ~ceasta $1 iroparatul Napoleon, care tocmai -atunci

ducea cunoscutele sale campanii impotriva Austriei $i a prin-'

clpatelor germane .: In aceasta situatle, Kutuzov rupe armisti-

tiul!?i trupele rusesti tree Dunarea pe .1a.Giurgiu "in octombrie1811. Marele vizir Ahmed este nevoit sa oeara raluarea nego-.cierilor de pace. Ele. au inceput Ia Giurgiu in noiernbrre 1811,continuind, din decembrie 1811; la ,Bucure'iti. Initial, l'u$ii au

pretins sa .Ii. s,e cedeze ambele ~rindpate, dar. sultanul nuaccepta sa Ia deadecit Bugeacul ~ Benderul (deci se cxceptau

Chili a, Ismailul si gurile Dunal'ii. 0 noua reluare a. QstiVUjti-

lor de "Catre Kutuzov i-a facut .p.e turd ,sa continue negocle-.

rile, terminate eu sernnarea tratatului de pace de: 'Ia Bucu-resti, din 16 mai .1812. Rusia.-:-amenintata de'iminenta cam-

panie a lui Napoleon - s-a grabit sa sernneze tratatul,

45

, ~



rnultumindu-se nurnai cu Moldova dintre Prut si Nistru. Daca

turcii ar fi aminat dteva saptamini semnarea tratatului depace, Moldova de rasarit ar fi fost salvata, pentru di la 24iunie 1912 incepea eunoscuta campania a lui Napoleon in

Rusia. Protestul boierilor moldoveni, din 26 octombrie 1812,ca si protestul pe care mitropolitul Veniarnin Costachi al Mol-

dovei a P1'9PUSsa fie trimis Congresulurde Ia Viena din 1815,au dimas fara urmari, raptul teritorial rusesc raminind unfapt Implinit. In felul acesta cu ziua de 16 mai 18i2 incepea

tragedia romanilor moldoveni din. stinga Prutului, care, dinnenorocire, se perpetueaza ptna astazi,

De fapt, anexa1'ea era nula de drept $i fara valoare, pen-

-tru di Turcia~nu avea calitatea "de a .dispune asupra acestuipamint romanesc, a .dirui integritate teritorlala se__angajase

sa o. respecte, prin asa numitele ,.,capitulatE". In plus, era unact imoral, de care a dat dovada Rusia fata de romani deatitea ori in decursul istoriei. '

~'reritoriul rapit avea o suprafata de 45.630 km2 mai mult

cu 7400km2 decit teritoriul ram as Moldovei, cu peste 1110 deasezari omenesti, Rusii au numit teritoriul anexat Basarabia,intrudt dinastia Basarabilor din Tara Romaneasca stapinise

un timp sudul acestui terltoriu; autoritatile rusesti au extinstnsa, denurnirea asupra intregului pamint al. Mo'ldovei dintr~

-Prut si Nistru. La 2 august 1812, tarul Rusiei Aiexandru I:

(1801-1825) acorda 0 oarecare autonomic Basarabiel , un gu-vernator moldovean, folosirea limbiiromane in institutii sirespectarea vechilor rinc1uieli rnoldovenesti, drepturi care vor

- fi in curind nesocotite. '

Initial Basarabia era considerata ca 0 provlncie (oblas-

tie), pastrind impartirea in' 12 tinuturi: Hotin, Sorocat' Iasi (din ,stinga Prutului), Orhei, Lapusna, Hotamicem; Tighina (Bender),_Cetatea Alba, Chili a, Ismail, Codru si Greceni. Acestea seimparteau in Dcoa- le , fiecar€ formate clintr-un anumit numar

de sate. Deci se mentine vechea Irnpartire adrninistrativamoldoveneasca, extinsa si la fostele raiale turcesti si la Bu-

geac, Cirmuirea tarii a 'fost incredintata unui guvern provi-zoriu. In fruntoa adminlstratiei civile tarul numeste pe mol-doveanul Scarlat Sturdza, stabilit de mult dincolo de Nistru~.:.care slujise in armata rusa, ajungind la gradul de general;era, suborc1onat insa guvernatorului militar. Initial ScarlatSturdza si-a avut resedinta -in Tighina, dar dupa scurt timpIa Chlsinau, care, printr-un UC8Z imperial din 1818, a fost

declararcapitala a Basarabiei.Noului guvernator i s-a dat si

un "sfat obstesc", format din boieri moldoveni, cu atributii

46

,t,l~em~natoarecelor ale, "c1iva~u.]ui domnesc" din _Iasi, finutu-

Ille :r~u c.on~use d~ l~pravmcl, ocoalele -de ocolasi, tirgurilede capitani ttrgoveti, iar satele de vornici sau starosti eu

uributii administrative si judecatoresti ca si in Moldova. DupaSturdza, guvernatorli Basarabiei au fast numai rusi.

In .um_"a::unor nemultumiri ale populatiei aut~htone, a,unor SCr1S0tlcatre tar, semnate de mitropolitul Gavriil Banu-]I;;s~u-Bodoni, car~ protesta impotriva tncalcarii vechii legis-latii moldovenesti, in aprilie 1818 a venit in Chisinau insusi

,aru~ .Alexandr~ !, Cu acest prilej, a promulgat personal asanU,mItllI "A~l(:;zamlptsau Regulament al oblastiei Hasarabiei"",

rr~n .c-a:e se preved.eau pastrarea $1 respectarea "legilor $1o,bICeltU'l.lor~old~vel" in toate Gregatoriile publice, pre cum~l ,Joloslrea Iimbii rnoldovenesti", deci i se acorda 0 oarecareautonomie.vf'otrivit noului "A9€zamint", puterea executiva era

jncre.dillt.?t~ ¥unui general-guvernator. Dar puterea acestuiara mgradlta de "Inaltul Sfat al oblastiei", format dintr-unpresedinte (nac~alnicul oblastiei), patru membri (Intre car€' ·~i

B'.uvernatorul, vlceguvernatorul $1doi presedinti de judeeatorii~

: ; \ 1 sase deputati., alesi de nobilima pe term en de {rei ani. Cali,mbi oficiale pentr~ aceasta noua institutie se prevedeau rusa - -

~l "molc1ovenea5ca". In instantele de [udecata urma sa fie folo-sita "numai limba moldoveneasca", iar [udecatile urmau sa

Sf! fad'i ,pe temeiul legiuirilor si obiceiurilor Moldovei". .

,. j\ce,st¥Asezamint aducea schimbarl :;;1in impartirea ad-llun1s!ra,tlVa a. "obla~tiei'~ ~asarabiei, care a fost impar\ita in!?as~J~aete (tnI:utur1); Hotin, Iasi (cap, Ia Balti), Orh€i (cap.Chisinau), Bender, Akerman !? i Ismail, eu resedintele in orasele

u acelasi nume, impartite in ocoale. Fiecar~ tinut era cQndus

de un capitan-ispravnic, ocoalele de ocolasi i~r satele de vor-

nici, Locuitorii tarii erau impartiti in n~u'a clase sau tag-me(~leri~i" nobi1i, boierinasi, mazili, ruptasi, negustori, tirgovetl,

tigani 9' 1 evrel), .

Regimul acestui "A:;;ezamint", care acorda Basarabiei 0

oarecare autonomie, n-a durat rnult, pentru ca in 182-5a rnurittarul Alexandra I, animatde principii liberale si autonomiste,

Urmasul sau, Nicolae I (1825-1855),' un Imparat autocrat,Inaugirreaza In toate oblastiile din Rusia de atunci un adevaratsistem de restrictii politice si nationale, care au dus la cu-noscuta rascoala a "decembri:;;tilor" din 1825 la. Petersburg, apolonezilor in 1830 : ; ; i a altor popoare subjugate din Rusia

(ucraineni, cazahi). ,

In 1828, Asezamirrtul obla~tiei' Basarabiei a fost abrogat,

iar la 29 ianuarie1829, la propunerea printului Vorontov, gu-

41



vernatorul Basarabiei (din 1823), a fest safictionat, un Regula-

ment, prin care intreaga conducere a Basarabiei a Iost trecuta~nmina guvernatorului, iar in loeul "lnaltului Sfat", s-a insti-

tuit un "Sfat al oblastiei", mai mult eu rol consultativ, cumembrii numiti de guvernator; in fruntea tinuturilor erau

numiti "nacialnici" rusi, Romanii care voiau sa ocupe functiipublice trebuiau \ S a cunoasca limba rusa, pentru ca articolul 63.din Regulament interzicea folosirea limbii "moldovene5,tP~ inactele publice. De altfel, toti' slujbasii publici nu rnai verau

alesi, ci numitl de guvernator. In felul acesta, prin Regula-mentul lui .Vorontov s-a desfiintat si putina autonomic carea mai dimas oblastiei Basarabiei, care va fi administrata, de

acum inainte, de guvernatori rusi si de functionari adusi din

interiorul Rusiei. Pentru noii staptnitori nu mai. contau nicilirnba, nici obiceiurlle s.itraditiile locale, ci se aveau in vederedoar iegile si dispozitilla care priveau pe toti cetatenii Irnpe-", riului. Populatia rnoldoveneasca inceteaza sa mai fie conside-

- rata ca 0 nationalitats distincta. Dimpotriva, incepe 0 actiuae

de rusifieare a Basarabiei prin admlnistratle, scoala si Bise-ridi. Cu toate acestea, lupta pentru pastrarea limbii "moldo-venesti" in administratie si [ustitie a continuat ~i dupa 1828.In 1836, de pilda, autoritatile au fost nevoite sa accepte, pen-

tru inca sapte ani, folosirea llrnbii "moldovenes.ti" in justitie,pentru cei care nu stiau ruseste. Chiar si-dupa anul 11343,cindIimba romans a fest suprimata in toate institutiile, de stat;anumite dispozitii erau aduse la eunostinta locuitorilor si inlimba romana. In felul acesta poporul insusi a· stiut sa-si sal-veze limba si sa .omentina chiar sl in adrninistratie 26. Ultima

mare Iovitura data Basarabiei a avut loc in 1871, dna 9 i - < ' 1

pierdut caracterul de oblastie sau provincia, devenind 0 simplagubernie a imperiului tanist, urmind a fi condusa dupa legilerusesti.

CUeva statisiici. In .1811 noii stapini ai Basarabiei au fa-

cut primul recensamint oficial al populatiei del aioi. Au Iostinregistrate atunci 96.526 familii, ceea ee reprezenta un total

de aproxirnativ 482.630 locuitori (socotind 5 membri intr-ofamilie). Pe nationalitati 'erau repartizati astfel: 419.240 1·0-tmani (860/0), 30.000 ueraineni (6,5%), 19.130 evrei· (4,2%},. 6009lipciveni (1,5%), 3200 greci (0,7010·):2650 armeni (0,6%), 1205bulgari (0;25%), 1205 gagauzi (0,25%). La acestia se adauga \~ganii, care nici nu au fost .trecuti In statistica, intrucit erau .considerati ca "robi", fiind eliberati abia in 1861. Se gaseall

"

I 26, Amanunte la Ion Nistor, Istoria Basarabiei, ed. 1991, p.168-189.

48

te intregi de ~igani in tinuturile. Balti, .Orhei sl l:apu9na(cele mal cunoscute sate erau Miclauseni, in apropiere deChismau, Faraonovca si Cair in tinutul Cetatea Alba). Cele!WOO de familil de tatari care mai traiau in Bugeac in 1806,iu fost trecute de rusi dincolo de Nistru indata dupa izbucni-.. a razboiului 27.

Caracterul romanesc al provinciei este subliniat, in tot;.ursul secolului al XIX-lea, de numerosi inviitati rusi, Reti-nem doar numele primului dintre ei, scriitorul si omul politic

'P. Svinin, care in 1;116 scria: "Locuitorii autohtoni a~ acesteiregiunl sint moldoveni sau romani (v~lahi), care sint de~cep-dentii colonistilor romani. Ei vorbesc limba moldoveneasca, deorlgine latina, care pastreaza, ca sl italiana, numeroase parti- ....cularitati ale limbilor neolatine" 28 .

Este interesant de urmarit modul in care au ajuns inBasarabia etniile mcntionate mal sus. Rutenii (0 rarnura a

ucrainienilor) "s-au stabil!t; mai ales in ti:ll1~ul H?tin, i,n'.a

doua [umatate a. veacului al XYII1-le,,:, .emlgn~d ~my ~o?0hasi Galitia, ca urrnare a persecutiilor religioase S .1 a iobagiei dinI.Jolonia de atunci. In diferite parti ale Basarabiei pribegeau-asa numitii Iipoveni, 0 ramura a rascolnicilor rusi care 5-a1).

tmpotriva reformelor biserices.ti" ale . pa~ria:hului Nicon dinsecolul al XVII-lea. In cursul razbolului din 1806-1812,.lachernarea autoritatilor rusesti, s-au stabilit, in partile de, sud

ale Basarabiei, - ramase pustii dupa plecarea tatarilor --=-1nu-

merosi bulgari si gagauzi (populatie de origine turca, dar. ~e'credi~ta ortodoxa ai caror stramosi au plecat din bazinul Ni-prului in' sud~l Dunar'ii, prin sec?lul ~l XJ-~ea). predi au'patruns sporadic in stmga Prutului; mal ales 111 epoSa Iana-riota, de obicei ca negustori. Armenii erau atestati in Mol.-dova i n c a din timpul lui Alexandru cel Bun, tot ca negustori,Din Polonia au patruns in Moldova - inclusiv in partea ra-

sariteana - un numar de negustori . si meseriasi evrei, mai

ales in tirguri 29.Dupa anexarea Basarabiei Ia Rusia, a inceput 0 larga

actiune de deznatlonalizare a teritoriului, prin colonizari ma-'Si,,:eell clemente etnice straine., Aratam mai sus ca 1:ncadin.-eursul razboiului din 1806-1812 au fost adusi giigii.uzi sibulgari din Dobrogea s.i din sudul Dunarii, colonizarea con-

\

27. Ibidem, p. 197-198; Stefan Ciobanu, Basarabia, p, 24-2B.

28. 'Cit. in Ibidem, p , , _ 18-19. '

29. Arnanunte la ron Nistor, Istoria Basarabiei, p. 198-205 si Stefan

Ciobanu, Basarabia, p, 28-37.

4



tinuind si in anii urmatori, mai ales in tirnpul razbciului din1828-1829. Bugeaeul a fost declarat teren al statului" (go-sudarstvenia zernlea), iar noli venitt ;~ primit loturi de cite

6.0de deseatine (0 deseatina =1,10 ha), lemne pentru construe-tia easelor, credite rambursabile in mai multi ani scutire deimpozite pe un numar de ani. Trebuie sa retinem c'il I'omdnilordin saiele din susiul. Basarabiei, de pe -:nalurile Nistruiui,Duniirii, Prutului, Botnei si Coqilnicului, Us-em rezeroai

numai cite 12 tieseatine de familie, deci 0 prima masura.idls-

criminatorie. NoH colonisti au fost asezati fie in sateie paril~site de tatari, fie in sate intemeiate acum de ei fie in sate, eu romani, dar acestia eu timpul au: fost unii 'asimilati debulgari, altii nevoiti s a paraseasca locurile natale. In '1856erau 56 de sate 'locBite de cele doua etnii straine, din care in27 traiau s ,i gagauzi, fie singuri, fie alaturi de bulgari. In

~ 1817 n~marul gagauzilor era de abia 1205 (0,25~/o din totalulpopulatiei), dar in 1897 au ajuns la 36.127 (2,9%). Bulgarif.erau in 1817 tot in numar de 1205., ca sa ajunga la 48.216 in1862, (5,2%), iar in 1897 la 103.492 (5,3%)!

. In ~814 ? U ,fost adusi in Basarabia primii colonisti qer-~ant-d1r~ ..principatul Varsovia-e-, urmati de altii, din prin-

cipatele Wurtenberg si Bavaria, mai putin din Baden (Aus-tria), continuind ~i in anii urmatori. Li s-au oferit terenuri

h'ltinse in Tighina si Ismail, fiecare familie prirnind tot cite60 de deseatine, cu scutire de impozite si eredite rambursabilethnp de 10 ani, precum ! i l i eu seutirea de serviciul militarchiar ~i pentru descendentii colonistilor, dreptul de a-si rtdicabiserici. ~i scoli proprii (94% din ei erau luterani, 6% catolici).ba grupul coloniilor germane se adauga si un sat de suedezi(eu timpul germanizat), unul (Saba) de elvetieni (germani si

francezi). Mai sunt adusi putini colonlsti francezi, care all In-temeiat cinei sate in Bugeac, pe Cogilnic. In 1862 erau t o .!Basarabia 24.160 de germani (2,6%), iar in 1897 numarul lor

se ridica 1a 59,997. Tcti au fast buni agrieultori si meseriasicontrfbuind Ia ridicarea economica a tarii lor adoptive 30. ' ,

Noua eirmuire ruseasca a favorizat si asezarea unorevrei in Basarabia, mai ales in tirguri, ca negustori, obtinind!? i scutire de impozite pe :> ani s ,i de serviciu militar. Au profi-tat ~e aceste favoruri numerosi evrei din Polonia si din gu-bernia Cherson, care se ocupau eu negotul. Inmultindu-se

30. Notam eli. prrmn colonist! germani au lost adusi in Rusia 'in

secolul a 1 XVIII-lea, ca agrrc ultori, primind intinsele stepe din nordul

Marii Negre, precum ~l 0 seama de privilegii.

, 50

.tn mod exagerat numarul 10r, autoritatile au hotarit 51-1faca.Jueratori de pamint", infiintind, 'in acest scop, catre 'mljloculsecolului al XIX-lea, 16 colonii agrieole evreiesti, mai aJes in[udetul Soroca. Au fost colonizati 10.589 de evrei, forrnind1.082 de gospodanii. In eurind ccloniile s-au destramat, pen-tru di evreli ~i-au virrdut pamintul la moldoveni, plecind inerase, unde se ocupau cu negotul, In 1817 erau in Basarabja19.130 de evrei (4,2%), in 1862 all ajuns la 78.750 (8.6%), iarin 1897 la 228.169 (11,8%) ..

Intr-o masura -mai mica au fost colonizati ru~i, ucrainieni,ruteni si cQzaci, mai ales ca autoritatile nu ineurajau coloniza-rea lor in Basarabia, 1ntre rusi s,1uerainieni se numarau indeo-

sebi fi.mctionari, preoti, s,i calugari, riegustori ~imeseriasi, sta-biliti mal ales in erase. La acestia se adaugau multi tineri fugitipentru a scapa de recrutare sau de pe mosiile unor nobill, incttguvernatorul Basarabiei Feodorov - in prima [umatate a seco-

lului - a fost nevoit sa trimita peste Nistru nu mai putin de48.000 de asemenea oameni, In Bugeac s-au intemeiat eitevasate de cazaci venitl din Dobrogea (in timpul razboiului din1806-1812) s ,i de veterani de razbo! rusi (dupa razboiul din

1828-1829), cu 0 organizare rnilitara aparte, granicereasca, In

arice caz, In- 1862 erau aproximativ 20,000 de rusl mari sauvelicorusi (inclusiv lipovenii si cazaeii, deci 2,1%), Ia care seadaugau 120.000 ruteni, mai ales in partile Hotinului (13c

/o ) $~circa 6000 de ueraineni (0,5%).- .

In pofida acestor eolonizari masive, moldovenii au con-tinuat sa detina preponderenta etnica iti Basarabia. Am men-tionat mai sus ca in 1817, numarul romanilor se ridica la419.240 de suflete, ceea ce reprezenta 86% din totalul popula-tiei, Dupa datele statistics din 1856, publicate apoi deA. Zascluk in 1862, Basarabia avea atunci 914.679 Iocuitori,dintre care 600.000 (deci 66,4%) erau rornani. Trebuie sa retinemca in relatiile sociale, pe atunci evreii, tiganii, ea sl putinii greci~i armeni foloseau numal limba romana. Cu alte cuvinte, dupa

peste 40 de ani de stapinire stdi~na, tara i~;ipastra caracterulei romanesc, din vechime. Situatia se schimba spre sfiraitulsecolului, clnd, potrlvit statisticii din 1897, romanii erau innumar de '920.919 suflete, reprezentind abia 47,6% din tota1ul

populatiei. Dar datele acestui recensamtnt au' fost eontestatechiar de autoritatile rusesti, ele fiind lipsite de obiectivitate.Era exclus ca proportia dintre romani (de la 66,4% la 47,6%)

~i celelalte minoritati sa se modifice in asa masura, mai alesca din 1860 imigrarile in Basarabia au lncetat. Este exageratmai eu seama numarul ucrainenilor: (19,6010.),cita vreme in1862 erau numai 13%, iar in 1930 abia 11%. In orice caz,

51



cercetatorul A. Zasciuk facea, in 1862, urmatoarea constatare:"Moldovenii sunt un neam de oameni care salasluiesc deveacuriin tinuturile din nord' sl c€le din inima Basarabiei, prin U1:-

mare ei trebuie priviti ca adevaratil bastinasi ai ~arii. Numaiin tinuturile din sud s-au asezat nu de mult si au cuprins(ocupat) Iocurile parasite de tatarl, Aproape toti razasii si mul-

Pl!lea cea mare de sateni sl de ttrgoveti fao parte din -acestneam" 31.

In cadrul aeestei politici de schimbare : a caracterului

romanesc al Basarabiei, s;..a urmarit, in schimb, colonizareaunor moldoveni in interiorul Rusiei. Am relatat in alte paginiea un numar insemnat de moldoveni traiau dincolo de Nistru,in tirgurica Dubasari, Moghilau, Tiraspol si zeci de sate. '

.Indata dupa anexarea Basarabiei la Rusia, multi romanide aici au inceput s a emigreze II} Moldova Iibera, lucru recu-noscut mai tirziu de cunoscutul guvernator al Principatelorrornane Pavel Kiselev (1829~1834), care seria di "loeuitoriifugeau din Basarabia, fiindca preferau administratia turceasca,.chiar daea era dura pentru ei, administratlei noastre" 32.

Dupa 1812, datorita sporului natural al populatiei si

colonizarilor, a Inceput s a se resimta lipsa de pamint pentrutaranii moldoveni, mai ales ea. a buna parte din el Era dat

colonistilor, iar 0 alta parte insemnata era stapinit de manas-tiri sl de boieri, Din aceasta cauza, multi tarani moldovenis-au lasat amagiti de autoritati, emigrind in Caucaz, in jurulorasului Kutaisi (azi in Georgia), dar : ; ; i in Siberia, pin a spre~armurile, lacului Baical : ; ; i ale niului Amur 33.

31. Citat dupa I. Nistor, Istoria Basarabiei, p, ?1O.

32. Cit. la $te£an Clobanu.: Basarabia p. 52.

33. Amanunte : ; ; i date statistics privind colonizarile, vezi Is Ion

Nlstor, -Isto1'ia B.a8!lrabiei, p, 197-215 -\,i Ia Stefan Ciobanu, Ba,~(!Tabia,

p. 17-43; vezi $1 brosura Republ.ica MoLdova de Vasile Nedelciuc, Chi-

. slnau, 1992, p. H.

.5 2

IV. BISERICA DIN BASARABIA DUpA 1812 I

Mit1'opolitul Gavriil Btinuiescu-Bodotii

In martie 1808; deci chiar in' cursu I razboiului ruso-turede atunci, cind tarile. noastre erau ocupate de rusi, printr-un"ueaz" al tarului Alexandra I (1801-1825), se Infiinteaza un"exarhat", care cuprindea Mitropoliile din Moldova si TaraRomaneasca, subordonat Sfintului Sinod a1Biserici j Ortodoxe:

Ruse d.in Petersburg. Se urmarea, prin aceasta, :i:ntreruperealegaturilor cu Patriarhia ecumenica, aflata in cadrul irnperiu-

lui otoman, In functia nona de "exarh" a fost numit mitropoli-tul GavriiZ Banulescu-Beaoni. .. , ~,

Noul exarh era roman de nearn, nascut in 1746.in Bis-trita Transilvaniei, tntr-o familie originara din Cimpulungul;

Moldovei. Dobindiso 0 aleasa pregatire carturareasca prinstudiile tacute initial in Transilvania, apoi la Kiev, insulaPatmos, Smirna, Muntele Athos , , ? i Constantinopol (aiel S-8 9ieMugadt sub numele de Gavriil, in local celui de Grigorie,avut la botez). A. Iost un tirnp profesor la I 1 1 : : , ; i , apoi in Rusia,

Ia Poltava. La 26 dccembnie 1791, in timp ce Moldova se afla

sub ocupatie ruseasca, arhiepisoopul Ambrozie Serebrenicov a1Poltavei l~a hirotonit la Iasi, ca "episcop-vicar de Akerman :;;1Bender" (Cetatea Alba 9i Tighlna). La 10 februarie 1792 Sino-,dul Bisericii ruse din Petersburg l-a numit mitropolit a1 Mol->dovei, _, numire q.nticanOllic2_,;_dar prin aprilie acelasi an a,

fost arestat de turd si dus la Istanbul, de unde a fost eliberat('U mare greutate, la interventia rusilor, Retras 1}1 Rusia, a

fast numit mitropolit a1 Poltavei (1793'-1799), al Kievului(1799)·- fiind al doilea roman ridicat In acest scaun=-', cerindapoi pensionarea in 1303~Stabilit in 'tirgul Dubasari, pe malul

sting al Nistrului, in martie l808, printr-un ucaz .al tarului

53

.



Alexandru I, a fost numit ;,exarh a1 Moldovei- $i Vlahiei".

Intrucit mitropolitul Veniamin Costachi se retrasese tot atuncidin scaun $i se stabilise" 1 8 rnanastirea Neamt, Gavriil a eon- I

dus efectiv Mitropolia Mo1dovei ,34. Dupa pacea de la Bucu-

resti misiunea "exal'hului". Gavriil a incetat, el fiind nevoit

sa se refugieze din nou in Rusia, devenita t~arasa "adoptiva".

Era firesc ca in situatia nou creata, teritor-iul dintrePrut si Nistru. sa primeasca 0 alta organizare bisericeasca, prininfiintarea unei eparhii noi, care sa nu mai aiba nici (J legatura

eu Mitropolia Moldovei, ci dirnpotriva, sa se organizeze dupamodelul eparhiilor rusesti, urrnind s a fie subordonata Sinodu-lui Biseridi ruse din Petersburg. Trebuie faeuta rnentiuneadi inca din 1721 tarul Petru eel Mare desfiintase Patriarhatul(existent din 1589'),fiind instituit un organ de conducere eo-lectiva si anume "Sinodul dirigent", format din mitropolitii, de Petersburg - care era presedinte --'-, Moseova, Kiev ~i,exar-hul Gruziei, ca membri permanenti : ; ; i din d~iva alti, ierarhinuntiti pentru 0 anumita perioada (intr-un timp fi1ceau partedin Sinod duhovnicul tarului, ca si protopopul armatei:;;i

al Ilotei). Toti ierarhii Bisericii Ruse erau numiti de tar, larecomandarea Sinodului, putind fi transferati oricind 1a 0 alta

eparhie, fara consultarea clerului : ; ; i cu atit mai putin a cre-dinciosilor din respectiva eparhie. Lucrarile Sinodului se des-fa9urau numai in prezenta unui "oberprocuror", ca reprezentant.al. tarului, care confirrna apoi toate hotartrile luate,

Dupa ce teritoriul Moldovei derasarit a intrat in cornpo-nenta Rusiei, mitropolitul GavriiI, cu slujitorii lui, s-au asezat

Ia Chisiruiu, pI? atunci un tirg, eu· aproximativ cinci mii deIoeuitori. Desi nu avea un statut legal, el conducea in con-tinuare clerul de aid, co-isiderindu-I ca facind parte din Mi-tropolia Moldovei, pe care 0 cirrnuise el insusi timp de patru. ani. Dar Ia 4 nolembrie lSe, el inainteaza Slnodului dinPetersburg un project de organizare a vietii. bisericesti dinBasarabia. Propunea ca in teritoriul anexat la Rusia sa Sf'

infiinteze 0 eparhie noua, motlvind ca existau pe' atunci inBasarabia peste 750 de biserici in tirguri si sate, ai carol' ere-dinciosl se deosebeau de restul locuitorilor statului. rus, prinlimba,' traditil : ; ; i obiceiuri. Mai propunea ca in noua eparhiesa fie incluse sl teritorii dintre Nistru si Bug (oblastia Oeea-

cov), cu orasele Tiraspol, Dubasari, Ovidiopol si Ode-sa, precum~i orasele Cherson, Oceaeov !? i Olviopol din gubernia Cherson,

34.-Pr dr. Ilie Gheorghlta, Uri veac de La moartea rnitropoUtubi

Vedamin Costachi, Manastirea Neam\, 1946, p. 56-58.

54

motivlnd ca acolo nurnarul rusilor era reclus in raport .cu almoldovenilor, grecilor si bulgarilor. Noua unitate administra-

tlv-ols:ric~~s:a. urrna s a poar~e titlul de "Eparhia Chisinaului(lntruc~t ~lCI 191 va .avea re.~edInta noul cirmuitor) $i Hotinului't(l,n arr.l1ntlr~a fost,:l el?arhu. c,! acest nume)". In organizarea si

cirmuirea 0 21 trebUIa sa se tma searna de traditiile locale, dacaacestea nu erau in contrazicere eu legile civile 51 bisericesti

din Rusia. Mitropolitul Gavriil cerea scutirea preo~ilor de orice

dad pentru pamit1tul. lor, precum si "acelea~i dreptur! de care

se bucura clerul rosienesc", iar autoritatils civile sa nu albamCI uri drept de amestee in probJemele bisericesti •cum se

l':!Umpla. in. Rusi~"._ P.e~.tru. in~retinerea sa, mitr;p~litul so1i-cita .ve:1Itunle manastiru Capriana, care era lnchinata Zogra-

fului din Muntele A~hos, p~ecum si asa numitul "plt;)Con"dinpartes -pr('ot.llor, existent In '['ara Rornaneasca si Moldova,

Ce!ea, l.n :on!inua~e, .~ a fie mentinuti pentru moment preotiiexistent: si sa S~ mfllnteze un seminar teologic la Chisinaupentru fiii de preoti 35 - .

Proiectul mitropolituluia fost aprobat de tar la 21august .18.13, zi care poate fi considerata ca data a i~t€meieriieparhiei Chisinaului , ; ; i Hotinului. In fruntea eparhiei era nu-

mit Gavriil Banulescu-Bodoni, care tsi pastra vechiul titiu de"exarh simitropoIit" 36. Jurisdictia noii eparhii se intindea sipeste 'satele dintrc Nistru ~i Bug, asa cum ceruse mitropolitulprin memoriul sau."

Gavriil Biinulescu 'a organizat eparhia potrrvit celor pre-conizate de e1 Insusi in proiectulvsus amintit. A introdus si 0

seria de organe administrative spedfice Bisericii rusesti.' De

pild.a, in curind si-a numit un Vicar, in persoana lui DitTiit!'ieSulima, care era hirotonit "episcop de Bender' si Akerman"

(Tighina si Cetatea Alba) inca, din 1811, avind 'resedinta in

m~nastirea Sfintu~. Ar.:hanghel .Mihail din Chi~inau. I~ sej;tem-~Jr1elSt3 a Iuat funta "ExarhlCeasca dicasterie a Chisinaului" -mstanta de judecata bisericeasca (introdusa de Gav~iil 5i

i r t "Tara Rornaneasca si Moldova, pe cind era exarh acolo). A~'hie-piscopul Chi,9inaului era ajutat, in exercitarea atributiilor sale,

~e protopopi, care aveau in subordins mai multi "blagocini".1OlOpoP.l,lrecomandau candidati la hirotonie, faceal!l anchete

b_ parohu, aplicau pedepse .in cazuri de indisciplina a clerjci-

35. Constantin N_ Tomescu, lnfiintarea eplilrh'tei Chi$iniJtilui ~i

/-fr.:irmLui, 'in AB. 1(1929), nr. 2, p. 39-42.

':;6. AB, 1(1929),- nr. 1, p. ::J2-42 (dupa HSIAB, IX, 4 urm.). A se

vedoa ~i nr. 3, p, 31-38 ~i nr. 4, p. 7-23.



lor in subordine, dar erau tndatorati sa-i si apere de oriceasupriri din partea autoritatilor sau a unor mireni. Tot ei

supravegheau mai indeaproape starea morala si culturala a

clericilor din cercul lor, urrnind sa prezinte centrului eparhialrapoarte anuale 37.

Inca. din, 1812, mitropolitul Gavriil hotarise sa deschida

un "Semlnar 'duhovnicesc" pentru formarea viitorilor preoti,la tnceput eu doua clase, una pregatitoare $1 alta "gramati-ceasca", Au fost numiti trei. profesori: protopopul Petru Cu-

. nltchi, rector, Ivan Nestorovici (ealugarit curlnd sub .numele[[rineu, devenit rector, apoi episcop de Penza si de Irkutsk)~ - Isldor Gherbanovschl, toti trei ucraineni, Din lipsa unuilocal, cursurile s-au deschis abia la 31 ianuarie 1813. Erauprimiti, de regula, fii de preoti si diaconi, dar si iiide tarani~de la inceput-s-au prevazut 30 de burse pentru cei dintii. Pelillg~ discipllnele teologice, trebuitoare unui viitor preot, inseminar se predau si -Iimbile greaca, latina, rusa si -romana(singura materie care avea .legatura cu originea elevilor). In1814 s-a infiintat 0 biblioteoa, Seminarul a ramas sub con-ducerea ierarhU:lui locului pina in 1823, cind s-a procedat la

o reorganizare. Treptat, riumarul claselor a sporit, inci! in

1823 ajunsese Ia sapte - patru inferioare (lntre care ~i "clasa

Incepatoare'', in care se primeau copii fara nici 0 pregatire),si trei superioare, adica seminarul propriu-zis. In teats aceastaprima perioada din Istoria sa, seminarul a avut 25 de profe-

sori, din care 17 ucraineni, restul de alte nationalitati, darun singur roman, .transilvaneanul loan Buta, .fiu de preot

(1794--1821). Rusificarea incepea ~i prin acesti profesori.. In--trCtinerejl seminarului se. facea dintr-o taxa anuala pla.tita

de fieeare preot 9i diacon din eparhie. Mitropolitul Gavriil apus. $ 1 temelia unei noi cladiri pe seama seminarului 38. .

Dupa anumite izvoare, vicarul Dimltrie Sulima ar fi in-ffintat, inca 'din primii ani. de stapinire strruna, scoli in manas-lidle Curchi, Dobrusa, Hirjauca $ i altele, in care erau primiti

rfii,pe. preoti, dar f? i de mazili si de tarani (de fapt existau scoli,in, jurul; .unor biseriei si manastiri, chiar: si in veacul a]·;XVIIt:.:1ea).' - .- ' : ' I ; : , , ( ( ~ . " • '

1)'( 1'37.APliiepiscopul Gurie Grosu. Stare~ clel'uJui p,arohiaL din. Basa-

rabih: in timpi1.t mit1'OporUuiui Gavrii! Ban~rescu-Bod~nl. in R s I A B ,!XIV (1922), p. ~-22; Nicolae Popovschi, tstoria BiseriCit din. Basarabia

in secolul. aL XIX-lea sub ru$i, Chisinau, 1931, p. 31-37. -,

38. $tefan Ciobanu, eu!tum romaneasca in Basarabia sub' st6:pf-

~irea rusii~ 'Bucuresti, 1923,p. I 159~167; . Nicolae Popovschi, op. cit.,

p. 03·69. . . . . . ~ .. .

CaTti biserice$ti. Pina in 1812 parohiile din' Moldova derasarit i$i procurau carti editate de obicei la Iasi, dar 91 i nalte centre tipografice romanestl, chiar la Blaj $i Buda. Depilda, Ia manastirea Dobrusa se gaseau, in 1929, Biblia de laBueuresti din 1801, doua Mineie de la Buda din 11.104-1805,Octoihul si Psaltirea de la Neamt din 1816 sl 1817 si altele 39.

In 1934 preocul Dumitru Balaur constata ca 'nu exista bisericain [udetul Lapusna In care ~a nu fie eel putin 0 'carte tiparita

in Moldova, Tara Romaneasca 9i Transilvania. A gasit, intrs

altele, exemplare din Evanghelia de Ia Bucuresti din 1682,Apostolul de Ia Bucuresti din lt~83,Margaritarele SfintuluiIoan Gura de AuI' de la Buzau din 1691, Cazania de la Rimnicdin 1792, Mineiele de la Buda din 1804-1805, Vietile sfintilor

de la Nearrit din 1807-1815, Mineiele de la Sibiu din1853-1856 91'rrrulte altele 40. ,

Dupa anexarea Basarabiei la Rusia, proc,urarea cartilor

bisericesti devenea tot mai dificila, incit s-a 'simtlt nevoia in-fiin~arii' unei tipografii la Chlsinau, In acest scop, mitropolitul

Gavriil se adreseaza Sinodului din Petersburg la 25 septembrie1813,wlidtind cuvenita aprobare. Intre altele, mentionind

Iipsa cartilor de slujba in eparhia sa, mitropo1itul sesiza tap-

tul- de mare importanta pentru noi - ca preotii de aici "aufost nevoiti sa cumpere carti blsericesti in limba moldove-neasea tjp~rite in cea mai mare parte in regiunile austrieee",

deci c:arti imprimate la Blaj, Sibiu si Buda. La 4 mai 1814s-a dat aprobarea pentru a se desehide "tipografia exarhiceascadin Basarabia", Se prevedeau, insa, 0 serie de dispozitii, mai

corect spus, restrictii, intre care: ierarhul va controla tot cese tipareste; cartile de slujba vor fi tiparite in slavoneste dupa

editiile aparute in tlpografia sinodala din Moscova, dar ~L"in

mold0veneste", traducerile urmind sa se faca dupa aceleasi.39. Cf. Constantin N. Tomescu, Insemniiri pe cal 'j;ire rnanustirii

Dob)'u$a, ille

AB, 1(1929) , nr. 1, p. 59-61.40~ D. Balaur, Bisel'ici din Moldova de rasarit, Judetu! Liipu~na,

In BaR, :r.II (1934), !IT. 1-2, p. 38-39 !? i nr. 3-4, p. 189-209.

