basarab nicolescu, lima de freitas si marele joc al transdisciplinarităţii

8/8/2019 Basarab Nicolescu, Lima de Freitas si Marele Joc al Transdisciplinaritii

1/7

1

Lima de Freitas si Marele Joc al Transdisciplinarittii

Basarab NICOLESCU

Convorbiri literare, nr. 4, aprilie 2010

n aceast arheologie a memoriei pe care o ntreprind, munc de doliu permanent, dar si de

vesnic resurectie, as dori s prezint un aspect mai putin cunoscut chiar de ctre apropiatii luiLima de Freitas. Stim cu totii c era un vizionar. Dar mai era, chiar dac ntr-un mod discret,si un adevrat revolutionar. El considera, ca si mine, c singura revolutie care are un sens ecea a constiintei, o revolutie metafizic experimental, care implic ntreaga fiint. Ceea ceexplic angajarea sa total, pe parcursul ultimelor dou decenii de viat, n miscareatransdisciplinar.

L-am cunoscut pe Lima de Freitas cu peste douzeci de ani n urm, gratie unor prietenicomuni, Paul Barbneagr si Antoine Faivre. Recunoasterea noastr reciproc a fostfulgertoare. n viat, au loc uneori, foarte rar, ntlniri uimitoare: avem impresia c lcunoastem pe cel din fata noastr dintotdeauna si trim un sentiment vertiginos, care urc spre

originile lumii. Asa s-a nscut o prietenie fidel, constant, punctat de actiuni comune nvizibil si n invizibil. Lima a fost, alturi de poetul si filosoful francez Michel Camus,nsotitorul meu cel mai apropiat n aventura transdisciplinarittii.Pentru a-mi ilustra spusele, voi evoca doar cteva momente care s-au gravat n adncurilefiintei mele. Mi se pare important s ofer si unele indicatii bibliografice transdisciplinare, cciLima de Freitas este, cu sigurant unul dintre cei mai importanti gnditori aitransdisciplinarittii. De asemenea, as dori s fac auzit ct mai mult vocea lui Lima. Limade Freitas este fr ndoial, la fel ca Michel Camus, unul din ultimii nostri mari epistolieri,ntr-o epoc devorat de frugalitatea postei electronice. Lima avea un scris frumos, stilul su


2/7

2

era n acelasi timp elegant si viu, iar limba francez pe care o practica era pur si simplusuperb. Scria mult prietenilor si, si ar trebui ca, ntr-o zi, vreun editor s se hotrasc s-i

publice n 1987, Lima s-a aflat, n chip firesc, printre membrii fondatori ai Centre Internationald'Etudes et Recherches Transdisciplinaires (CIRET), alturi de Peter Brook, Gilbert Durand,Edgar Morin, Ren Huyghe, Stphane Lupasco, Ren Berger si multi altii. n scrisoarea de

accept, pe care mi-a trimis-o pe 27 octombrie 1986, Lima scrie: Proiectul de creare a unuiCentru International de Cercetri Transdisciplinare mi se pare de un interes istoric, deoarecerspunde unor nevoi profunde ale omenirii actuale care, pentru a se putea salva ea nssi, vatrebui s fac fat multiplicrii nesfrsite a cunostintelor, adesea contradictorii, care se exclud,sau se neutralizeaz, sau se ignor, nu printr-un refuz mutilant, ci prin cutarea sensurilorsi asensului, a crui unic putere creatoare poate reduce caracterul opresiv al labirintului modern,transformndu-l n coerent si viziune. [] Ca artist, consider c admirabilul dvs. proiect deCercetare Transdisciplinar va putea, pe viitor, s declanseze o profund mutatie artistic, pecare o putem deja presimti, adic trecerea de la lunga distrugere ranchiunoas a oricrui sensla interpretarea si dezocultarea sensului care unific diversittile si opozitiile. O astfel de art,devenit astfel sacr, ar putea atunci s ajung imago a unei coerente ntre stiint sicunoastere, ntru constiint, n sens metafizic si n sens etic, ntre libertate, rigoare a spiritului

