Bariere de comunicare

la copiii cu deficiențe vizuale

Elaborat Moiseeva Angela

2014

Ori de cacircte ori scriem sau vorbim icircncercacircnd să convingem să explicam să influențăm să educăm sau să icircndeplinim orice alt obiectiv prin intermediul procesului de comunicare urmărim icircntotdeauna patru scopuri principale să fim receptați (auziti sau citiți) să fim icircnțeleși să fim acceptați să provocăm o reacție (o schimbare de comportament sau atitudine) Atunci cacircnd nu reușim să atingem nici unul dintre aceste obiective icircnseamnă că ceva icircn derularea comunicării nu funcționează corespunzător adică ceva a interferat icircn transmiterea mesajelor Orice interferează cu procesul de comunicare poartă denumirea de barieră dificultate sau bdquonoiserdquo( zgomot)Barierele icircn comunicare se produc atunci cacircnd receptorul mesajului comunicat nu receptează sau interpretează greșit sensul dorit de către emițător Scopul studierii comunicării este acela de a reduce motivele care cauzează aceste fenomene

Bariere icircn comunicare

La nivelul emițătorului receptorului 1048710 deficiențe de exprimare respectiv recepționare1048710 deficiențe emoționale atitudinale1048710 idei preconcepute etc

La nivelul canalelor1048710 informatția emisă pentru un canal este receptată pe un alt canal (ex nevăzătorii receptează informația audibilă prin canale dezvoltate compensator)

La nivelul mesajului1048710 folosirea cuvintelor cu sensuri diferite1048710 expresii personale difuze limbaje insuficient cunoscute de cei implicați icircn comunicare

La nivelul mediului1048710 climat poluat (fonic vizual etc)1048710 folosirea necorespunzătoare a suportului de informatie

Vom analiza icircn continuare barierele de comunicare ce apar la copiii cu deficiențe de văzUnii cercetători precum Hatwell (1966) considerau că cecitatea nu impiedică icircn nici un mod achiziția limbajului de către copil Icircn domeniul achiziției limbajului la nevăzători se manifestă particularități ale dezvoltării mai ales la nevăzătorii congenital sau la care cecitatea a intervenit de timpuriuMellier si Deleau (1991) arată că funcția pragmatică a limbajului cea care face trimiterea la contexul social pune anumite probleme amintind trei caracteristici particulare inticirclnite la micii copii nevăzători Astfel aceștia vorbesc mai ales ca urmare a solicitărilor adultului vorbesc numai pentru ei icircnșiși in timpul jocurilor lor se retrag atunci cicircnd adultul caută să comunice cu ei si icircn sficircrșit vorbesc aproape exclusiv pentru a menține relația si atenția altei perosoane oricare ar fi activitatea care icirci preocupă Pentru copiii mici nevăzători a vorbi icircnseamnă deci o acțiune in sine La copilul nevăzător de varstă mai mare limbajul continuă să urmeze o evoluție particulară Intr-o treime din cazuri se observă tulburări articulatorii explicabile prin faptul că invățarea vorbirii nu beneficiază de aportul vizual care facilitează imitarea mișcărilor fonatorii ale interlocutoruluiAchiziția limbajului de către copiii nevăzători este un element crucial al dezvoltării lor deoarece limbajul este unul dintre mijloacele esențiale ale cunoasterii Dar pentru formarea noțiunilor și utilizarea lor corectă pe baza

ințelegerii conținutului semantic al acestora este necesară si o experiență perceptivă bogată cu obiectele din categoria desemnată de un anumit cuvicircnt si respectiv formarea unor imagini mintale adecvate In lipsa unei asemenea experiențe se poate instala ldquoverbalismulrdquo adica ldquo un exces de cunoștinte verbale care la nevăzători nu sunt susținute de nici o cunoastere perceptivă concretă Unele cuvinte sunt utilizate adesea golite de conținutul lor semantic in măsura icircn care relația semnificant-semnificație nu poate fi sesizată nu poate fi legată de o experiență senzorială Tendința nevăzătorilor de a utiliza termeni vizuali poate fi interpretată ca o consecință a dorinței acestora de a se adapta la lumea văzătorilor educatorii incurajicircnd elevii nevăzători să utilizeze un vocabular siocialmente acceptabil dar adesea foarte icircndepărtat de experiența lor perceptivă Aceasta poate duce la o cunoaștere aproximativă sau la o falsă cunoastere la o gicircndire incoerentăDacă ne referim la verbalism sau la utilizarea diferitelor cuvinte-noțiuni trebuie să ținem seama de faptul că modul de definire a cuvintelor diferă atunci cicircnd este vorba de cuvinte concrete sau abstracteși cand li se cere să definească un anumit termen concret sau abstract nevazatorii raspund mai frecvent ldquoeu nu stiurdquo