Raspindirea dirtilor romanestl in Moldova 'de peste Prut a fost

eercetata ~i 'de P. Constantiriescu-Iasi, Circu!apia vechUor curti biseri-

ce$ti romd~e$ti In Basarabia sub ru~ i, in RSIAB, XIX (1929), (si extras

1939, 56 p.), dar este un studiu criticabU (vezi recenzta lui D. Balaur,

tn BaR, r:.II(1934), nr. 9-10, p. 672-679) !? i Paul Mihailovlci, Carpi bise-

rit.e.?ti, manUscrise # icoane, Insemniiri vecht $i inscriptii, in, RSIAB,

'XXIV (1934). p. 91-120 ~i rev. Lumtnatorul nr. 10, 1939, p. 609-624; nr. 11,I1939, p.' 657-672; nr. 12, 1939, p. 754~761; !? i nr. 1, 1940, p. 45-56.

57



editii: cartile .ne-cesare pentru seminar vor fi tiparite "Cll Iiterecivile rusesfi", dar tot _diJpa editiile oficiale de Ia Moscova;

c:arti noi nu se puteau tipar! decit CU , acordul Sinodului, la

propunerea mitropolitului etc. Dupa cum se poate usor con-

stata, Hau 0 seama de restrictii care Iaceau ca"tipografia sa-sl

piarda ire plat caracterul romanesc, 'I'iparlrea cartilor rusestit:ra incl'edirltata episcopului vicar Dimitrie Sulima' .

Tipografia s-a deschis in mod oficial la 31 mai 1814,primul ei cenducator fiind calugarul Ignatie, rus de neam, ve-

nit din maxastirea Neamt, dar'care

cunostea limbarornana

dl.

, Prima carte de: slujhaaparu;:a in noua tipografie a fast

Ulurghierui din ·1815 (15 + - 187 Ioi, pe hirtie buna, eu citevagravuri si viniete). Avea 0 frumoasa :5precuvintarp." a mitro-,politului (::r,jmisa parohiilor ~i ca 0 circulara separata), in

care se aratau motivele care I-au deterrninat sa tioareasca"cea rnai .rebuincioasa blsericilor carte ... Slujebnicul, care

in timbo: T'llmaneasca se zice Liturghie", tradusa de el Insusi

dupa 0 edi.ie slavona de 1a Moscova, cercetind insa si editii

rornanesti ::- !;reccf?ti. Atragea ate!)'iia "mai ales preotilor careslujesc In limba rumaneascii" asupra unor greseli d.n tradu-cerile rornanesti ale Liturghierului pe care s-a s::dklultsa

Ie indrepte .

In acelasi an apare sl un Molebl1)ic (reeditat in anul ur-rnator), tradus tot din slavoneste, apoi Ceaslouui (1317), Psol-rirea (1818), Mineiul de obste (1818), deci un Minei prescurtat,Molitllid,nicul (18?O), Aposto17Jl, {.L820). EvangheLia (1820) ~iTipicul. bisericesc (1821). Tirajul fiecarei carti era de 1200

exemplare, cu exceptia Psaltirii, la care era de 1600. .

In 1egatura cu aceste dir1i de slujba, trebuie" sa 'ret,inemdoua lucruri, Pe de 0 parte, Gavriil introduce pentru prima

data in ed:tiiie mentionate anumlce slujbe specific ruses ti. D~pilda, in anaxarul Liturghierului din 1815 (reprodus thl'pa neditie de la Kiev), apar si citiva sfinti "praznuiti numai in

Lavra Pecerska, ce nu apar nici macar In editiile de la Moscova,

Iar in lunga "precuvintare" de la Mineiul de obste din ]819,, recomanda introducerea sarbatorsrii Acoperemintul Maicii Dom-

nului, speeific ruseasca, intrucit prin rugaciunile ~l Moldova

de rasarit "s-au izb§vit de jugul agarenilor (turcilor, n. n.) f$i

s-au impreur,tat cu cea pazita de Dumnezeu imparaue a

_ Rosiei''. h1817 tlparea Rinduiala panihidei, pentru fostii

t'ori si tarine, cu 0 precuvintare, in care ·justHiC3 tiparirea

41.. Constantin N. Tomescu, Ti.pografia .duhovniceascii e:.ra.rhaUidin

Basarabia, J n AB, III (1931), 11[, 4, p., 258-271; Nicolae Popovs>chi, op 'cit.,

p. 80-84.

cartii tot prin aceea ca imparatul Alexandru i "ne":au izbavit

de jugul agarenilor". Deci, se introduc sarbatorr slave-ruse,

dar tneepe sl un fel de "cult" al tarului sl al familiei impe-riale, specific Rusiei dinainte de 1917.

Pe de alta parte, acelasi Gavriil, cerea, in 1819, aproba-rea Sinodului din Petersburg pentru tiparirea Apostolului,

Evang1,1eliei $i Tipicului, d1.lpa editii aparute in Moldova din

clreapta Prutu1ui. Justifica prin aceea ca in editiile romanesti

pericopele Evangneliei si Apostolului erau rinduite Incepind

en Duminica .Invierii, inclt puteau fi usor gasite de preoti $1cintareti, pe clnd editiile slave (nurnite Tetraevanghele) eu-

prindeau Evangheliile sau Epistolele in ordinea lot' canonica,dar cu indicarea, pe spatial alb sau la urma, a textului peri-

copei care se va citi la fiecare Liturghie. Tipicul din: 1821 era

dupa editia lui Veniamln Costachi de 1a Iasi din, 1816. Se

poate constata usor ca, in pofida putinelor "inovatii" in rna- "terie de cult pe care le-am semnalat, mitropolitul Gavriil aremeritul incontestabil de-a fi inzestrat hisericile din eparhiasa cu eele mal necesare carti de slujba 42 .

. In chip deosebit trebuie rnentionat un Catihisis alcatuu:in Wllrt pentru slujitorii bisericesti (1816), al mirropolitului

Platen Levsin al Moscovei, tradus dupa editia de la Moscovadin '1775.

In aceasta "exarhiceasca tipografie a Chisinaului'' au mai

aparut 0 Bucouma romimo-rusii (1814 si 1815, poate -$i -alte

editii) si 0 Gramatica ruso-romdnii (1819), citeva pastorale ale

mitropolitului (cu text paralel, rus 9i roman), dlferite dispo-

;:i~ile autoritatilor de stat. Deci se incepea actiunea de

'invatare a Iimbii ruse, irnpusa tinerilor moldoveni.

Alte doua ciirt,i romanesti au vazut lumlna . tiparului

tocmai la Petersburg .. In 1812 se Infiintase aid Societat~a Bi-

bliclt Rusii (desfiintata, Insa, in 1826), dupa modelul SocietatiiBiblice Britanice, sub conducerea oberprocurorului Sinodului,

printulA, N, Golitin, Prln aceasta seurmarea tiparirea Biblieiin Iimbile tuturor popoarelor care :traiau abuncI tl'l. Ruaia,~arisUi; s-a si tiparit in peste 40 de Iimbi. .

In 1817, s-a infiintat 0 Iiliala a acestei Societati la. Chi-

42. loan Bianu, Nerva Hcdos st Dan Simonescu, BibLioorafla 1"0-

rnaneasca v"che, tom. III, Bucurestl, 19:J6, sub voce (citarn BRV); Stefan

-Ciobanu, Cu;'turn romaneascii, p, 39-$2.; AI. David, T.lpiirituri 1·Qnuine$ti

.in Basnrabia sub stapinirea r'usli, Vol., I (1814-1880), Chisinfin, 1934,

sub voce , Paul Mihai!ovici (az1..Mihail), T_ipiiritur'i ro~nane$ti in -B<.sa-

rQ,bia de Ia 1812 pina La 1918, Bucure~ti, 1940, sub voce.

59

23 de mosii, inchinata Zografului din Muntele Athos, Din



sinau, 1a staruintele lui Gavriil Banulescu 43. La recomandaroa

lui a fast trimis 1a Petersburg arhimandritul Varlaam Cuza,egumenul manastlrli Dobrovat de linga 18$i(mal tirziu hiro-tonit arhiereu), un .bun cunoscator al Iimbii grecesti, psntru

a supraveghea tipal'irea unei noi editii a Bibliei in romaneste.Gavriil recomandase sa se alba in vedere editia de la Blaj din

1795, urmind ca ea sa fie revizuita -$ i corectata in intrcglmedupa editH grecesti si slave, intrucit el insusi sernnalase nume-

roase Iocuri traduse gresit. Comitetul Societatii din Petersburgn-a Iost, insa, de acord, moti_vind ca lucrarea trebuia sa aparacit mai curind. Si astfel s-a reprodus textul editiei de la Blaj

din 1795, ell indreptarfle de limba facute de Varlaam Cuza.In 1817 a aparut Noul Testament, iar in 1819 Bioiia Intreaga.

Exemplarele tiparite s-au expediat din Petersburg Ia Chisinau,

de unde au fost difuzate printre. preoti si -alti carturari 10-

mani, 0 parte din tiraj s-a trimis in Mol-dova si Tara Roma-neasca, fiind eerutE. de mitropolitii Veniamin Costachi si

-s: Grigorie Dascalul. In Chisinau se obisnuia s a se dea fiecaruinou hirotonit cite un exemplar din cele -doua tiparituri, incttau contribuit siele 1a consolidarea culturii noastre si Ja men-'

tinerea constilntel nationale in aceasta tara romaneascainstrainata ""4.

In ce privesta oiata tnonahola, notam ca la anexarea Ba-sarabiei la Rusia existau 12 manastirl marl si 13 schiturj (din-care 8 de calugarite), Cu timpul unele din ele s:-a desfiintat,

cum am aratat in alte pagini, lncit merita sa ne retina aten-tia- pentru roluI 'pe care l-au indeplinit in viata duhovni-ceases a romanilor basarabeni - dear urmatoarele manastiri :

Caprlana (cu schltul Condrita), ealara",auca, Curchi (cu schi-tul Pripiceni), Dobrusa, Frumoasa, Japca, Hlncu, Hirbovat;Hi:rja~ea, Saharna (cu schitul Tipova), Suruceni $1Tigal1e$ti,toate de calugari, Cosilauca, Hirova, Raciula; Tabara ~i Var-zaresti de dilugarite, socotite "schituri" (in 1916 Calara.;;auca

~i Japea devin manastiri de maid). Dintre acestea, 0 situatie

materiala deosebita avea stravechea manastire Capriana, ell

43. In 1818, S-Il tiparit la Chislnau brosura Pentru scoposut ros-·

siene$tii insotiri a Bibliei. (14 p.), tradusa din ruseste, in care se sub-

lmra rolul ce v a !ndeplini aceasta in actiunea de tipartre a l3ibliei

tn Rusla.

44. St. Ciobanu, CulWra. romdneascil , p. 49-53; Antim Nica,

Mi$caTea biblicii in Basarabia: 0 indrazneatii incercare misionwra., In

BOR, LIX (1941), p. 281-286;' Acelasi, Aspecte misionare din Basa.rabia.

Chi!?iniiu; 1942, p. 5-9.

60

'181:.1 ea a devenit "manastire arhiepiscopala", intrucit toateveniturile ei au fost date. noului arhiepiscop al Chisinaului

pentru mtratinere, el' fiind considerat ca,un "s~aret" al..ma-nastirli. pe care 0 conducea printr-un "namestmc" (Ioctiitor).In 1837 a trecut din nou in seama calugarilor bulgari de laZografu, iar arhiepiscopului i s-a dat, pentru Intretlnere, ,f!1a-

nastirea Hir'jauca. .

Majoritatea calugarilor -$ f calugaritelor proveneau din fa-

milli de razesi romani - mai putin de preoi;i.- din partea 10-

cului; in acest- prim deceniu de instrainare, prea putin] rusi siucraineni s-au asezat in ele. Erau cu putina invatatura, chiar

nsstiutori de carte, fiind preocupati mai mult de problemelegospodil.re~t.idin manastirea lor. lVIitropolitul Gavriil s-a i~te-resat indeaproape de manastiri, dispunind ::,ase introduca in

fiecare "viata de obste", 1 . I £ i f l cum a vazut -el insusi la .MunteleAthas sau in . manastirea Neamt, pe cind era indrumata de sta-retul Paisie. Inca, din primul an de activitate a nurnit un"biagocin" (exarh sau inspector) .I~este toate .mfmastirile. slschiturile din eparhi.e, care avea misiunea de a irrtroduce viata

de oeste si de a controla inireaga activitate care se desfasurain cuprinsul lor. Viata de obste s-a introdus mai iutii la

Hincu: in eeleIalte mai tirziu, intrucit initial s-au semnalatirnpotriviri. Aceasta functie a fost mentinuta in tot timpul :ocupatiei nusesti, dar multi dintre blagocini au Iost straini 45 .

Mitropclitul Gavrirl era preocupat si de gindul ridicartiunei catedrale arhlepiscopale in Chisinau, pentru ca e1 eranevoit sa slujeasca in biserica manastirii Sfintul Arhanghel

Mihail. Piatra fundamental a s-a pus insa· abia sub urmasulsau, in anul 1830. In schimb, sub el a fost restaurata bisericaAdormirea Maicii Dornnului de Ia manastirea Capriana. S-au

zidit citeva biserici in Chisinau (Sfinta Treime, Sfintul Gheor-ghe), In aite tirguri sau in mediul rural. 'Unele geami! din

fostele raiale s-au transformat in lacasuri de cult. crestin. Un

polltai" din Chisinau, Stefan Lupu si sotla sa Elena tlaSell!aBraescu all ridicat 0 biserica la manastirea Hirbovat (la ba-

trlnete s-au calugarit amindol). .

Mitropolitul Gavriil s-a savirslt d~11.vi~ta .l~.0 n:arti~1821, dupa t' pastorire efectiva de 13 am a Bisericii roma~e$t~din Basarabla (socotind si cei 4 ani cit a fost mitropolit $1

45. Amanunte la Arhim. Visarion Puiu, Manastiri le d.in BasaJYI. -

bia, Chi~inaU:, 1919 (extras din· RSIf\B, XI), passim, dar mai -ales

p. 8-9; pe scurt la Nicolae Popovschi, op. c~t., p. 95-99.

61



exarh al Moldovei intregi). A fost asezat spre vesnica odihna

la manastirea Capri;:tUi;I.".\lndei.e ,-vede si azi mormintul ~6.PersonaJltl1t.ea,~~NL:qavrii{ .Banu~escil-Bodoni este destul

d. f lfo_~troN~~a. : ? t ' : s t ' f gr~,1.1.A~~facut-0, judecata. obiecti;ra asu- .: f>r,qJ,~v-~,. ;?m~ilr~0.f~C,t~l.c~nsl~er~ ca u.nbu~ patrl?t r~oman, care~, !,!pt~t"p~tr~ l;ara.rarea l1~terese~or n,;:,am\,l;lll.sail, pe~ltr~luminarea' clerului ~l pentru 0 mal buna orgamzare a VIetHbiserlcesti din Basarabia.: Altii, dirnpotriva, ilprezinta ca pe

un roman tnstrainat, care n-a urrnarit decit. satisfacerea unor

ambitii -persol1ale.I s-a' imputat mai~cu seama faptu1 ca apromovat clerici rusi .sau ucraineni in posturi :de conducere,la seminar' si 1a catedrala din Chisinau (din 18 clerici ai cate-dralei numai doi erau romani), ca a cautat sa irnpuna struc-turi necunoscute de organizare in eparhie, inclusiv limba rusain seminarul din Chisinau, Indiferent care ar fi opinia noastra,cort este ca datorita schirnbarilor pe care. a' fost nevoit s ale introduca in viaja eparhiei sale, aceasta va devcni treptato eparhie romano-rusa ~1. .

Urmasii lui Gaurul, Primul a fost Dimitrie Sulima, cutitlul de arhiepiscop. Ern ucrainean, originar din gubernia

Harcov, cu studii la Poltava (se pare ca i-a fast elev lui Ga-vriil). A inde:plinit succesiv mai mu1te slujbe: preot, protoe- '

reu, profesor in Nicolaev, in 1811 calugarit si hirotonit arhie-reu Ia Iasi, cu titlul de I,Akerman si Bender", devenind, in1813, vicarul lui Gavriil 48.

46. Pina in prezent s-au publicat mal rnulte monogram consa-

crate prlmului arhipastor al Basarabiel ; A. Stadnitki, G.B.B., exu(hu~

Mol,dovei $i mitropoUtui Chi$inautui, Chisinau, 1894, 428 p.. (in ruseste):

V. Cechovschi, Mitropolitul Kievului G.B.B., Kiev, 1905, 307 p. (in

ruseste): Iosif Parhomovici, Mitropolitul G.B.B., in RSIAB, vol. V,

1910, p. 1-97 (In ruseste) ; Gh. Gheorghiu G.B.B., mitropolit al Molclo-

vet, exarh. al Valahiei, Bucurcsti, 1899, XII + 51 p.; T. V. $t~fanelli,Onginea cimpn!ungeana. a 'lui Gat:riil mitropol ituL Kievului, in An.Acad. Rom, M.S.I., s. II, t. XXIII, Bucuresti, 1901, 16 p.; A se vedea

:;;i studiul mai nou al lui Ernst Chi!'. Suttner, azi profesor la Facultatea

de Teo16gfe a Univrsjlat ii din Viena; Metropolit G.B.B., Zur rumd-

nische Kirchengeschichte utui Kirchenrechtsordnung in den Phana-

riOitenzeit, in OstkirchUche Studien, Wurzburg, 22 Band, Heft 4, 1973,

p. 281-301 (~i extras).

47. 0 caracterrzare detaliata a lui la Nicolae Popovschi, op, cit.,

p. 114-132.

48. Constantin N. 'I'ornescu, Hirotonia la Iasi a episcopului-vil'ar

Dimitrie SUli11W, 1n AB, II (1930), nr. 2, p. 153-159.

62

In tirnpul pastoririi lui, Basarabia a fost reimpartita in[udete: Hotin, Soroca, B~lti, Orhei, Chisinau, Bender (Tighina),kerman (Cetatea Alba) si Calm!' Ca urmare a acestor schim-

bari adrninistrativ-teritorlale, la 9 mal 1837, cele 77 de blsericl

rle dincolo de Nistru au fost scoase de isub jurlsdictla epar-hiei Chisinaulul ~i Hotinului si anexate Ia noua eparhie aChersonului ~l 'I'auridei, cu resedinta in Odesa, Deci timp de

24 de ani ele fikusera parte. din eparhia moldoveneascaaChisinaului; aceasta a ramas acum nurnai cu teritoriul dintre

Prut si Nistru 49.

.. Pei;t;u a ajunge 1a unificarea intregii organrzari admi-

nlstrative-blsericesti cu cea din Rusia, in 1832 s-a procedat

la .transform area "dicasteriei exarhale" in "consistoriu epar-hia1", cu _atributii administrative, judecatoresti si de control.Numaru} functionarllor consistoriali a crescut, Tot atunci, po-

trlvit dispozitiilor Sinodului, "protopopii tinutali" au primitnumele d e "blagocini inferiori" 50.

Desi a trait atitia ani printre romani l? i cunostea foarte

bine realitatile din Basarabia, totusi, in timpul pastoririi luiDimitrie procesul de rusificare a eparhiei s-a acccntuat. Insectorul vietii culturale, notam faptul c a in 1823 s~a procedat

la 0 reorganizare a Seminarului teologic din Chislnau. pe bazaprevederilor "Regulamentului scolilor duhovnicesti diu Rusia",din anii 1808-1814, Cursurfle erau impartite in trei sectii;inferioara (retorica), medie _(de filosofie) sl superioara (deteologie), fiecare eu cite dol ani de studii; cele doua claseinferioare formau, de fapt, 0 ,,:.;coala duhovniceasca-pastorala",dar ea functiona in aceeasi cladire eu serninarul propriu-zis.

Unele cursuri se predau Inruseste, altele in romaneste, Fiindcamajoritatea eleviior erau rornani, arhiepiseopul a cerut ca Inseminar si in celelalte scoli din Basarabia sa fie numiti numaiprofesori cunoscator a i limbii romans: in schimb, cerea ele-

vilor "moldoveni" ca in clasa 91in afara orelor s a vorbeascanurnai ruseste, pentru a deprinde cit mal bine Iimba. 1're-buie retinut si faptul c a 0 buna parte dintre elevii seminaruluiproveneau din alte' zone ale Rusiei (de pilda, in 1828 din 54.

de elevi, 45 erau din gubernia Cherson, mai ales din judetulTiraspol). .

- In 1840, tarul Nicolae I (1825-1855) a aprobat un nouRegulament al seminaritlor, care ramineau tot cu sase clase,

49.-Iustin F'ratirnan, Administrati.a bisel'iceasci'i Ia romiinii trans-

r.istreni, intre .bug ~i.Nistru, in RSIAB, XII (1920), p. 43,

50. N. Popovschi, op, cit.,- p. 38-39.

63

dar eu 0 programa mult mai bogata, cu 'cite 32 de ore sapta- III ·i :126 de scoli, eu 346 IJ,1.Vatatorl-$ieu 5177 copii de tarani.



minal pentru fiecare clasa, Se prevedea ea toate maieriile sati e predate numai t.n limba rosa. In felul acesta, Serninaruldin Chisinau a satisfacut prea putin interesele populatier au-

tohtone.!?i majoritare din Basarabia, adica ale romanilor, de:"venind un mijloc de rusificare aclerului 51.

Putinele scoli manastlrestl care functionau inca dinain-

tea anexarii Basarabiei la Rusia si-au continuat activitatea.

Dupa 1820 se inregistreaza .;;10 preocupare a autoritatilor

rusesti pentru infiintarea de scoli element are dupa "sisteinul

Iancasterian", introdus de pedagogul- Iosif Lancaster in Anglia.In acest context, sint trimisi la Petersburg trei tineri absol-

venti ai Sernlnarului (Iacob Hincu, Laurentiu Cunitchi S.1Teo-dol' Bobeica), pentru a face studii speciale de pedagogie $1 atraduce in rornaneste anumite manuale scolare, In 1823

Dimitrie Sulima adresa 0 pastorala credinciosilor, pi-in 'careindemna pe parinti s8.-$i trimita copiii la scolile care urrnau

sa se Infiinteze, ai carer invatatori "vor fi drepti moldoveni,carii sint crescuti la seminarul de alee, unde .au invatat si

limba rossieneasca" 52. La 7 februarie 1824 s-a deschis prima

,,$coa1.1lancasteriana'', la Chisinau, sub conducerea lui Iacob

Hincu, apor Ie Baltl (condusa de Laurentiu Cunitchi) si Ismail

(de Teodor Bobeica). In anii urmatori s-au mai infiintat astfelde scoli la Tighina ~i Hotin (1827), Orhei, Soroca ~j Cahul(1843), Se preda 5cr1sul,. cititul, aritmetlca, in romaneste ;; iruseste, Au functionat pina catre anul 186053.

Dupa 1829 se infiinteaza citeva scoli "tinutale", cu ca-racter mediu, cu trei clase, Ia Chisinau, Cetatea Alba, Tighina,HaIti, Ismail, Hotin, in care se preda si limba romans. In 183:;ls-a deschis un liceuregional la Chisinau, la care de asemenea

se preda si limba romana, initial obligatoriu, apoi faeultativ;in 1866 Guvernul rus adecis ca sa nu se mai predea aceasta

limba, intrucit slevii 0 cunosteau de acasa, La scolile tinutale,romana a fost suprimata citiva ani mai tirziu 54.

Din 1839 incep sa se organizeze ,,$coli parohiale" in toataRusia, puse sub mdrumerea unui preot, diacon sau chiar cin-

tare\. In scolile parohiale din Basarabia, limba de predare

era eea "moldoveneasea". In deceniul al cincilea functionau

51. ibidem, p; 70-77.

52. Stefan Ciobanu, CuUU1'a romaneascii in Basara,bia, p. 170.

53. Ibidem, p, 167-171; A se vedea ~i Antim Nica, Aspecte mi-

. sionare din Basatabia, p. 13-15.54. stefan Ciobanu, CuUu1'a romaneasca in Basarabia, p, 171-178.

64

In uecenlul ·urmator insa, numarul lor a scazut in mod sim-

\1tor 55. .

Duhovniceasca tipografie a Basarabiei" $i-a ~'o~tlnuat

\ tivitatea si sub arhiepiscopul Dimitrie. Dintre. Ca!tI1e ~e,lujba s-au tlparit doar TipicQnul bisericesc ~18?3)$1 "L~tur?h1;e:nil (1837). In schirnb, all a~arut citeva cartl de lnvAtaturatraduse de Dirnitrie insusi din ruseste. Intre acestea s€'.nu:mara cunoscuta luerare a ierarhilor rusi Gheorghe Koninski

li i Partenie Sopcovski, D,1.toriile wpresviteri~or ~e popor (1~23,

tI + 140 foil, 0 carte de pastorala, necesara mal ales preotll,or¥ i serninarisfilor. In 1833 a tiparit. a ,carte cu ca:ac~er e~ot:1C:lnva.Uitura scoasa din pravilele Sfmtllor Apostol?- $}, a Sfl1~·t~lorPari~ti, cu text paralel, rus si roma~ ..~n 184~ ap~re C~t~h~z~u~cl'estinese eel pr e Lal'g a pravoslavntCtz eatohce$tz a RaSar1tulu;zJ3iserici (195 p.), al mitropolitulu~ Filaret I?rozdov al .M~~covel,folosit ca manual in toate scolile rusesti. Tot arhiepiscopul

Dimitrie a tradus in romaneste un manual pentru "s.eohlebisericesti tinutale": Inc..eputUriZe inviitaturii cre$tine$ti sa.usfin ta is_torie in scurt $i catihizisul in SCUTt. (1828). S-a.u reedl:tat Bueoavna rom.dneasca (1822, 1836) $1 cea romano-ruse

~1842, 1844)56. ••

La acestea se adauga numeroase f01 volante cu c :hspo-zitii ale autorita~ilor, privind familia imperia:a. (n~~te~~, cu-nunii decese) citeva instructiuni pentru blagocini, 0 instnntare

privi~d cano~izarea lui Mit;rofan de, Voronej in 1832, urI?tn~ca el sa fie praznuit ~i in Basarabia, gramate de preotie $1

altele 57.

In 1827, Stefan Margella tipareste tot aid 0 Grr:rmatica

' /-use.asca-rumdneaseli in doua volume (VII +223, ! ? 91 ~.~9+III). In prefata arata di a tiparit-o spre a. ven~ III spr1llI:ulcelor opt sute de mil de romani care lccuiesc InBasarabia"

('de remarcat faptul ca nu folcseste termenu1 de \\moldo-

veni" !) 58,

55. Nicolae Popovschi, op. cit., p. 61-63.

56. S-a rriai tiparit la Buda J:n 1817, 1a Bucuresti tn 1852 ~i 1a

Sibiu In 1857 (sub titIul Teologia Pastorals).

57. Dupa BRV. III, Al. David, op. cit" $1paul Mihailovi~.i. Tip/i-

rituri romcins$ti, sub voce; Stefan Ciobanu, Cultura 1·orr:cineas.ca,~. 6~-67 ~i 77-11!1; A se vcdea : ; . i Mircea Paenrariu, Traducen romane$tl elm

literatura teo~ogica l'usli pinii la siir$itul secolului XIX, ST, XI (1959),

r.r. 3~4, p. 193-]\0'19.

58.;;tefan Ciobanu, Cultuta romd1ieasca, p. 93~102.

655

o -realizare !!l.eosebita a lui Dimitrie a Iost catedrala .e prevedea ca In locul ]!!lreotilorde!cedati. :sa f~evnumi~i £iii



arhiepiscopala din Chisinau (numita "Soborul", ell hramul:W~terea Domnului. Este 0 construetie monumentala, in stilul :

specific arhitecturii bisericesti bizantino-ruse, eu doua altare,ridicata dupa planurile arhitectului rus Melnicov, profesor la

o Aeademie de arte Irumoase. Pictura a fost executata deCovsarov, tot un rus, Lucrarile de constructie s-au desfasurat

intre anii 1830-1835, dar sfintirea s-a fikut riumal la 15octombrie 1836. In 'fa~a catedralei se gasea 0 impresicnantaclopotnita, dar aceasta a fost demolata de sovietici in 196_:l.

Tot datorita lui Dimitrle s-au ridicat biserici noi in di-ferite tirguri, precum si in fostele raiale (Chilia, Ismail, Ben-

der, Akerman, Hotin), eu cheltuielile statului (unele in stilul

arhitecturii eelesiale 'rusesti), dar si in mediul rural. Nurnarul10(' s-a ridicat la peste 40 59.

S-au zidit si citeva biserici manastiresti: la Dobrusa (in

1822), cu ajutorul boierului Toma Cosma, eel care ctitorise~i biserica din Iasi care iipoarta numele, 1a Japca, Hincu,

I !Hirova (prin stradaniile staretei Elisabeta Herescu). In 1835

's':'a ridicat schitul Sfintul- Terapont din Ismail, ell chaltuialatarului Nicolae I, in amintirea trecerii ostilor rusesti pesteDunare in 1828. Prin 1840 s-a zidit 0 bisorica 'noua, cu hramul

Sfintul Gheorghe, la manastirea _Capriana. S-a introdus trep-tat, in -constructia unor biserici, -mai ales in tirguri si rnanas-tiri, stilul specific arhitecturii rusesti, mai ales turlele in formaunor bulbi.:de ceapa 60.

Arhiepiscopul Dimitrie a luat o· serie de masuri in ve-

derea unei mai bune lucrari in toate asezarnintele monahale.

De pilda, in 1830 s-a introdus viata de obste in toate manasti-rile. !?isehitUJ'ile basarabene, iar in 1841 s-a tiparit 0 brosuracu lit]u~ Dsitoriile -ciilugarilor a .unora catr[i alfii in viata lorrle' ob$te, tradusa din ruseste. Din nefericire, in citeva manas-tirl mal bogate au inceput sa se aseze calugari rusi s,i ucrai-

neni; unii din ei au Iost numiti egumeni.

Stare a materials a preotilor era foarte buna. Prmtr-odispozitie din anul 1829 s~a rinduit ca toate parohiile din Rusiacare aveau un preot ~i un cintaret sa primeasca un lot de ~3

desiatine (1 deseatina = 1,10 ha). In Basarabia, multe bise-rid din satele de pe domeniul statului au fost tnzestrate cu

cite 99, 120, 198 ~i chiar cu 240 desiatine. In satele "boieres,ti"doar putine biserici au prirnit parnint. Printr-o lege din 1823

59. Cf. Nicola" .Popovschi, op, cit., p. ~3.

60, Apud Vlsarron puiu, op. dt., passim.

66 .

lor. Daca erau minori, li se rezervau parohiile pma. la hlr~to-

nle, parohia avind obligatla intretinerii va~:lVel?r . ! ? 1 or~amloFII . preoti (aceeasi obligatie o. aveau vS ,1 preotn stram~, daca er~u.

numiti in parohii in care eXlst~u :va?-uve_sa~orfam.de r.reoy).T i l acelasi an arhiepiscopul Dimitrie sfB:tula. pe tIn7rn care

urrnau s~ intre in cler s a ia in casatorie numai fete '2du: t~gm_aduhovniceasca". In felul acesta, olerul devenea 0 clas~ ~ls~nc~a,lI~a cum era de fapt in toata Rusia. Mar notal? ca. inca dinllrnpul lui Gavriil in 1818, se crease 0 "Eprtrople pentr~

!l::iraciidin tazma cluhovniceasca a eparhiei", care eolecta bam'p c seama orf~nilor de preoti, diaconi s,i.ci~taret~.61.. . .

Fe tarimul vietii spirituals, mentJ.onam_ ca D!~l1t~le aclat numeroase dispozitii preotilor sa rosteasea predici S ,1 ca-

t heze, in cadrul Sfintei Liturghii.62.

Mai consemnam s,i faptul ca sub tarul Nicolae ~'. in

timpul caruia pregomin~ c?reI?t.~l national ~use~c, urm;.~t'Hl.-du-se si intarirea rolului BlserlCll Ortodoxe in .v~a\a !t.a~ulur~s-au lu'at mai muIte masuri cu privire la ra~~o.lmcl, l~uml.~lmal

tirz~u "staroobriadti~, a?-ica"vechi _credir:clO~", deci eel car::s-au despartit de Bisesica Ortodoxa dupa cunosc~~a :eform~

a patriarhului Nicon din. secolul al .?CVII-~ea._Dnll. clmtre. ei

s-au asezat, in secolul al XVIII-lea, ~n'terltor~lle dJl:tre fr~lt~ Nistru (Hotin, 'I'ighina, Cetatea Alba, .dar mal ':l~esl~ Is~~nl,atre gurile Dunarif, unde au interne-rat sate intregi), fm~d

eunoscuti sub numele de "lipoveni". Ca ata~e,. s-.au lua~ rna-suri impotriva lor si in Ba:ara~ia, sub Dlr~lltne,. ~POl suburmasul sau Irinarh, Alte masuri s-au luat .1mp<?trIVaade~:

tiler sectei. "molocanilor", aparuta tot 'in RUSl~~d~n care t.ln~:s-au stabilit in Basarabia (de pilda, in 1833 Un1~,din molocan:u

din Chisinau au fost expulza~i in Transcaucazla). .

Arhiepiscopul Dirnitrre Sulima a trecut la cel,,'. ve9m~e

la 4 august 1844, f iind inmormintat in catedrala mJtropoh-

tana' zidita de el. Desi de alt neam, a lucrat, totusi, pentru

promovarea vletii btsericesti din eparhie, v fii,ndw U 1 : . vrednicurrnas al lui Gav"'riil Banulescu. Este adevarat ca $1 procesul

de rll·sificare s-a accentuat 63.

61. Nicolae Popovschi, op. 'cit., p. 42-52; Vezi ctteva nurne d(:

renumite famUii preotesti .ba';arabene Ia p. 222, nota 2.

, 62. Ibidem, p, 52-01. . .

63. Despre Dimitrie vezi studiul arhimandritului Sebastian Vestn

db. RSIAB,.V (1910), p. 1-91; Nicolae Popovschl, op. cit., p. 99-109.

.67

Al treilea cirmuitor al Bisericii basarabene a fest arhie-Ihe~ia (dupa editia de Buda din 1~12), Psaltirea (1857, Tipicu!



piscopul lrinarh PQPOV (1844-1858), fiu de preot din eparhiaKursk, magistru in teologie de la Academia din Petersburg,

fost episcop de Riga. Pentru Basarabia, a fost constderat re-prezentantul tipic al regimului de centralism si de birocratism

din viata bisericeasca din Rusia, instaurat de oberprocurorulN. A. Protasov (1836-1855), sub care s-au infiintat 0 serie

de institutii noi ~i s-a redus mult rolul Sinodului, Nrc; a de-venit un simplu organ al autoritatii superioare de stat, un

asezamint birocratic, care se ocupa numai de problemeleadministrative ale Bisericii _~i nicidecum de viata spiritualaa clerului si a credinciosilor.

In tijnpul lui Irina~h s-a desavirsit organizarea Bisericii

din Basarabia dupa sistemul rusesc. Se pare c a inca. din tirnpullui Dimitrie, preotii romani au inceput sa poarte reverenzi

eu croiala specific ruseasca si crud pectorale, asa cum au.

numai preotii ortodocsi din Rusia, sa foloseasca pe alocurilimba slavona in slujbe. Numele multor preoti rornani au in-ceput sa fie rusificate, inca din anii cind se - gaseall in Semi-nar. Asa se face ca in a doua jumatate a secolului, intllnim

preoti rornani, cu nume ca Danilevschi, Lascov, Florov, Cor-novanov, Vlaicov, Stoicov, Popovschi si altele. Se urmarea si

casatoria absolventilor de Seminar eu fete rusoaice st ucrai-nence, in vederea·rusificarii familiilor preotesti. .

In timpul pastortrii lui Irinarh s-au luat masuri pentru

~mbunatati~ea mljloacelor de existenta a clerului, dar $1pen-tru ridicarea nivelului sau cultural. S-a interesat de seminar,

solicitind ajutoare anuale din' partea Sinodului. Intre anii1853-1857 a ridicat doua cladiri pe seama scolii cu mijloace

proprii si cu ajutoare din partea unor manastiri, in care aufost Instalati aproximativ 175 de elevi bursieri (interni).

Cursurile au ramas tot de sase ani, limba de predare fiindexclusiv rusa, iar profesorii .recrutati nurnai dintre straini 64.

Cu toate acestea, seminarul nu putea face fa~a nevoilor, tnctt

erau hirotoniti si acum multi tineri fara pregatire cores-punzatoare. .