si Traditie, coerent pe care nu disperm s-o vedem ivindu-se n curnd.Pe 11 iunie 1989, Lima mi scria o lung scrisoare despre cartea mea dedicat lui JacobBoehme, pe care tocmai o citise. mi permit s extrag un scurt pasaj din aceast epistol: []explicatia pe care o dati n legtur cu multiplele niveluri ale realului clarificate de teoriacuantelor constituie o nou verig ce uneste supra-realul Profetilor antici cu viziunileorbitoare ale adevratilor vizionari, si pe toate acestea cu o perceptie infinit mai fin si maidiferentiat a lumii care ne nconjoar, unde invizibilele snt tot mai tesute cu vizibil siunde complexitatea vertiginoas a lucrurilor ne conduce, vrnd-nevrnd, spre pragul fulgeruluiunificator trans-rational [] .n decembrie 1991, Lima participa la congresul Stiint si traditie: perspectivetransdisciplinare, deschideri ctre secolul 21, care a avut loc la sediul central al UNESCO dela Paris. Lima fcea parte din Comitetul de Redactare a Comunicatului final al congresului,alturi de Ren Berger, Michel Cazenave, Roberto Juarroz si eu nsumi. Acest Comunicat afost publicat n 1994, n volumul L'homme, la science et la nature Regardstransdisciplinaires, Editions Le Mail . n acelasi volum, Lima este prezent cu textulcomunicrii sale la congres, Numere pentagonale n iconografia egiptean .

Actiunile transdisciplinare s-au dezvoltat ntr-un ritm tot mai rapid, iar Lima a fost din ce nce mai activ. Astfel, n aprilie 1992, am fondat, cu acordul lui Federico Mayor, DirectorGeneral al UNESCO, si n colaborare cu Ren Berger, Grupul de Reflectie asupraTransdisciplinarittii de pe lng UNESCO. Lima era membru al acestui grup, alturi de

Michel Cazenave, Andr Chouraqui, Antoine Faivre, Roberto Juarroz, Ervin Laszlo, Solomon Marcus, Edgar Morin, Yujiro Nakamura si Henry Stapp. ntlnirile noastre, la Paris si laVenetia, au pregtit drumul primului Congres Mondial al Transdisciplinarittii.

Ideea unei ntlniri importante asupra transdisciplinarittii, n Portugalia, a germinat n mintealui Lima. Astfel, el mi scria pe 30 aprilie 1992: [] am luat masa alaltieri cu responsabilulpe probleme culturale de la primria din Sintra un orsel de lng Lisabona, celebru pentrucastelele sale vetuste si romantice (inclusiv locuinta alchimic despre care ne-a vorbit JosManuel Anes). Acest ministru al culturii si arheolog s-a artat entuziasmat de ceea ce aaflat despre transdisciplinaritate si ar dori s fac tot posibilul pentru a organiza o ntlnire laSintra care are o vocatie pentru acest gen de evenimente []. Ideea e pe cale s seconcretizeze. Avem n vedere sfrsitul lui 1993 sau nceputul lui 1994. Ce prere ai? Larndul meu, am fost entuziasmat de aceast idee.


3/7

3

La sfrsitul lui februarie 1993, Grupul de Reflectie asupra Transdisciplinarittii de pe lngUNESCO s-a reunit la Venetia si am ascultat si discutat cu mare interes propunerea lui Limade a tine un mare congres international n Portugalia. Lima mi-a scris pe 14 martie 1993,evocnd ntlnirea noastr venetian, dominat de speranta unor viitoare realizri: Speranttulbure, desigur, dac avem n vedere situatia ngrozitoare a lumii noastre, enormitateasarcinilor si modestia mijloacelor, dar sperant, totusi un fel de desperatio fiducialis, sau de

liniste nelinistit, acest simultaneitate de pesimism radical si de sperant nemblnzit,pe care a evocat-o Corbin vorbind despre asteptarea celui de-al XII-lea Imm al siitilor, si pecare o compar cu asteptarea lui Paraclet n traditia crestin ioanit. Vom fi, oare, cumvaasemenea celor doisprezece cavaleri n jurul luiHumanus, descrisi de Goethe n poemul sunetermintDie Geheimnisse? Un Humanus care l reprezint pe Omul deplin, Omul perfect,