a) Fenomenul ldquoverbalismuluirdquo se manifestă la copiii nevăzători investigați dar acesta se datoreaza mai ales necunoașterii referenților De exemplu o fetită nevăzătoare de 7 ani intrebată pe cicircte labe merge cicircinele răspunde ldquoUna două trei rdquo Adultul ii spune ldquoCicircinele merge pe patru labe Tu cunoști alte animale care au patru laberdquo Fetița răspunde ldquoun cal un lup un berbecrdquo Adultul o intreabă ldquoDar găinilerdquo Fetița răspunde ldquoAcestea au penerdquo Adultul ldquoDa dar cicircte labe aurdquo Fetița una doua trei patrurdquo

b) La nevăzători reprezentările se formează pe baza experienţei căilor de percepţie valide iar lipsa văzului face ca ele să se construiască icircntr-un mod specificDe aceea icircn timpul lecturii copiii nevăzători sunt puși icircn dificultate cicircnd icircnticirclnesc cuvinte din vocabularul uzual dar necunoscute de ei Icircntr-o clasă de copii nevăzători li s-a propus să vorbească despre odihna la mareMajoritatea au spus că nici nu știu ce ar icircnsemna aceastaAu dat răspunsuri numai subiecții care icircntr-adevăr s-au odihnit la mare

c) Ei nu cunosc unele animale pe care nu le pot atinge nu le pot pipăi (animale sălbatice animale exotice sau insecte) precum si unele animale domestice obișnuite pe care le-ar fi putut insă cunoaște La mai multe icircntrebări referitoare la asemenea animale (de exemplu ldquoce este un crocodilrdquo) s-au obținut ca răspunsuri ldquoeu nu stiurdquo ldquoeu nu l-am atinsrdquo ldquoeu nu l-am văzut niciodatardquoChiar ți pentru unele viețuitoare mai familiare unii copii nevăzători se găsesc icircn imposibilitatea de a raspunde Astfel de exemplu o elevă nevăzătoare icircn varstă de 8 ani numeste cicircinele ca un animal atrăgător iar lupul ca pe un animal pe care nu-l iubește dar are dificultăți in a defini sau a numi alte animale La intrebarea ldquoCunoști animale care sunt intr-o fermă eleva raspunderdquoNurdquo

Experiența directă cu animalele este posibilă și ajută mult la formarea unor noțiuni adecvate Această experiență este adesea incurajată de părinți si de icircnvățători dar multi copii spun ca le este frică de animaleEste necesar ca această teamă să fie icircnlăturată cu mult tact contactul cu animalele nepericuloase facicircndu-se sub supravegherea și sub icircndrumarea adulților

Cunoasterea prin mulaje prin reprezentări icircn relief este utilă pentru formarea unor noțiuni și pentru utilizarea adecvată a cuvintelor-noțiuni De exemplu atunci cand copiii nevăzători nu pot palpa animale adevărate li se poate propune să pipăie mulaje ale acestora din plastic sau gips Reprezentările tridimensionale sunt indispensabile pentru cunoasterea obiectelor sau ființelor inaccesibile simțului tactil-kinestezic sau care nu pot fi explorate icircn totalitate prin acest simț

In conditiile cecitatii dificultățile accesului direct la referent (la obiectul ființa sau fenomenul la care se referă un anumit cuvicircnt) conduc la apariția unor confuzii de diferite tipuri

a) Aproximările semantice ndash care rezidă icircn confundarea diferitelor cuvinte care aparțin aceluiasi cicircmp noțional Astfel de exemplu o fetiță nevăzătoare careia nu ii place sa palpeze insecte asimilează larva cu insecta (cu fluturele) pornind de la unele cunoștințe livresti

b) Amalgamurile icircntre reprezentări si realitate sunt adesea consecința considerării dimensiunilor diferitelor parți ale mulajelor care redau obiecte sau ființe ca fiind aceleași și in realitate Tocmai de aceea invățătorii trebuie să insiste asupra dimensiunilor reale ale obiectelor sau ființelor redate prin mulaje in raport cu dimensiunile descoperite de copilul nevăzător care palpeaza mulajul De asemenea aici trebuie accentuate icircn deosebicaracteristicile obiectelor icircn realitatea lor ceea ce nu le oferă percepția tactil-chinestezicăIcircntr-un experiment de evaluare a competențelor de limbaj au participat doi subiecți (elevi din clasa a VI-a)unul cu cecitate și altul ambliopAu avut de descries pisica (cuvicircnt usual animal ce se icircnticirclnește icircn fiecare familie)Elevul nevăzător a decriesbdquohellipeste un animal cu patru lăbuțecu blană moale și netedărdquo(ceea ce a investigat prin palpare)Cel ambliopbdquohellipare blană gingașă și lucitoareeste iuteiubește să se joace cu minese cațără iute pe copaciare o plasticitate deosebităhelliprdquo(aici apar caracteristici proprii pisiciiinvestigate prin analizatorul visual și tactil)