In ~,tipografia exarhiceasca" au aparut prea putine dirt!de slujba in romaneste: Penucostarui (1853), Triodul , Evan-

64. Ni se paee semnifieativ faptul eft in 1845 ctnd mitropolitul

Nifon a1 Ungrovlahiei a tr imis sapte tineri munteni ca sa Iaca studilla Seminariile ~i Acadernule duhovnlcesti din Rusia, au fast tinuti doi

ani Ia Seminarnl din Chi-'iinau, pentru a-si tnsusi Iimba rusa (l). Cf.

G.heorghe I. Moisesou, Bursieri romdni ~a ~coU!e teoioqicc din Rusia,

1845-18.56, in BOR, LXIII (1945), nr. 11-12, p. 729-736.

68

(1857, dupa editia de la Ia~i din 18~6). La~ces~ea s~ ~~a~gai citeva carti ·de invatatura: 0 editie noua din Cat't1tzzlsul;;re$tinesc cer' pre larg (1854), un Ca.tihizis romdno-rus (1852)~inoi editii din Bucoasma romdno-rusa (1854, 1859), gramate

I ntru preoti $i cintareti etc. 65.. . -' . ~ _ ..

tn schimb, se remarca 0 activitate constructtva deosebita.

Constatind stare a de degradare a multor lacasuri de inchrnare,Irinarh a decis inchiderea lor ~i construirea altora, din piatra,

tn 1858 la sfirsitul pastcririf lui, erau in eparhie 865 de bise-

rici de' mil", d~tre care 314 din piatra sl 551 din lemn, lac'are se adauga 38 de paradise si 34 de biserici in cele 21de manastir! de atunci 66. De pilda, s-au ridicat biserici noi

la manastirile Cosilauca (de stareta Eupraxia Costin), C8_lfu'a-

sauca (de generalul Nicolae Cerche,: si sotia sa ~l1a), Hi,rj~ll:a

(devenita "manastire a~hiepis:opala'~, _cum, a ra~as pma 1n1.918), Raciula, Suruceni, Tabara, +lg~ne9tI, IS?lall $1,alte}e.

Arhiepiscopul Irinarh s-a retras dm scaun IIImartie 18;)8.

Mai tirziu Sinodul Bisericii Ruse I-a numit arhiepiscop de

Camenetz-Podclsk, apoi de Riazan, unde a si murit in anul

1877 61.

Ciiiua oameni de cuiturc; In incheierea acestui prim ca-

pitol din istoria Basarabiei cotropite, trebuie sa retinem $1numele unor dirLurari romani de aiel, care prin, activitatea

lor au .contribuit l'a promovarea oulturi! romanesti, la men-

~inerea eonstiinte] nationale rornanesti. Not,a):TIn prir~ul rindcitiva carturari care au activat in Basarabia. Iacob Hincu, a1cu·rui nume l-am mai pornenit, era fiu de protopop din Ovi-

dionol, de dincolo de Nistru (n. 1800), cu studii In Seminariiledin- Eeaterincslav si Chisinau, apoi la Petersburg (studii de

Pedagogic), profesor la S~minarul din Ch~:;;inau, aP?i}a Uni-vorsitatea din Petersburg, unde a predat Limba roman". Acolo

a tiparlt, in 1840, doua cart.i,.·in ruseste, in tipo~afi~ ~cada:-miei Imperiale de stiinte. Prima era 0 crestornatie, inti tulata

Aduna1'e de scrieri si t1'adu.ceri in proza si oersuri pentru eXf'1-citii in limba vaZaho-molcloveneascii, cu reproducer! din De-

scrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, lucrarile istoriceale lui Aaron Florian, din versurile unor poeti romani deatunci, A doua se intitula Schita regu1eLor gramaticii ooioho--------;:,_ .

65. Stefan Ciobanu, Cultul'a tomdneascd in Basarabia, p. 68-69;

At David, op. cit., ~i Paul Mihailovici, 1iparitun romdne~ti, sub voce.

66. Cf. Nicolae Popovschi, op, cit., p. 53-54.67. Despre el a scris Iosif Parhomovici in RSIAB, vol. Vr. 1911,

p. 1-9; un alt studiu Ia p. 94-106; Nicolae Popovschi, op. cit., p, 39-40.

69

mouiouene, eu peste 600 de pagim, Inprefata careia sublinia Tot basarabean era si ieromonahul .tlnania Melega, autor



originea latina a -Iimbii noastre, precura si unitatea de neam

a romanilor de pretutindeni, pe care iiriumeste "fiii daeilor".o Gramatica valaho-moldoveanii prescurtatd va tipari184768 . '

. Constantin Stamati (1786-1869), desi a trait la Chisinau,

a publicat volume de versuri Ia Iasi si a colaborat la periodi-cele de aici. Fiul sau, Constantin. Stamati-Ciurea (1828-1898)"

dupa ce a lucrat in diplomatia rusa, a trait 1 0 1 mosia sa din

Caracuseni-Hotin, a scris poezii, povestiri, romane, comedii,drame, majori tatea publicate iH tipografia eparhiala din Cer-nauti, eu sprijinul mitropolitului Silvestru Moraru-Andrievici.

Alexandru Hijdeu (1811-1874), tatal luiBogdan PetriceicuHasdeu, a seris poezii, povestiri, Iucrari istorice, majoritatea

In ruseste, dar cu constiinta apartenentei 1a cultura roma-neasca, In 1866 a fost ales - impreuna cu Constantin St.a-mati-e- membru al Societatii Literare Romane (viitoarea Aca-demie Romans), dar amindoi au fost impiedicati de autorita-tile rusesti sa piece la Bucuresti, '

Retine : ; ; i numole tinarului earturar Ion Sirbu. (1830-1868).

originar din Ignatei-Orhei, ctitorul bisericii din 1-'Ja;;diuti, io

care -este Inmormintat; 8. tiparit, "la Chisinau, un velum deEabule in limba moidooeneasca (1852), majoritatea tradusedupa Krilov $i- un altul intitulat Al(;:atuiri P852), eu traduced

:? i lucrari originale, .', Alti oameni ,de cultura din Basarabia au Iost nevoiti sa

se refugieze in dreapta Prutului: Alexandru Donici (1806-1865)

din Bezin, azi Donici-Orhei, Alecu Russo (1819-·1859), nascutin Stl'a~eni-Lapu!?na, istoricul, filosoful, ziaristul, Bogdan Petri-ceicu Hasdeu (1838--1907), nascut in Cristinesti-Hotin, care aajuns profesor la Universitatea din Bucuresti, director al Ar-

hivelor Statului si rnerabru al Academiei Romane 69.

Cunoscutul protopsalt si compozitor, arhlmandritul Ghe-Z ( l S 1 . c ~ Basarabeanul (c. 1790-1851 ), se pare ca ~i-3 parasi tloeurile natale indata dupa 1812; a fast profesor de Psaltichiela Seminarul din Curtea de'Arges 70.

_68. 'Stefan Ciobanu, Cu/,tum romaneasct'i in Basarabia, p. 109-119.

69. Vezi despre acesti carturarr, tntre altele, luerarea lui Petre

V. Hanes, Scriitoti basarabeni, 1850-1940, Bucuresti, 1942, 500 p. .

70. Nesta: Vornicescu, T'rei manuscrise .7nuzica~e. vechi, in )\{O,

XXIV (1972), nr. 11-12, p. ~62-1i165;B. Sandu, Ghelasje !!rhimandritu! $i

opera sa muzicalii, in MO, XXXI (1979), nr. 7-9, p. 618··619si xxxn,(1980), nr, 3-6, p 507-508.

70

de lucrari originale si tr~duoeri din limba rusa, profesor Ia

Seminariile din Rimnicu Vilcea si Curtea de Arges, preut inBucuresti si confesorjnilitar 71,

Mitropolitul Iosif Naniescu al Moldovei (1820-1902), era[iu de preot din Razalai-Soroca. Ramas orfan de mic, a trecutPrutul, eu un unchi, ieromonahul Teofilact, ,a fost ealugarit si

hirotonit de tinarla Buzau, unde a urmat cursurile Semina-..ului, continuind la Colegiul Sfintul Sava din Bucuresti, -" A

fost egumen la manastirile Morunglavu- Vilcea, Gaiseni-Dim-hovita si Sarindar din Bucuresti, 'profesor de Religie in BU(,lJ-r sti, a~hiereu (1872), episcop 'ia Arge$ (1873-1875) $i mitre-

polit al Moldovei (1875-1902) 72.

71. Pro Vasile Pocitan, /eromonahu! Anania Mele!"m: in BOR.,

XLVII (1929). nr. 1, p. 1166-1181.

72. Dintre lucrarile care i-au fast consacrate notam. doar citeva;

Vasile Vasil ache, logif Namescu, strt'itucit. mitl'opoLit at lifo l,doVili, JI1a-'nastirea Neamt, 1940, XVI + 240 p.; Constantin C, Angelescu, COlttl"i-'

!lurU ra biografia mitJ'opoUtu!ui ros# Naniescu, in MMS, L¥III (1982).

nr. 1-2, p, 53-68; Pr. Iustin Gaspar. Bibtiografia mitropoIitul.ui losif

NaniesC1!, in M::\'IS, LVIII (1982), nr. 3-4, p. 356-361.

71

. 'orice prefaceri radicale in viata statului rus. Adept convins



,; V. BISERICA DIN BASARABIA IN A DOUA

JUMA'fATE A SECOLULUI AL XIX-LEA

o scurta cqracterizare a epocii. in tre anii 1853--1856 aavut 10(' ·"dizboiul Crirneii", intre Rusia ·de 0 parte, Turcia,

Anglia, Franta, Austria ~i regatul Sardiniei, de alta, pierdu~de Rusia, incheiat cu pacea de Ia Paris, din martie 1856. Dupa

acest razboi s-a inaugurat 0 etapa noua .in istoria statului rus,

cpoca "marilor ref'orme" socials $1politice ale tarului Alexan-am II (1855--1881). In 1861, de pilda, a avut loc 'o reforrnaagrara, eu abolirea iobagiei, peste doi ani 0 reforms a inva-

tamintului superior, prin care se prevedea autonomia uni-versitara, dupa un ~n 0 reforrna a zernstvelor (organe de admi-niatratie locala). Spiritul innottor de care era patrunsa intreagasocietate rusa cerea, in mod inevitabil, schimbari, 9i in viataBisericii, asuprita si ea de regirnul tarist. Masa taranilor e.Ji-

berati de sub asuprirea nobilimii, avea nevoie de noi con-ducatori 91 acestia nu puteau fi decit preotii, chemati s a in-rleplineasca un rol insernnat in viata statului. Nefiind insapregatitl pentru 0 asemenea chemare,; problema bis~riceasdiin nona perioada incepe s a preocupe nu nurnai forurile .ecle-siastice, ci $ipe cele civile.

Anul 1881 inaugureaza 0 noua etapa in istoria Rusleitariste, Fiind asasinat atunci tarul Alexandru H, i-a urmatfiu1 sau Alexandru III (1881_:_1894).Ajutat de oberprocuro-

NI Constantin Pobiedonostev (1880-1905), memhru in Consi-liul de Ministri, care a fost," de fapt, conducatorul Intr=gii

politici interne din aceasta perioada, a inaugurat 0 politicaautocrata de reprimare a orjcaror miscar! cu caracter national

si social. Pobiedonostev este considerat ca un adevarat crea-tor al sisternului politic lmpus dupa 1881, impotrivindu-se la

12

nl slavcftlismului ~i al ideilor marelui ginditor Alexei Hornia-ov, el preconiza ca Biserica sa-si alba locul ei birae det.71'~i-nat in viata statu lui incredintindu-i indrumarea reltgios-. ,. . .rnorala a tuturor Iocuitonllor. Dorea uncler vrednic, Cll 0 stare

maLeriala corespunzatoare s. f cu 0 buna pregatire intele~-t~laHi.DatorIta lui s-au infiintat asezaminte noi cu caracter spiritual

~] de binefacere, ....recum s . i multe parohii. n?i, s-~u ~e:,i?u~tregulamentele scolilor duhovnicesti, s-au ridicat ~rserlCl .nol,au aparut noi publicatii bisericesti, prin reorganizarea t1j~o-

L~l]'afiilorsinodale din Petersburg si uMoscova. "Ce~ ,ma.i deseama opera savir;;ita de e1 a fost insa asezarea mvatamtntu-

lui primar pe baze noi, bisericesti, si organizarea ~~i in ~ep;inacord cu Biserica. Toate acestea au dus Ia consolidarea 01'1.0-doxiei si a rolului ei,in viata Rusiei tariste 73. _

Inainte de a prezenta principalele reforme bisericesti dinHusia-- care au avut urmari si pentru Arhiepiscopio Chisinau-

hli"":", notam numele arhiepiscopilor rusi numiti de Sinodul dinPetersburg la cirma ei : Antonie Socotou (1858-·1871), care. apastorit pina· Ia rnoarte: Pauel Lebedev (1871-1882), fost epis-cop-vicar Ia Petersburg iar dupa plecarea din Basarabia exarhalGruziel, apoi arhiepi~cop al Cazanului; Serghie Liapide·vschi

(1882-1891), venit de la Cazan, mc:i t1rzi",:,-mitr~polit al Che~-sonesului ~i Odesei, iar dupa scurt tirnp mitropolit al ~oscovel;'fsaachie Polojenschi (1891-1892), eu titlul de episcop, venit de1. 3 Tomsk, rnai tirziu numit la Astrahan: Nef)jit. f\fel)odcicf)v(1892-1898) fost secretar personal al cunoscutului diplomats i ginditor ;oman Alexandru Scarlat Sturdza, care a trait in

h.tl~]a, proiesor la Seminarul din Chislnau, apoi preot $~ pro-f sor Ia Odesa, episcop de Turchestan $1. Tasohent, La .Chl$maUs-a rnanifestat ca nationalist rus; ;n 1898 s-a retras din scaun,stabllindu-se la Ismail unde a si murit. A fost urrnat de Iacou

Pi.'ltnitchi (1898-1904:'), C1.! tith.i.l de el?iscop, mai tl:z.iu ~rbie-piscop de Iaroslav, Simbirsk si mitropolit alCazanuh~.l.rot~era~ ~

ourneni de carte, magistri sau candidati in teologie, cei malmulti de la Academia din Kiev .

. Sub Antonie s-au initiat primele reforme blsericesti. Ele

au fast continuate de Pavel Lebedev, considerat eel mai deseams ierarh rus djnBasarabia, reprezentant tipic al natio-nalismului rusesc, $i-a dobindit 0 trista celebritate in per-secutarea a' tet ce era romanesc, A urmarit in permanenta in-

tltrirea birocratismului si transform area preotilor in slujitori

73. Nicolae Popovschl, op. cit., p. 123-134 ~i 231-240.

7 3

davotati ai statului rus, A lucrat -- poate mai mult nea organizare administrativ-teritoriala, cu judete din trei



altii - in problema rusificarii Basarabiei. In 1871 Limba ro-

mand a [ost suprimatd oiiciol. in cele citeva scoli in care~ai mentinea. Coa mai grava invinuire ce i 'se poate aduce

este aceea, c a a dat dispozitii s a se string a din manastiri toatecartile romanesti, care au fost apoi arse. UnH istorici justif icjiaceasta rnasura prin refuzul manastirilor respective de-a ac-cepta introducerea limbii slavone la ~lujbe, in Iocul celd ro-

manesti, asa cum ceruse arhiepiscopul, Indiferent care ar fl

explicatia, masura lui nu poate fi decit condamnaoila.Multi preoti romani au fost trimisi in diferite eparhii din

Rusia, iar in Iocul lor numiti preoti rusi sau ucraineni careslujeau in slavoneste, incit multi credinciosi rornani ;,e' inde-partau de Biserica si datorita . aeestor schirnbari 74.

In' 1868, pe linga Arhiepiscopia Chisinaului s-a creat siun post de arhiereu-vicar cu titlul de Akerman" dar C~I

d· 1 C '"e ~u i~ hi$ina~, care a dainuit pina in 1918 (cu exceptiaperioadei octofnbrie 1873-actornbrie 1882', cind Pavel Lebedevno si-a 1.uatvicar). In acest post au fast numiti ierarhi rusisau ucraineni: Petru Troitki (1868--187'3),Augustin Galianitlci(1382-1~87), Arcadia Filonov -(1887-1907), Nicodirn Crotc~v

(1907-1911) ~i Gavriil Cepur (1991-19"18) 75_o reaenire partiali'i. la tara-mama. Trebuie rl-!~ini.ltsifaptul ca prin tratatul de pace de la Paris din martie 185-0- incheiat in urrna "razboiuluiCrimeii" - s-a impus retroce-darea catre Moldova a judetelor Cahul, Bolgrad ~i Ismail, dinsudul Basarabiei. Pentru populatia ior-todoxa de aici - rornani

u.erai:r;eni,rusi, bulgari, greei, gagauzi - s-a infiintat un "C()n~sistortu duhovnicesc'' la 10 februarie 1857 cu resedinta 1<:1Ismail. A fost condus succesiv de arhiere~l Filare't S8~jban(pina la 1 mai 1857), rectorul Seminarului de la Socola-Iasi,en studii 1a Academia duhovniceasca din Kiev, .arhimandritulTeoctist Scriban(1 mal 1857-23 noiembrie 1863), cu studii Ia

aceea9~ Academie si arhimandritul Veniamin Arhipescu(1863-1864). La 17 noiembrie 1864, printr-un decret semnatde do~n.i.toru}Alexandru loan Cuza, se infiinteaza 0 Episcopie~ Dunarii de Jos, eu sediul tot la Ismail, eu jurisdictie peste,}~deteleCovurlui (luat de Ia eparhia Husilor), Ismail, Bolgrad~l Braila (luat de la eparhia Buzaului). In schimb, judetul Ca-h1.:11 fost anexat Ia Episcopia Husilor. S-a procedat la o a50-

.M.d; ' rornanesti, pentru consolidarea unitatii romanesti la

l)u:Jarea de Jos. Ca loctiitor de episcop a fost numit inv~t-atulIlr~;ereu M eiciusedec $tefiinescu (1823-1892), magistru in' teo-Jogle de. la Academia duhovniceasca din Kiev, autorul unorlT1.anualepentru seminaritle teologice ~i lucrari istorice (Cro-

1Il~a~HU$~~or, C_r?,!"icaRomanului $i a Episcopiei, LipovenismulIIchea schismaiicii sau rascolniaii $i ereticii rusesii, Papiemul., 1 ' / suxrea actuaUi a Bisericii ortodoxe din Romania, Biserica():rtodoxa in lupta eu protestantismui $i in special cu caloi-

ntsmul $. a.}, membru activ al Academiei Romane, La 10 mai

I B 6 5 , Melehisedec a fost numit episcop eparhiot, tot printr-undccret semnat de Alexandru loan Cuza. In cei 14 ani de acti-vitate Ia Ismail.. a organizat noua eparhie, a creat parohii n011 1 cumparat citeva case in care si-a stabilit resedinta si hirou-rile, a infiintat un Seminar teologic eu patru clase cu limbade pr:ed<:,-reom.a:r;a,inca din 1864, pentru pregatire~ viitortlorpreoti ai eparhiei.

In 1878 insa, Congresul de pace de 1a Berlin deschis inurma ra~b?iului ruso-romano-turc din 1877-1878,' Ia staruin-~ple Rusiei a' hotarit ca judetele din sudul Basarabiei sa fiereanexate la Rusia, un act abuziv de care s-a Iacut din nouvinovata tara vecina fata de Romania, care Ii acordase asis-tenta militara in cursul razboiului respeetiv. Erau atunci insudul Basarabiei 118 (dupa alte statistici 127) biserici cu 143de preoti, Eparhia Dunarii de Jas ~j-a continuat Insa e:Xistenta? 1 . 1 sediul la Galati, unde a ramas pina azi, primind, in s(;h{~bjudetele Tulcea ~l Constanta; in anul urrnator Melchisedec lit

Iost ales episcop la Roman, unde a pastorit pina Ia rnoarte 76.

In cele trei judete realipite laRusia s-au reintrodus deIndata toate .instih.1\iile de stat si bisericesti din restul guber-ruei Basar.~bIa. ~a. recomanda~ea arhiepiscopului Pavel Lebe-dev, preotii rom-am - dar chiar cei straini - care studiasera5n Seminarirle din Ismail, Husi si Socola-Iasi in perioada

~864-:-18!8 au fast mewn~inutin, parohiile lor, dar eu obligatiace a invata limba rusa 111. decurs de doi ani. Pentru predareaRellgiei in scolile parohiale din [udetele amirrtite - in Iimba

1''.155, ~ire~te~'. ~u fest l1ur:n-iteahs?lvente ale scolii eparhiale'l·us~tIdm Chisinau, Seminarul din Ismail a fost mutat la~~~ .

74

75

76. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ol'todoxe Romane, vol, II,

I, Bucuresti, 1981, p. 168-·17;' si 178-179

77. Nicolae Popovschi, op. cit., p. 213-217.

74. 0 caracterizare a pastoririi sale i n [bicte1n, p. 224-230.

75 Cf. Arhim. Visarron Puiu, Vicar'i.i eporhial.i di.n BrIS(l I·ob' ia. ,

rn RSIAB, XII (l92(), p. 10-11.

Citiva tined din Ismail au rarnas in vech~a Romanie.de cintaretl supranumerari (alti 285 'pusi in retragere). Tot



Notam intre ei pe compozitorul $i dirijorul Gavrnl Musicescu.(1847-1903), trimis de episcop~l Melchisedec Stefanescu, l?ecind activa ca episcop al Dunarii de Jos, Ia Conserv.atorul d~nPetersburg, pentru studii, A fos~ prof~so~ Ie: ,~emmarul d1r:Ismail. apoi la Conservatorul din Iasi ';;1 dirijor a1 corului

catedralei mitropolitane de aici 78 .

Cunoscind aceste probleme de ordin administrativ-orga-

nizatoric vom consernna citeva din marile schimbari care ausurvenit'in viata eparhiei basarabene in ultimele patru de-

cenii ale secolului al XIX-lea.

Preotimea de mir. Intrucit se urrnarea ca de-acum inainte

parohiile sA devina un factor activ i n . viata ~isericii, in 18~7s-a dat 0 lege .prlvind urlaturarea sistemului de numire in

parohii a descendentilor unui preot decedat sau retinereaparohiel pina Ia majoratul acestora; s-au anulat, de asemenea, ,

indatorirea ce revenea preotilor in fnnctiune de' a da 0 parte

din venituri pentru descend~nti~ altora. D~. acum ~inafnt:?'episcopul avea dreptul la numire mtr-o parohie a candidatului

pe care-I considera eel mai pregatit. Printr-o alta lege, din

1869, se -prevedea ca fiii preotilo.r, d1.aeoI?ilorsi cintal'etilo; m~

- mai apartineau "tagmei ~ubovmce$t~".. $1 ca a~a:e era~ ~lberl53-$i aleaga orice profesiune, nsmaifiind ~cutJti. de da~_Is a , :de serviciu1 militar, In felul acesta, preotimea inceta sa mal

fie 0 clasa aparte, Inacceslbila pentru elemente d~n alte paluri

sociale (totusi, la primirea in, scolile duho:;nic~$tI erau prefe-rati fiii de clerici). Tot atunci s-au luat masurt pentru anexa-

rea unor -parohii mid la altele mai mari: la fiecare parohieera fixat un preot si un cintaret, la cele mai mari un preot,

cu titlul de paron $i alti preo~i ca ajut~tori, si cit: Ul~ ~_int~r(:t,pentru fiecare din preoti: erice parohie putea sa alba ~1 un

diacon.

In 1873 s-au pus in aplicare masurile cu privire la im-

par~irea paro'hi ilor. Existau acum 30 de blagocini, ell 4~3 depreoti parohi (nastoiateli), 169 de preoti ajutatori si 144 de

preoti snpranumerari (32 au fost pusi in retragere), la care se

adaugau 596 diaconi sl cintaretl titulari sau suplinitori, 1025

78. Viorcl Cosma, Muzicieni romani, Compozitori..§i muzico/'ogi,

Bucuresti, 1970, p. 321-323 (cu bibliografie).

Tot din Ismail erau : ; ; i eunoseutii eroi din prirnul razboi rrrondial

~l oameni politici, generalii' Akxandm Averescu (J859--19381 si Artur

Vi'iitoianu (1864-195i).

76

acum s-a reglementat si problema Iolosirii loturilor parohiala 79.

In ultimele frei decenii ale secolului al XIX-lea s-a in-trodus, in citeva ,parohil, salarizarea clerului, fie de stat, fie

de parohieni (in 1880 erau 90 din ultima categorie). Saiariile

variaujntre 300 $1 600 de ruble pe an. La mceputul secolulninostru, 186 de clerici primeau salarii de la stat. Dar pentrueel mal multi preoti principalul mijloc de existenta a rarnas

tot pamintul. Aproape toate parohiile aveau sesii parohiale

intinse: 33, 66, 99 $i chiar 120 de desiatine; doar 19 biseriei,linga Dunare, nu aveau pamint, Inca din 1858 clericii primi-sera dreptul de a folosi pasunile, pentru vltele lor, in modgratuit.

Si-a continuat activitatea "Epitropia pentru saracii dintagma duhovniceasca a eparhiei Chisinaului", infiintata sub

GavriU. In 1869 se Infiinteaza filiale, sub numele de "consiliuepitropesc", in fiecare protopopiat, care. se ocupau eu acorda-

rea de ajutoare pentru vaduve $i orfani din cler, Incepind cuanul 1878 Epitropia primea 0 subventie anuala din veniturile

averilor manastirilor inehinate din Basarabia, din care erauintretinuti cite 180 de orfani in scolile biser1cesti. In 1880 s-a

infiir::tat o "Casa emeritala", al c~rei scop era s~ acorde pensiiclericilor (inclusiv cintareti) iesiti din serviciu, precum si va -duvelor si orfanilor lor; se intretinea din cotizatiile platite de

toti clericii, ea si din aIte surse de venituri, In 1904 ia fiinta

o "Societate de ajutor reciproc pentru vaduve si orfani dintagma bisericeasca" (in caz de invaliditate, deces sl chiar de

caterisire). In- acelasi an se mai infi inteaza si "Casa de Im-prumuturi" a clerului. Toate acestea au facut ca preotii 9 1

cintaretii eparhiei sa aiba 0 situatie rnateriala corespunzatoare,

care sa le perrnita si desfasurarea unei Iucrari misionare pemasura cerintelor timpului 80.

Datorita acestei stari materiale satisfacatoare, in toata

[umatatea a ,doua a veacului trecut s-au eonstruit si reparatnumeroase blserici de mir. De pilda, numai sub arhiepiscopul

Antonie s-au ridicat din ternelle ori s-au refacut circa 300 'debiserici. Situatia a continuat si sub -urrnasii sal, indt in H103

eparhia avea 1072 de biserici, din care 795 din piatra, 254din 1emn si 28 din caram'da Erau si unele biserici monumen-

tale, Influentate de arhitectura bizantino-rusa, ca bisericaSfintul Gheorghe din Donici, altele, mai ales in mediul rural,

79. Nlcolae Popovschi, op, cit., p, 144-156,

80. .Ibidem, p. 2))4-266.

77

au urrnat stilul traditional, specific moldovenesc. Tot in lumea.fost incredin~ata_ ani in sir unor preoti rnoldoveui de presti-gtu, care apar, msa, cu nume rusificate: Nicolas Vlaicov si Ioaa



satelor a continuat s a se dezvolte 6 arta populara bisericeasca,urmind ~i ea vechi tradi~ii locale, cu troite de lernn sau depiatra frumos impodcblte (ca la Sanatauca ~i Jeloboca), crud

de rnorrnirrte, icoane pe lemn si altele.

. Tot in perioada de care ne ocupam, Biserica din Basarabia

a desfa~urat 0 apredabila .actiune de asistenta sociala, prin asa

numitele "fratii" sau )!fdtiJillli", asociatii care veneau in spri-jinul celor saraci. Prima "fratime" a fost cea din Chisinau, cu

numele "Alexandru Nevschi" (1866), cu un azfl pantru ssraci~i bolnavi, continuind cu altele in Chisinau, Tighina, Tamur(Cetatea Alba) si altele. Dupa 1864 se infiinteaza in ruulte

parohii asa numitele "epitropii", tot cu scop caritativ 81.

o schbnbere in viata preotirnii basarabene au adus Con-

gresele epariiiole anuale, initiate in 1868, continuind pinci 'in1916 inelusiv (doar in trei ani se pare ca nu s-au intrunit).Au fost ~eosebit de active mai ales sub arhiepiscopul PavelLebEidev. De fapt, arhiepiscopii erau conducatorii si suprave-

ghetorii acestor congrese; nici 0 hotarire nu putea fi pusa inaplieare Hil'a aprobarea 10r, iar de multe ori hotartrile preo-

tiler erau fie moderate de acestia fie chiar respinse. NeexisUnd .reglementari precise Cll privire la modul de convocare si func-

tionare, de multe ori alegerea delegatilor era irnpusa de arhie-piscop [uneori erau chemati numai blagocinii), sau prezentaupreotimii problemele care Ie considerau ei necesare spre a fidiscutate. De regula, congresele luau hotariri cu privire labunul mers al scolilor eparhiale, dar ~i in legatura cu stares

Jl1ateriala a preotimii, eu fabric a de luminari (infiil"ltata 'in1871, 0 importanta sursa de venituri) $1 altele. Tot din 1868

s-au inaugurat si "congresele judetene" ale blagocinilor, Ia

care participau blagocinii respectivi si citiva delegati ai preo-

tilor din cercurlle protopopesti. La centrul eparhial functionaun ,,('omitet eparhial", care- prezenta ierarhului hotartrile coo-

greselor. Partea negativa a acestor congrese consta in faptulca. 1a ele participau numai preotii, fiind exclusi diaconii ~~

cintaretii, ca sa nu maivorbim de mireni. In felul acesta, prin

inHiturarea tdtala a elementului mirean de Ia conducereaBisericii, preotii se considerau singurii reprezentanti ai ei, si

e:xponen~.ial intereselor lor si ale pastoritilor. \.Tnultim aspectcare trebuia subliniat in legatura cu aceste Congress: de re-gula erau conduse de clerici rusi, eu studii superioare, dar in

ultimele doua decenil ale secolului al XIX-lea conducerea lor

81. Ibtd.ern, p. 288-289.

78

ornovanov 82. .

Trebuie rnentionata ad si activitatea predicatoriala .

eate~1etici:i,. desfasurata de clerul din Basarabia. Multi ierar~~

:- ?ar mal ales Pavel Lebedev - au indrumat si supraveghiatlIl~eaproape a~ea~~alat~ra d~n activitatea preotimii. Din timpullui Pav~l se infiinteaza primele biblioteci parohiale si pro-topopesti. .

In afara d€ aceasta, 0 parte a clerului a fost- indrumata

s~r: 0 .lucrar: str-ict. "misionara", pentru combaterea unor in-vataturI. gresite. Aratarn mal sus cain roulte localitati din

Basarab~a. s-au. stabi~it "vechi credinciosi" veniti din 'Rusia(rasc~l~l~l san Iipoveni). In perioada marilor reforme din Rusia,ut~mtat~l: ~u manifestat mai multa toleranta fata de ei. S-aurna! ~~ablht InBasarabia si adeptii a doua secte: hllstii si mo-10can11.P~~trll .c<;mbaterea tuturor acestora, in 1892' s-a' creatun "C.onsllIu mlslOnar. eparhi al", care avea menirea s5 stim u-l~ze ~l. ~00rd0neze .actl:,it~lea misionara din cuprinsul Arhie-plSC.OPIE'l. Intre 1 91 7 iulis 1893 s-a intrunit primul CongresmlslO:r;-arepa~hial Ia Chisinau, sub conducerea arhlereului-vicarArcadie, apoi altele, 'in anii urmatori, in care se dezbateau

probleme legate de activitatea misionara printre neortodocsi.~-au c:eat ?ou:,- p?~turi de misionari, eparhia Iiind impartita~ .doua re?lUlll mls.IOnare, de nord (condusa de preotul Ia~ob:~aharov) ~l de s~d (condusa d~ preotul Teodosie Volovei). Ini-y~al ~-~u aViu.t Invedere mal mult parohiile in care traiau11pf.r,:,em,~r m 1899 se creaza al treilea post de misionar - tn-r-redintat ieromonahului Dimitrie Verbitchi din man~btirea

Noului ~eamt -, care se ocupa de sectele aparute sporadic in

Basarabia. In Iocalitatile contaminate cu diferite ratacirl re-

llgioase, se organizeaza slujbe in sobor,. conferinte si convorbiri

publice, cu rezultate satisfacatoare, . ,

La 22 decembris 1899 se inflinteaza Fratia -Nasterea lui

L I ' " " . .ristos , .pe linga catedrala arhiepiscopala din Chisinau Aceasta

asocia!ie. urmarea sa promoveze o buna educ~tie religios-

mcrala 10 popor, dar sa si anihileze actiunile rascolnicilor si

Ie sectarilor. Si in cadrul acesteia se organizau conferirite ~i

lte manifestari religioase i n diferite tirguri $1 sate. Atit ~r~-

tla, cit ~;j.Comitetul misionar s-au bucurat de sprijinul arhie-\ .

132. Ib'itle1n, p. 245-250.

79

piscopulul Neofit, care Iusese un incercat misionar in

.1 :1 anumite universitati din Rusia (de regula Ia Iuriev-Dorpat).



chestan 83. .

$colile. Pregatirea c1erului a fost raereu in atentia allt~.

ritatilor bisericesti. Seminarul din' Chi~inau, in care erau pri-miti absolventi ai scolilor parohiale, si-a continuat activitatea,_ : _ a V i n a tot sase ~lase- cu profesori rusi i?i ucraineni si "cu_limba de predare rusa. In 1867 a intrat in vigoare un nou Re-gulament pentru seminariile teolcgice din ~us.ja, urmlnd, safie pus 'in aplicare treptat, in decurs de cmci ani. S-a In-

tocmit ~i 0 noua programa analitica, accentul punindu-se p:studiile teologice, pe Iimbile clasice (20 de ore de greaca ~1

15 de latina), muzica ~i chiar pictura; limba romana - vorbitade marea majoritate a elcvilor - nu figura nici acu~n in pro-

grama. In 1868 se infiinteaza biblioteca Serninarului.In 1884 s-a pus in aplicare un rrou Regulament pentru

seminariHe teologice rusesti. De data aceasta, ierarhii loculuiau orimit drepturi depline in conducerea ~i organizarea semi-

nariilor din eparhiile lor, lnclusiv dreptul de a numi pe rector

si profesori. Accentul se punea tot pe studiile teologiee si l~m-bile clasice; obiecte de cultura general a erau foarte punne,dear in primele patru clase. Se infiinteaza acum si un postde preot al capelei seminarului (duhovnic), cu un program

strict de rugaciune si practica liturgica, .CUeva date statistice ne vor oferi 0 imagine asupra pre-

gatirii clerului in Basarabia. Astfel, in 1869 erau ,~bia 162. de

preoti eu studii serninariale; in 1882, ~ aveau .stUdll. ~c~dem1Ce,521 studii Ia ~e01inariile rusesti (mal ales din Chisinau), 126

erau absolventi ai seminariilor romane~ti din HU9i 9i Ismail,alti 128 cu . oreg5.tire ineompleta, (scoli spirituale sau ctteva

dase de serr:inar). In 1903 situatia era mai buna: din 1008

preoti, 3 protopopi si 10 preoti avea~ studii a.cademice, 15 pr~-topopi si 805 preotl erau absolventi ~e seminar, 74. .cu ; :;e_ml-

narii rornanesti, 9 eli scoala normala, iar 92 eu studii serama-

riale incomplete 84.

_ S--au inregistrat cazuri de seminari$ti :liI?inati pent_:u s~:n-timentele lor rornanesti. Elevul Petre Braga dln Ulmu-Lapusna,

a Iost deportat in Siberia, impreuna eu tata1 sau, .• w l'f t w ti ~ ti 85bisericesc, pentru ca au (J -U;l8 car ,1 romanes .

Cei mai buni absolventi ai Seminarului isi continuau stu-

diile Ia Acaderoii1e duhovnicesti din Kiev ~iMoscova, unii chiar

83. Ibidem, p. 330-338; Antim Nica, Aspecte misionare, p. 21-22.

84. Nicol:lc Popovschi, op. cit, p. 190-193 > Ii 314-320.

85. Rev. VB, X (1941), nr. 1, p. 16.

80

Sub Pavel Leoedev s-au luat masuri 'pentru 0 mal buna pre-

gati.re a ctntaretilor: intre altele, au fost supusi Ia un examensl cei gasiti necorespunzatori au fost inHiturati' din slujba, Dartrebuie notat si faptul ea sub acelasi arhiepiscop toti cintaretii

(IU j'ost obligMi s a dea un examen special de limba rusa: LaYndemnlll arhiepiscopului Pavel, Congresul din 1873 a obligat

pe preoti sa invete pe copli limba rusa, fie acasa, fie in scolilemanastirestl, fie prin cursuri speciale pe Hnga protopopiat>,

un nou mijloc de rusificare. S-a pus mereu, in Congreselepreotesti, problema inflinVirii unei "c1ase de cintaretl", dar fadirezultat,

Sub raport scolar, in "epoca marilor reforme", si anume

ttl anul·1858, Sinodul a decis ca preotii sa Infiinteze scoli pri-mare parohiale, ei fiind indatorati sa predea Religia si sa su-

pravegheze viata religios-morala din aceste scoli. Ca urmarea acestei dectzii, in 1861 arhiepiscopul Antonie a obligat preo-tirnea parohiala sa deschida scoli si in parohiile basarabene.