Anthropos teleios, singurul prin care omenirea si poate gsi suflul regenerator: nu seful,leader, condottiere sau conductor de oameni, ciHumanus-ul dinluntrul fiecruia din noi,din miezul aprins al inimii noastre [ ] . si ncheia scrisoare astfel: [ ] pstrez o amintireluminoas a ntlnirilor noastre de pe malul Canalului Grande [ ], care m incit s trans-gresez frontierele si bornele, s trans-pun, s trans-form si s trans-mit, adic, s mconsacru radical trans-disciplinarizrii a ceea ce rmne doar disciplinar: pictura, arta, nusnt, oare nainte de toate o viziune si o lucrare transdisciplinare? Cuvinte definitorii,

cruciale pentru ntelegerea artei, cuvinte ce ne ghideaz pasii si astzi. Cuvinte care pun nevident si totalul devotament al lui Lima n serviciul transdisciplinarittii.Revenit la Lisabona, Lima a luat imediat legtura cu Helena Vaz da Silva, PresedintaComisiei Nationale UNESCO, care i-a acordat tot sprijinul si care va juca un rol important nreusita primului Congres Mondial al Transdisciplinarittii.Pe 12 mai 1993 a avut loc la Paris, la Centrul Cultural Portughez (Fundatia CalousteGulbekian), lansarea crtii 515 Le lieu du miroir (515 Locul memoriei) , aprut la editura

parizian Albin Michel. Cartea a fost prezentat de Gilbert Durand. Lectura acestui volum afost pentru mine o adevrat revelatie asupra dimensiunii gndirii lui Lima de Freitas. Stiam,desigur, c Lima este un mare pictor, dar am nteles deodat c e si un mare gnditor, navigndcu usurint si competent ntre granitele matematicii, ezoterismului, gndirii simbolice, istorieiPortugaliei, istoriei religiilor, teoriei imaginarului a lui Gilbert Durand, ale gndirii lui Jung.Si, dincolo de toate, simteam flacra vie a iubirii sale neconditionate pentru Portugalia. Omuniversal, Lima era ancorat cu ntreaga sa fiint n pmntul portughez. Aceast carte e unadin cele mai pretioase din biblioteca mea. Dup lansarea ei, Lima mi-a scris, n apartamentulmeu parizian, o minunat dedicatie, nsotit de un desen al unui nger-femeie extraordinar,

purtnd pe frunte numrul magic 515. mi permit s transcriu, cu toat smerenia, dedicatia sa,gritoare n privinta naturii relatiilor noastre: Dragului meu Basarab Nicolescu, SavantulTertului inclus, poetul viziunilor boehmiene, constructor n invizibil de catedraletransdisciplinare, i dedic acest 515 Le lieu du miroir, figur misterioas a luiMesso di Dio,

pe care Dante l astepta, pe care orice Dante l asteapt, pentru c a sosit deja, pentru cei, catine, care l-au vzut deja n transparent, n trans-figur, cu ntreaga admiratie a neofitului sintreaga prietenie care poate ncpea n inima mitolusitanului, al vostru, al tu devotat Lima

de Freitas.Ne-am vzut adesea, la Paris, la Venetia si la Lisabona, uneori n compania preaiubitei salesotii, Helle. La Paris, n apartamentul meu, Lima a desenat logo-ul CIRET-ului, emblem decare sntem mndri, pentru c e creatia unui mare pictor.Lima a muncit fr rgaz, cu ardoare, ncptnare si rigoare, pentru a gsi sprijinul necesar,

pentru a identifica locurile posibile si a constitui comitetul de organizare a congresului. Agsit astfel un aliat pretios n persoana arhitectului Duarte Castel-Branco, care l-a ajutat sdepseasc multiple obstacole. Jos Anes si Antonio Bracinha Vieira s-au alturat si ei


4/7

4

comitetului de organizare. Noi am fost permanent n legtur si am ncercat s fac tot ce mi-astat n putint. Lima mi-a scris pe 4 august 1993 c trebuia neaprat s m duc la Lisabona

pentru pregtirea congresului si mi-a trimis un crochiu pe care mi-l fcuse la un colocviuUNESCO n 1991. I-am rspuns imediat, povestindu-i impresiile mele n urma vizitei pe careo fcusem n Romnia dup 25 de ani de absent si i-am spus c semnele erau favorabile:fusesem invitat de Fundatia Gulbenkian pentru a prezida, alturi de Ren Berger, un colocviu,

deci cltoria mea la Lisabona avea s aib loc n ianuarie 1994. Pe 16 decembrie 1993, i-amcomunicat lui Lima acordul CIRET de a patrona congresul. Locul fusese fixat deja: magiculConvento da Arrbida.