S-ac infiintat aproximativ 400 de asemenea scoli, dar in anilurrnatori ele au trecut sub eonducerea "Directiei scoalelor" dinguberriia Basarabiei, deci au fost etatizate '(in 1884 mai erauabia 25).' Desigur, cursurile se faeeau in toate nurnai , in

limbe r-usa,

.In .1884, deci 'in timpul oberprocurorului Pobiedonostev,

.(1 luat fiinta un nou tip de scoala primara, numita "bis~ri-ceasca-parohlala" (gramoti), in spirit ortodox si national-res

urmarind "regenerarea sufleteasca ~i desavirsirea !morala ,~poporului", Supravegherea acestor scoli a fast incredintata

preotilor, care- au .fost indatorati 'sa predea : ; ; i Religia. S...'I.U

pus la dispozitia Sinodului sume enorme pentru aceste scoli.

Cursurile durau fie doi ani, fie patru. Aproape jumatate din

numarul de ore era fixat pentru Religie, limba bisericeascaslavona xi cintar! bisericesti, Preotii si diaconii Iunctionau si

-ca in'l.'atc1tori, dupa cum 'puteal,l : h numiti si inva~~tori saulnvatatoare cu diploma, dar eu aeordul chiriarhului. In Basara-bia 1ucrurile au mel'S destul de ineet, in pofida hotarh-ilor con-greselor $1a dispozltilor arhlepiscopilor. In 1894 s-a pus, pentruprima data, in Congres problema prediirii in rom/mesie. InChisinau se organizau vara cursuri pedagogice pentru invata-

tori. La inceputul secolulur nostru (1903), erau in eparhieaproape 600 de scoli indrumate de Biserica, in mediul urban s.dar mai ales in eel rural 86.

86_ Nicclue Popovschi, ap, cit., p. 290-306.

,6 81

·In C I doua jumatate a secolului at XIX-lea se tnfiinteaza (1859), Ac;tistul Sjintului Nic;Zae (1860), Antologhionul (i 861),Octoilvul (1862), dupa 0 editie de Ia Blaj, Triodul (1862), Ceos-,



citeva .scoli pc>linga manastiri (inclusiv in ce1e de dilugari~e),In J878, de pilp - a , existau 15 scoli rnanastiresti, din care 6·centrale, absolventii lor avind dreptul sa se Inscrie in invata -mintul secundar (Curchi, Hirjauca, Dobru~a,· Hirova, Raciula

si Cosilauea, ultimele 3 fiind de ide), si 9 elemcntare (C1'\li\-rasauca, Frumoasa, Hirbovat, Hlncu, Japca, Saharna, Suru-ceni, Tabara, Varzare:;.ti), cu un nuinar de 300 de elevi. PeUnga scolile centrale functionan ~i orfelinate, eu copii intre-

6 ~i 10 ani; celelalte erau frecventate de copii de preoti si de-razesi din satele vecine sau de "fratj" dm manastire, De re-gtlHi, aveau ca invatetori tined absolventi ui Seminarului dinChislna.i. In 1894 toate scolile manastiresti au fost tl'allsfor-·mate in scoli biserk.estl -parohiale 87. . ~

Din 18fi9 se infiinteaza in multe parohii asa

"l?coli dumlnlcale", practic niste ore de catehizare : ; . i eintarlbisericesti, indrumate de preoti, la care partieipau barbati "11

femei, tineri si virstnici.

Si-a .continuat activitatea ,,~)coala spirltuala" de baieti

din Chisrnau, de nivel rnediu, intretinuta de preotimc. In 1369's-a inffintat a doua ,,$coala spiri tuala" la Balti, pentru elevii

din judetele din nordul Basarabiei, mutata in 1875 Ia Edinetl,intr-un local anume construit atunci. In 1878 s-au deschis

internate pe linga ambele scoli spirituale.

lntre anii 1864-1869 a functionat in Chisinau si 0

"!?coala pentru fete, din tagrna duhevniceasca", in care au Iostprimite 9i fete din alte paturi sociale, care 19i plateau, insa,.mtretinerea. La inceput avea trei clase. In 1872 a fost reorga-

nizati't ca ,,~coala epar hiala de fete" eu 'iase clase (in 1880-1882's-a construit c' cladire noua, cu internat, in care puteau f1

primite 450-50e de eleve).

.III 1887, pe liaga scoala de fete s-a Infiintat 0 ,,9coa11:ieaplicatie" pentru elevele care voiau s a devina invatcitoare. 1 -01893 s-a deschls 0 noua scoala sprrituala, la Ismail. S(~intelege

ca in toate aceste scoli cursur ile erau predate in limba rusa.Materiile de studiu erau cele obisnuite intr-un gimnaziu(liceu) S8. .

Tipografia dU,hovniceasca a continuat sa imprime cih\lde &Iujba si de inv8.1iHura in romaneste. Astfel, sU Q Antonie-Socotov s-au tiparit: Liturghierul (1859 si 1860), TrebnicuT

87. Ibi:!em, p. 306 ~i Arhim, Antim Nica, Monahismul " 1 1 . Bascr-

"'abia, in rev. In~emni1ri cre$tine, BiH1i, nr, 3-4, 1940, p. 28.

88. Arnanunte la Nicolae Popovschi, op. cit ., p. 308-320

82

lovul (1862 si )867), Acatistui Ntisciitoarei de"Dumnezeu (1869).

Se introduc insasi noi slujbe, specifice Bisertcilor slave ca:Slnjba cuviosilor Amtonie $i Teodosie d e La Kiev (1861), Sitljba'Preacu'lJiof'iloT Chiril $i Metodie (1865)89.

Tot in cursulpastoririi lui Antonie s-au tiparit citeva

dirti de Invatatura, cea mai importanta filnd Chiriacodrormo-nul, lui Nichlfor Theotochis, dupa 0 editie mai veche, reva-zuta de protopopul Nicolae Danilevschi sl preotul GrigorieGalin, S-a tlparit in 6'05-exemplare, desigur tinind· seama de

nurnarul J)rectilor romani. In 186-4·s-a tiparit cartea irititulatalnuatrauri scurte (184 p.), a protopopului Rodion Putiatin, intraducerea preotului loan Neaga, Peste dol -ani a aparut unCatehism mai dezvoltat (425 p.) al protopopului Ivan. Scvortevdin Kiev, sub titlul Invataturi casehieicesti, in traducerea preo-tului Nicolae Danilevschi, devenit egumenul Natanail de lamanastirea Hirbovat, In legatura cu aceasta lucrare, rnerita

s a fi~ retinut un amanunt semnlficativ si anume propunereatraducatorului de a fi vinduta .nu numalin eparhia noastra,dar ~i in cea vecina, a Hersonului, nu departe de Nistru, undasirrt parohii moldovenesti si preoti cunoscatori ai .limbii mol-

dovenestl, trecuti acolo din eparhia Chisinaului" 90. 1n 1871apare lucrarea preotului ucrainean Evgraf Poniatovschi, pro-fesor Ia Seminarul din Chisinau, intitulata Coleciiune de bu-

c a t i C1!. continut dogmatico-reZigios, in traducerea preotului

Teodor Baltaga.

S-au mai tiparit 0 Invatiitura ciitre preotul eel non (1861),

Bucoavna impreuna cu sfinta istorie si Catehizis pe scurt (1861),

la care se adauga clteva 4:>ro!;,uri,edit ate mai mult pentru fo-.

rosul duhovnicesc al credlnciosllor, ca Pmrestir« pent1'u icoana

Maicii Domnului de la Hirbovat (1859), Pentru credintf1 $i viata

89. Inca din 186B, Sinodul din Petersburg a hotartt ca acesti- doi

"apo~toli" ai slavilor sa lie prazrruit! rn toate bisericile din Rusia, inziua de 11 mal, Inceptnd din anul 18G5, cu ocazia tmplinirii a .0 mie

de ani de Ia misiunea lor. Masura, viza sl Biserica din Basarabia

Cartea a fost tradusa tn rornaneste de preotli Joan Butuc ~i Gheorghe

Dingii din Chislnau, revazuta de preotri Nicolae Danilevschi si Grigor ie

Galin. S-a tipari.t In 624 de exernplare, dupa numsrul biserIcilor 1n

care r se sluiea "in moldoveneste"; Cf. Paul Mihailovief , Tipiirituri 1'0-

mane$t( p. 129-130.

90, Cf. IbWem, p. 134.

83

cte$tin.easca (1862, in ruseste si rornaneste, ia~ in 1863 numaiin romaneste) 91.

Andronic Popovici de la manastirea Noul Neam] in sperantadi VOl' reusi sa tipareasca unele Iucrari in romaneste, aso. cum



Merita s a ne retina atentia $i Bucoavna, adediincepa-toare invatdtura pentru cei ce voesc a invdta carte mol dove-neascd (1861), reeditata in 1863, dar cu text paralel, rornanesc$1 rusesc, deci "pentru eei ce voesc a invata carte slavonestesi moldoveneste". Tot acum tipareste citeva manuale didae-tiee loan Donceu (1821-1885), nascut in Chisinau, unde si-afacut studiile ajungind apoi profesor de istorie, geografie, la-

tinil si romana in Tighina $1 Chisinau (in 1866 pus in disponi-bilitate, in urma desfiintarii catedrei de romana), In 1865 atlparit - in edituri particulare - un CUTS primiii» de Limba"omdna pentrtl.. sholele elemeniqre $i pentl'u clase gimnas1.ale,in trei parti, eu bucati de' lectura $i poezii;.' clemente de gra-hlatiea $i un vocabular, apoi 0 Abecedii Tumand pentru sccoleleelementere. Au fost ultimele manuale scolare destinate ih:vata-turii limbii romane, care au aparut in' Basarabia in secolul .al(x.IX-lea 92.

o simpla cercetare a. acestor date privitoare la cartileromanesti - de slujba, de inva~-atura, sau manuale didactice--duce la constatarea ca numarul lor a fost in regres,

, in sftrsit, consemnam aparitia unei publicatii periodice,Buletinul eparhiei Chi$iniiului (Kisinevsklia eparhialniia vedo-

mosti), din 1867 pina in 1918. La inceput apare de doua eri peluna, in ruseste ' i i i romaneste, cu 0 ,~parte oficiala" dar 9i una'"neofidala.", in, cadrul careia se publicau articole eu earacterbisericesc; eu timpul s-a renuntat la cele din urma. Din 1871publicatia a aparut numai in ruseste 93.

o data cu nurnirea ea arhiepiscop a Iui Pavel Lebedevin 1871, practic activitatea tipografica a ineetat, irnprimindu-sedoar eiteva dari de seama, "foi rnetricale" (de nastere, CUf/U.,.

nie, deces) $i foaia oficiala mentionata mal sus, toate i1;1ra-seste si romaneste. In aceasta situatie, insusl carhlepiscopulSerghie Liapidevschi a cerut Sinodului din 'Petersburg ca ti-

pografia s a fie Inchisa, cerere care i-a fost aprobata la 13

Ianuarie 1883, eu justificarea di "in toate bise1'icile din ucea .eparhie a fost introdtlsa limbrt slavond" (subl. ns.). Tipografta

a fost_ cumpara rn de egumenul Teofan Cristea si ieromonahul

91. Stefan Ciobanu, CuZtura r'onwneasdi, p.' 68-70; At. David,

op. cit., si Paul Mihailovici. Tiparituri rOlnane$ti, sub voce.

92. Stefan Ciobanu, CuUuTa Tomaneasca, p. 119-134.

93. Ibidem, p, 2.86-287; Faul Mihailovlcl. TipiirUun. romdne$ti,

p. 139-141.

84

se facuse pe vremuri ~i in manastirea Neam], Din neferictre

n~au.pub!t fae; l~h:nic, din cau.za piedicUor puse de autorita~i1~eisericesti, inclt an 1887 au vmdut-o unui evreu.

, . Tipografia eparhiala din Chisinau a indeplinit ump de

aproape i· O de ani un 1'01 insemnat in promovarea Iirnbii si aspiritualitatl! romanesti. Cartfle editate acolo au fost folosite

nu numai in blserlcile eparhiel, ci chiar si in cele din-stinsa

lWistrului, la romanii si mai rnult instraina~ de acolo. 'Uneleau ajuns chiar 91in biserici din celelalte trei tari romanesti.In pof'ida iaptului ca tipografia din Chlsinau nu si-a mai pututdesfasura activitatea, totusi, in majoritatea covtrsitoare a bi-sericilor din Basarabia s-a folosit, tn continuare limba romanafie prin aeeste carti editate la Chisinau, "fie p~in cele proell~rate cu mari greutati din Romania 94. .

. Viata 17!'ona,hali:i.. Vechil,e manastiri basarabene - aproxi-rnativ 20 - si-au continuat viata $i lucrarea lor duhovnieeasciL

Pe lingi't acestea, s-a infiintat acum 0 noua manastiro si anume

Noui Neosru. sau Chitconi, dupa numele satului in' care se

afla, pe Nlstru, in apropiere de Tighina. Infiintarea ei era

i~tr-un f:l,~0 .con~eeinta a. secularizarii averilor' manastire$tldin Romama III timpul lui Alexandru roan Cuza, la 1863.Manastirea Neam] avea in Basarahia 14 mosii administrate deardeleanul Teofan Cristea, care statea in Chitcani, unde s-au

refLlg~a~.~i.citiva calugarl nemteni, nemultumiti de legea se-cularu:a:H, Infrunte eu duhovnicul Andronic Pojsovici, fiu de

preot dm, Lungani-Iasi (mama originara din -Balti), Cei doireromonahl au obtinut de la Sinodul din Petersburg dreptulde a intemeia 0 manastlre noua pe mosia Chiteani urmind s ase stabileasca acolo pina Ia 50 de calugari,' de dorrt de la

manastirea Neamt. -Noua rnanastire urma sa fie considerata cafiica a celei dintii si sa pastreze Iegaturi cu Mitropolia din Iasi,Aceasta prevedere nu s-a .respectat intru totul, did biserica

mare a fost sfintita, 1a 5 noiembrie 1878 de arhiepiscopul PavelLebedev (prin 1882 un ieromonah, Isihie Donici, aduce carti. ti-

parite la Neamtul din Moldova), Primul egumen a fos; Teofan

Cristea, urmat apoi de arhimandriful Andronie Popoviei

(182G-18~3). Cel din urrna avea frurnoase preocupari istoriee.

intocmind citeva lucrari de acest gen, din care doar doua au

vazut lumina tiparului, iar restul au ramas in manuscris, La

94. Stefan Ciobanu, CultuTa romdneascii, p. 70-711

-85

" -Noul Neamt a sods, priri 1887, 0 Istorie pentru. siincele ma~las-tiri Neomuu; si Secui 95. S-au ri.dicat, in noua manastire, patru

Abia in 1873 s-a luat 0 hotarrre noua, in sensul cii toateterenurile agricole si padurile care apartineau unor manastiri



biserici: Inaltarea Domnului (soborul), Adormirea Maicii Dorn-nului, Inaltarea Sfintei Cruci si Sfintul Nicolae, incit avea

aspectul unei adevarate lavre rusesti, mai ales ca se srmteasi influenta arhietecturii rusesti, Manastj~a a indeplinit unlnsemnat 1'01 spiritual pentru credinciosii de pe ambele maluri

ale Nist.rului, dar a Intretinut si strinse legaturi cu manastirile. din Moldova libera 96.

Dupa 1863, cind a avut loc secularizarea averilor manas-tire9ti din' Romania, din· ordinul Guvernului tarist averilemanastirrlor- neinchinate din Basarabia au fost arendate prinlicitatie publica, ceea ce a contribuit la 0 crestere sirntitoarea veniturilor lor. In schimb, mosiile manastirii Capriana, in-chinata la Zografu 'in Muntele Athos (in care traiau calugaribulgari), au continuat sa fie administrate de trimisli acesteia,lucru care a dus la ruina ei financiara, Abia in 1915, dupa ep.

Bulgaria a intrat in razboi impotriva Rusiei, mosiile i-au Iostconfiscate sl a fost numit in Iruntea ei un egumen rus.

Consemnam aid si citeva date statistics din 1870.Dintr-un-total de 168 de mosii manastiresti din Basarabia (aproxlmativ

a opta parte din teritoriul ei), Sfintul Mormint (Patriarhia

Iorusalimului) avea 35 de mosii (eu 73.958 deseatine), manas-tirea Sfinta Ecaterina din Muntels- Sinai 1;3 (eu 15.04U desea-tine), manastirile athonite Vatopedi 48 (eu 64.181 deseatine),

Zograful 23 (cu 49.895 deseatine), Sfintul Pavel 6, Xiropotamul2, Ivirul 1, apoi scoala Patriarhiei din Constantincpol 6, Pa-

triarhia Antlohiei 1, deci un total de 136 de mosii, cu peste221.000 deseatine. La acestea, se adauga proprietatile unora~ezamjnte bisericesti din Moldova libera; Mitropolia 4, Epis-

copia Husilor 12, manastirea Neamt 14, Slatina 1, Pingaratl 1s.i biserica Sfintul Gheorghe Lozonschi din Iasi 1 (in total 56.084deseatine).

95, A s-rIs -iespre el : Axentie (mat tt rziu Arsenie) Stadnitki,

Al'himandritul Andronic, egumenul maniistirii iVou[ Nea.mt..." Chisinau,

19,10, 61 p.; (in ruseste), Despre manuscrisele lui, sa SI': vada: Nestor'

Vorrricescu, Un manuscris nccunoscur al d,uhovnicului .4n,tronic; Isio-

ria mdniistirii Secu, in MMS, L (1974), nr. 3-4, p. 180-J!.J6; Gab,iel

'$ttempel, CataJ()gul manuscriseror romane~ti, vol, I,' Bucuresti, 1978,

p. 88, 262-264, 272-273 st 359.

96. Visnrion Puiu, Mana.stirile din Basat'ubia, p. 51-52: A urrnatun nou staret moldovean, arhim, Gherrnan Iremicioi, dln 1893 pinadupa 1918.

86

- iridiferent de unde - sa fie administrate de Ministerul rusal Domenii.lor. S-a infiintat, tot atunci, . Directia averilor m a · -r:astire~ti :lip B_asarabia" si s-a:r l~at rr:~suri. pentru 0 repar-tizare judicioasa a acestor venituri, inclt au putut beneficia

? '" ele multe institutii culturale-bisericesti, intre care si sco-Iile eparhfale din Chisinau $i Edineti, dar 9i Locurile Sfii.te,carora le reveneau doua cincimi din venituri 97 .

Au fost ridicate biserici noi- unele adevarate rnonu-

mente arhitectonice -la Varzare9ti (1863), Curchi (condusa,-drn 1868, de .arhiereli-vicari "de Akerman"), care era cea rnaibOI~a~adin toata Basarabia, Calaras.~uca (1882, de Hagi MarcuDOncIOl),Saharna (1883), Condrita (1895-1897) etc. In 1870

se Intcmeiaza schitul de la Bocancea (j. Balti) dependent demanastirea Hirjauca.· . , .

In multe manastiri arhiepiscopii de la Chisinau au numit,€gumeni (nastoiateli) rusi sau ucraineni; e te verba mai alesde mar-usttri!e mari, cu largi posibilitat! materiale (Caprlana,.Iapca, Frurnoasa, Hirbovat, Hincu,' Suruceni) fara sa mai vor-bim de loctiitorii de egumeni de la Hirjauca (manastirf>a arhie-p~scopului)' si coa de la Curehi (manastiraa episcopului vicar,

-din ~8G8), mu~ti din e! cu s.t~dii teolagice superioare+si pro-fesori 1 0 1 Seminarul din Chisjnau. Adrninistratia eparhiala a-cerut vgumentlor sa oblige pe calugari sa invete ruseste. S-a'Jinfimtat si citeva sceli manastiresti in care se preda in' ruseste.

In mauastirile la care au fost nurniti egumeni rusi se cre~zaIncfl 0 1!strana", la -care se cinta slavoneste; se intelege c a :-iegumenii s . i calugarii rusi sau ucraineni' din man~stiri1e r E ' s -pective slujeau in slavoneste. Toate manastirile erau SUPUs€

controlului acelor exarhi sau blagocini rnanastiresti care Iunc-'tionau inca din 1812, multi din ei- fiind rusi s a ~ ucraineni.Multi egumeni erau transferati de la o manastire ia alta (unii-ehiar la manastiri de dincolo de Nlstru), dupa cum cereauinteresele administratiel rusesti.

(\1 toate aeestea, majoritatea covirsitoare a vietuitor ilor«rau rornani, lucru de care s-a si tinut searna .unii din eif'iind numiti ,egumeni. Desi erau fara 0 pregati;e scolara co-respunzatoare - unii 'chiar faFa- ei au avut meritul de. a fi

~ rnentinut leg,hura cu masele de tarani din rindul carora pro-veneau, pastrrnd astfel traditiile ~i datinile rornanesti. in po-

97. Iosif Parhomcvici, Citeva date noi privitoare ta mosiiie mit..,

~liis:h'l"o,. inchinate din .BMC!l"abia, in nSIAB, XIIr (1921), p. 35-37.

87

fida atitor restrictii .sl Incercari de ru~ificare, manastiri11e

rabene au continuat sa fie - poate singurele - adevarate

"t i 6 a la ~ea din petersbur~, de lst?ria Bizan.tulu~ la V,ar~ovia. in sfir it rector al Institutulm arheologic _~1~ Rosto",: pe



care de inva\atura sl viata nationals romaneasca 98.

·Mai consemnam 9i faptul ca multi .basarabeni se Indrep-tau spre manastirile din Muntele AH10S. Se inchinoviau -fie-in mtill.astirea ruseasca Sfintul Pantelimon, fie in :minast.iri

grecesti, fie Ia schiturile romanesti Prodromu 9 1 Lacu. Altiiajungeau pina in Tara Sfintii : ; ; i la Muntele Sinai. De notat c aintre Pi se gaseau si rnonahi romani originari de dincolo de:Nistru.

Citiva teoLogi romani. Dintre teologii care au activat inChlsinau, notam pe protopopul Nicoiae Daruleusctii, cAlugarit1a Hlrbova] sub numele Natanail, unde a fost si egumen timp

de 10 ani, loan Neaqa din Chiscani, amindoi traducatori dinruseste, Grigorie Galin, un alt traducator, Ificolae Lascou,

profesor de Religie in Ohisinau, autorul unor lucrari de istorie,eel .care a tradus in ruseste lucrarea episcopului Melchisedec~tefanescu al Romanului Papismui $i starea actuoit: a BisericiiOrtoiioxeiiin Romimu: (tiparitii Ia Kiev "in 188;1).

Consernnam apoi citevanume de basarabeni care si-audesfasurat activitatea in diferite parti ale Rusiei: si chiar inafara ei, Un lac aparte in istoriografia bisericeasca '$i in vista

Bisericii ocupa Arsenie Stadnitki - din botez Axentle

(1862-1936), fiu de preot din' Comarova-Hotin, magistru inteologie a1 Acaderniei duhovnicesti din Kiev, profesor la Se-

minarul din Chisinau si rector al celui din Novgorod, profesor'si rector a1Aeademiei duhovnicesti din Moscova, care i-a con-ferit titlul de doctor, episcop apoi arhiepiscop a1·Pskovului.

mitropolit al Novgorodului, iar in 1917 unul din eei trei can-dldati Ia scaunul de patriarh al Moscovei, In timpul regimului

comunist, a fost exilat in Siberia, la Tobolsk (dupa alte sursein Kazahstan) , unde a murit. A scris mai muIte lucrari privi-

toare la istoria Bisericii romanesti , despre eparhiile Proilaviei

si Hotinului, despre romanii 'care au studiat in scolile teolo-

gice rusesti, 0 monografie masiva consacrata mitropolituluiGavriil Banulescu-Bcdoni, precum ~i teza de doctorat, tiparitala Petersburg- in 1904: Cercetori $i monogmfii priuitoare la

istoria Bisericii moltiouenesti 99.

Tot basarabean a fest si Alexandru Iatim.irschi(1873-1925),ilascut'in Bairarncea, cu doctoratul in Slavistica JaUniversitates din Moscova, prof'esor de Slavistica ~i.Romania-

98. VisarIon Puiu, Milnilstiriie din Basa1"abia, passim.

·99. Nicolae Po~ovschi, op. cit., p, 324 st 340-341.\

88

b ' 1 La i~d~mnul lui Stadnitki a facut. cercetart 111 .Roma~lla,jnO~rma carora a publicat Q monografie despre Mz~ropolttul

GrigO,Tie Tarnblac (Petersburg, 19?4, 500 p.) f?l ~t.ad~nt.J.~~~~t~Cercetari asupra vechilor manuscrtse slave $l ruse~tl . tn t to

tecile romane$ti (Moscova, 1905, 965 p.) 100. ., . - _

Preotul Nicolae Gno$U (1867- t d_1~44)•. dIn_. BUJ0r-La-.. tru 'In teologie de la Academia din Kiev, a fost

pusna magrs . 1 Ad''f' 1 Seminarul de acolo (din 1859), apoi a ca erme

pro esor a - . . It' bi eri asca preot(din 1906), unde a predat Omiletica ~1s orra 1:~lce,:"".'d 1 Sf" tul Vladimir autor al unor lucrari prtvttoare Ia!a ca.te ~a a Ituirnabizantina: i n tirspul regimului sovietie a fostistorra $1 ' cu . .. '. " . 101-de ortat la Arhangelsk ~1 m alte partI: .' .,P Grigoric Livovsr:hi, ctlnoscut ~OI?pO~ltor$1 dlrl]o.r al :oru-'1 atedra1elor Alexandru Nevskl ~l Sfmtul Isaac din Peters-1'1 or c . J . - ti S at g era fin de cintaret din ..mcaun- or?c . ....our 'T t d' Basarabia era si arhimandntul Anato~ze Tzha1.

o 10 . . H' bsol t 1 Acade(sau Chihai), nascut in TarasantI- otm, a ?olven ai .. .:.. d h vnicesti din Kiev care a activat m cadrul .MISIUI1l1rnlelU 0 "f . '. 1 .', .ortodoxe ruse din Japonia, alaturi de cuno~eutu mlSIQnar ml-

tro olitul Nicolae Kasatkin (t 1912, e~nomza: :ecent~. A fosta!ohul comunitii\ilor din Hakodate ~l <?sa~~, .m ultur~a .1,:-P lit t a infiintat 0 ~coala eatehetica : ; ; 1 a ridicat 0 bisertca,ca a e _ tat-o el insusi. Dupa 20 de ani de activitate in

PJCca~e a PIClntors 1a Pet'ersburg unde a murit in 18931.02•

aponia s-a· ' .. Chisinf

F t 1' X u lacob absolvent al SeminarulUl din isinau,

ra e e Sa, • - '. teh • 0 ''casatorH en 0 [aponeza, a fost cmt.ar~tt.~l LC~ eth:n sfaoKs·ta, .. 1874-1887 In sfirsit Dtmt rte wovse z, a ,tntre ann . ~". 1 . d ~l • di

t- .1 <>0de ani eatehet si dirijor al' coru ui cate rarer mimp ue .J , •

Tokio 103.

rcc I D.... iit:-': I _,

100. Ibidem, p. 325. . ... I. 11101. er. Pro Dr. Liviu Stan, Profesoru[ Nt,co.Lae,GNSU, rn Revista

rfeotogicii., Slbru, XXXIV (1944), nr. 5-6, p. ,,257-259 ..... " ., ,102. V. Sorocovschi, CitevCl cuvinte' despre vestitUL tms.onar <91"-

todox AnatoLi€· Tlhai., In re-V. Miswnarul, V {1~33?. p. :27-7:,3....

103. -Thecdot . Bordeianu, Compozitoral bnsa:abean -:rig~rte ~i-

vovschi in Luminiitorul, IIoXXVI (1943), nr. 10-12, p. 750-7~1 $1 Antim

Ni!1a, Aspecte 1""Ilisionaredin Basaro.bia, p. 31-32.

89

turarea lor. Se sublinia mereu f'aptul ca, datorita acestor defi-

ciente, multi ortodocsi treceau la rascolnici, la catolieism ~1



VI. VIATA BISERICEASCA DIN BASARABIA LA

INCEPUTUL SECOLULUI i\L XX-LEA

R~zboiu1 ru.so-japo~ez din 1904-1905, cu jnfringereaar~atel te:€stre .~l ~ f'lotei rusesti, precum si rascoalele si gre-veie muncltore~h din Moscova $i din alte erase ale Rusiei dinaJ?Ul.1905, au dus Ia schimbari structurale, care au afectat si~ls.erlCa Ortodo:~a d!n. R~sia. Dupa mai multi ani de fl'Etmirl-

tan, a urfll:a~-raz?oml din 1914-1918, care a dus la destra-mar:3. Rus~el tarists si Ia, revolutia comunista din 1917, eli':;l'I1!ar:le t~I dezastrlloase nu nurnai pentru Rusia ci - maitIrZl1.1--p~ntru t?at~ EUropa rasariteana. In 1905 a' fast inlf.i.-turat .reglmul oll;rprocurorului Pobtedonostev, ince1'cin::l~l-se,anumito reforme Intoate sectoarele vietii de stat

. Schimbari insemnate s-au produs~i in sfera' vietii . reli-glOase. La 17 a_pri~ie 1905 tarul Nicolae II a fost ne'v()it s adea ~n u:a~z P~In care .s~ acorda 0 Iarga toleranta religioasa

tuty~or cetatenilor RUSI~l,. precum si dreptul- pentru orto-

do_;:p-:-de ~ trec.€.l~ oricare alta confesiune.- Datorita acestorlIlaSUrl, se intensifica actiunile prozelitiste ale unor culte neo-pr?testante ~i. s~cte specific rusesti 104. Se acorda drepturi ve-:

chIl~r =as.~~1l1lCl ' ., care, de. aCll:ffii,:ainte! SUI?- num i~i )'vechi('re~ln(,lO~1: ~acllele. vechiului regrrn din BlseriGa - cu ccn-tr~l~smul ~l birocratismul cunoscute, cu excluderea total a ala1c110r,d_ela conducerea vietil bisericesti -, tncep sa fie scoase

la lumina, numerosi teologi si oameni de cultura cerind lnla-

]04. In 1891 in toata Basarabia emu dear 950 de sec tar i;In 1900

erau Hi46 molocani, 44 s tundrst i, 11:>1bapbist! ~.i 13 adventi$ti, d. AntimNica, Axpecte misionare, p. 26.

90

protestantism, ba chiar la mahomedanism, iar 0 buna partedintre intelectuali manifestau un total indiferentism religios

sau chiar atelsm.

Pentru remedierea acestor stud de lucruri, Sinodul inter-vine pe linga tar, inca din martie 1905, cerind restabilirea

Patriarhatului, dar fara rezultat. In schimb, Sinodul a hotaritInfiintacea unui "consiliu bisericesc-parohial" in Iiecare pa-

rohie, din care Iaceau parte pina la 12 mireni, sub conducerea

preotului paroh, In seminariile teologice s-au introdus limbilepcpulatiilor Iccale, s-au facut modificari in programa analitica

(cu rnai multe materii laice), s-a inHiturat- pe cit a fast posi-bil- centralismul in administrarea scolilor bisericesti.

Dar partea conservatoare din Sinod - ca ~i clin conduce-

rea de stat, de altfel, a stiut sa impiedice aceasta miscare deinnoire 'in Biserica. De pilda, la sfirsitul anului 1900, Consiliul

de Ministri a interzis tuturor functionarilor de stat·_ deci si

preotilor - sa fad parte din partide si asociatii cu caracter

politic. Ideea unui "sobol''' care sa se ocupe cu problemeleBisericii n-a mai fost luata in discutie, trecerea de Ia Orto-

doxie Ia 0 alta credinta se putea face numai cu anurnite for-

malitati, In cele patru "Dume Imperiale de stat" (organe legis-lative) au fost alesi multi episcopi : ; ; 1 preoti (unii chiar ajutauorganele de stat in timpul alegerilor) care au votat apoi 0

serie de legi retrograde (pedeapsa cu moartea, apararea marflor

proprietari s. a.), toate urrnarind restaurarea vechiului regim.

A$Et se face ca, treptat, secreintroduce reglmul absolutist inviata de' stat, iar in Blserica un nou absolutism episcopal. UnH

dintre adeptii reformelor au fest chiar destituiti Sq_U transterati

in alte parti. (cunoscutul misionar si scriitor, preotul Grigorie'Petrov, a fest caterisit). Noul oberprocuror N. P. Raev era 'un"om lipsit de personal! tate, inclt, practic, toate problernele Si-

nodului erau rezolvate de arhiepiscopul Arsenie Stadnitki si <deprotopopul Savelski. La decaderea Bisericii ruse a contribuit

si cunoscutul dHugar Grlgorie Rasputin, cu influenta lui ne-Iasta asupra Iamiliei imperials si chiar asupra Sinodului, aicarui mernbri erau Impartiti in doua grupuri, dupa atitudineape care 0 aveau fata de el. Toate acestea au generat noi fra-mintari, care au dus la deznodamintul final - revolutia

din. 1917.

Era Iiresc ca miscarea de irmoire din anul 1905 si anoi

starea anarhica din anii urmatori sa aiba urmari $i asupra

Bisericii ortodoxe din Basarabia. In aceasta ultima perioada-din istoria ei sub rusi, Ia conducere !'i-au perindat urmatorii

91

arhiepis~opi: ~ladi~ir 'Sincovschi (190~1908). fost rmsionarin Altai, apor episcop de Vladicaucaz; Serajim' Ciciaqo»

(~908-1914), Platon Ro;destvenschi (1914-1915) Iost arhie-

Caucaz, de unde s-a' putut intoarce abia in 1924), a incercat,pe diferite cai, sa Jnsufle credinciosilor basarabeni atasamen-

tul fata de Rusia $i de tarul ei autocrat. Multi istorici l-au



PISCOP al Amerieii de Nord si A7iastasie GJ'ii..w7to1)schi(~915.--191~)105.. Notam aci d\ in 1909, pe linga arhiereii-

vicari eu ~ltlul de "Akerman",' se creaza acum un al doilsaP?st, < . : U tltlul )Ide Ismail", eu sediul in manastirea nou In-

fiintata, cu hramul "Stinta Adormire", in apropierca acestui

o~a1jl.Toti au fost straini: Gavriil Cepur (19;10-1911), Zeno-

'1,"I.eJ~ozdov (1911-1913), Neofit Slednicov (1913-1014) siDionisis Sosnovski (1914-1918). .

eel mai reprezentativ intre ierarhil ' din perioada de care

n~ ocup~m. a .fost. ~rhiepiscopuJ. Serafim, nepot al unui renu-m~t amI.ral $1 mirnstru al Marinei, Pavel Ciciagov. FuseseofIter, ajuns Ia gradul de colonel, dar sub influenta cunoscu-

t '7 lui preot Ioan Serghiov din Kronstadt, a fileut studii teolo-glee,. S-a preotit, s-a calugaril; in Lavra Sfintul Serghie de.linga Moscova, apoi a fost hirotonit episcop Ia Suhumi nurnit

apoi la Ori.ol. La Chisinau a pasterit I?ase ani, du,pa' care afost transfera; la Tver: ill t.impul regimului comunist a avutrnult de suferit, .fiind deport at in Siberia, asa cum au fost

c.ei maio multi ier';trhi. A fost un reprezentant tipic .al nationa-~lsI?:uI~l tllsesc ~l al ab~o~utismul ui politic, adept convins all~ell ea regenerarea Rusiei nu se poate face decit prin Bise-rIC~, r~fracta~ la orice incercari de Innoire, Iuptator contra,~pagimsmuIUl ~Otl care Incearca sa surpe Ortodoxia". Cu astfel

de e?n<;ep~iiera. firesc s a r:u mteleaga aspiratlile legitime ale'.credinoiosflor dm Basarabia, fapt pentru care a impiedicat

iJ?tr~?uc:r.~a limbii. ~a~ionale in slu~be, a urmarlt pe preotii$1 caiugarn care militau pentru cultivarea limbii si a culturii

romanesti, multi fUind surghiuniti in interiorul Rusiei (cuma fast arhimandrrtul Gurie Grosu, trimis in gubernia Smo-lensk sau preotul Nicolae Stoicov care -in 1913 a fost numit

profesor de Heligie la un Liceu de baietl din Armavira in

105; Studii despre acesti arhiepiscopi au publicat: Andrei Par-'homovioi despre Antonie Socotou, in RSIAB, vol. VI, 1911, p. 1-84;

despre ceilalti a serfs fratcle sau .Iosif Parhomoviei, dupa cum urrneaza:

Favel Lebedev (vol. VII, 1912. p. 1-315); Serghie Liapidevschi (vol, XV,

1924, p. 5-9i); Isaac/de Po~ojenschi (vol. XVII, 1927); Neofit Ncuodcicou

(vol. XII, 1920, p. 1-164 ~; vol. XIV, 1922, p, 41-118; Iacoo Piatnitchi,

vo!. XVIII, 1926, P. ;'·128); VLadimir Sincovscht (vol, XVIII, 1928, p. 129-

244);Serafim Ciciagov (vol. VIII. 1913, p. 1-291); PlatOn Ro1desttlen.schf

~i Anastasie Griban0vschi (vol, XIX, J929, p. 5-125); alte artlcole, mai

marunte, In aceeast revista. Toate stnt In ruseste.

92

asemanat eu Pavel Lebedev, datorita modului ill care a ne-

socotit in permanenta drepturile romanesti,

Desi revolutia din 1905 a fost inabul?ita in singe, €'a aavut totusi rezultate, in sensul di a Inceput si in Basarabiaprocesul de redesteptare natlonala, Noi grupuri de tineri treePrutul, si se inscriu 1a Universitatile .din Romania, presa din

Basarabia cultiva' dragostea de neam s . i de fratii din dreaptaPrutului. In schimb, alti tined profesori basarabeni sunt in-chisi sau axilati in diferite par.ti ale Rusiei. '

Preotii cer introdueerea limbii romans in biserici:i si in

scoala, precum si publicatii proprii. Multi doreau ea Bis~ricasa scape de sub tutela statului, preotii de sub absolutismulIerarhic si de sub presiunea circularelor si a formalismuluiconsistorial. In acelasi an se introduce principiul alegerii pro-topopilor (blagocini), ajutorilor de protopopi I?i a revizorllor,

dar dupa patru ani Serafim a revocat aceste dispozitli. Con-gresuI oreotilor din 1905 a opinat pentru restaurarea Patriar-

hatulul rus, dar si pentru autonornia Bisericilor de la m,argi-nile imperiului -- deci ",1Basarahia - sub conducerea unor

mitropoliti, depandenti de patriarh. Acelasi Congres a cerutca in satele rornanesti sa se rosteasca predici in limba popo-rului •. iar in Seminarul din Chisinau s a se introduce ,,:;tudiul

limbii moldovenesti", precum $i "cintarea moldoveneasca", inIocul limbii ebraice. Tot Congresul din 1905 a hotarlt sa sereinfiinteze tipografia, in care sa se imprime carti de slujba

< ; ; i de inviit;atura, precum ~i ziare in limbile populatiilor deaid: _TOmana,ucraineana $i bulgara. Arhiepiscopul Sera£im a

stint insa sa indrume viata eparhiei in asa fel, 'Incit sa fiereintrodus absolutismul ierarhic si sa fie diminuat rolulpreotimii in viata eparhiei. S-a ajuns chiar Ia desbinari in

sinul preotirnii, unii fiInd adepti ai reformelor, altii potrivnici.

Un rol insemnat in- lupta clerului basarabean pentrudrepturi nationale a avut preotul Alexandru Baltaga din Oi-

Iarasi, original' dintr-o straveche familie de preoti, care a pre-

-zidat toate Congresele' de dupa anul 1905 sl care a coordonat!? i activitatea alter asociatii bisericesti, militant pentru unireadin' 1918; a fast ares tat de sovietici in 1941 si 8.murit la

Tiraspol. .

In legatura cu preotimea, trebuie notat ca ea ~i-a con-tinuat activitatea mlslonara-pastorala, mai ales dupa anul 1908,

cind a avut loe un Congres misionar la Kiev. In 1910 se in-

93

fiinteaza "cercuri rmsionare parohiale de rlvnitori ai Ortodo-xiei", organe de apostolat laic, care au obtinut rezultate deo-

sebite. S:·a intensificat activitatea predicatoriala, precum .si

polonez, - anexat Rusiei in a doua jum'e.tate a secolulu! al

XVIII-lea·- din cauza razboiului. .

Cele rnai multe aveau azile pentru copii orf'ard de preoti



_

-------

cea catehetica, in scoli. In 1910 a avut loc, Ia Chisinau, un

Congres al profesorilor de Religie' din eparhie.

. -Rezultate bune s-au obtinut si in sectorul asisteruei so-~ale. Se dezvolta "epitropiile biserices ti", care function au incadin 1865, in vederea ajutorarh eelor saraci. Fratimea Ale-

xandru Nevschi" din Chlsinau Intretinea un azil' de b§trini,

indrumat mult timp de preotul Macarie Untul. In 1916 se

infiinteaza 0 noua "epitropie", pe linga catedrala din Chisi-nau, condusa de preotul Vasile Humii, care, se ocupa cu acor-darea de mese gratui te unor oameni saraci. In cursul primului

razboi mondial s-au creat ateliere speciale pentru invallzii carenu puteau Iupta pe front, precum si un orf'elinat penrru copiii

celor dizuti pe front. Tot acumse pun bazele unui sanatoriupentru preoti, in .statiunea balneara Sergheevca Noua,

S-au remarcat - prin actlvitatea lor misionara, culturala~i sociala -, preoti ca Ioan Butuc, Nicolae Lascov, TeodosieVolovei, Pavel Florov, Petru Donici, Andrei Madan, MacarieUntul, toti din Chisinau 106.

Pe tarim economic, notam restaurarea radicala a cate-dralei arhicpiscopale in 1911. In 1905 se terrninase 0 cladireill centrul Chislnaului, cu Iocuinte pentru c1erul catedralei si

15 pravalli, care constituiau 0 sursa irnportanta de veniturl.

In 1910-1911 s-a construit 0 impimatoare "casa eparhiala",

linga catedrala, cu trei nivele: pravalii, asezamlnto eparhiale

si 0 scoala de eintareti, eu '0 sala de conf'erinte. .

In toata ,eparhia s-au construit noi Uicas~ri de' mchinare ,unele adevarate rnonumente de arta in stil bizantinc-rus

Sfintul Nicolae din Soroca, cea din Cuhuresti si altele 107. •

Mano.stirile cunoscute din perioadele anterioare si-an

continuat lucrarea lor duhovnieeasca. S-au construit biserici

noi 1a Capriana (1903), Raciula (1906 -1910), .Iapca

(1912-1916), schitul Pripiceni, dependent de Curchi (1903)

s. a. In 1916 Calarasauca si Japca sint transformate in miinas-

tirf de maici, fiind aduse aici rusoaice refngiate din teritoriu 1

106. Nicolae Popovschr, .op. cU., p. 2Bl~i 341-:149.

107. Pcrroada respectiva este prezentata pe Iarg rn Ibidem,

p, 350-476..

94

si de tar ani din satele din jur: Hirbovat, Hirjauea, Do?ru1?a,Curchi, Japed (toate de baieti), l1aciula, Hirova ~1 C0911auca(de fete). In 1909 s-a introdus obligativit~tea ;i:l;ii. ~e o~~tein toate manastirile basarabene (CH exceptia manastlrrlor Hl1-

jauca ~i Curchi, aflate sub conducerea directs a arhiepiscopu-lui, respcctiv a arhiereului-vicar). Schitul Surucer:l a fost :

declarat tot acum manastire. Aici s-a remarcat in chip deose-

bit egumenul Dionisie Erhan (1868.-1943), militant pentrullmba si cultura romaneasca, ajuns, dupa unire, episcop.

!~,1909 s-a eonvocat un Congres a1 egumenilor (nastoia-teli) din Basarabia, la Chisinau, cind s-a hotarit sa ~e ~eschidacit mal multe scoli manastiresti. Conducerea eparhiala a luattot atunci rnasuri pentru 0 mai buna organizare a vietii din

manastiri: din pacate, S-8 decis atunci ca acei calugar! careerau recornandati pentru hirotonie intru preoti (ieromonahl)

sa fie indatcrati :iii slujeasca in slavoneste-si sa cuncasca limba~usa. In schimb, calugari! cu sentimente romanesti erau tri-misi prin manastiri rusesti, cum a fost cazul arllimandritul,}i

Gurie Grosu, care in 1909 a . fost mutat ca egumen la 0 rna-

nastire din &'UberniaSmolensk 108.

-In 1918 la unirea Basarabiei eu Romania, existau aid 13manastiri (Cipriana, Cetatea din Ismail, Condrita, Curcni,

Dobrusa Frumoasa Hirbovat, Hincu, Hirjauca, Noul Neamt,Sahar~a' Suruceni ' ! ? i Tigfme~ti), 4 schituri (Bocancea, Pripi:"

ceni, Te~apont si Tipcva), toate de cal~g~ri, 7 ma?asti~i ( C : a -larasauca Cosilauca, Hirova, Japca, HaclUla, Tabara 91 Var-

zaresti) 9iun 'schit (Borisovca-Ismail), ~oate de e.al~garitr:•.tr_eifdhii de cah:gari 'Iv re~edintele oparhlale (doua m Chisinau

si una 1a Ismail) si doua fl'atii de ca\ugarite care conduceaudoua azile de orfani in Chisinau. Existau atunci peste 1000

de calugari si frati, precum ~ _ i peste 1-400de maici ~i surori~

marea majoritate Iiind de neam roman (rusoaice erau numar1a Calarasao ca sl .Japea) 109 .

Manastirile' basarabene - prin slujbele si corurile lor,

prin duhovnici buni, prin zilele ~e ,!hr~m".: au avut o)~lril:-r-ire binefaeatoare asupra intregti vieti spir-ituale de aici. Se

pare c a si sentimentnl religios a Iost in~otdea;tna mal p'uter-nic aici decit in alte parti ale pamintului romanesc. TIlUI ere-

lOB. ibidem, p. 429-433.109,'Datele statistice dupa VisarioR Puiu, op. eit., p. 10-11.

95

dinciosi faCea.l si acura pelerinajepe la marile munastiri dinHusia':_ de reguia Ia Kiev, iar amrmiti calugar! basarabeni sc

indr(tl)tau spre Muntele Athos sau Tara sfinta

lie:..'!:". In ruci U bibliot-ca ~ublica din Basarabia nu se gasea

uici macar 0 carte romancasca.

Dadi in 1875 in toata Basarahia nu existau decit 355 de



acolo pentru tot restul vietii.

In .legatura eu manastirile trebuie sa mai consem~am aid

"mi!?carea de la Balta", cunoscuta si sub n_:.tme!ede "moche';t-tism", dupa cel care i-a dat nastere, calugarul. Inoch:nt~eTurcanu (dupa unii Livegioara sau Levizor), nascut in Cosauti-Soroca. Dupa. ce a peregrinat pe la mai multe manastiri (Do-brusa, Kiev, Pociaev, Petersburg), s-a stabilit 1a Balta, in

Podolia, nu departe de Nistru, unde a - fost hirotonit preot-ieromonah in 1909. La manastirea de la Balta rnergeau $1

multi hasarabeni (atrasi mai ales de mormintul unui fost sta-

ret, ':reodosie Levitki, socotit de credinciosi ca "sfint faditorde' minuni"), carora Inochentie Ie slujea si predica i~ roma:neste. Din acest motiv, arhieplscopul Serafim al Chisinaului

(desl Balta era in alta eparhie), cere Sinodului muta:ea lui

Iaochentie toemai intr-o 111anastire de la Marea -Alba, sprea-l mdeparta de conationalii sai. Cu toate ca Sinodul I-a gasitnevinovat, I-a transf'erat la resedinta episcopala din Camenlta,

Cautat sl aiel de moldoveni, acelasi arhlepiscop a obtinut

transferul lui la rnanastirea Murom pe malul lacului Onega

(gubernla Olovetk), unde l-au ur~at _multi adepti, ~in~lusi:moldoveni, Urmarit mereu de autoritatile de stat ~1 blsericesti,

a fost exilat de aici Ia manastirea Solovetk, intr-o insula din

Marea Alba. Abia in 191i s-a reintors in "raiul" organizat deadeptii lui la Lipetk (gubernia Cherson), llnga Nistru, unde asi murit la sfirsitul anului. .

Initial Inochentie - nemultumit de situatia din Basarabia,de tendintele rusificatoare al'e' autoritatilor -, cerea doar

sluibe si ~redid in romaneste. Nefiind Insa 'control at, . e~.si

adeptil 'lui au ajuns Ia rataciri si anarhie (era socotit "sf] 1., ',

"prooroc" sau chlar "dub sflnt", se recomanda viata "f~atilor"

in comun ~i altele), Inochentismul a fost ultima mare lovitura

data Bisericii din Basarabia, unii dintre adeptii lui provocindgreutati si dupa 1918 110.

.:;icoWe din Basarobia ~i-au continuat activitatea, dar de

orin 1870 nu se rnai prerla in Iimba romana. Din 1865 pina

in preajma unirii n-a mai aparut nici un abecedar "moIdovp.·

-110. Cea mai bun a moncgrafie despre el este a lui Nicolae

Popovschi. Nn~carea de la BaLta. sau inochentismuL in..Basarabi'l, Chist-

nau, 1926, VIII + 351 P

96

scoli primare, urbane si rurale, iar in 1897 s-au ridicat Ia 591,in 1906 ele all ajuns la 1007. Dupa ultima statistics, din 1917,in Basarabia functionau IB83 scoli rusesti; dintre care 838 insate rnoldovenestl' (cu 43.308 elevi) ~i alte 545 in sate "ne-mold~vene~ti". Dlntre acestea, unele erau ),ministeriale", decisustinute de Ministerul Instructi.mii Publice ·din Petersburg,

altele "eparhlale", adica de Biserica, in special in satele roma-nesti. Multi nemti, evrei $i 'bulgari aveau insa scoli in Iimba

lor, nurnai -autoh tonii erau lipsiti de acest drept elernentar.Existau, inainte de unire, peste 50 de scoli medii de baieti ~i

fete dar toate cu limba de predare rusa. In 1905 cind undenutat rus 0. cerut in Duma din Petersburg sa se infiintezE.'

scoli pentru moldoveni", s-au opus tocmai cei. citiva depu-

tati renegatt de origine rornaneasca din Basarabia (Krupenski,Puriskievici s, a.). Unii tineri romani - prea putini insa - l$icontinuau studiils la Universitatile din Odesa, Kiev, Harkov,

Dorpat (Iuriev), Moscova si Petersburg. Multi s-au instratnat,

fie prin disatorie, fie prin functiile publice pe care ]~-atl

obtinut in Rusia 111. Limba si datinile stramosesti au Iost pas-

trate, tnsa, de poporul de rind, care a salvat astfel insasi fiinta

nationala a romarillor basarabeni 112.

. In 1906 a intrat in vigoare un nou Regulament al semi-nariilor din Husia. Noutatea - pentru eel din Chlsinau - era

introducerea "limiJii moldovenesti", ca $1 "muzica bisericeascamoldoveneasca", dar facultative, Ia clasele V si VI. In 1913,

la Implinirea a 0 suta de ani de Ia infiintarea Seminarului, s-a

constatat di terrnlnasera cursuri le 67 de promotii (in anii1821--1869 erau absolventi din rIol in doi ani), cu 24:36 de-

absolventi care au terrnlnat cursu! complet de 6 clase (393 au

facllt studii superioare; 102 in Acadernii teologice, 281 in uni-

111. In 1900-]90:!, mai multi tineri basarabeni care studiau la

Universitatea rllsa din Dorpat (Iuriev) au avut curajul S~l ceara pro-

movarea limbil romano fapt pentru care all fost inchi~i, iar trei din-

tre ei (I. Pelivnn,' V. Ouatul 5i A_ Hrlsca) au fost exilati In guberniaArhangelsk: Cf. Ion Pelrvau, Basarabia sub obUiduirea 1'U-scasc(i , tn-,

VB, -X (1941, nr. I, p. 13,112. Arnanunte la Ion Nistor, t si or ia . Ba sa ra b ie i, p. 252-260; E?te-

fan Ciobanu, Basarab"i1l, p. 73-78; A se vedea ~i volumul Ba.,ar(tbia

desrob1lta. Drerturi i.stortce, neIegiuiri bol!ievice, infd.ptuiri Tomanesti,

Bucurestl, 1942, p. 28.

7 9N

versitatl si politehnici, eel rnai multi](1. perioada deA

car~ ne

ocupam. Au activat si citiva protesori .de neam roman,

care preotii Constantin Popovici (1887~1927) si Alexia 11a-

teevici (1913-1914). .. v

.'-)iliodu 1 din Petersburg), fo rma din cei doi redactori ii Lurni-natorului (arhim, Gurie Grosu sl prot. Constantin Popovici),

altl patru preotl si un profesor roman. Comitetul respectiv aIncredintat pc protoiereul Tustin Ignatovici sa revizuiasca V€-



I

In orice caz, in pofida f'aptul'ui eEl limba roman a a

inlaturata din programa chiar din perioa.da de inceput, totusi,Seminarul din Chisinau a pregatit rnujti tined care s-au in-

tors in satele lor ca precti, mentinmd Limbs si constiinta 110-

maneasca.

Pe tere"!"!.cuiiurol-editoriol, aratam rnai sus ca in Con-

gresul preotilor eparhiei din 1905 s-~ cerut.l'clD.fiintarea t~p~-grafiei $1 editarea de carti si perlOdice l~l Iimba r0n:-ana.Obtinindu-se aprobarea Sinodului, ~ipogra~lay s:a deschis la

Chisinau intr-o casa donate cleru lui de manastirea Dobrusa,

la· 26 o~tombrie 19-06. Era pusa sub indrumarea "FratimiiNasterea lui Hristos", dar dupa ·patru ani, arpiepiseop;tl. Se. ..rafim a reusit sa 0 treaca sub eonducerea .sa. In aceasta tipo-grafie au. aparut dirti de slujba in rorr:ane~t.e -: ~upa~ edj~ii, mal vechi de la Chisinau _., dar si carti de mvatatura, prmcare se urmarea redesteptarea sentimentelor nationale" ro-

manesti. ,. . " v •

Retinem titlurlle celor mai semndlcative tiparituri ro-

m:1nesti:' Ceosiouul, (1907). Psaitireo. (J g07), Trebnicui (Molit-

velnicul, 1G08, cu 1334 pagini), Ctiriicicii de rugaci.uni pentru·mireni (1909, ell 484 pagini, intr-un. thai de 20.000 exernplare,apol 0 editie prescurtata, in acela9! an ~u 168 pagim $1 un

tiraj de 30.000 de oxemplare, reeditata m 1?12), Cel~ =»E;vanghelii (separate, 1,912 ~i 1914, fiecare Intr~un tl:aJ Lie25.000 de. exempl are), eu text. paralel, rusesc $1 rOl1lam;ase,Acatistu I Acoperemtntul ui Maicii Domnui ui (1909), AcatistulSfintei Maria Magdalena (1911), Aca~;l.stul Sf1nt~'bi MucenicPanteIimon (1913) Acatistul Sfintulut fla.ralambte (1913), A-catistul Sjintd T"~imi (1915), Aca I;istul Sft Hiului loan eel Noude Ia Suceaua (1918). TirajuJ. lor erva de 2?~0-3000 de ~xem-plare. Tot in aceasta perioada a apar\Jt editia a lV-a din lu-

crarea mai vcche Inviitatu,ri cre$tine$1;i (1911) 113.

Intre anii 1909-1916 au aparut opt volume din VietilesfintilO1', intr-un tlraj de 2500 exem:pla~e 1~ fiecar.E' .vo.lum,cu un totai d~' peste 3000 de pagini, ~upa Sfmtu~ DImItrI€. ~lRostovului (noua editie era prezentata ea "un aaaos la foaiaLurninatorul, care. aparea din 1908)..D:lI "pre?uvintar.ea" pri-mului volum reaultii ea s-a instituit un comitet (aprobat de

chile editii romanesti de la Neam] (1807-1815, tradusa de

lerodtaconul Stefan) ~1de Ia Caldarusani (1834-1836), s a leconfrunte cu editia sinodala de la Moscova din 1902, urrnind ~s a traduca doar vietile sfintilor rusi care nu Iigurau incelecloua (_·ditii romanestl. Intregul text a fost apoi revazut dearhimandritul Gurie, iar corectura in tipar a fast faeuta deGrigorie D. Constantinescu "profesor de limba moldove-

neasca" 114. Concornitent, au aparut in brosuri separate vietileunor sfinti, inclusiv rusi: Teotiosie arhiepiscopul Cerniqouului

(190B), Antonie cele Mare (1909), SttntQ, Nina, luminatoareaIberiei (1909), Serafim. de Sarou (1909), Teodosie eel Mare(1909), Atanasie ol Alexandriei (1909), Cuoiosul. Macarie (1909).

Adaugam Ia acestea 9i asa numitele "fili~oare", in 1'0-

maneste ~i ruseste, editate, incepind eu anul 1901, sub in-drurnarea "FratimH Nasterea lui Hristos" din Chislnau. Erau

mid brosuri, de cite 4, 6 "au 8 pagini fiecare, cu diferite Inva-tatur1 de credlnta, cuvintari, vieti de sfinti si altele. Pinain1916 au aparut 62P de nurnere, Ia care se adauga alte peste

90 de numere suplimentare, imre anii 1906-1915.

Au fost traduse de clerici eu preocupari carturaresti, ca

ieromonahul Gurie Grosu, preotli Mihail Plamadeala, Mitro-fan Ignatiev, Justin Ignatovici, Constantin Popovici, Grigorie

D. Constantinescu si altii, cu mai putine "iili!?oare" 115.

Este interesant sa consernnam aid un scud fragment

din memoriul adresat de episcopul Iacob Piatnitki Sinoduluirusesc din 1900, prin care eerea aprobarea aeestor filiscare:

"in multe parohil din Basarahia, scria el, populatia e alcatuitajn majoritate si uneori in intregime din moldoveni, care cu..nose numai limba moldoveneasca si nu inteleg deloc limba

biserieeasca slavona si ruseasca, nici macar in f'orma vor-bita" 116 . .

o munca sustinuta pentru tiparirea tuturor acestor c~rti$1 "fili$oare" ~ desfasurat - intre anii 190.5-19 ~5- p,reotul ti-

114" Stefan Ciobanu, CuUura ro-maneascain :~a.sa~ahia, p. 72-76.

115. Paul Mthallovici, TipGl'ituri 7·omdne·1t1, p: 165 urm.; Grtgo;'je

Constantinescu (1876-19S2), era crigtnar din la'1i; trectnd in Basarabia,

r; ajuns profesor de Limba rornana 1a Liceul eparhiot de 1a Seminarul

teologic, Dupa unirea dill 1918, a fost preot in Napadbii, unde a 'mutlt.

116. Arhlrn Antim Nlca, Aspecte nHsfonare;_ p., 23.13. Paul LvIihnilbvici, 'TipaYitu.ri rotnQ:n/§U, sub voce.

98 99

pograf lustitv Ignatovici (IIn Napadeni-Orhei (J 8':l3-~1913), po-menit f ; i i mai sus,' care s-a -calugarit spre batrinete in manasti-rea Curchi, sub numele Ignatie 117_ Din aceasta scurta prezen-tare de titluri de lucrari, cu tirajul unora dintre ele, ne dam

scurta, din cauza piedicilor puse de autoritatile rusesti si R

greutatilor financiare. La toate au colaborat ~arturari{ $i' pa-



seama ce 1'01 important au indepliriit ele in lucrarea de re-

desteptars nationals a Basarabiei la inceputul veacuiui nostru.

In aceeasi perioada s-a reluct tiparirea unor Abecedaresi Carti de citire in romaneste, datorate _inva~atorilor GheorgheCodreanu si Constantin Popescu, precum si marelui patriot fiiam politic de rnai tirziu Pantelimori Halippa. Intre autori, senumara ~i arhimandritul Gurie Grosu, cu 0 .Carte de invatd-tun:i despre leqea lui Dumnezeu (1908, 310 p.), nsacceptata de-auto1'iUWle biserlcesti, Bucoonma moldoueneascii (1808, 80 p.)

si Carte de citire eu $tiin~e din gmmatica mouioueneascii (1.910,

Xl-I+ 82 p.), iar in 1917- .1918, un Abecedar moldovenesc, in

trei editii.

NLI poats fi' trecut cu vederea nici preotul Mihail Ceachir(n. 1861 -in Ceadar. Lunga-Tighina), cu unele traduced din ru-

seste (de' pilda, un Catehism dupa Filaret Drozdov), 0 Bucoasma1'useascii si moidoveneascii. 0 Corte de ciiire ruso-romdna. Tot

el a tradus primele carti .de slujba in limba gagauz3 (primaa aparut in tipograIia eparhiala din Chisinau, in 1908, eu textparalel, slaven si gagauz), pentru credinciosii acestui neam

dn sudul Basarabiei. Sunt semnificative cuvintele acestui preotdin cartea de citire intitulata Aqiuiorul 111,ol~lovenilorcind

cep _ a invata limbe, rusasea (ed. III, 1914); "Eievii moldoveni,

traitor! in satele rnoldovenesti, aud limba ruseasca nurnai inpareti! scoalelor ..., acasa, pe drumuri, Ia cimp si pretutindeniei vorbese moldoveneste ~i de aceea ell mare greutate inva gra:i ruseste, uita aceia ce lor de multe 01'1Ie-au expllcat1nvatatoriL." 118.

Mai consemnam faptul ca tot acum au aparutpet iotiice romanesti din Basarabia, tot Ia Chisinau: Basarabia,"gazeta nationala-democratica" (1906-1907). Viata Basara(1907), cu litere rusesti . ; ; i Iatinesti, Moldoveanul (1907-1908),care Isi propunea :,sa adape" pe moldovenl "la f'rumosul sidatatorul de viata izvor al literaturei si istoriei nationale", Cu-v£nt moldovenes~ (1913-1917), Glasui Basarabiei (1913-1914),In care se adauga Colendarul Basarabiei (pe 1914) st Calen-darul mold.ovenesc_ (1914-1919). Toate au avut 0 .existenta

117. Paul Mihail, Preotu~ t'ipograf Justin Ignatovici, in

L~X (1983), nr. 10-12. p. 674-675 : ; ; i 678-680.

118. Paul Mihaflovici, Tipdrituri romane$ti, p. 270.

100

triotii basarabeni de atunci: Pantelimon Halippa, Alexis Nour,Daniel Ciugureanu, Petru Cazacu, Simion Murafa, Emanuel

Gavrilita, Ion Pelivan, Iulian Friptu, Nicolae Alexandri,Gheorghe Madan, preatul Alexie Mateevici si altii, dar 'setntilnesc si rnulte reproduceri din opera un.or sciitori romani(Gr..Alexandreseu, Vasile Aleesandri, Mihai Eminescu, George

Cosbuc, Oetavian Goga, Stefan Octavian Iosif ~i altii), Prin

toate materialele publicate in aceste ziare, majoritatea cu unprofund mesaj patriotic, :;-a pregatit drumul spre actul uniriidin 1918 119,

In acest context, apare-Ia 25 ianuarie 1908, dupa ce

se obtinuse avizul Sinodului rusesc - prima revista biseri-

ceasca in limba rornana din Basarabia, Lumuuiiorui. Era rl::-

dactata de preotul profesor Constantin Popovici (1860-1843)'it de ieromonahul Curie Grosu (1877-194.3), viitor rnitropclit.A aparut lunar, numai in romsneste, pina In anii eelui de al

doilea razboi mondial. Se publicau articole cu caracter tEO-

logic, pastoral, istoric, predici (intre altele, 0 parte din Dida-hiile lui Antirn Ivireanul), Pe linga eei doi redactori, s-au

remarcat ~;i alti preoti basarabeni prin articolele >;1predicile

publicate in aceasta revista , Mihail Plamadcala, .Nicolae Stoi-

cOV, Ieremia Ciocan, Teodor Bogos, Alexandru Baltaga, Vla-dirnir Baltaga, tinarul poet Alexie Mateevici si altii. Si aceasta

revista, mai ales prin articolele de istorie nationala sl biseri-

ceasca, a contriburt Ia trezirea constiintei nationale In rindulpreotilor .;;1cintaretilor bisericesti din Basarabia 120.

Mentionam $i faptul di in 1904 .;;i-a inceput activitateaSocietaiea istorico-arheologica-bisericeasca cUn Basarobia, cu

sediul la Chisinau, sub ccnducerea unui cornitet, avind rneni-

rea de a face cercetari de istorie locala, Din 1909 pina in 1918

119. Ami:i.nunte Ia $teIan Ciobanu, Cu!tura l'Omanea.~c_il in BCisa-

rabia, 1 > . 285-313; Paul Mrhailovicl, Tiparituri l'omdne$tl-, p. 2110 urm.,sub YQCe.

120. As~ vedca . ; ; i art. FL Paul Mihall, pi"Wj.i luptiitOl'i peniru.

limbo. romand plna La desavir$irea potitica a stcitului nati01J(1.t nnitar

l·Om.a.n din 1918, in lVIMS. LIX (1983), nr. 10-12. p. 674-680; Din 'decem-

brie 1909 plna !n .912 a aparut : , ; i 0 foaie saptaminala "particular;,'\."

Unirea noastrit redactata In rusests de Pr. Ieremia Ciocan (Cecan) din

Niscanl-Orhei; abia Tn vara anului 1911, publica .;;1 u nele matE-ria:€' In

romanoste. lnficra 0 seama de a t'JUZUI ij de la centrul eparhial, fapt

pentru care preotul a avut de suferit, iar foaia a fost <uprrmatri,

d_ Nlcolae P0}.'l0VSchi. lstoria "8lscricli..., p. 420-424,

10 1

a ~ubii::at Rev_ista Socl.etatii (9 volume), dar in ruseste, Dupaumre 91.-acontrnuat activitatea pina in preajma celui de al doi-

7,amfil' ATl,ore (1848-1933), cu studli la Moscova si Peters-

burg, inchis in f'ortareata Petropavlovsk, apoi surghhmit Ia



lea razboi mondial, Au contrihuit la intemeierea si bunul 'ei

'?1er~ Ion Halipp~, profesor la Seminar (irate cu Pantelimon);

leromo~~I1U~.Gurie Grosu, membru, fratii And-rei si Iosij Par-homooici, fii de preot ucrainean, care au functionat ca pro-fesori la Seminarul din Chisinau. In 1912 s-a deschis tot 1a

Chisinau, Muzeul istorfc-bisericesc, cu exponate .din trecutuleparhiei san din alte parti 121,

Soarta ciirturarilor basarabeni. Consemnam si citevanume de carturari basarabeni de la inceputul veacului nostru

c~re, prin activitatea 101', au pregi'itit calea pentru rnarea unir~din 191.8.Asa a fost preotul poet A~exie Mateevici (1888-1917)

fiu de preot din Cainari-Tighina, cu studii la Academia ~:hl~hovnicea~c.a din. Kiev, prof'esor ~a Seminarul din Chi9in?u, apoip:-eot rnilitar m armata rusa, autorul memorabilei poeziiLimba noastra ! ; \ i al unor traduced din poetii clasici rusi 122.De asemenea, protoiereul Nicolae. Lasco» sau Las cu' ( C ' .

1860-1933), amintit 9i in alte pagini, profesor de Religie

peste 30 d,e ani, care a publicat unele lucrari istorice, profe-sorul luetin. Fri:itiman (1870-1927), din Cuhurestli de Jos~

Sn~ocC;'autor de lucrar! istorice, deportat in Siberia pentruactiunlle sale cu caracter national, istoricul bisericesc Nicola€:Popovschi, fiu de preot din Vistierniceni istoricul StefanCiobanu (1883-1950), originar din Talmaz-Tighina, cu' studii

la Universitatea din Kiev, viitor profesor universitar la Chisi-

nau !? i Bucuresti, membru activ al Acaderniei Romane 'sialtii 123. ..... ' ,

Citlva tineri carturari basarabeni v a u fost nevoiti sa-s]

paraseasca locurile natale si sa treaca in Romania u~de a~~

avut posibilitatea sa faca cunoseute rl'vendicarile' neamului

lor oprimat. Intre acestia Ii amintim pe militantul socialist

121. Arhnn Visarion Puiu, Citeva date pr ivitoare La infiintareaSocietiitii istoti.co-arhieo~ogicr:i-biserice$ti din C7ti$miiu, in RSIAB: vel,

xn, 1920, p. 3-8.122. S-a sorts mult despre eL Recomandam studiul lui Vasile T'e-

pordei, Ate.xie Mateevid, Chisrnau, 1937, 103 p.; Petre V. Hanes, op. i«.p. ~!Ol-32i; Mitropolitul Antonie Flarnadeala, in vol. ALte me de ca~en-

dar de inimii rOm<'lneasca, Slbiu, 1988, p, 205-230; a se vedea ~i vol,

Piirbte (11 limbii noastre, Chismau, 1992, 144· p,

,123'.Prezentari succinte asupra lor 10. Petre V. Hanes, op,' cit.,

sub voce ~i Eugen St. Holban, Figuri /)a.mralx'ne, Paris, t < . : r l i t ' L H ' ; ' j Ca-

prlana, 1990, 68 p., sub voce.

10 2

Tula, de unde a reusit s a scape,' stabilindu-se in Romania,

unde a pubhcat cunoscutele lucrari Bosarobui fn secolui al

XIX-lea. (1898) si Dictionarui geografic -oi Basal'ubiicd (1904);medicul Victor Criisescii (1950-1917) din Chi$inau,-unde aurmat Seminarul-- nevoit sa se refugieze in Romania, undeG I colaborat la diterite publicatii rornanesti, a sci-is nuvele,

schite $1un roman (sub pseudonirnul ';"tefan Basarcbenu]; fiul

sau Sergiu Victor Cujbi1 (c. 1875-1937), poet si ziarist; Con-~tantin Stere (1865-·-1936) din Ciripcau-Soroca, jurist, scriitor

si om politic, deportat in Siberia, .dupa care s-a stabilit inRomania (serie, intre altele, romanul autobiografic In' preajTn('revolutiei, in 8 volume, cu amintiri din detentia siberiana);

Dumitru. C. M01'uzi (1860--1914), desi nu s-a nascut 'in Basa-rabia, dar a trait un limp acolo, autorul r-orrianulu] Pribeciin tara ri'ipita, in care prezents viata grea a boierilor si rave- -silor rornani sub stapinire straina si a] unor lucrari istorlceprivind Basarabia; profesorul Axente Fn.mza (1860-193:3) dinScorteni-Orhei, cu traduceri din clasicil rusi ; medicul PetruCazacu (n. 1871 in Chisinau), cu studii seminarlale, el 0 scrie

de Iucrarl privind istoria Basarabiei si multi altii.

o mentiune aparte trebuie s a facem asupra lui Vasi~e

Stroes_cu (1845-1926), originar din 'I'rinca-Hotin, eu studii

universitare 13 Petersburg$i Berlin, un mare mecenat, mili-tant pentru reallzarea unitatii noastre de stat, membru deonoare al Academiei Ramune. A aoordat ajutoare substantiate

unor scoli ~i institutii culturale din Moldova libera, dar maiales scolilor din Ardeal, Banat, Crisana si Maramures, Asocia-

tiei "Astra", contribuind, prin .aceas ta, Ia conservarea limb E$1 a fiintei nationale rornanesti in teritoriile intracarpatice.

\ Este ctitorul bisericilor din Sofrincani, :laicani, Pociumbautisi Trinca, a spitalelor din Trinca $1 Bratuseni, toate in Basa-rabia, Fratele sau Mihail (18313-1859) a infiintat un dispensar

medical la C()ste~ti-Balti, a infiintat 9i subventlonat nurneroasescoli si asociatii filantropice .din Romania, a trimis medici pen-tru specializare In Viena, Berlin-si Paris, A solicitat Guvernu-lui rus 0 catedra de Limba romana Ia Universitatea din Odesa,dar a fest refuzat 124. . .

Reintoarce-re(l. la tam mama. Prabusirea reglrnului tarist

In 1917 si anarhia . care a urrnat au dat tuturor popoarelorsubjugate din Rusia- inclusiv rornanilor basarabeni -- posibi-

litatea de a-,?i hotari singuri soarta. La 2;15 martie 1917 a

124. Eugen ;;t Holban, op. cit., p. 62-64.

10 3

abdicat ultimul : tar din dinastia Rornanovilor, Nicolae(1894-1917). Dupa rnai bine de un veac de oprimare, a

la suprafata, eu 0 vigoare de nebanuit," elementul

limba romana IIIscolile primare (Ia cele din Chisinau preda

~i ardeleanul Onisifor Ghibu).



10 4

autohton, dornic sa-si impuna vointa ~j sa-si recistigerile legitime. .

Spre sfirsitul lunii martie 1917 a luat nastere la Ch

"Partidl.l1 National Mo1dovenese", sub conducerea luiGore, presedints de onoare fiind Vasile Stroescu. Prozramulnoului partid viza 0 I~rga autonomie adrrrinistrativa,

toreasca, eclesiastica, scolara si economics, concretizatacrearea unui organ legislativ ,~Sfatu1 Tarii", folosirea limbiiromane in scoala $1 in blserica, armata proprie, erearea uneiMitropolli condusa de un roman, protectie pentru moldoveniidin Transilvania sl altele. Organul de publlcitate a1 nouhripartid era ziarul Cuvint moldouenesc, la care au inceput s acolaboreze nu numai basarabeni, ci si refugiati din VecheaRomanie, Transilvania $i Bucovina.

Programul acestui partid a avut un rasunct deosebit inrindul moldovenilor din stinga Prutului :?i Nlstrului, Se in-trunesc spontan numeroase Congress (adunari) in -toat.e ora-sele, tirgurlle si satele Basarabiei. Asa, de pilda, in 6 si 7aprilie 1917 a avut loe la Chisinau un Congres general a1

cooperativelor s a testi , in cadrul caruia s-a votat 0 motiuneprin care se cerea autonomia administrativa, religioasa, sco-lara si economica a Basarabiei.

'La 19 si 20 aprilie 1917 s-a intrunit, tot Ia Cbi$illaL~1

Congresul preotilor din Basarahia, sub conducerea lui Alexan-

dru Baltaqa, .in cadrul caruia s-a eerut autonomia Blsericii deaid, constituirea unei Mitropolii, in frunte cu un ierarh de

neam roman 0 adunare nationalasi formarea unui )!inalt sfat"eu atributii .administrative $iexeeutive. Intre 25 :?i28 mai

1917, s-a intrunit un Congres a1 invatatorilor .care a votat 0

notiune privind introducerea limbii romane in toate scollledin satele romanesti, chiar din toamna acelui an.