Vizita mea la Lisabona de la jumtatea lui ianuarie 1994 a fost minunat, presrat deconferinte, de ntlniri, la Lima acas sau n alte prti, de contacte benefice si de un interviusubstantial n Dirio de Noticas . Si, mai presus de toate, pretenia noastr veghea, radioas,la realizarea proiectelor noastre. Atunci, cu ocazia unei conferinte pe care am sustinut-o laUniversitatea International din Lisabona, Lima a ilustrat afisul acesteia cu faimosul suClret fractal. Mi-a oferit si o litografie cu acest Clret fractal, care se afl acum n holulde intrare n apartamentul meu parizian, ca o protectie constant pe care o resimt cu putere nfiecare zi.

Desi coplesit de munc, Lima a gsit totusi timp s-mi dea, pe 10 februarie 1994, n urma uneintrebri pe care i-am pus-o n ianuarie, cteva indicatii bibliografice si cteva ilustratii petema lui Y ca motiv alchimic, simboliznd uniunea masculinului si femininului de ctre

pontifex, constructor de punti ntre desigur nivelurile de Realitate. Am folosit cu profitaceste pretioase indicatii ntr-o conferint pe care am sustinut-o la Mnchen, la un congres destiint si religie.

Data congresului se apropia. Pe 14 august 1994, Lima mi scria: mi culeg migdalelemeditnd la articulatia invizibil dintre lucruri si fapte, respir vntul blnd care mi aduce

parfumul oceanului amestecat cu cel al florilor si al vegetatiei slbatice de pe faleze, si astam umple de o bucurie secret, plin de lacrimi . Dar scrisorile sale au uneori o tonalitategrav, apstoare (si semneaz scrisoarea din 21 septembrie 1994 cu Prietenul tudisperat). La rndul meu, m cuprindea angoasa, cci constatam c ntreaga greutate aorganizrii cdea doar pe umerii si. Si, mai ales, l simteam mcinat de cumplita problemmaterial, de care si jurase s nu se ocupe personal, dar, n cele din urm, tot el, Lima,artistul, vistorul, a gsit solutiile. Transdisciplinaritatea nu era institutionalizat si sprijinulfinanciar era subtire. Si astzi mai am cosmaruri la gndul c si-a pus nssi fiinta lui n joc norganizarea congresului si c moartea sa prematur a fost, poate, nlesnit de acele eforturisupraomenesti.n cele din urm, miracolul s-a produs. Primul Congres Mondial al Transdisciplinarittii s-adeschis pe 2 noiembrie 1994, printr-un discurs al Presedintelui Republicii portugheze, MarioSoares.

Dar s-l lsm pe Lima s ne mprtseasc propria-i mrturie :Ajungnd la Mnstirea Arrbida n ziua deschiderii Congresului, nu vedeam nimic. Cdeanoaptea, o ceat deas restrngea vizibilitatea la un clopot att de ngust, nct luminileautocarelor trezeau, la trei metri n fat, stranii fantasmagorii, siluete care se alungeau sidispreau n neant. Cei care veneau n acest loc pentru prima dat marea majoritate ascultau n umbra dens prezenta unui abis. Parc eram aruncati ntr-un univers necunoscut,nelinistitor, pentru c invizibil si de nerecunoscut. Abia a doua zi, muntele si marea s-au lsatcontemplate, n toat splendoarea lor: un adevrat soc de frumusete.