La 18 aprilie 1917 s-a intrunit la Odesa 0 mare adunarea soldatilor moldoveni care luptau in - armata 1 ' 1 . 1 sa, pentruinterese eu totul straine neamului lor. Cei aproape "10.000 deostasi adera la programul Partidului National, cerind au insis-

tenta autonomia Basarabiei ~i reforma agrara. La acelasl pro-

gram i~i dau adeziunea rrioldoveni din diferite Iocalitati, dinunitai.i militarc din Rusia sau de pe front, incit ideea auto-nomiei patrunde in rindurile tuturor rornanilor, in speta intretarani. La Chisinau .;;1la Balta, in Transnistria, se deschid

cursuri deHmba romana, istoria $i geografia Romaniei, Ia carepartlclpa peste 800 de invatf)10l'i ; in toamna se introduce

La 25 septembrie 1917 Guvernul lui Kerenski din Petro-

grad recunoaste dreptul tuturor popoarelor din foSLul,impe~h~res- la autodeterrninare. Coneomitent, insa, ban de de oolsevici

inarmati terorrzeaza 91 jefuiesc populatia Basarabiei, Le cadjertfa citiva mati luptatori pentru neam .;;1limbs, ca prctoie-

reul Dimitrie Baltaga, avocatul Simien Murata, inginerulAndrei Hodorogea, mosierul Mihail Razu si altii. In afara de

aceasta, se intrevedea prirnejdia anexarli Basarabiei la Ueraina,cum cereau unii straini, In aceasta conjuctura, la 20 octombrie1917 se deschide la Chislnau Congresul mllitarilor moldoveni,

la care au participat 500 de delegati din toate unitatile (cite doisoldati ~j un ofiter), reprezentind pe cei aproal?e 300.000 desoldati aflati in armata rusa si pe toate Ironturile. 1,8 24 oc-

'comb;ie Congresul proclama autonornia Basarabiei si crearea

unui Sfat a1 tilrii, cu 120 de deputati (84 de moldoveni si 36ne reprezentanti ai minoritatilor din Basarabia). S--a ales unbirou care a adresat apoi -un apel tuturor organizatiilor natio-nale !? i publica din Basarabia, pentru a desemna deputati i~

acest Sfat. S-a stabilit ulterior un nurnar de 105 mcldoveni

: : ; i 45 pentru rninoritati, urrnarindu-se sa fie alesi reprezen-tanti .ai soldatilor, taramlor, intelectualilor, muncitorilor, ad-

ministratiei provlnciale $1 locale, ai minoritatilor.

Sfatul tari! s-u deschis in mod solemn Ia 21 noiembrie]917, presedinte mnd ales tinarul patriot Ion Inculet. In zileleurrnatoara s-au discutat ~i aprobat mal multe legi. La 2 d'2-cernbrie 1917 Sfatul tarii proclama Basarabia CO l "RepublicaDernocratica Federativa Moldoveneasca", avind :ca presedinte

pe Ion Inculet. Puterea exeeutiva era incrediJl\al~ unui, Con-siliu al directorilor (Guvern), in frunte eu Pantelimon Erhan.Noua Republica a fost recunoscuta de toate organizatiile din

Basarabia, precum : ; ; i de Ucraina.

In cursul aceleiasi luni, la 17-18 deeernbrie 1917 a avutloc la T'iraspol primul Congres O Il romanilor din Transnistria,

in cadrul caruia s-a cerut introducerea Iimbil rornane in scoala,biserica si [ustitie, revenirea la alfabetul latin, unitati militareromanesti si chiar mfiirrtarea unor sectii cu limba de predaterom§nii' la~~Universilatile din Odesa ~i Kiev. Nu este Ilpsit deinteres s a notarn aici c a potrivit ntatisticilor rusesti din 1905,in [udetul Tiraspol din 64·200 Iocuitori, 42).3% erau rcmani,21,2% .ucraineni , 1 4 , 2 ° / G rU : ;; I , 9 , 2 °/ l! ' evrei, 4 , 1 0 / 1 1 germ ani 3,3%

bulgari,

In decembrio 91 ianuar-ie 1918, pentru a pune l'upiH 1'0-

10 5

gimului de teroare instaurat in Basarabia de citre trupele

rusesti bolsevizate, Sfatul Directorllor trimite doua delegatii la

chidea 0 etaoa noua, de libertate, de culture nationala pentru

rornanii dintre Prut si Nistru,Din nsferlcire, a u rarnas in afara hotarelor t a r H romanii



ila9i (unde se gaseau Guvernul sl celelalte autoritati rorna-nesti), spre a cere interventia arrnatei romane. Guvernul ro-

man, prezidat de Ion L C. Bratianu, a hotartt sa raspundaacestei chemari $1 sa trirnita trupe in ajutorul fratilor basa-rabeni, amenintati in insa$i existenta lor de catre regirnul

bolsevic .care incerca s a se instaleze in Basarabia, Divizia a

XI-a romans,' comandata de generalul E._Brosteanu, intra in

Chisinau Ia 13 ianuarie 1918, fiind primita de populatie ellun mare entuziasm. Bandele bolsevice sinr alungate, instituin-

du-ss ordinea si siguranta in toata Basarabia.

In aceste conditii, la 24 ianuarie 1918, dupa multe dis-

cutii, Sfatul \iirii proclama Independenta Republicii Dernocra-

tice Moldovenesti cu unanimitatea voturilor, lnclusiv ale re-

prezentantilor nationalitatllor (notam ca la 2 ianuarie se pro-

clamase si Ucraina ca stat independent).

Dar independenta fata de Rusia .~i Ucraina nu era de

ajuns, 0 tara a carei soarta a fost Iegata 'limp de secole deMoldova, ~i in genera de poporul roman, 0 tara eu oameni de

acelasi neam, care vorbeau aceeasi limb a si marturiseau aceeasi

credinta, avind aceleasi traditii stramosesti, nu putea sa mairamtna in aceasta stare de 1z01a1'e,de oprimare si deznationa-

Ilzare in care traise timp de peste un veac, Drept aceea, idecaunirii se pune ell tot mal multa insisterrta, mai ales prin zia-rele Cuuint mouiocenesc, Sjatui tiirii, SoLdatul mouioueosi

si Rom/mia noud, dar sl prin rnotiuni venite din partea unor

organe administrative '-;;1adunari obstesti. Si astfel, in sedinta

Sfatul tarii din 27 martie 1918 (9·aprilie stil nou), dupa de-

c]aratiile entuziaste ale diferitelor grupari din acest "parlamenti,al Moldovei, este supusa la vot motiunea "bIocului mol-dovenesc" in favoarea unirii cu Romania: 86 voturl pentru,

3 contra (un bulgar 9i doi ucraineni), iar 36 se abtln (13 erau

absenti), Se facea 0 deplina reabilitare istorica prin reveni-rea la Patria mama a stravechlului pamint al Moldovei de

d'isarit, cuprins intre Prut, Nistru I; d Marea Neagra, 'I'rebula

subliniat el i hotarirea de mai sus a fest luata eu participarea

reprezentantilor tuturor natlonalitatilor, confesiunilor si cla-solor sociale, organizatlilor de rnasa $i asociatiilor culturale,

economice si prolesionale din teats Basarabia. In felul acesta,teritoriul dintre Prut si Nistru revenea la tara din care a fost

desprins prin forta $i tradare cu 106 ani in urma de catre 0

putere straina, care timp de aproape trei veacuri ne~a fost

eel rnai pl~rfid vecin. Se incheia 0 podl de robie : ; ; i se c1es-

10 6

de peste Nistru, care VOl' cunoaste, ?e ac~tm inaiI!-ie, un $~rnesfirsit de suferinte din partea rsgimului comul1lst~bo~:?evlc

care s - a instaurat in Rusia dupa 1917 (din 1922 Uniunea

Sovietica), suferinte care n-au luat sf'irsit nici c:staz.i.Este cazul . s a consemnam aid, ell veneratia $1 recunos-

I!;inta pe care 0 merlta, citeva nume de mad patrioti basara-

bel~i care au rnilitat atunci - prin euvint si Iapta - pentru

realizarea unlrii Basarabiei cu Romania: Vasile Stroescu!c un

adevarat simbol al unitatii romanesti, Io~ Ir:culet, ,Ion Pe~lva;<,Pantelimon Halippa (toti trei absolventi at Seminarului din

Chtslnau $i ai unor Universitati rusesti), Daniel Cju?urea~n~,Ion Buzdugan, Paul Gore, Viad Herta, generalul Matei Dome],

Pantelirnon Erhan, Elena Alistar, Gherman Pantea, Anto~

Crihan (t in ianuarie 1993' in SUA, in. virsta de 1.00 de .amsi Inmormintat in Chisinau), Stefan Ciobanu, arhlmandrItu~

Gurie Grosu arhlmandritul Dionisie Erhan, preotul Andre!

Muraf'a $1m~lti altii. Se adauga "la acestia si ardeleanul Oni!

sifor Ghibu, prezent atunci in Chisinau si care mtlita pentruunire prin cursurile de Limbe.. romana . pe c~re. le-a predat

lllviHatori1or basarabeni dar mal ales prm periodicele pe carele-a .initla t 31 condus : 'Ardeal ul (1917--1918), Romania n.ouCi

(1918) ii revista p~dagogica $co,ala. "!,,oldov~neascr} (1~17)1~5.

La 15/28 noiembrie 191~, ~onslltul !'l~tJOJ_1alRoman dinCernauti hotara unirea -Bucovinei cu Romania iar la 1 decem-

brie isia (i8 noiembrie st. v.), cei 100.000 de romani l?artki-

panti la istorlca adunare d~ la ~~ba Iulia pr?clan~au ~lil~~a peveci cu Romania a Transilvanlei, Banatului, Crisanei ' ; ; 1 Ma-

ramuresului. Statul national roman unitar era realizatl- L~ Conferinta d~ pace de la Paris - Versailles, din

125. Pentru acest capitol sa se vada: Stefan Clobanu, Basar(l.lria,

R. 61-72 ~i 97-129; Ton Nistor, lstoria Basarabiei, p. 277-295, dar ma,!ales Pantelimon Halippa ~i Anatolie Moraru, Testament pentru urrlU!·5z,

Chi!?inau, 1991, p. 30.-106; Se pot consulta ~i lucrarile mai vechi ale

lui Constantin Kirrtescu, Istoria rlizboiului pentru intreqirea }lomunie'i,

ed. II, vol. III, Bucuresti 1926, p. 67-117 $1 Onisifor Ghibu, De ia

Basarabia 1"'.;.sea~cli Ia Basarabia romaneascii., An(lJiza unni procss is-

t.ortc, Cluj, 1926. CXCVII + 509 p.; Stefan Ciobanu, T]nirea Bamrab·i~i.

3t1lr1iu $i documente 1."lL priuire la mi$carea nationalli romdn~ascd in

anit 1917-1918, Bucure~ti 1929; A se vedea ~i Onisifor Ghibu, Pe bClti-

cadele vietH. In nasatClhia reDo/u·! innm'ii, 1917-1918, Amintiri, Chi~j-

nau, 1992.

10 7

1920, dna s-a pus in discutle problema recunoasterii Unirii

Basarabiei cu tara-mama, au incercat sa creeze dificultatl~omanie} a.tit unii reprezentanti -(neoficiali) ai Iostului guvern

pllnirea 1; 1 20 de arii de la Unlrea Basarablei eu ltomania, r-ind

spunea: "0 suta de anl de rohie tarista a Iost psntru neamul

roman esc din Basarabia 0 noapte neagra, fara sfirsit, 0 sufe-

rinta fara intrerupere, un adevarat cosmar". Datorita masuri-



l~e~enskl din 1917. (ca!"e sustineau e a Rusia a "eliberat" Basa-rabia de sub dominatia otomana in 1812 ca romanii nu 101-

'meaza majoritatea populatlsi, di unirea~r iilost fortata dearmata roman a si c a Sfat~l 'farii ar fi fost format di~ bol-:;:€vi?i"!), cit ~i de reprezentanti ai non ui regim comunist din

Rusia, care sustineau ca -unirea ar fi fast votata de . 'marii

proprietari= basarabeni (!). Delegatia romans a restabilit"dred-turlle istorice ale Romaniei asupra. Basarabiel, eu date Istcrice,statlstics : : ? i juridice, prin diferite memorii, brosuri si articolein presa, prin cuvlntul lui Ion -I. C. Bratianu si al renurnituluigeograf Em. Martonne, profesor la Sorbona, care a efectuat 0

ca~atorie de documeutare in Basarabia, Si astfel, la 28 octorn-

brie 1920 s-a semnat Ia Paris Tratatul pentru recunoastereauniril Basa,rabi_ei eu Romania, de catre Irnperiul britanic,

Franta, Italia ~l Japonia de 0 parte si Romania de alta, Se

recunostea Romaniei suveranitatea asnpra teritoriului dintrePrut, Nistru, Marea Neagra si vechea Bucovina.

. . Rusia Sovietica n-a recunoscut unirea, cerind un ple-biscit, Ulterior ~i-a schirnbat atitudlnea. Astfel, in 1928 Ro-

mania si Uniunea Sovietica au aderat la a8a numitul PactJ3riand-Kellogg", care prevedea ca statele semnatare re~untala razboi ca instrument al pol iticii nationals si di lsi VOl' re-

zolva diferendelo numai pe cale pasnica. La 9' iunieHJ34 s-au

reluat relatiile diwomatice dintre cele doua tad, sublmiindu-sodi ele au intregul respect a1 suverauitatl! Iiecaruia din statelenoastre. La 21 iulie'1936 ministrii de Externe Maxim Litvinov

si Nicolae 'I'Itulescu au semnat Tratatul de asistenta mutual aromano-sovietio de In Montreux, prin Care se recunostea gra-

nita existenta atune! intre cele doua tad, deci Nistrul. Teateacestea au fost nesocotito citiva ani mai tirziu, cind, Ia 23

august 193D, s-a semnat .,protocolul aditional secret" al Pac-

_tului Ribbentrop-Molotov, .urmat de ultimatu~ul sovietic dat

Rornaniei Ia 28 iunie 1940, cu consecintalo lui atit de nefaste

pentru romani, care se resimt si astazi 126.

CUeva constatiiri. Una din cele mai reusi te caracteri zari

ale regirnului tarist in Basarabia a facut-o Ion Pelivan la im-

126. Amanunts 1a Constantin Kiritescu, op, cit., vol .. Ill, p, 5:30-

535 ~i mai ales Nicolnf' Tittll~scu, B(I~(lrabia pa171int rrJ1]uinesc, EdlOe

1ngrjjitn !!i ~tudil; .introducliv de Dr. Jon (i1("rcscU, nl1Cll"C.~tj, )9'12,13Gp.

J0 8

lor de rusificare, Basarabia "ramasese fadi Iimba, Hira scoala,fara carte, tara gazeta moldoveneasca, fara intelectuali bastinasisi fara conducatori fireste ..., 0 simpla temnita muscaleasca,pentru care-Iumina era i'ngaduita numai prin ieres~ruica stra-

juita din spr€ rasarit" 127 . Cea mai trista actiune pe care S-8.U

straduit s-o realizeze noii stapini a fost deznaiicnolizarea.Pentrn realizarea acestui scop s-au 'folosit toate rnijloacele:

administratia, scoala, Biserica. IDaca scopul urmarit nu s-ainfaptuit decit partial, mcritul eel mare revine popOl-U lui d~rind, rnaselor mari de tarani, care au stint sa-si apere eel malscump tezaur, Iimba, si prln limba, jnsu~;i neamul.

In timpul ocupatiei rusesti din anii 1812-1918, viata

biserlceasca din Basarabia rorusneasca s-a desfasurat in eon-

rJitii eu totul diferite tata de celelalte "tad romanesti", Innoua Arhiepiscopie a Chisinaului, dependents de Sfintul Sin~~al Bisericii Ortodoxe Ruse din Petersburg, s-au creat 0 senede institutii noi, care nu aveau nimie comun eu traditiiie simentalitatea romanllor de aici, A inceput 0 actiune sistema-

tica de rusificare ..- mal ales a clerului, a altor intelectuali,dar si a credinciosilor de rind -, prin scoala, administi-atiesi Biserica. 'Dintre aspectele pozitive, trebuie notata in primal

~incl starea materlalji de exceptie de care dispunea eparhia, cu

toate institutiile ei - centrul eparhial, manastirile, parobiile-,incit clerul si-a putut desfssura rnisiunea In bune conditiuni.

In chip' deosehlt trebuie subliniata activitatea misionara si

caritativa desfasurata de slujitorii Bisericii.

In. pafida' masurilor restrictive luate de autoritatile de

stat si hiserieestl, rornanii basarabeni au mentlnut $i unele le- _gaturi cu ierarhii ~i preotli din Moldova libera, apoi din ve-chea Romanie, Prin aceste legaturi, ca si prin preotii de mirsi prin calugarii din cele peste 20 de manastiri basarabene,

prin credlnciosii-tarani s-au mentinut Iimba, traditiile si culturarornaneasca. Acestor "apostoli" anonimi ai. constiintei de nearn;; i de simtire romaneasca li se clatora si actul unirii Ba-

sarabiei cu Romania de Ia 27 rnartie 1918.

127. Ton Peliyan, (lrt. cit., p. 9 li'l 12,

109

dE:' rnagistru in teologie.. Calugart! la Noul Neamt (Chitcanl)

si hirotonit ierornonah, a fost misionar eparhial la Chisinau,trim is 'egumen intr-o manastire din gubernia Srnolensk, ul-terior director la doua scoli normale din Rusia. S-a rein torstn Basarabia abia in 1'917, numarindu-se printre militantli



VII. BISERICA DIN BASARABIA

DIN 1918 plNA IN 1940

In~ata dupa unirea Basarabiei eu Romania. Biserica deaici a Intren~pt legaturile eu Patriarhia rusa, restaurata in

toamna anulni 1917. De altfel, dupa revolutia comunista dinacelasl an n!ci .nu se mai putea vorbi de 'legcHuri de oricena~ura eu B~serlca Or~odoxa" rus!,. data. fiiJ?-d situatia tragic aprm ;are a L:ecut, ma! ales ~n prI.mele trei decenii ale regi-rnulul corrrunist-bolsovlz Ultimul ierarh rus de la ChisinauAtanasie Gribanovschi, a parasit Basarabia in mal 1918. L~-]4 iunie 1918 Sfintul Sinod din Bucuresti a nurnit ca loctiitor

de arhiepiscop" la Chisinau PE. episcopul Nicodim M~nt~anude la HU9i (1864~1948), viitorul patriarh al Romaniei, NouInumit, cu. studii la Academia duhovniceasca din Kiev (abs,1~95), d~Cl un cunos~ator al Iimbii ruse si <11vietii biserice$tidin Rusia, a luat primele masuri in vederea Integrarii Bise-rrcn basarabene in viata Bisericii din Romania intreaga. S-aprc:eedat de lnda.til. l~ 0 nO,ua organizare a eentrului eparhial,la introducerea Iirnbii romane in multe biserici si in Semina-

rul teol~gic d~n.C~i9inau, -la car: au fost numiti 0 seama deprofesori romam, III frunte cu arhimandritul Visarion Puiu--

la inlocuirea unor egumeni rusi sl ueraineni de 1a manDSt1ri~Nicodim a aetivat la Chisinau ptna la 31 decembrie 1919 duds-a reintors la eparhia sa. '

. !~.ocul· sau a !ost numit. ea loctiitor, ~ pe data de 1ianuane 1920 --, arhiereul Gurz€ Grosu. Boiostuieomui care

a_poi,l~" 21 ~ebrl.larie 19?O,.va fi ales arhiepiscnp al Chi.;;i~anll.li~ ; > l .Hotm~lu~. NOlll arhiepiscop (1877-1943) era original' dinNlmorem-!:apu$na, ( ' ; - t stu~ii ;a Se.minul"uldin Chisinau, apoi1a Academia duhovlllceasC'a din Kiev" care i-a confer-it titlul

pentru unirea Basarabiei: eu Romania. Publicase Abecedare sialte carti pentru Invatarea limbii romane, rnanuale de religie,traducer! de lucrari teologice din ruseste in romaueste. In

1918 Sfintul Sinod I-a ales arhiereu-vicar al Mitropoliei Mol-dovei, cu titlul "Boto-,?~ineanul", iar in 1920 ajunge arhie-piscopul Basarabiei. In IlJ28 Arhiepiscopia Chisinaului a f'ost

ridicata Ia rangul de Mi tropolie, cirrnuitorul ei fiindridicatastfel 1a demnitatea corespunzatoare. Gurie Grosu a pastoritoina i'n noiernbrie 1936 cind, din cauza unor nereguli sernna-late" la Centrul eparhial, dar mai ales datorlta amesteculuifactorilor politici, inclusiv al regelui Carol II, in problemeleMitropoliei basarabene, a fost "suspendat" de Sfintul Sinod $iapoi pensionat. A trait de-scum inainte mai rnult la Bucu-resti, unde a ~imurit, la 14 noiembrie 1943, fiind inmormintatin cimitirul rnanestirii Cernica

Seaunul vacant a fost cirmuit saccesiv de citiva ~,loco-

tenentl" sau loctiitori de arhiepiscop: Nicodim Munteanll,acum mitropolit .al Moldovei (noiembrie 1936-innie ]937),

Cosma Petrouici, episcopul Dunarli de Jos (iunie 19:n-febrna-rie 1938) si arhiereul I Efrem Enacnescu Ti.ghinea-nul(1895-1968). eel din urma, originar din Oltenia, 0 vremestaret ~i profesor de seminar, a fost numit !? i hirotonit in fe-bruarie 1938 91instalat la Chisinau la 6 martlc 1938. A paste-r-ir eparhia, in calitate de loctiitor, pina la 12 ianuarie 1944,.cind a fast ales arhiepiscop si mitropolit,

La 10 martie 1923 pe teritoriul Basarabiei se creaza o 1 O U 3 .

eparhii noi: a Cetat:ii Albe-Ismailului (cu resedinta Ia Ismail)

si a Hotinului, (cu resedinta 1a Balti). Primul titular Ia Ismaila fast Neciarie Cotlurciuc (1875-HI35), instalat la 20 mai 1923,bucovinean, doctor in teologie $i filosofie, ell studii de spe-cializare la diferite Universitatl germane, fost profesor la Fa-

cultatea de Teolqgie de la Cernauti, autorul unor lucrari teo-logice in limbile gerroana si rom a n a . La Ismail a pastorit Ioarteputln, caci 1a 7 noiembrie 1924 a fost ales mitropolit a1 Bueo-vinei, cu sediul la Cernauti. .

In locul lui a fost ales, la 17 decembrie 1924, JustinianTeculescii (1865-·19;12), original' din orasul Covasna din Ardeen,pina atund e piscop al Armatei, eu sediul in Alba Julia. Desinu cunostea realita~ne din Basarahia, totusi, functicnind timplndelungat ca preot de mir ~i protopop in .Alba Iulla (el fus=se

111

incred lntat. CiJ organlzace« marli Adunar! nation aledecernbrie IH18), episcopul Justinian a .~tiu.J, !;~ se irnpuna 'inr:ndul preotilor basarabeni si sa fadl rlnduiala in viata epar-hlei. A pastorit pin a Ia moart (1,6 iulle 19:12).

'Urma!;;JJI sau a fost un Iocalnic, Dionisie Erharl

etc.). Ca vicar Ia Bucuresti, a reprezentat Biserica 1a citevaIntrunlri teologice peste hotare.

In eel peste' 20 de ani de viata rornaneasca din Basara-bia, sub indrumarea ierarhil or mentionati mai sus,' S-3U in-



(1868-1943), nascut in Bardar-Lapusna, intrat de tinar in

rnanastirea Suruceni, pe care a condus-o multi an! ca staret.In 1917-1918 s-a numarat printre militantii pentru unirea

Basarabiei cu tam-mama, fapt pentru care- in 1918 S£intulSinod din Bucuresti I-a ales arhiereu-vicar (cu titlul de

"Ismail") pentru Arhiepiscopia Chisinaului. Numit Ioctiitor

de episcop 1a Ismail inca din, 1932, alegereasa a iritirnpinat 'greutati, intrucit nil avea studiile necesare pentru ocuparea~mui asem~nea POSt d~ conducere (ales la 20 octombrie 19:B,instalat abia Ia 15 mat 1934), Cu toate acestea, a fost un bunindrumator 0.1 aotlvltatli misionare-pastorale si culturale dineparhie. In vara anului 1940 a fast nevoit s a se refugieze inRomania, Incredintindu-i-se conducerea provizcrie a eparhiei

Argesului: la 1 septembrie 1941 se pensioneaza. Reintors inBasarabia, a murlt la Chisinau, la 17 septembrie 1943, Hindinmormintat la Surucerri, mansstirea sa de metanie.

Primul episcop al Hotinului, eu resedinta la BilW, a f 'oetVisa1'ion Puui (1879-1964), original' din Pascani, Cl1 studii Ia

Facultatea de Teologie din Bucuresti si la Academia duhov-niceasca din Kiev, fest vicar si director al Serninarului dinGalati, primul director roman a1 Serninarului din Chisinau,apoi episcop al Argesulut (1921-1923), Tiparise citeva lucrariIstorice si predici Ca episcop al Hotinului, s-a_ ocupat de 01'-

ganizarea noli eparhii: a ridicat 0 monumentala catedrala,

sfin\ita in 1935, Jresedi nta si alte cladiri necesare unui cen-

tru eparhial. In octombrie 1935 a fost ales mitropolit al Bu-covinei, iar in 1924 mitropolit al Transnistriei, cu resedinta

in Odesa, Datorita acestei ultime misiuni, in 1944 a fost ne-volt sir se refugieze in Apusul Europei, unde a trait pina larnoarte (t 1.964 la Paris). ,

. In de._embrie 1935 a fost ales si inscaunat un~Ol1

episcopal Hotinului, Tit Simedre« (1886-1971), pina atunci preot demil', apoi arhiereu-vicar la Eucuresti, cu titlu "Tirgovi$teanul".A continuat lucrarea misionara, culturala si constructiva in-ceputa de Visarion Puiu, In 194.0a fost .ales mitropolit al

Bucovinei, iar in 1945 S-f\ pensionat. A scris numeroase lu-

{TaM de istorie bisericeasca foarte apreciate (despre Episcopia

Hotinuluf, 0 editie critica a VietH Sfintului Nifon de Gavriil

Protul, alta editie a Pripelelor lui Filotei Monahul de Ia Cozia

112

registrat 0 seams de realizari in viata Biserieii. Pe .linga "r()-manizarea" scaunului arhiepiscopal de la Chisinau si creareacelor doua noi eparhii, noHim faptu1 eil din 1920 pins in 1925,delegati ai preotimii din Basarahla au -facut parte din comi-

siile de redactare a Legii si Statutului de organizare al Bise-ricii 0rtodcxe din Romania irrtregita, intrate in vigoare in

1925. De aeum In<i!inte, Biserica din Basarabia s-a orientatin organizarea ei -" la centrele eparhiale, protopopiate, rna-

nast~ri f? i parohii -, dupa prlncipiile inscrise in acest Statut,in vederea oonsolidarii unitatii noastre bisericesti,

~i-au continual activhatea Uniunea clerului ortodox dinBasarabia, Fratimea -rnisionara ))Na~terea lui Hr-istos" din

Chisinau f? i alte asociatii de preoti $1mireni (Oastea Dornnu-

lui, Soeietatea Sfintul Gheorghe pentru tineret, Cerr.ul misio-mil' studentese s.a.), Opera de asistenta sociala a Iost mereuin atentia clerului parohial, Activitatea misionara a Bisericii

noastre s-a intensificat, datorita aparitiei $i proltferarii unorsecte (ea $i rezistentei unor credinciosi ortodocsi fata de in-

troducerea calendarului "indreptat"), De pllda, in 1930 erauaproximativ 19,200 sectari in toata Basarabia (14.9[;7 haptisti,

1540 adventistl, 619 crestini dupa Evanghelle, 751 milenaristi,986 molocam, 399 inochentisti s, a.) 128, .

In 1929 a avut loc la Chisinau al doilea Congres misio-

nar pe tara, jar in 1933 eel de' al patrulea (primul s-a tinut laArad in ,1929,'a1 treilea la Cernauti in 19.30). Dupa 1929 apere

revista Misionaru.l, la Chisinau, sub indrumarea preotuluiAlexandrL~ Scvoznicov, un ineercat misionar, cu materiale

adeevate, Tot la Chisinau apar numeroase brosuri, in colec-tlile "Biblioteca mlsionarului ortodox" si "Biblioteea crestinu-lui dreptcredlncios", La B a W , a desfasurat 0 sustinuta activitatemisionara sl publicistica preotul'Toma Gherasimescu, profesor

de' Religie in acest oras: a sl publicat mai multe brosuri 18Chlsinau si Balti,, Vechile m&nastiri basarabene si-au continuat lucrarea lor

duhovniceasca in noile conditli de ';ia~a romaneasca 91anume:

Capriana, Neul Neamt, Suruceni, Dobrusa, Japca, Curchi,

Htrbovat, Saharna 9i celelalte. In unele din ele s-au Infiintatscoli pentru pregatirea personaluhii monahal, lar La Dobrusa

o .9coalli d e cintareti, Se intemelaza' citeva schituri noL N1!l-

128. Cf. Antim Nlca, Aspecte mi~fonaTe, J i l . 31,

8 11 6

maru l calugarilor se r id ica Ia P (~st.< _)2 400 .. E :- ;te arlevaratn-a;l mai ~vut 0 stare materiala de exceptie, cum era suo

regimul tarist, pentru dl in urrna reformei agrare din 1920fiecarei institutii bisericesti is-au lasat doar cite 50 de ha.

I

teologlc ~1 altii, Dintre studentil ei retinern citeva nume de

prestigiu, ca preotul basarabean Paul Mihal! sau preotul pro-

fesor Alexandru Ciurea, istorici, amindoi cu doctoratul la



.• _S-au zidit din ternelie peste 0 suta de biserlci, tot pea~ltCa au fost reno vate. Dintre cele mai reprezentati ve m(-:n-tionarn catcdrala din EMF, la care se adauza inca clnci bise-riel in acelasl eras: altele in Ismail," Lipnic-Soroca, Sociteni-

Lapnsna (cu cheltuiala episcopului Dionisio Erhan), In 1925,nurnarul tot.al a 1 bisericil or ~e\ rirlica la 1090, deservite : 0 . 1 21104 preoti.

In ce priveste invaplmintul ieoloqic, notam, in prlmulrind, infiintarea Facultatii de Teologie din Chisinau in 1926

incadrata insa in Universitates din Iasi, La ~oua' Fac:'iltat~au fast numiti mai multi profesori originari din Vcchea .Ro-

made. toti teologi de mare prestigiu, ca Vasile Radu (Vechiul

Testament), Gala Galaction (Noul Testament), Nichif'or Crai-

l"l:ic(Isto:ia lit:rat~rii re~gioase muderne), Toma. B'.11i'1t(Isto-

r:"'..Ijj$erlc;asca urnversala), Constantin 'I'omescu (Istoria Bise-rICH Romane), loan SavU1 (Apologetica), fratil CIcerone si

Valeriu Iordachescu (Patrologie $1 Morala), arhimandritul Iuli''.lj

Scribau .(O~iletid\ si Catehetica), Nicolae Popescu-Prahova

(Drept b.ls:rlc:?c)_la care se adauga basaraberui Serghie Bejan

(E'0~matIca), IJ.1eToc~~ ~Exege(:a Vechiului Testament), StefanCWI):,lfiU (Istoria vechii Iiteraturi romanesti), Alexandru Boldur

(Istoria romanilor) si altho Toti au publicat lucrari valoroasein specialitatea lor. In aceasts perioada a activitatii lor la

Chisinau preotii profesori Vasile Radu si Gala Galaction (Gri-

&:oriePisculescu) au tradus si ~iparit BibUa in doua editli (1936$1 1938).. Preotul profes~r CIcerone Iordachescu a publicat'acum primul tratat de Poiroloqie in Iimba romana in trei

volume, profesorii 'I'oma Bulat si Constantin Tomesct/ au scris

zed de studii prlvitoare Ia istoria bisericeasca a romanilor

incluslv a celor din Basarabia; preotul prof'esor Serghie Beja~(In colaborare eu Constantin Tomescu) a tradus renumita Iu-

.erare a teologului rus Pavel SvetIov Inva1iltu?"C1 eresiinr: inexpumere CljJologetica; arhimandritul Iuliu Scriban a' excelat

in presa bisericeasca : ? i in predici. Gala Galaction si Nichlfor

Crainic s-au impus i-n literatura, unul in proza ~eUUa1t inpoezie, filosofie ~i zlaristlca. '

Facultatea a conferit citeva doctorate in teologie: Antim

Nica, vlitorul ierarh, Isidor Todoran, devenit profesor de teo-Iogie la Cluj f? i Siblu, Vasile Vasil ache, ma.i tirziu arhimandrit

!illvicar al Episcopiei misionare din America, A1el{andru Se-

veri,n ~i Nicolae Ciudin, mai tirziu profesori in inva.tamtntt11

C~~a~ti, p~eotul scriit.or Ghe_orghe, Cunescu, cunoscutii pu-'bllcisti Vasile Tepordei, Sergiu Rosca, AlexandruBardieru,

ardeleanul Nicolas Mladin (un an), viitorul mitropolit al Ar-'dealului si multi altii.

In 1940/'11 Facultatea s-a refugiat la Iasi, dar in toamnaanu lui 1941, in loc sa se rein toarca la Chisinau, asa cum s-a

intimplat cu toate hstitutiile rornanesti din Basarabia, Minis-

terul Educatiei Nationals de atunci a dispus contopirca ei cuFacultatea de Teologie din Cerniiuti: 0 parte dintre profesori

au fost incadrati la aceasta Facultate, altii Ia cea din Bucuresti,Seminarul teofogic "Mitropolitul GavriiI Banuleseu" a

fost reorganizat in 1927, trecindu-se de 1a zece Ia opt class,eu profesori romani, Ii.. Iocalnici, fie din restul tarij condus

ani indelungati d e doi distinsi pedagogi, preotii ConstantinPopovici si Serghie Bejau (din 1927). Printre absolventii Se-

mlnarulul S-8n numarat unii dintre cei pe care l-am pomeuit

mal' sus, lacare se adauga poetul si publicistul Sergiu Matei

Niea, Antonie (fost Leonida) Plamadeala, azi mitrcpolitul An-dealului l} i multi altii; majoritatea absolventilor se inscriau la

Facultatea de 'I'eologie, dar erau unil care se Indreptau sispre facultati laice, incit dintre ei s-au recrutat nurnerosi ingi-nerl, profesorl jurist], muzicieni, ziaristi etc. .

S-au inf.iint.at a,lte .dona Serninarii teologice, tot cu optclase, la Jsmail $1 Edineti (pentru eparhia Hotinului), Scoli de

clntarett functionau la Chisinau si la manastirea Dobrusa.

Arhiepiscopla Chisinaului patrona un Liceu eparhial de f~tc~i 0 $corila normals de fete, ambele Ia Chisinau. -

"Tnf\l~1 aees;a s·-au format noi generatli de preoti, cres-cute Inspmt rornanesc, care au muncit eu bune rezultate, ala-turi de generatiile mai vechl, formate in scoli rusesti. S-aprocedat, 1.reptat, Ia inla turarea nnor pracf c i rusesti in cultpentru revenirea la vechile traditii autentic romanesti. '

Tot in !"lera vietii culturalo mentlonam di acum se IIl-

registreaza 0 bogata actioitate e.ditoriaUi, mai ales la Chisinau,unde au aparut felurite Iucrari teologice sau istorice. In 'afnra

de lucrarile profesorilor Facultatil de Teologie amintite maisus, eonsemnam si pe ale unor teologi din generatia dinainte

de 1918, care acum au putut scde in romane1?te. De pllcHi,preotul ConstantIn Popovici, magistru in teologie de la Kiev

91 profl!sor la Serninarul din Chii?inau timp de 40 dE: ani

(1887-1927), a tiparit acum un volum de ,s.tudii religioase,morale # li~uTgice (1934, 456 p,), precum $i 0 seamft de bro!;luri

11 5

!'ji studii 'in revlste, Profesorul-t olog Nicoioe p.0pov8chi ti P.U-

blicat doua bune monogram: Miscarea de let Balta sau inochen-t is m ul 1 .1 7,B as ar ao ia (1926), Istoria Biserieii din Rlsu/rabia 117,

.oencul al XIX-lea (1931) 9i alte lucrari cu caracter istoric.

(i936-1938). Chiar 91 elevii Semlnariiler .teologice i9~ aveaupublicatiile lor: Limba noastra la Chisinau (in care au' ~e~ut':l~Sergiu Matei Nica ~i pr~otul seriito~ Al~xandrl_1.B~rdleru). siLuceafcnul Ia Ismail; Liceul eparhial din Chisinau publica



Preotul misionar Alexandru Scuoznicou a publicat Psihologiaseetelor reiiqioase (1939), 0 serie de brosuri cu caracter misio-

nar si antisectar scm traduceri din literatura teoloaica rusa(r\. M . Calnev, Metodica misionarti, 1931 $i altele). -

Citiva dintre tinerii absolventi ai Facultatii de Teologie,

tn.Irumatt de profesori ca Nichifor Crainic, Gala Galaction

Constantin Tomescu 7i altii, $i-au publicat primele lucrari teo-logice, devenind, cu tlrnpul, personalitati cunoscute in culturateologica rornaneasca. Printre ei s-a impus Paul Mihailovici

(n. 1905 in Cornova-Orhei), care a publicat acum citeva 1u-cdiri istorice deosebit de valoroase: Leqiiiuri cuiiurale-biseri-ce$t'i dintre romiini $i rU$7 in secorele XV-XX (1932), Mal'turiiromanesti din Bulgmia $i GTecia (1933), TipCidturi 1'Omdne$ti

in Basarcoia de la 1812 la 1918 (1940) si multe altele publicate

dupa 194<1.Arhlmandritul de atunci Antim Nica (n. 1908 in

Bogzesti-Orhei) $1-a publicat teza de doctorat, Misionari-smulCl'€$f2nintre maho.medani in Orientul Apropiai (Balti, 1939) $tmai multe studii in periodicele bisericestl ale vremii. ,Notam

sl doua bune teza de licenta de 13 Faeultatea de Teologie dinChisinan, sustinute de Euaes» Procopan (mort de-tinar), 0 bunamonografle despre Paisie Velicicovshi (1933}- si de . Vasilot?TepO"!'dei, 0 rnonogr.afie inchinata preotului-poet A.lexie Ma-teeoiei (1937),

Presa bisericeasca din Basarabia n-a fost cu nirnic rna'

prejos decit cea din vechea Romanie 'sau din 'I'ransilvanla.Lsiminatorut, revista clerului din Basarabia, Iondata in 1908,si-a continuat aparitia pina in 1944, indrumata de un comitet,

condus de preotul Constantin Popovici, din care faeeau parte

5i citiva preotl din Chisinau (a aparut chiar $ ! in anul primeiocupatii sovietice, la Bucuresti), Au mai aparut $1 altele: Mi:sionorui "revJ.sta Misiei outodoxe romane din Basarabla"

(1929-1940), Insemmnri cresiuie, "revista de orlentari pas-torale $i misionare", 1a :Balti (1937-1940), Episcopio. Hotinuiui,foaie ofioiala, la Bi§1ti (1926--1940), continulnd en' Biserico.basarabeana, organul ofida 1 a1 aceleiasi , eparhii (1942-1943),Bllleanul Episcopiei Cetlltii Al be-lsmail (1923-1940 ~;i

1942-l943); :,Uniunea clerului din Basarabia" edita publica-

1;iasApHiminala Raze : (care a devenit apol un "organ. de lupta~i atltudine -romane<lsca"; studentii teologi din Chisinfiu editaupropria lor. rev}sta, Studentul (1928-1933), conl:inllata GU

Gtndul, neamului . (19q3-1934) ~i cu Tfibuna tinerimii

I I p

revista scolara Ghiocei (in care a debutat poeta Magda Isanos).

Revista Societatii istodco~arheologice-biseri.ce$ti 9i- C ? l 1 : -rlnuat aparitia, sub conducerea profesorului Iosif ~arhOmOV1~1.Din 1929 pina in 1939, profesorii Toma Bulat $1 C:o~stantmTomeseu au editat revista tstoriea Arhivele Basoraoiei, tot Ia

Chisinau, incare au aparut 0 serie ,d~ ~tudij,. de.o~~bit d_: V:.1:

Ioroase, privitoare la istoria Basarabiei $1 a Bisericii romanestide aici,

La periodicele bisericestl, ca si 1a unele laic~ (Viattl B c : : -sarabiei, Basaiabia, Zorile s. a.) s-au remarcat prm. co1a.bora-rile lor n1.1nurnai profesorii de teologie consemnau mal sus,ci 9i a'Iti preoti, ca Alexarrdru Scvoznicov, Teodor. Rudi,e:"Vladimir Popovici, Pavel Grosu, Eugen Procopan,. Nlcol~e / , 1 . -mus, ~aul MihB;il, Sergi:u R?9Ca, Alexa?dru Bardieru $1ta,tl.l.In chip deosebit trebuie .sa consemnam numele preoou1m-

profesor Vasite Tepordei (n. 1908 in Cirpe:;;t~-Cahlll), .reda;torIa publicatia Studentul (1930-1933), apoi la foaia Raze(1931-1938, continuind ea director pln~ in 1944), dir~ctor, la .cotidianul Baseraoia (cu suplimentul literar Bosorobui rUe-rarii], care a aparut la Bucuresti, i~tre ~nii .194~--1944, .cola-borator 1a 0 serie de alte publcafii - bisericesti sau la~ce-

din Basarabia sau din Bueure$ti. Parintele Vasile T_epordel esteconsiderat - pe drept cuvint - "eel mai de seams publicist-

tribun a1 Basarabiei .romanesti''.

Pe tarimul muzicii blsericesti s-au remarca~ pr~oi~l

Mihail Berezousctii (1868-1940), pe care l-am _~al . am!n.tl~,fost peste patru decerrii dirijor al cor~lui catedralei din Cl.isi-

nau, proiesor de muzica si C?r:tp~oZltor,I?~eotul Alexandru

Cristea ft 1942), profesor in Chisinau 91 altii.

Adaugam aid si citeva cuvinte despre vi~t~ ,biseric:a~caa romanilor de d.incolo de Nistru, Acolo, autorltavlle sovieticeau creat Ia 22 octombrie 1924, asa nurnita )lHepublica Auto-

noma S~vietica Socialista Moldoveneasca", eu 8434 krn- si

545,500 locuitori ; era impartita in 14 raioane, initial cu capitala

la Balta iar din 1929 la 'I'iraspol. .Urgia bolsevicilor atei s-a dezHintuit 9i asupra biserici-

1 0 1 ' , _ preotilor 9 i credincio$ilor ~e a~ci. Unel: laca:~lri de in:chinare au fost distruse, a1te1e inchise: multi preen dopcrtatiin interiorul intinsu'lui imperiu sovietic. Retinem tntre ei pefl'eodosie Ghiricll (n. 1865 in Varnita-Tighina), ramas 'in R1Jsia

117

dupa i917, preot de mlr la Nicolaev si Herson iarTama s vaduv, dilugarit si hirotonit arhiereu-~iear la Odesa

tr cut apoi Ia Nicolaev. La 1 septembrie '1937' a fast arestat:pierzindi.H-se urma 129.

Au fest deportati si eei doi mari teologi de nearn roman



I

pe care' i-am amintit in pa,ginile anterioare, care au rarnas in

Rusia dupa. 1917; mitropolitul Arsenie Stadnitki (t 1936 indeportare) st preotul profesor Nicolae Grosu de Ia Kiev, de-portat in Arhangelsk, refugiat in Romania in 1944.

In incheierea acestui subcapitol, trebuie sa retinem. sifaptul cii In perioada interbelica In Basarabia si-au c1esfasui,~t

\:iata si lUcrarea lor spirrtuala 0 serie -de alte CUIte,taate bueu-,rll1ll~-se d o ; : 0 !.arga toleranta din partea autorltatilor roma-nesti. lata citeva date statistice, In 1925, Biserica romano-cat?lic5. .(C1~ crediriciosi polone~i, y germani . ; > i armeni) avea]_:.325 credinclosi, cea evanghehca-luterana avea 178.000ere-

dinclost germ.ani.'.cu 23. b.iseric~ ~i 67 case de rugaciuna, ar-meano-gregorrenll erau 111 numar de 16.665, cu '1 biserici im 'lipovenii nun;aran 20.;340credinciosi, Ia care 'se adaugau ad~Ptii

!lno~ se~t~, Innumar destul de redus (haptisti, adventii?ti,tnocherrtisti, duhobor-ti, molocani). Comunitatea israelita nu-

mara 300.000 de adepti, cu 366 de sinagogi si alte Uicasuride cult 130,' '.

Aceasta a fost viata biserioeasca ortodoxa si configuratiaconfesionaHi a Basarabiei pina in nefericitul an 1940131.' '

129. Theodot Bordeianu, Episcopui Teotiosie Chiricii, in Luminii-

torul, LXXVI (1943), nr. 10-12, p. 751-752.

130. Stefan Clobanu, B a s ar a b ia , p. 84-85,

131. La alditu:rea acestui subcapitol am folosit mai .mult in for-

rnattrle ~i darile de seama publtcats In periodicele bisericestr din Basa-

rabia interbelica (L:('~!cinatorul, lI1i.~iona;,ul ctc.), ,~,'_llin revjstu ,Bigerica

O)'tmioxti 1~l)m6Ttii din Bucuresti. j

11 8

l :

VIII. BISERICA DlN BASARABIA DUPA 1910

Un an de terocu-e rosie, Anul 1940 a adus mad schimbaripl' harta intregului continent, inclusiv a Roman~ei. c.a urmare·u Protocolului aditional secret al Pactului Hibbentrop-

!\'rol~tov" din 1939 J a : 26 iunle 1940, Guvernul sovietic adre-seaza Romaniei 0 doua ultimativa privind eedarea Basarabiei ! : ; ; i

a Bucovinei de nord, apoi alta la 27 iunie. Pentru a evita conse-cintele unei Invazii sovietice, Guvernul Romaniei decide eva-

cuarea arrnatei si administratiei la 28 iunie 1940. Trupele

sovietice au intrat imediat in Basarabia, Bucovina de nord~i in tinutul Herta (situat intre Cernauti si Doroh?i), DE:? J-:ll

era verba nurnai de Basarabia, stapinita samavolnic de Rusia

tarista timp de 106 ani, ci si cle nlts doua tinuturi rornanesti.

In primul rind, nOl'~ul Bucouinei, stapinit ,aI?_rc:apeun .~eacsi iumatate de austrieci dar pe care sovieticn 11 revendicau

a c t ; m drept )ldespagubir~ pentru ocuparea Basarabie~ de catro

Romania timp de 22 de ani", nesocotindu-se as~f:l o:J~e n?1'mede drept international, abuz care se perpetueaza pina ~ZL It;

ce priveste tinutul Herta, sovieticii au declarat ultenor, ~a

ocuparea s-0 Iacu t "din gresea la", dar aceas~a s~a repeta t ~l 111194'1si se pcrpetueaza pina azi. Este un teritoriu care a apa~-tinnt intotdeauna Romaniei, cu 0 supratata de circa 400 km";

e u 9 comune si 26 de sate, en aproximativ 40-50.000 de locU1:torli , tinut car'e a dat ~arii pe marele ~artur~r ?-heorghe ,~sachl

(1788-1869), nascut chiar 'in Herta, $1 pe filologul Vasile B(:-grea (1881-1926), nascut Ia 'I'irnauca, fost profesor 1a Uni-versitatea din Cluj 132,

132. Pentru tinutul Herta, recomandam lucrarea Prof. dr. Ion

Gherman, ' finutul Herta tstrnia. t ra.[Jica. a unui pamint rnmaneSG, Bucu-

re~ti 1991, 32 p.

119

Aut~rW!it!le romane~ti ----:-nclusiv cele bisericesti - au

fos.t .nevOl~~ ~a se .~::tr~~a in dreapt~ Prutului.. S-au refugiattot! ierarhii 91consiuern lor eparhiali, profesorii Facultatii de

T~olo?,ie_cu ~t~dentii lor, Seminarul teologic, muW preoti de

Petru Cemauteanu~i fratele san, tot preot, au Iost arestatipe strada, in Chi~inau.Marele patriot preotul Alexandru Bd'~-taga (deputat 'in Sfatul 1'arii care a proclamat unirea), a muritin Tiraspol, intr-un tren care ~ucea d_eportatl dn:colo deNistru fiind ill virsta de 80 de ani. A aparut :>uspec~a~entrl1



rmr 1 1 1 ~l~garl, la c~re se adaugau alte categorii sociale, maicu ,se~a m.tel,ectuah. La 2 august 1940 SovietuI Suprem al

Um~n~l ;?OVletIce form:?cza asa !lumita "Republica SovieticaSocialista Moldoveneasca , cu capital a 1a Chlsinau. La 4 noiem-

b~ie 1940, Prezldiul Sovietului Suprem a1Uniunii Sovietice sta-

b:le9~e lin~~ de fron~iera dintre R.S.s. Moldoveneasca si R.SS.Ueraineana, care a uus Ia dezmembrarea Basarabiei romanesti

caci .part~a sudi~a (judetele Cetatea Alba 9i Ismail) si ~e~nordica (jud, Hotin), precum sl tinutul Herta si Bucovina au

fost ':Ilexate. la Ucraina; aceeasi 'soart3 au avut 91 8 din cele

14 l'~lOane din f?sta Repub!ldi Autonoma Moldoveneasca (decide dmc~lo de Nlst~U). S-a l~trodus :ca lirnba oficiala, pe lingac*';arusa, asa numitul "gral transnistrian'', vorbit dincolo de

Nistru, care se va nurni "limba rnoldoveneasca", precum $i'

alfabetul rusesc, Se intelege ca toate publicatiile romanesti au

fast suprlmate. In ~osturi de raspundere au fast promovatioamem incompetenti, de regula evrei dar si rusi ucrainenisi chiar "moldoveni" devotati "eliber;torilori',. ', .

In viata -Bisericii s-au produs schimbari fundamentale,

In primul rind trebuie notat ca 'in locul ierarhilor romani si-Uti sa se refugieze la Bucuresti, noile autoritati sovietlce antrimis aid, in toamna anului 1940, pe episcopul rus Alexie deTula, care s-a instalat intr-o casa particulars din Chisinau,De indata a dat dispozitii ca slujbele s a se Iaca in slavonesteiar Craeiunul sl celelalte sarbatori sa se tina dupa sl:ilul ve~hi~Activitatea lui s-a redus la viata liturgica. A ramas 'in Chisinau

ptna la 24 iunie 1941. cind a fost arestat tot de sovietlci 133,

In acelasi timp s-a declansat 0 adevarata prigoana im-

potriva romanilor. Zeci de mii de oameni - de toate virstele

$i categoriile sociale, inclusiv copii - au fast arestati si de-portati 'in interiorul Rusiei, de regula 'in Siberia. Dupa' unele

aprecieri, ar fi yorba de 300.009 de oameni. Numai in noapte~de 12-13 iunie 1941 au fost arestati si dcportati peste 25.000de oameni din Chisinau; acelasi lucru s-a petrecut la BiHtiIsmail, Cetatea Alba si in sute de sate. Multi rornani - c h i S . :i? i copii - au, fost i~pus.ca\i far~ nici 0 judecata. Un preot,Munteanu, din Ismail, a Iost UClS de bolsevici evrei. Preotul

133. Cf. Leonir:! Vulpe, Eplscopul Ale:rie al. Tulei, :in rev. Risertca

basa.mbeanii, J (1942), HI'. 7, p. 427-432.

12 0

unii ! ? i moartea renumitului dirijor .~~:ompozlt<;_r.~l~aIl Be-rezovsehi ( I ' 13 noiembrie 1940 in Chl~Inau). B.omanll din Bu;-o:vina si tinutul Herta au avut a.ce.eas.isoarta, singura lor vina

fiind aceea di s-au nascut romani. . .Concomitetlt, a inceput 0 intensa pr_?pagancia. an!l~eh-'

gioasa. Multe biserici au fost transform~te m maga~ll, sah de

spectacole sau incl?ise,. ~ar cele ,aflatew m co?struc~l~ a~ f~stdemolatc. Pentru blsericile parohlale rarnase Infunc~lUne S-<.IU

fixat impozite enorme, greu de suportat.. .... -_Bolsevici evreiau distrus eatedrala din Ismail, 0 blserlc~

din ('etatea Alba, una in Orhei, alta in Pla.tare9ti-C:,tat.:;a .Alb~s. a. Tot ei au incercat sa incendieze c?te,dral~ mltrop?htanadin Chisinau. La retragerea trupelor sovietice; 1~ 1941. l.n ora-sul Balt'i, dar 91in alte parri,. au avut loc mal; dls~rugerL

La euberarea Basarablel de trupele rornane, m var~ _anu-

lui 1941, s-au gasit aici 898 biserid in st~are a~cep.tabl1a, ~ ?transform ate in sali de spectacol sau ~u alta ~e~tma?e, 13 dlS:truse prin foc sau dmamita; tot. a~u:,cl. s-au ?aSlt 526 deypreoti

care au ramas sub ocupatia ,sovletwa,iaralti 48 fusesera om

0-

ri~isau deportati m. Toate acestea I-D;~facut pe n~~re7al1111:.nAntonescu sa declare ca pe teritorllle romanestt vremelriic

ocupate au dimas urmele unei barbarii fara precedent, cum" . 1- t" 1 r"135nici hordele humior n-au asa in urma 0 '

Revenirea la tara-mama. La scurt limp dupa dsclansarea

razbolului impotrivaUniunii Sovietice (22 iunie 1~41) tr;-tReleromanesti au eliberat Basarabia; 'in Chi9inau au intrat ia 16iulie, Dupa acestea, s-au reinters acas~ autor.it~tile d~ stat.:

institutiile publice si numerosi cetate;11 ref_uglatl. De md.ata

au inceput lucrarile de refacere a laca~u~llo: ~e. cult $1 acladirilor apartina toare Bhel'icii, distruse orr pmgari te de OC1~-

panti, Preotii au revenrt Ia 'paroh~ilor 1.01'. S-au ..rede~chlscursurile Seminarului teologic "Mltropohtu1 Gavru1 Banu-lescu-Bodoni", ale scolilor de cmtareti sl ale scolilor secundare

134. Vol. Basarabta cles-robita. Drapturi isWrice - ndeg"iUlri bo!~e-

utei: ' - injliptuiri romcine$ti, Bucurest i, 1924, p. 99-·126.

135. Ibidem, p. 131. Suferinte1e romanilor din acel prim an de

ocupatie soviet i ca slnt prf'zentate .5].in ItlCI'Er'en recent;;] fl 1nil on ~i~-

canul, Raptul lJasarab"iei, Ch.i~jJ1an, 199:3, 176 p-

121

ocrotite dl. Biserica. Si-an reluat lucrarea lor duhovnice

mam'\st~rile si ~c!1ituri~e. ",:u .reaparyt periodicele bisericestl,DIll nefericire, pma m tanuarie 1944 eparhiile basara-

bene au fost. c?nduse numai de loctiitori: arhiereul EjremEntichescu. Tlg.h~~eanul 1~ C~i9iJ?-au, episcopul Policarp Mo-

sQvietice si a se refugia in Romania. Mitropolltul EfremEnaehescu's-a stabilit la manastirea Cernica, unde a sl murit,

1a 5 dscembrie 1968, iar episcopul Antim Nita a activat, pen-:tru un timp, ca loctiitor de episcop Ia Gala~i. (1947.-~950), ap~)lca episcop-vicar patriarhal (1950-1973) 91 arhiepiscop (din



ru.\~c({ al ~merlC_ll _la Ismail 91 episcopul Dr. Partenie Ciopuona1Armatei la Balti, Abia la 12 ianuarle 1944 Ejrem. Enactiescua fost ales arhiepiscop 91mitropolit, iar dupa doua zile arhi-mandritul Dr. AnUm Nica episcop la Ismail. Cel din urma

er<: originar din Bog.~e9ti-Orhei: cu doctoratul in teolagie la~~19mau 91 cu .studu de specializars In Anglia, Franta si

Liban. Tot atunci a fost ales, ca episcop de Hotin arhirnandri-. tul Dr ", B:nediet Ghius, un rnoldovean, calugarit in NoulNearnt, msa n-a fast recunoscut de autoritatile de atunci, Noii

alesi 91-au inceput de mdata aetivitatea. .Mai_consemnarn aici si faptul ca pentru teritoriile dintro

Nist:u 9~,Bu~ (!'rans;tistr.ia) ocupate de trupele germane ~irornane in primu trei am de razboi, s-a infiinta t - eu data

""de 15 august 1941.-- 0 "lVUsiune ortodoxa'', cu seciiul la Odesa,Aceasta avea menirea de a refaee viata crestina de aid dupaun sfert de vcac de propaganda comunisto-ateista. In frunteaacestel Misiuni a fost numit initial -arhimandritul Dr. Iuiu:Scriban (1878-1949), uri mare teolog, fost profesor la Facul-

tatea din Chisinau, ajutat de arhimandritul Dr. Antim Nicain calitate de vIcar.· Spre sfirsitul anului 1942, in frllnte~

Misiunii a fost numit mitropolitul Visarion Puui (instalat la6 decembrie 1942), care cirmuise multi ani Episcopia Hotinu-lui (Ba.lti), apoi Mitropolia Bucovinei (Cemauti), bun eunos-cater al limbii ruse S1al traditiilor locale.

Sub indrurnarea acestei Misiuni, au fost trimisi in Trans-

nistria sute de preoti din toata tara, dar mai ales din Basara-

bia, s-au redeschis zed de biserici, au f'ost hlrotoniti ori repusi

la parohii preoti localnici, s-a .retacut viata monahala, s-autiparit carti de rugaciuni si diferite brosuri pentru credinciosii

de acolo, s-a deschis chiar un Seminar teologic la Dubasari,

cu 0 suta de elevi molrlovenr de dincolo de Nistru, Evenimen-tele care au urmat, in ]944, au nimiei t toata aceasta frumoasa

' 1 1 • • . . . . •

iucrare rrusionara, tar eel care se angajasera in ea, -- atit

Iocalnici cit 91cei plecati din tara - au avut de suferit (Inchi-scare, anchete, vurm~rire). Mitropolitul Visaricn Puiu, de pilda,a fost nevoit sa errugreze in Apusul Europei; unde a si rnuritin 1964. .

In vara anu11.111944, ierarhii din Basarabla, cn si 0 bUllaparte a populatiei, mai ales, intelectllali, all fast pusi 'in situn-

~ia de a-91 pariis i din nou IOCl1ri1e natale in .fa~a'qrmateloI'

122

1973) la GI:tla~i.

Din n.ou in "infernul sovietic" (1944-1989)

lndata dupa reanexarea teritoriilor romime:;;ti. ale Basa-

rabiei, Bucovinei de nord 91 tinutului Hertel la U :nipl1ea S?-vietica (practic din vara anului 1944, e~n~ ne-au l1~vad.?-tdin

nou trupele sovietice), act pe care Romania a trebuit sa:1 re-cunoasca prin Conventia de arrnistitiu de la ¥osc~va. din 1.~septembrie 1944, s-a revenit la starea de lucr~rl cl~n al~l

1940-1941. Majoritatea zdrobitoare a inteleetualtlor, inclusiv

clerul ca si oameni din alte eategorii sociale s-au refugiat inRomania, Aici au fost mereu urmariti de noile autcrltati eo-

muniste instaurate la 13martie 1945; rnulti din ei au fost

trimisi cu forta in Basarabia, redevenWi Republica Socialista

Sovietica lYIoldoveneasca. Unii din eei care 9i-au avut partea

lor d e eont.ributie· la realizarea actului unirii Basarabiei cu

Romania au fast arestati si inchisi. De pilda, Pantelimon Ha-

lippa (1883-1979), desi tnaintat in .vi:s~ii,. a fost ar;sta~ in

1950, inchis Ia Sighet, preluat de sovietici$1depot-tat m Slb~-ria de unde s-a reinters dupa un numar de ani, la Bucuresti ;

Io~ Pelivan (n. 1876), a ~urit 'in inchisoarea de la Aiud; Daniel

Ciugureanu mort in mchisoare la Sighet (1950); Stefan Holban

(1886-1961) arestat 'in 1957, a murit 'in inchiscarea de Ia Bo-

tosani; Anton Criban a reusit sa emigreze in America, unde a

murit in 1993, il~ virsta de. 100 de ani. . . 'T ..

ln Basarabia, Bucovma de nord $1 tinutul Herta non

stapirri au urrnarit, in primul rind, inl8.tu~area ~rica1'c:rm~al1i-

festari de viata romEU1easca.Rusa a fost impusa ea limba destat, .grafia latina, interzisa si inl~cuita c~ alfabetu!. rusesc.Graiul vorbit in Basarabia, dar mal ales dincolo de Nistru, a

fost din n01.1 declarat limb a moldoveneasdi", cu scopul voit

d e a crea impresia Ial~a tntre autohtoni ca nu sunt Iatini siidentici - ea neam si limba - cu romanii din dreapta Pru tu-

lui. 0 actiune sistematica in acest sens s-a desfasurat mai ales

prin scoala ~l .mijJoae.e~e de i::form~re i~ masa (p~;sa, ~adio,dlrti de istorie" falsificate), meeremd sa se acredi L(;Ze ideea

cii. Basar~bja a fost 0 tara ruseasca. Orice legaturi cu Rcma-

nia erau intcfzise.8-<1 cleclan~at 0 polilid de genocid, conel'eti7.aUi in (10.,

porttiri in n1asa, foarnete ol'ganhaUI (1946-1947), in cnrsul

123

~arela .a~l m~r1L ca la 300.000 de persoane. Dupa primul val'aeportar~, ~ln 194~-1941, au urmat altele: in 1944-1sp~e reglU~:ule.ncrdies (c. 250.000 de oameni), in vara194~ i,; .Sibena (11.342 familii), in 195:1-1964 in FedRusp ~l .~n K_azah~t~n ~c. 300.000 de oameni). ,

(mal tir7.hl Arhieplscopie), depend nta de Patrlarhia Moscovei,iar in Iocul Mltropoliel Bucovinel, 0 Eplscopie ell sediul la

Cernauti, in cadrul Exarhatului Ucrainei, dependent Lot deMoscova. EpiscopHle Cetatii Albe - Isrnailului ~i. Hotinului



12 4

Cei mar "muit! dll1t:e deportati si-au pierdu t viata de-~arte. de Iocurile n~t~le ~l de mormintele inainta~;i1or Jor, altHu ~an:as ae?~o~casatormdu-se cu persoans de alt neam sie~e~mta,. rusIf1cI.ndu-se; 0 parte 8-au intors pe melea urllepartntesn, dar !jl-au gasit toate bunurile risipite 136. g

sarablnf10~,:1. eelor deportati, autordtatils au colcnizat in Ba-

da. a~1l111de rusi, de ucraineni si chiar de alte neamuri

a usr SI er c f i· di . .'. ... ,. '..:. • u. orta ,m interinrnl imperiului sovietio. Dintraromanu rarnasi, multi s-au ~I'usificat prin disatorii mixte. Cau~mj~re.a .acestor. transferuri de populatls, potrivit recensa-mintuluj etectuat In1989, configuratia etnica a Basarabiei se1?rezenta astfel: ?7V4.749 romani (64,5%, de la 86% in 181"7)600.366 ucraineru (13,8%), 562.069 rusi (13%) 153 ,158 g>:g. ~(35°/. d 1 0 250~ • 18 '(.,. k a auzi

(1 '501 G)' l eg 6a08 b" 10 111. 17J? 88.'119 bulgari (2,0%), 65.836 evrei

. ,.'0, o· ie orusi (0,510), 11. 571 tigani (0,3%), 4.739 010-

ne~ (0,1 ~o), 7.335 germani (0,2%), 27.210 de alt neam (0 ~o/.)deci un total de 4. ,'335.360 locuitori 137. ' ,a,

S . ! : o .-schim?:. in 1989 numarul romanilnr din Iosta Uniune

oVlebca se rrcnca Ia 3498 432 din care 2 797 226 -" M Ido . • ' ...., .'. se gaseauIn 0 dova,. 459.350 111 Ucraina, 178.557 in Rusia 34053 .Kazahstan $1 29.127 in alte republid unionale 138.' " m

ca 414nr.~ucovina ist?r~c~, in 1930 erau 850.000 1ocuitori din

re ,010 erau rornani: In 1989 " . C 'intra sl tinutul Herta ~i 0 pa t In~egl~~ea Ierna~ti (in care8,100 km." _ erau 94" ; e. m. JU etu Hotm) - avindzinta abia 20% " 0.000 10C1.UtOl'l,din care rornanii repre-

Schimbari structurale sa' d 'S-a desfiintat toata ad . . t - ~rPbI? u~ ~I p~e plan spiritual.i. . mlms ra,la rsericeasog romaneasca. dep na atun:l, care se baz~ pe principiile Statutului din 1925 (CE'l.,.

~~treparl~l:'lIe, Pl'otop?plate, asociatii bisericesti etc.). In ioc'ulI opo ier Basarabiei a rihnas 1a Chisinau 0' sim 1" E'· ... p a p ISCOp i e

136. E>ttpa brosura RepHbl.ica MOldova, Chisinau, 1992, p. 12-13.137. Ibidem, p. 14-15.

. 138. $tefa? Cio~anu. Basarabia, p. 144 (dupa revista Soiuz; nr. 32

din august 1990/. Amanunte.)1 date statistlce si in br'osur-a Subgranit " . l 'v, povClra

ex impena e, Romanii de dincolo tle Prue d l It'anel-'ari' , leu. u zmatu17tul. . l OC t I,ro( anWrea independenf;ei de stot ed In"ri 'iF I .'.Pop, Bucurel;iti, 199:3, 142 p. ' . b J ate Adrian

(Balti) au fost desfiintate.La cirma celor doua eparhii care au rarnas _. Chisinau si

Cernautl - au fast numiti ierarhi rusi san ucraineni (unsingur roman bucovinean a pastorit la Cernauti), necunosca-tori ai limbii romans ~i ai traditiilor noastre, unii chiar sovini,Astfel, la Chisinau au fost .numiti: episcopii Leronimi Zoharou

(decembrie 1944-februarie 1947) ~i Benedict Poieocov (februa-de 1947-iunie 1948), arhiepiscopul Nectarie Grigoriev (iunie1948-9 martie 1969), episcopul Vartolomeu Gondarovschi (mar-tie 1969-octombrie 1972), arhiepiscopul Ionatan Cw'polO1'ici(octombrie 1972-mai 1987) si mitropolitul Serapion Fadeev (mai1987-iulie 1989).

Dupa anexarea teritoriilor romanesti HI fostul stat sovie-tie a ineeput 0 caropanie antireligioasa organizata, mai alesimpotriva Bisericii Ortodoxe, confesiunea majoritara de aici.Din eele peste 0 rnie de biserici din Basarabia au fost inchiseaproximativ 500, intre care si catedrala (Soborul) din Chisinau,Dupa 1957--1958 a urmat 0 noua etapa in lupta impotriva re-

ligiei, fiind inchise alte peste 300 de biserici ortodoxe, incltau dimas deschise mai putin de 200. La fel au fost Inchise,rind pe rtnd, cele aproximativ 20 de manastiri si sehituri.:

Surueeni (1957), Caprlana (1961), Noul Neamt (1962), Curchi,Cosilauca, Raciula, Varzaresti sl altele; a ramas deschisa doar

manastirea Japea, in care traiau calugarite rusoaice.

Prln anii 1947.-1948, dar ~i mal tirziu, multi preoti , ~icalugari au fost arestati f? i deportati - alaturi de credinciosiilor - in Siberia, Kazahstan si in aIte parti. Intre ei SE ' numara

ieromonahul Serafim Dabija, preotii Gheorghe Armasu, loanSochirca, Antonie Vustean si multi altii, Chiar si unii dintre

preotii refugiati in tara au Iost arestati si deportati in UniuneaSovietica, asa cum a fost cazul preotului profesor Vasile 'fe-

pordei din Chisinau, care. a fast condamnat de un tribunalsovietlc la Constanta la 25 de ani munca silnica; a executat8 ani, in diferite Jagare siberiene, inclusiv 1a Vorcuta dincolode cercul popular 139, Alti preoti refugiati au fost ridicati eutoata familia si trimisi in parohiile lor din Basarabia, fiindconslderati "cet:ateni sovietici''.

139. A ss vedea cartea sa Amintiri din GuLag, Bucuresti, 1992,

176 p., (1n care mai amlnteste de un alt preot depo.rtat in Siberia,

Gheorghe Tudorache.).

125

Cei rarnasl la parohiile lor erau in permanents SLIpI'.

gheati de organele KGB, fiind impusi 1a impozitc f'oarte

- : ; ; i diferlte restrictii. Bunurile Bisericii (resedinte eparhiale,

cladiri, terenuri etc.) au trecut In proprietatea statului; obie

t din Cernauti atrlbuit UniversHiltii de aiel, ! ')ullllrHe bi~e-rr~esti trecute in patrimouiul statului e~c. Ze~l (poatc ::'J~r

sute) de mii de romani au fc:st deportati _lll•Kaz~~,tan ~1.l~:Siberia, Iar in locul lor adusi ucramen~. l~Clt a~ta;.~l ro~anllconstituie o vminorijate. Eparhia Cernau1;ilor ~,l-a, cfntjnua~



de valoare din blserici si manastiri au fost duse in muzeele

dp stat. Nolle generatii 'de preoti din Basarabia s-au format

fie 111Seminarul din Odesa, iar 0 parte infima au ajuns ~i IaAcademiile teologice din Zagorsk (llnga Moscova) si Leningrad,

Majorrtatea parohiilor erau fnsa pastorite de preoti recrutatidin rindul crntaretilor ~i chiar al credinciosilor de rind, deel

far[j pregatire teologtca. Unii dintre ei s-au casatorit cu ru-

soaice sau ucrainence, un n01.1mijloc de rusificare

In multo parohii au fost numiti preoti de alt neam, carea u inceput sa slujeasca in slavoneste: corurile si cintaretii fo-loseau melodiile specifice Bisericii \ ruse. S-a reintrodus "stilul

vechi", Obie~te]e de cult erau proeurate cu mare greutate de

la Patriarhia Moscovei, purtind si ele amprenta artei biseri-cesti rusesti. Lipsa cartilor de cult in romaneste a Iost un

ali motiv care a dus Ja1,slavonizarea" cultului, preotil basara-beni fiind nevoiti sa"'l:iiprocure cartile de cult numai de Ia

Moscova. Corespondenta eu centrul eparhial de' la Chisinau

se facea numai in ruseste. In multe localitati - din lipsa de

preoti - au proliferat sectele,Nu este lipsit de interes sa aratam c a unor tined basara-

beni si bucovineni intrati in cinul monahal Ii s e incredintau- dupa. terrninarea studiilor teologice - diferite posturi 'fl.e

raspundere in cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, chiar cirrnuireaunor eparhii din Interiorul fostei Uniuni Sovietice, pentru a-Itndepartat de eonationalit lor. Asa sunt, de pilda, mitropolitii

Nicodim Rusnak al Rostovului si Antonie Vacariuc al Cerni-

govului, originari din Bucovina; .arhiepiscopul basarabean Vla-

dimir Ichim, 1Jn timp la Serviciul relatii externe al PatriarhieiMoscovei, azi 1a cirma unei eparhii dincolo de Urali: sau bu-eovineanul Metodie Minzac,. episcop de Cernauti Intre anii

1964-1967, ulterior transferat 1a Omsk, unde a fost ueis mi-seleste intr-o noapte (ingropat in3a in satul natal, Banila pe

Ceremusi, dar cu interdictia de a se rosti cuvintari funebre),

Biserica romdneascii din Bucouina, din UC-l'ainasubcar-

patica (eu parohii care in perioada interbelica erau incorporate;n Cehoslovacia), tinutul Herta, parte din tinutul Hotinului $islldul Basarabiei (teritorii romanesti incorporate azi in

Ucraina), a trecut prin aceleasi tneercari dramatice: preoti ~i

credinciosi arestati !iii deportati, zecl de biserlci inchise (inclu-

siv catedralele din Cernauti ~i Ismail), Iostul palat mitropoli-

1 - 2 6

existenta - ca apiscopie -, d~r 1a cOl~.ducerea.et ~i.l ,OSL, numiti ierarhi rusi san ucrainent I:'arohll~e romal~ef?tL din sudulBa~arabiei au fast anexate Ia Mitropolia Odesel.. , ,

Situa~ia romanilor din Bucovina ~~din sUd,,:1BasarablE'l

este rnult mal dramatlca decit a ~elor d~I_1~epub~lc~ M.old~~':l~

Sntrucit Ierarhii din Cerna.ut!, ca ~l vpre,otil $ \ Cr~?l1!C~Of?l1craL_neni din dtferite localitati mcea:ca s,a pyuna st<l:P~nI::le .ve_chile asezaminte biserlcesti romane$t1, sa. "ucra~:uze<.e. 'para thiile ro~n2mesU.In multe parohii romane$tl preotn romarn sun

nevoiti· sa siujeasca in slavonef?te. ~r?ces~tl. de rE:de$tept~f:e

tlatio~aHi este aici mult mai lent,. mtlmpll,nnd. foar.tE' multe

adversitati din partea autorttatilor de "stat !?l chiar din partea

('redincio!?il(>I' ucraineni.

12 7

act care }1-3 fost inca ratificat de Parlamentul Republlci]Moldova 140.

Mentionam apoi ca Ia 2 martie 1992 RITPublica Moldovadevine membru cu drepturi depline a1 O,N.U. Pina in prezent

a fost recunoscuta oficial de peste 0 suta de state ale lumii,



SITUA'l'IA BISERICII ROMANE~TI DIN BASaRABIA

DuPA 1989

An,ul 1~89 m~rchea:a inceputul procesului de redestep-t?re nattona.Ja ron:~neasca in Basarabia, ca urmare a schimha-1 " 1 1 0 1 : d,e~ordlUpolibco-social care au avut lac in Iosta UniuneSovietiea, A~tfel. la 31. august 1989, Sovietul Suprem al RS.S.Moldovenesti de atune} adopta Legea prin care limba romana

este de?larata ,limM de stat si se revine Ia grafia latina. In

februarle-rn_artle 1990" se desfa!?oara primele alegeri liberepentru S?VIetu! Suprem al R.S.S. Moldovenesti, La 27 aprilie1990 So~}~~ulS~prem adopta Legea eu privire la drapelul dest~t al tanl - tricolorul: albastru, galben, rosu, Iar la 3 noiem-br~e 1990 se adopta ca sterna de stat vechea sterna. a MoidoveilU I Stefan eel Mare sl a urmasilor sai - capul de bour (zimbru),

La 23 iunie 1990 Sovietul Suprem al R.S.S. MoldovaadoptaD_eclD:Taf ia de suv'eranitate a tC1rii, iar la 3 septembrie1990 se tnstituie postul de presedinte: organul legtslativ su-

prem alege in aceasta functie pe Mireea Snegur. La 23 mal]991 se schimba denumirea tarii in "Republica Moldova".