5/7

5

Am intuit de ndat n aceast ceat inaugural o similitudine cu starea noastr psihic sispiritual. Incapacitate de a vedea, lipsa perspectivelor, cumplitul pcat al ignorantei. []Aceast verand spre infinit, cum a spus Eugenio d'Ors despre Portugalia (dar expresia se

poate aplica literal si Mnstirii), ce loc mai bun se putea gsi pentru un congres altransdisciplinarittii? ntr-adevr, ideea transdisciplinar poate fi ntrevzut ca un spatiu ntredou lucruri, un spatiu ntre mai multe lucruri [] Spatiul interstitial care separ lumile,

disciplinele, fiintele, sensurile, este un spatiu vid n care se poate desfsuratransdisciplinarul care urc spre constiint pe aripile Frumosului, dup rzboaiele orizontaleale Binelui si Drepttii. []

Primul Congres Mondial al Transdisciplinarittii a fost ocazia unei reflectii profunde, uneoricontradictorii, adesea extraordinare prin calitatea participantilor si a gndirii lor []. EpifaniaSensului este, mai nti, o emotie la originea Fiintei, este si constiinta solidarittii fiintelor si atuturor lucrurilor. Ea d spre limpezimea senin a Frumosului transcendental.Pentru mine, miraculos a fost s vd reunite n curtea mnstirii attea mari personalitti,

precum maestrul imaginarului Gilbert Durand, poetul argentinian Roberto Juarroz, sociologulfrancez Edgar Morin, filosoful portughez Carlos Silva, fizicianul francez Olivier Costa deBeauregard, matematicianul romn Solomon Marcus, istoricul de art elvetian Ren Berger,

arhitectul spaniol Javier de Mesones, poetul francez Michel Camus, astrofizicianul italianNicolo Dallaporta, si, n mijlocul tuturor, alergnd de la unul la altul, dragul nostru MichelRandom, care i filma.

Cu ocazia banchetului de la sfrsitul congresului, i-am oferit lui Lima o cup de cristal,evocnd cupa Graalului.

Dup congres, am petrecut, sotia mea Michelle si cu mine, cteva momente de neuitat n casadin Algarve a lui Helle si Lima de Freitas, n compania lui Sun Chaoying si Gilbert Durand.Aveam cu totii sentimentul unei datorii mplinite si bucuria de a fi trit un moment istoric.Povestea congresului este binecunoscut acum. Michel Random a scris si publicat n 1996, laeditura Dervy din Paris o carte care ofer o imagine fidel a ceea ce s-a petrecut la congres .Lima este bine reprezentat . Primind-o, Lima mi-a scris, pe 3 februarie 1997: [] aceastcarte mi se pare un fel de frumoas celebrare a nasterii oficiale a Transdisciplinarittii: onastere plin de dificultti, de nentelegeri si de rtciri magnetice, dar, poate, n cele dinurm, unul din acele evenimente cu o alur mai degrab modest o mic deviant fractal

ale crei consecinte neasteptate vor fi, poate, inimaginabile n viitor [].Un alt volum, publicat n 1999 la editura Hugin a reunit mai multe interventii, inclusiv pe ceaa lui Lima de Freitas.

Retroactiv privind, realizarea cea mai durabil n timp a primului Congres Mondial alTransdisciplinarittii este, cu certitudine, Carta Transdisciplinarittii.

Cu cteva zile nainte de congres, am redactat o prim versiune a Cartei Transdisciplinarittii,care a fost supus votului participantilor. n ajunul congresului, am avut o ntlnire cuorganizatorii si cteva personalitti importante pentru a discuta despre oportunitatea uneiCarte. Au fost emise unele rezerve: n numele crei autoritti puteam noi propune adoptareaunei Carte, devreme ce nu eram nici ONU, nici UNESCO, nici vreun guvern? Criza eraadnc. Prezenta lui Lima si a lui Michel Camus a fost salvatoare: am convenit a doua zi cautoritatea noastr este cea a propriei noastre opere, iar Carta nu l angajeaz pe semnatardect fat de el nsusi. Un comitet de redactie, format din Lima de Freitas, Edgar Morin sisubsemnatul, a cules sugestiile participantilor si a redactat o variant ceva mai edulcorat, fapt


6/7

6

inevitabil pentru un document colectiv. Sedinta de discutii n jurul Cartei, prezidat deRoberto Juarroz, Lima de Freitas si eu nsumi, a fost plin de dezbateri interminabile, darCarta s-a adoptat practic fr nici o modificare. Si aici, rolul lui Lima a fost capital.Carta a fost adoptat, dup 1994, de sute de cercettori transdisciplinari si a stimulatimportante actiuni transdisciplinare n multe tri. Ea este actualmente unul din documentelede referint ale transdisciplinarittii. Regret din tot sufletul c Lima nu mai poate constata el

nsusi c eforturile sale nu au fost inutile: amploarea dezvoltrii miscrii transdisciplinare nlume depseste astzi toate asteptrile noastre.