. Uz: alt moment de seama in istoria Moldovei din stinga

Prutuhu are loe Ia 27 august 1991. In urma hotaririi luate de-Marea Adunare Nationala care a avut loc la Chisinau in fatastatui,i. lui $tefan, c e ! Mare

v

~i Sfint, la care au p~rtici~at sute

de mn de oamern din toata tara, Parlamentul Republicii Mol-

d,ova adopt? - cu maj?ritate absoluta de voturi (peste 2/3din depu,tat1)- I?eclarat1u de Iiuiependerua a Republicii Mol-

dova, Prima tara care a luat act de aceasta Declaratie si asalutat-o eu hucurie, a fost Romania. Dar la 21 dece~brie

19~1 presedintels Mircea Snegur semna, la Alma-Ata Decla-ratla de constituire, a Comunitatli Statelor IndependEnte (CSI),

1 2 8

intretlnlnd relatii diplomatiee cu peste 60 de state.Din nefericire Republica independenta Moldova a fost

confruntata cu 0 serie de miscari separatiste, provenite dinpartea populatiel rusofone din stinga Nistrului si a gagauziloT

din sudul Republicii. Inca din septembrie 1989 s-au desfasuratgreve de protest la 'I'iraspol, Tighina si in alte parti, fata de

deeretarea limbii romane ca lirnba de stat, In aprilie-mai 1990,orasele Tiraspol si Tighina resping hotartrlle legale luate la

Chisinau cu privire Ia drapelul de stat al Republicii.In toata vara anului 1990 au avut loc mai multe actiuni

separatiste in raioanele din stinga Nistrului, in urma carora,Ia 2 septembrie 1990 a fost proclamata, la TIraspol, asa nu-

mita "Republica Sovietica Socialista Moldovsneasca Nistreana",in frunte cu Igor Smirnov, rus de neam. La 12 martie 1991

separatistii interzic Iolosirea alfabetului latin in .stinga Nis-trului.. In cursul anilor 1991-1992, Iortele separatists de dincolo

de Nistru au intreprins numeroase actiuni militare Impotriva

organelor legitime de stat ale Republicii Moldova si mai alesimpotriva unor Iocalitati cu populatie romaneasca, fiind spri-jinite de Armata a 14-a a fostei Uniuni Sovietice La Incepu=tul anului 1992 in sprijinul separatistilor au venit detasamente

de cazaci rusi. Evolutia evenimentelor a demonstrat ca Fe-deratia Rusa 'este implicata direct - sub raport politic si mili-

tar - in acest conflict, contlnuind astfel politica irnperialista

sovieticii fata de fostele state din "bIocuI socialist". Numeroaseapelurl si proteste ale Parlamentului, Presedlntelui Republicii

,Moldova sau Consiliului de Ministri catre O.N.U., catre par-larnentele si guvernele statelor lumii, ca si intilnirile .sefilor

de stat sau ministrilor de Externe ai Rusiei, Rornaniei, Ucrai-

nei $i Moldovei , au dus doar la 0 rezolvare partiala a conflic-tului, in vara anului 1992141.

129

140. Aceasta ultirna parte a luc-aru 11'fost Jntocmita mal mult

pe baza inforruatiilor primite de la Far. Protoiereu Petru B1,1buruz din

Chi~inJiu ~i de lad1tii. A se vedea sl un artlcol succiut at' Doamnei

Nina Negru Mihail, Biserica $asa.rabiei "sub. v'remi" (inuestigatii de

arhivi'i), in saptarntnalul Literaturd !Ii arta, Chisinau, nr. 2(2477) din

7 ianuarie 1993. p. 7. '

141. AllliifLunt~ In brosura Republica Moldova, p. 61-'118:

9

Sub influenta liderllor separatlsti de Ia Tiraspcl, 0 parte

din gagauzii din Republica Moldova s-au pronuntat tmpotrivafolosirii limbii rornane ca Umbel de stat. La 19 august 1990,in orasul Comrat, locuit 'in majoritate de gagauzi, se proclamaasa numita "Republica Sovietica Socialists Gagau:t5."; la 1

protoiereul Petru Bllbun/,z din Chisinau, magistru In Teologie.Isa initiativa sa, a luat fiinta "Societatea culturala si biseri-ceasca Mitropolitul Varlaam" si au aparut publlcatiile perio-

dice "Datina" sl "LuminatoruJ", eu articole scrise de clerici sauintelectuali mireni din Basarabia, dar 9i din Romania. In 19-92



decembrie 1991 i~i aleg chiar un presedinte Sint sustinuti deseparatistii de la Tiraspol, precum si de Armata a 14-a rusa 142.

Concomitent, dupa 1989, a inceput si procesul de .renas-

tere a credintei in Basarabia, in prlmul rind a celd ortodoxe.S-au redeschis Iacasuri de cult inchise de autoritatile cornu-niste ori s-au ridicat altele, au fost constituite noi comunitati

ale diferitelor culte. 0 statistics oficiala ne prezenta urmatoarele date pentru anul 1992: 853 biserici ortodoxe, 7 manastiri

de maid Ili 4 de calugari, toate ortodoxe, 14 biserici si 0 rna-nastrre "de rit vechi", 11 cornunitati romano-catch ce, 2 armenesi 6 mozaice; 184 case de rugaoiuni baptiste, 61 adventists,

34 penticostale, 2 comunitati de molocani; erau in reconstruc-tie 221 biserici, probabil ortodoxe 143. Se poate usor constata

di numarul comunitatilor neoprotestante a, crescut .intr-unritm de-a dreptul ingrtjorator in perioada regimului comu-

nist ateu.

Biserica Ortodoxa romaneasca din Basarabia a cunoscutmulte schimbari in aceasta scurta perioada care s-a scurs din

anul 1989~Primul Iucru care merita s a fie subliniat este acelad\ la 6 iulie ]980, in urma prosiunilor preotilor sl credincio-

silor rornani basarabeni, ultirnul ierarh rus din Chisinau, Sera-pion Fadeev, a fost nevoit sa-si paraseasca seaunul. Era acuzatde imoralitate, abuzuri si mal ales atitudine antiromaneasca.Patriarhia Moscovei l-arasplatit eu un seaun de mitropolit- Ia

'I'ula, In loeul sau a fost nurnit un localnic, Vladimir Cdnti:i-

reann, originar din Colincauti, roman dupa tata, ucraineandupa mama, cu studii la Academia teologica din Moscova (Za-gorsk). In curind au mai fost alesi doi episcopi-vicari, ambii

romani, Petru Piuluraru, caruia i s-a Iixat resedinta in Balti,unde fusese sediul Episcopiei romanesti din perioada interbe-

lica si Vichentie Moraru, cu resedinta in Tighina.Asa cum rezulta din datele statistics de mai sus, dupa,

1989 s-au redeschis peste 600 de biserici ortodoxe, precum sicea mai mare parte din manastirile desfiintate in perioadaregimului comunisto-sovletic. Printre militantii pentru re-

desteptarea nationala romaneasca din Basarabia se numara

142. Ibuiern, p. 23.

143. Ibidem, p. 60.

1 3 Q

ia fiinta "Fratia ortodoxa $tefan eel Mare : : ; i Sfint", din care

fae parte preoti 9 1 mireni.

In toamna anului 1991, prin staruintele aceluiasi pro-

toiereu, s-a deschis 0 Facultate de Teologie Ia Chisinau, 'in ca-drul Universitatii de Stat, la care au fost primite ~i students.

S-a deschis sl un Seminar teologic la manastirea Capriana,transferat curind Ia Noul Neamt (Chitcani). Ambele institutiide lnvatamint se confrunta eu lipsa de personal didactic eupregatire superioara, dar mai ales eu progatlrea insuficienta

a studentilor f? i elevilor, dobindita in scolile veehi, cu llmbade predare rusa. Un numar insernnat de tineri au fost trimisi

la Facu!tatea de Teologie a Universitatii din Iasi, dar multiau fost nevoiti s a abandoneze, tocmai datorita pregatlrii lornecorespunzatoare. In numar redus se gasesc in Facultatile de

Teologie din Bueuresti $1 Sibiu.

Din nefericire, ca ::;1'pe plan politic, problemele biseri-cesti ale Basarabiei nu sunt azi pe deplin solutionate, Vomconsemna citeva date legate de aceasta problema. Din moment

ce Moldova s-a proclarnat stat independent, recunoscut si peplan international, era necesar ca ~i Biserica ei nationaUi saias~ de sub jurisdictla - impusa de conjuctura polltica din

1944- Patriarhiei Moseovei. Din cereetarea istoriei" noastrenationale s-a putut constata ca Basarabia a facut parte vaacuri

in ~ip din Moldova, ca poporul roman din- stinga Prutului 'Ii

chiar din stinga Nistrului este unul sl acelasi cu cel din dreaptaPrutului, avind aceeasi origine, vorbind aceeasi llmba, avindaceeasi istorie. Sub rapori bisericesc, pina in 1812, terrtoriiledin stinga Prutului au Iacut parte fie din Mitropolia Moldovei,eu seaunul la Suceava, apoi la Iasi, fie din eparhia Husilor:daca sudul- Basarablei a f'ost integrat in eparhia Proilaviei,

acest lueru se datora conjuncturii politice de atunci, cind anu-mite teritorii romanesti au fos1.anexate la Imperlul otoman $1.

transform ate in raiale. Anexarea abuziva a Basarabiei Ia im-periul tarist, in 1812, a dus Ia crearea Arhiepiscopiei romanesti

a Basarabiei, condusa de romanul GavriH Banuleseu-Bodoni,Este adevarat di hotarirea rd e Infiintare a acestei 'eparhii a

fost Iuata de Sinodul Biserlcii Ortodoxe rusesti - dependent

de autoritatile tariste -, dar aceasta era 0 hotiirire anticano-

nicli"luata ca 'urmare a raptului teritorial comis in 1812. Tot

131

anticanonica a f'ost tr cerea teritoriilor romanestl anexatofosta Uniune Sovietica in 1944 sub jurisdictia PatrlarhleiMoscova. '..

Canoaneie Blsericii Ortodoxe sunt foarte clare in aceastaprivinta. De pilda, canonul 34 apostolic are urrnatorul cuprins:

hia romana, ca urmare a prevederllor pactului Mo1otov~Hlb-

bentrop, nul si neavenit ab initio, dezavuat atit la Moscova,

cit ~l la Bucuresti".De f'apt, cu putin tirnp inainte, la 15 martie 1992, au avut

loc diseutii neoficiale pe aceasta tema, Ia Constantinopol (Is-



,,~e cad~ c:" :piscopii fiec~rui neam s a cunoasca pe eel dintiidmtre ~l ~l .sa-l so?oteasca ,dr~p~ capetenie"; deci se exprimadar pnnctp'lul etmc ca pnnC'lp~.u de bazii a1 autocefaliel in

orga~izarea :une,i Biserid. Or, tocmal acest lucru a fast Ji~-s~eot~t de B!Serlea rusa in ultimele doua veacurl. In concrett~lserlc~ rusa - profitin~ de puterea politics a Iostului impe-riu tartst, urmat de eel sovietic - si-a subordonat 'in modabuziv 0 Biserca de alt nea1n, 0 Biserica romaneasca. Or,

forta sau ab~7:u~ nu, creaza dreptul, nu justifies perpetuareaunel nedreptati tstorice. .

Aratam mai sus ca la 23 iunie 1990 se adopta la Chisi-nau, Declaratia privind suveranitatea Moldovei. Ar' fi fc:st

firese, - tinind seama de canoane si de traditiile biserlcesti,~

ca vin .noul stat independent si suveran,' rupt de oricelegaturl eu Moscova - s a existe si 0 Biserica inde-pendenta" sau '1a u tocefala". Tre buie sa rnai notam "ea inurma dezagregarll Iostului imperiu sovietic, Basarabia nu mai

are frontiera eu Rusia, cad intre ele S-8 interpus un alt stat

care si-a proclarnat independents, Ucraina, Deci PatriarhiaMoscovei nici n-ar avea dreptul sa-si mentina jurlsdictia ca-

~~.mi?ape.ste, un stat care !lici rna.car nu-i mai este vecin. Apoi;am insasi titulatura patriarhului rus rezulta ·cil.eI este P r ' J . -

triornul Moscovei si a toaui Rusia" (!). "

Din nefericire, problema n-a Iost solutianatadatodU'pe de 0 parte imixtiunilor Patriarhiei Ivloscovei in problemel~bisericesti ale statului independent Moldova, iar pe :de alta

parte, datortta atitudinii nerornanesti, promoscovite si :tdirli}..,toare a doi dintre ierarhii basarabeni pomen.iti mat sus. latf:pe scurr ovolutia situatiei bisericesti din Basarabia din prima-

vara anului 1992 incoace. _ '

La .3 aprilie 1992, un grup de 52 deputati din Parlamen-tul Republicii Moldova adreseaza 0 scrisoare patriarhilor

Alexei al Moscovel si Tcoctist al Romaniei. cerindu-le sa in-ceapa un dialog, "invederea refacerii unitati! bisericesti a

poporului roman". Scrisoarea era semnata, intre altii; de MirceaDruc .Vladimir Besleaga, Ion Ungureanu- Mihal Ghimpu sialte personalitati ale vietil polities si culturale .basarabene

Scriso~rea .sublini'a f a p t u l e a ,,1yIitr~polia .Basarabiei 'a fastS!l1ulsa anticarionic si imp"bti'iva vointei miJioanJlol' de c : r t i i -tIni basarab'eni in 1940·]din tI'upul Bisericli-mame -!. :·patvl'at '-

13 2

tanbul) intre patriar hii Alexei al II-lea al Moscovei si Teoctistal Romaniei, prezent fiind si mitropolitul Antonie al Ardealu-

lui. S-a hotarit inceperea uno!' convorbiri fra~e~ti pe aceasta

tema, in vederea repararii nsdreptatllor istorice de dupa al

doilea razboi mondial, .

La 9 aprilie 1992, Sinodul permanent al Bisericii Orto-

doxe Rornane a tinut sa-sl exprime ofidal pozitia privind

situatia bisericeasca din Basarabia si Bucovina de nord. Incomunicatul dat publicitatii se preciza ea Sfintul Sinod al

Bisericii noastre "nll a rccunoscut niciodata desfiintarea Mi-tropoliei Basarabiei eu sediul la Chisinau sl a Mltropoliei

Bucovinet cu sediul la Cernauti. Patriarhia Romana .nu aacceptat si nu poate accepta niciodata "consecintele nefaste ole

pactului Hibbentro p-Molotov".

Lucrurile au evoluat altfel, datorita pretentiilor lui

Alexei al Il-Iea "al Moscovei si al intregii Rush" de <1-$i men-tine jurisdictia bisericeasca ~i peste Basarabia rornaneasca.Incepind eu anu1 1992 s-au profilat clar doua grupari in rin-

dul ierarhilor si al preotilor romani din Basarabia, secondati_ in mod inconstient - ~\ de anumiti crediuclosi: una pro-

moscovita, in fruntc cu arhiepiscopul v ladimir ~i episcopul. Vichentic de Tighina si -alta nationala-romaneasca, in Irunte

cu episcopul de Balti, Cel din urma a devenit ehiar victlmafratilor sai cit' un neam sl de 0 Iimba, care, solicitind spriji-

nul fortelor separatiste ale lui Igor Smirnov ~ j_ a1 Armatei a14-a ruse, I-au sees cu (or~a din resedirrta sa episeopala din

Balti, in loeul S a L ! instalindu-se arhimandritul rusofil MarchelMihaescut'). Arhiepiscopul rusofil Vladimir a suspendat peepiscopul Petru din functie, act reeunoscut si de Patri arhia

Moscovei, care continua astfel sa se amestece in problernele

interne ale Bisericii romanesti din Basarabia.

Arhiepiscopul Vladimir se adreseaza Patrtarhiei ruse,

cerind "independcnta in probleme de administratie biseri-

ceases, de economie si d educatie". La 5 oetombrie 1992, Sino-dul de la Moscova <1 ' luat in discutie cererea arhispiscopului

Vladimir, acordindu-i cele solicitate, dar f a r a vreo consultare

"fratea~ca" cu Patriarhia Bomsna. Acesteia is-a trimis, totusi,o scrisoara, CD raspuns Ia Comunicatul Stintuh:l>i 'Sihoc1 din

9 aprilie 1992, 'in care se aclucean lot felul de "argumente

istodce" in favoarea menjln .. , " d' " . ;."eliberarea:' teritoriuluj Bas:~~~i~Il~~C~laWet\'URse~~,~tre a 1gul otornan, l'n 1808 . fii re USIa ue sub. , m nntarea epa hl , Chi , w

sub jurisdictia Bise~icii ruse ca ,rr 1l~':.naului, in 181aceasta jurisdictie pina in 19' ". si aptu ?a s-a aflat

pactul Ribbentr~p-Ivlolotov l l - ; : ~ s~ ,adulcec: $ 1 J,preciza;rea"

mir a plecat fa MClSCQVa,nde - la 22 decembrie 1992- n fostridicat la rangul de mitropolit, Patriarbul Moscovei :;i a toataRusla, Alexei a1 Il-Iea, a adresat imedi at "un protest energic"

Prea Fericltului Patriarh Teoctist al Romanier; calificind hota-rirea luata Ia Bucuresti ca' ,,0 ingerinta anticanonica in pro-



in discutie(!), . . mCI 0 egatura cu prool

In scrisoarea de rasJmns a Sfintul i S' " ..noastre se faceau precizarile •U rnod a1 BIsencuadevaru]ui islGric asupr; Ba .neb~e~are, 11 1 vederea resL_abilirii

. . sara leI romanesti me ti . clnumeroase1e abuzuri si samavolni". '" n..omn u-se

vat,; Rusia fata ee roman] in u1tl'mCllidec~re s-a ~acut vino-I' . ,. e e oua veacuri, n, aceasta coniuctura, episcopul P t d B': ,dmtre ierarhi care nu a uitat c' .t e ru _e ~Itl, smgurul"o d ; a es e roman SI-a organic ta unare eparhiala de constituire '. .." <u, 7.(1

brie J992 se adreseaza Patriarhie' ' rar .aceasta, ..1a 14 septem-MitrQPoliej Basarabiei SU b obIW ~on:ane, ce~lI~c!reactivarea

Sinod al Bisericii Ortodox:e RQ~a~~ea canomca a Sfintului

o delegatie a Adunari] eparhiaI d "",cu episcopul Petru, s-a deplesat 1 eBe const,ltu,lri~,Infrunte

1992, cer~nd, pune~ea. in aplicar~ a aacesJt~~U~~::~temdec~m~ri~? clerului /1 1 credmCIOsilor rom ani b ","a unei partlInsedinta din 19 decembrie 19921u' a

d

saraoe;ll, Sfllltul Smod,

a b' '.., , 111 act ae aceasta dorinta., l.r:ecuvII?tat reactlvarea Mitropoliei Basarabi id 'r','

ca Mltropohe autonoma sub oblad . e ,ew~tll vechi,. con.fir~atii adunarea ei ~parhiala si~~~~ir~aa~a~omca'" ,A fostca 10ctl1tor de mitropolit pina 1 i1 ,P ,scopulUl Petrunind astfe 1 membru al Sfintulu~ ~;;~Je:l U ' ; ; ~ : l 1t!t~lar, el deve-ac~l patr,iarha1 9 i sinodal semnat atunci s-a _ : ~ : l ~ l 1nO,astre, 1 1 !"Mitropoha Ortodoxa a B biei p eClzarea ca

, asara 11"1 este auton: - Sproprlu, condusa de un Sinod mit;op lit . " ° f T ? l a , cu tat~tcomponenUi are propria sa Adu ' 0 I a;:" lavr l~care eparhia

Sinodu1sau au toate drepturile nat e "ep~lt~ala,MltroPo1itul 'Iide sflntele canoane S 1 de StatutuPlreBvl'z~ ' ! . ' OeStatu.tul propriu,C ., . ser1Cll rtodoxo R • ". a. atare, toti ierarhii care VOl' face pa~te din .' tVomM~ne

pella vor avea dreptul f<'ira vreo c fi aeeas ,a .ltro-h' v ' on irrnars superlOara sa1ro~oneas('a ~reoti ~i diaccni, sa numeasca protopopi si ; ~

meni, sa acords distinctil: episcopil sufragani v " .g]-slu 'b ' , '. [ or pomeni a

. ,J e pe mltropolltul lor, iar acesta pe patriarhul Biserief

Ortodoxe Ro~an~. S-a acordat Bisericii din Basarabia si dr _

tu} de a fo10s1 sfIlul vechi, 1ar clcrului dreDtul de: ~ € ltP

rangurile bisericesti avutp ,a-~I pas ra

1ndata a ur~at- rea~t,ia f'1'1ruso 1 ] or, Arhiepiscopul Vladi-

134

blemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldova, care este

e parte a Patriarhiei Moscovei", In continuare, patriarhulMoscovei preciza ca hotarirea de la Bucuresti s-a luat "impo-triva dormtei episcopilor si a marii majoritati a clericilor $i

a credlnclosilor", averttzind asupra prlmejdlei unei "schisme"

9i " < A Incetarii relatiilor dintre, Bisericile noastre".Tot atunci, Slnodul Bisericii ruse a constatat ca episcopal

Petru. fiind suspendat, "nu avea permisiunea'' de a pleca laBucuresti 9i "a transfer a [urisdictta unci Biserici Ia 0' alta",

fapt pentru care el ,,€ste pasibil de pedeapsa caterislril". Oare,

acesta nu este 0 lngerintri a Bisericii rusesti 11).Biscrica "au-

tonoma'' din Basarabia?

Insusi presedintele Republicli Moldova, Mircea Snegur,a protestat fata de decizia Sf. Sinod din Bucuresti, in sedinta

Parlamentului din Chisinau la 24 decernbrie 1992. Patriarhul

Teoctist a1Romaniei a adresat 0 scrisoare presedintelui l\tIirceaSnegur in legatura CLi aceasta tema, cerind sa inceteze calorn-

niile 1a adresa celor care doresc unirea eu Biserica-mama dinRomania,

Atitudinea potrivnlca a autorrtatilor din Chisinau fata de

hotarirea de integrate a Mitropoliei Basarabiei 11).Biserica dincare a fost rupta prin Iorta, rezulta si din faptul ca nici pinaastazi n-a fost recunoscut Statutul acesteia.

Majoritatea intelectualilor basarabeni .au luat 0 atitudine

categories fate'\.de imixtiunea Patriarlxlei Moscovei in Basara-

bia 9i rnai ales fata de ierarhii si preotir prornoscoviti - carenesocotesc interesele majora ale propriului lor neam 144.

In adevar, in Iata acestor acte de tradare a propriuluineam, este firesc sa J),eIntrebam: oare de ce patr iarhul Alexei

al II-lea n-a intervenit in tr buzile interne ale Moldovei atuncicind soldat}i Armatei a 14-a ruse ~i cazacii adusi de Igor Smir-

nov distrugeau satele mcldovenesti ~l omorau iii si fiice aJe

Bisericii moldovenesti, pe care Patriarhia moscovita 0 doreste

in continuare sub jurisdictia ei? De ce nu :;;i-au ritlicat atunci

144. F)upJ diferite publicati i biscrice"ti dE: 1a Bucur(·~ti, Sibiu i'i

Chi!iimiu, precum ~i· dupa :;tete oficiale care lUi-au fost j)use In dis-

pozitie de Canr:elarta Sffntulill Siued ~lin Bt1cure~ti.

135

cuvintul in sprijlnul fii lor lor duhovnicestl, eel doi ierarhi basa-

raheni Vladimir si Vichentie? Ce RW Iacut patriarhii Alexei I :~;iPimen, cind erau darimate si 111chisebisericile romanesti din

Basarahia sau cind preotii $ i credlnciosii roman], erau depor-tati CII sutele de mii in Siberia, in Kazahstan sau trimisi la

'LISTELE CRONOLOGICE ALE IERARHILOR

DIN BASARABIA



munca dincolo de Cercul Polar? Au incercat atunclsa opreasca

acest genocid? Ce all faeut ierarhii rusi ai Basarabiei de dupe.

1944 pentru "fili lor duhovnicesti"? Le-au oferit vreun ziarbisericesc, vreo- carte de slujbfi sau de invatatura tiparite in

limba romana, le·-au adresat vreun cuvint de mingiiere in du-

minlci $1"arbatorl, ori s-au gtndit nurnai In cele materiale sila placeri Iumesti, ca nevrednicul intre nevrednici Serapion

Fadeev, azi mitropolit de Tula, subordonat aceluiasi Alexei al

Il-Iea? Oare preotii prornoscoviti din Basarabia au uitat glasulsingelui, au uitat pe pari ntii , bunicii, rudele si consatenii lordeportati de 0 putere straina, care de doua veacuri Incoace'n-a facut aitceua decit so. dist1"ugd tot ce era romanesc? Dorescsubordonare fata de ucigasii propriului lor neam? Nu Ie spun

nimic morrnintele fratilor lor raspindi te pe intreg cuprinsul

Siberiei $1Kazahstanului "au de dincolo de Cercul Polar? .Imperiu1 sovietic s-a destrarnat. Si totusi, patriarhul

Alexei" a1 II-lea incearca S8 mentina "imperiul" pravoslavnica1 Moscovei. Dar toate Incercarile lui VOl' fi sortite esecului.

Pentru di mal devreme sau mai tirziu, ratiunea va triurnfa,,orieite pledici vor incerca 56 puna cei doi ierarhi promoscoviti

IIIpreotil lor care. nu-..~i inteleg aspiratiile propriului Jor nearn,Ne exprimam increderea ca Dumnezeu le va lumina mlnti'Ie,c a Val' scoate fnvatamintele necesare din cercetarea tree urului

prea dureros al propriului lor neam, ca vor intelege 91cuvin-

tele patriarhului Teoctist "al romanilor", pe care Ie-a adresat'101', romanilor basarabeni, cu ocazia zllei de 1 Decembrie 1992:

"Istoria ne dovedeste cu prisosinta di secretul dainuirii nO",5-tre ca neam, in istorie, a constat 1 1 1 pastrarea unitatii de cugetsi de simtire a- romanilor de pretutindeni, prin $i in ju'ml

marnei noastrc comune: "Bise1'ica nea:rn..ului nosiru", A nea-

mului nostru rorn.imesc, si nicidecum a Moscovei $i a rusilor l.l!

13 6

ARHIEPISCOPIA CHI$INAULUI

(dependenta de Sfintul Sinod a1Bisericii Ortodoxe Ruse)

GAVRHL BANULESCU-BODONI, fost arhi~pis.c<?pal ~olta'!ei.mitropolit al Kievului, exarh al Blsencl10r din Tta~~Romaneasca si Moldova; numit ~a .2 1 au~us~ 1813,- c

martie 1821, mormintul in manastirea Capriana.

DIMITRIE SUL1MA, din 1811 episeop-vjc~r ,?de 'figh~~a si

Cetatea Alba", numitepiscop ...la,_~8"mr: -1e.. 1!521~ar ,:,~11 iulie 1821 "al'hiepiscop al Chisinaului st .HotlI~U~u:,r, 14 august 1844, mormintul in catedrala din Chl:;;1I1a~,1 .. . . .

IH.INARH POPOV. fost Ia H.iga, apoi la Vologda, nU'~I~ episcop, la 12 noien;brie 1844, arhiepiseop ICl; 14 apri lie ~845-

retras 17 martie 1858; mai tirziu arhleplscop cl~ ca~~-netz-Podolsk, apoi de Riazan; t 2? sep~emb:l: HI ( ,

mormrntul in manastiree Sfirita Treime din Riazan,

ANTONIE $OCOTOV, fost episcop de <.?renbur~~i.Uta, nu~!t, 0 la 17 martie 1858 devine arhleplscop Ia ..3

epl~cl'p 186l i · 13 martie 1871, mormintul in catedralaaprl Ie , '

din Chisinau.

PAVEL LEBEDEV, fost episc:op-vi?ar. "de La?oga", in ~~~tersburg nurnit epi<;copla 23 runte 1871. lar. la 1 ap~lh~

1879 a:hiepiscop-··la 16 .ulie 1382 numit ~xar ,~-Gruziei, mai tin.iu arhiepiscop, de Cazan; t 2') aprilie1802 mormintul in catedrala din Cazan.

SFRGHiE 'LIAPJDEVSCHI, Iost arhiepiscop la Caza~, nur~it

, 1 - 21 august 1882 - la 12 ianuarie 1891 nurnit arhie-~sco a1 Chersoriesului si Odesei, iar, din 9 august .1893

~itr~olit ~I Moscovel; + 11 februarle. 18.98,morm\~~\llin biserica Adormirea Maicii Domnului din Lavra Sfin-

tului Serghie.

ISAACPlIE POLOJENSCHI, fost la Tomsk, numit (>.pise~pla12 Ianuarie 1891-1a 21 noiembrie 1892 numl~ e}>1~cop'd . A t 1 n: .!.. 11 mai 1894 mormintul la manastireae s ra 1a , , ' .Ac1ormil'ea din 'I'ihvin in eparhlB Novgorod,

13 7

NEOli'I'l' NEVODCICOV, fost episcop de Turchestan 9i'ra~-chent, numit arhiepiscop Ia 21 noiembrie 1892 -= -la 2R

ianuarn, 1898 pus in retragere "pentru virsta inaintat<1";t 9 martie 1910 in Ismail.

IACOV PIATNq'CHI, fost arhiereu-vic:ar la Kiev, cu titlul

Loctiitori:

- Nicodim Munteanu, mitropolitul Moldovei, noiembrie 1936- iunie 1937;

-- Cosma Petrouici, episcopul Dunarii de Jos, iunie 1937- fe-



"de Cihrtn", numit episcop la 26 Ianuarie 1898-12

august 1904, apoi succesiv arhiepiscop de Jaroslav, in1907 Ia Simbi1'sk, jar din 1916 mitropolit de Cazan;t 1926.

VLADIMIR SINCOVSCHI, fost episcop de Vladicaucaz, numit

episcop la 12 august 1904--16 septembrie 1908, apoiarhiepiscop de Don ;;i Novocercask; t august 1917 laMoscova, rnorrnintol intr-o mamlstire din Moscova.

SERAFIM CfCIAGOV, fost episcop la Suhuini, apoi la Ori91,

numit episcop Ia 16 septembrie 1908, iar din 16 malJ9,12 arhiepisl'op; la 20 martie 1914 transferat'la Tver,

mai tirziu Ia Leningrad, inlaturat in timpul dici,atul'iistaliniste.

PLATON ROJDESTVENSCHI, fast arhiepiscop al Americii deNord si Aleutinelor, numit Ia 20 martie 1914 _ 5

decembrie 1915, apoi exarh al Gruziei, din 1917 mitre-polit a1 Odesoi; dupa 1917 refugiat in America de Nord,unde a murit.

ANASTASLE GRIBANOVSCHI, fostepiscop de Holm, numlt

episeop la 10 decembris 1915, iar la 6 mal 1916 arhle-piscop; in mal 1918 a parasit Basarabia, refugiat apoila Ierusalim, unde a murit.

ARHIEP1SCOPIA CHI:;>INAULUI'

devenita en 1928 l\HTROPOLIA BASARABrEl

(In' cadru 1 Sfiritului Sinod din Bucuresti),

NICODIM MUNTEANU, episcop la Husi, loctiitor de arhie-piscop, ·14 iunie 1918 - 31 decembrie 1919.

GURIE GROSU,' fost arhiereu Botosaneanul din iulie 1918,

loctiitor de la 1 Ianuarie H120, jar Ia 21 Iebruarie 1920ale~ arhieplSCop, investit 29 martie 1921, insdiunat Ia16 mai 1921, 1a 28 aprilie 1928 r idicat la treapta de mi-tropolit, suspend at apoi pensionat 1a 11 nolemhrie 1936,;t 14 noiembris 1943, mormintul la man<'tslirea Cernlca.

138

bruarie 1938.

EFREM ENACHESCU, arhiereu cu titlul Tighineanul,. hi~oto-

nit 28 Iebruarie 1938, im:ta~at ca .lQct1:t?r ~e arhlep]~CC;pla 6 martie 1938 (cu exceptia perlc;adeI lUll,e1940.-lUh~

1941); ales arhiepiscop si miropoliu la 12. Ian: arie 1944!nu sl-a mai putut continua activitatea din vara a~ulU11944; retras 18 Cernica, t 5 decembrie 1968, mormintulla manastirea Cernica.

EPISCOPIA CETATII AL~E-JSMAILULUI

(cu resedinta in Ismail)

Inf'iintata la 10 martie 1923

NECTARIE COTLARCIUC, ales 29 martie .1923,. investit 10. mai 1923, instalat 20 mai 1923-7noiernbrie 1924 al~~mitropolit al Bucovinei,

Iu'STINIAN TECULE~CU, fost episcop a~ Arma~ei'. ales 17decembrie 1924, instal at 21 decembrie 1924, 1 16 iulie1932 morrnintul in cirnitirul din Covasna,. .

DIONISIE ERHAN, fost.arhiereu eu titlul.))de Ismail"; loctiit?r

din lulie 1932; ales episcop-eparh~ot l~ 20 o~omr:r]:193:~, tnscaunat la 15 .mai 1934, l?as.tormd efect~:v pinala 26 iunie 1940 (in julie 1940-lUie 19~1 loctiitor de

episcop la Arges), pensionat 1 s:p~en:-brle 19,41; t 17I septembrie 1943, mormintul la manastirea Suruceni,

Loctiitor: episcopul Poli.carp Moru$ca al Americii, 1 septembrie'. 1941- ianuarie 1944. _

ANTIM NICA, ales 14 ianuarie 1944, hirotonit 23 i~n~ar.ie

- 1944, pastorind pina in vara ar_mlui 1.944; .m~l tirziu

episcop-vicar patrlarhal, apoi episcop 91 arhiepiscop Ia

Galati. ?

139

EPISCOPIA HOTINULUI .

(eu resedirita in .Balti) .

Infiintata la 10 martio 1923

VISARION PUIU., fost la Arges, ales 29 martio. H)23, investlt CUPRINSqL



31 mart! e 1923, instalat la 13 mai 1923-la 17 'octom-br.ie 1935 ales mitropolit al Bucovinei.

TIT SIMEDREA, fost arhiereu Tirgovi~teanul, ales 11 decem-brie 1935, instalat 29 decembris 1935-la 13 iunie l'g40ales mitropolit 91 Bucovlnei.

Loctiitm-: episcopul Partenie Ciopron al Arrnatel, 1941-1944.

In ianuarie, 1944 a fost ales ea episcop arhimand~itulBenedict Ghiu$, dar jl-a fast recunoscut de Guvernulde atunci.

IERAHHII EPARHIEICHI~INAULUi DUPA ]944

(sub jurlsdictia Bisericii Ortodoxe Ruse)

IERONIM ZAHAROV, episeop; numit 3 decernbrio 1944:......_februarie 1947; -I " c. 1960, probabil la Rostov.

BENEDICT POLEACOV, episcop; numit 18 februarie 1947-

3 iunie 1948; t6 februarie 1963, inmorrnintat in cimiti-rul central din Chisinau.

NECTARIE GRIGORIEV, episcop, arhieplscop, apoi mitropolit;

numit 7 iunie 1948; t 9 martia 1969 la Moseova, undeeste inmormintat.

VARTOLOMEU GONDAROVSCHI, episcop; numij 20 martie

1969- 2 octombrie 1972; apoi arhiepiseop in 'I'aschent$i in Orlov; + 20 martis HI88 in Orlov, uncle este in-mormintat. .

IONATAN CAPOLOVICI, arhiepiscop; numit 2 octomhria

1972-l'etras la 12 rnai 1987; t in primavara anului1990 la M'lkaeevo, unde este lnllormintat.

SERAPION FADEEV, mitropclit, numit 12 mai 1987- silitde moldovenl sa se retr;:ga la 6 iulis 1989, dupa carea Iost numit mltropoltr la Tula. _

VLADIMIR CANTAREANU, numit la 6 iulie 1989, episcop,apoi arhiepiscop, Jar in decembrie 1992 mitropolit,

140

C uv tn t in aln te

Abreviert

lntroducere. Cercetars a su pr a is to ri el Basarabtet

I. . 0 scurta Incurstune in t st or ta Ba sa ra b le l

II. Vtata btsertceasca a romanllor d in Moldova d in

sttnga Prutuiul

III.0..arll" r om a ne asc a tn str atn ata : Basarabia

IV. B iserlca d in Basarabla dupa 1812

V. Btsertca d in Basarabia in a doua [umatate a seeo-

lulut at XIX- lea

VI. Vtata btsericeasca d in Basarabta la inceputul se-

colulut al X X -lea

Btsertca d in Basarabla d in 1918 plna in 1940II.

VIII. Btsertca d in B a sa ra bia dupa 1940

Sttuatla B tsertctt rornanestt d in. 1989

Basarabia dupa

Ustele crcnologtce al e ierarhilor d in Basarabia . 137

lndtce de persoane

lndtce de locurt

5

7

9

22

33 ~

45

53

72

90

110

:: 119

128

141147

HI

Manastirlle Basarabiei



HARTA



,rr~.

/'

o localltatilor} dintce NlS tru ¥ B u s -Ioeutle de Rwnani .

I

basarabia-aspecte din istoria bisericii si a neamului romanesc

Documents