Multi dintre participantii la congresul de la Arrbida Lima de Freitas, Helena Vaz da Silva,Roberto Juarroz, Michel Random, Olivier Costa de Beauregard, Nicolo Dallaporta si sotiamea, Michelle au prsit lumea aceasta. i vd si acum strnsi n jurul lui Lima, care leexplic misterele luminii. Lima cuttor de adevr, nsetat de absolut, vizionar al lumii ceva veni, frate de nenlocuit n ordinea spiritului.

Traducere de Simona Modreanu

Communiqu final du congrs Science et Tradition: perspectives transdisciplinaires,ouvertures vers le 21e sicle, UNESCO, Paris, 2-6 dcembre 1991, Comitet de redactie:Ren Berger, Michel Cazenave, Lima de Freitas, Roberto Juarroz si Basarab Nicolescu, n

L'homme, la science et la nature Regards transdisciplinaires (Omul, stiinta si natura priviri transdisciplinare) , Le Mail, Collection Science et conscience, Paris, 1994,coordonatori: Michel Cazenave si Basarab Nicolescu, p. 279-280.

Lima de Freitas,Nombres pentagonaux dans l'iconographie gyptienne, inL'homme, lascience et la nature Regards transdisciplinaires, op. cit., p. 121-143.

Lima de Freitas, 515 Le lieu du miroir, Albin Michel, Bibliothque de l'hermtisme, Paris,1993.

Basarab Nicolescu,A sntese dos saberes, Dirio de Notcias, suplimentul Cultura, 3februarie 1994, p. 1-7, interviu acordat lui Antnia de Sousa.

Lima de Freitas,Le brouillard et le beau temps, Rencontres transdisciplinaires, CIRET, Paris,no 3-4, mars 1995http://basarab.nicolescu.perso.sfr.fr/ciret/bulletin/b3et4c8b.htm#ldf

Michel Random a realizat cteva importante interviuri filmate si sperm s le putem edita nformat DVD.

Michel Random,La pense transdisciplinaire et le rel, Dervy, Paris, 1996, prefat de MichelRandom, cuvnt nainte de Michel Camus.

Lima de Freitas,L'art, voie de l'essence et de la substance (Arta, cale a esentei si asubstantei), convorbire cu Michel Random, in Michel Random, La pense transdisciplinaireet le rel (Gndirea transdisciplinar si realul), op. cit., p. 115-124; Lima de Freitas,Lanature transdisciplinaire de la qute du beau (Natura trandisciplinar si cutarea

frumosului), convorbire cu Michel Random, in Michel Random, La pense transdisciplinaireet le rel, op. cit., p. 313-318.


7/7

7

Lima de Freitas,Nature transdisciplinaire de la qute du beau, in Transdisciplinarity /Transdisciplinarit 1st World Congress at Arrabida, Hugin, Lisbonne, 1999, prface de JosCarlos B. Tiago de Oliveira, p. 149-152.

La Charte de la Transdisciplinarit, adoptat la primul Congres Mondial alTrandisciplinarittii, Convento da Arrbida, Portugalia, 6 noiembrie 1994, Comitet de

redactie: Lima de Freitas, Edgar Morin si Basarab Nicolescu. Carta poate fi consultat n maimulte limbi (francez, englez, arab, spaniol, portughez, turc, italian si romn) pe situlInternet al Centre International de Recherches et tudes Transdisciplinaires (CIRET)http://basarab.nicolescu.perso.sfr.fr/ciret/

basarab nicolescu, lima de freitas si marele joc al transdisciplinarităţii

Documents