c) Cercetarile au urmarit si relațiile dintre explorarea tactil-kinestezică limbaj si afectivitate Experiența tactilă personală trebuie sa dea senzații agreabile emoții pozitive și sa fie mediată prin limbaj deoarece caracterul parcelar fugitiv al explorării tactil-kinestezice poate da loc unor interpretări eronate Adesea elevii isi exprimă bucuria și entuziasmul icircn timpul explorării tactil-kinestezice a unor obiecte animale păsări etc picircna atunci necunoascute

Sunt copii nevăzători care spun adesea ca ldquonu cunoscrdquo (ldquonu stiurdquo) atunci cicircnd icircntrebarea este pusă direct dar ca icircn situatii de dialog mai puțin dirijate ei au mai ales tendința de a nu spune spontan că ei nu cunosc unele lucruri și utilizează un cuvicircnt despre care au o idee foarte vagă icircn privința a ceea ce semnifică Uneori din icircntamplare profesorul icirci icircntreabă care este sensul cuvicircntului și descoperă că acest cuvicircnt este de fapt necunoscut de copii Palparea fară verbalizare este insuficientă iar verbalizarea fară experiența concret-senzorială duce la verbalism

Unii subiecți nevăzători recurg frecvent la perifraze Adesea unele cuvinte utilizate nu sunt investite cu valoarea lor emoțională deoarece copilul nevăzător nu poate percepe manifestările gestuale sau expresive De asemenea se pot constata unele manifestări comportamentale neadecvate comunicarii fată icircn fată ca de exemplu apropierea prea mare de interlocutor care nu-l mai poate privi In pofida acestor caracteristici dezvoltarea lingvistică se pare că se desfășoară normal pe planul vocabularului si sintaxei Dezvoltarea limbajului permite dezvoltarea gicircndirii logice verbale si de asemenea are o utilitate esențială icircn schimburile interpersonale private de suportul vizual

O altă dificultate o reprezintă regulile sociale ale unei conversații

- cicircnd trebuie concepută o conversați

- cicirct timp poți vorbi despre propriile comunicări

- cicircnd trebuie să-l icircntrebi pe receptor

Ori de cacircte ori scriem sau vorbim icircncercacircnd să convingem să explicam să influențăm să educăm sau să icircndeplinim orice alt obiectiv prin intermediul procesului de comunicare urmărim icircntotdeauna patru scopuri principale să fim receptați (auziti sau citiți) să fim icircnțeleși să fim acceptați să provocăm o reacție (o schimbare de comportament sau atitudine) Atunci cacircnd nu reușim să atingem nici unul dintre aceste obiective icircnseamnă că ceva icircn derularea comunicării nu funcționează corespunzător adică ceva a interferat icircn transmiterea mesajelor Orice interferează cu procesul de comunicare poartă denumirea de barieră dificultate sau bdquonoiserdquo( zgomot)Barierele icircn comunicare se produc atunci cacircnd receptorul mesajului comunicat nu receptează sau interpretează greșit sensul dorit de către emițător Scopul studierii comunicării este acela de a reduce motivele care cauzează aceste fenomene

Bariere icircn comunicare

La nivelul emițătorului receptorului 1048710 deficiențe de exprimare respectiv recepționare1048710 deficiențe emoționale atitudinale1048710 idei preconcepute etc

La nivelul canalelor1048710 informatția emisă pentru un canal este receptată pe un alt canal (ex nevăzătorii receptează informația audibilă prin canale dezvoltate compensator)

La nivelul mesajului1048710 folosirea cuvintelor cu sensuri diferite1048710 expresii personale difuze limbaje insuficient cunoscute de cei implicați icircn comunicare

La nivelul mediului1048710 climat poluat (fonic vizual etc)1048710 folosirea necorespunzătoare a suportului de informatie

Vom analiza icircn continuare barierele de comunicare ce apar la copiii cu deficiențe de văzUnii cercetători precum Hatwell (1966) considerau că cecitatea nu impiedică icircn nici un mod achiziția limbajului de către copil Icircn domeniul achiziției limbajului la nevăzători se manifestă particularități ale dezvoltării mai ales la nevăzătorii congenital sau la care cecitatea a intervenit de timpuriuMellier si Deleau (1991) arată că funcția pragmatică a limbajului cea care face trimiterea la contexul social pune anumite probleme amintind trei caracteristici particulare inticirclnite la micii copii nevăzători Astfel aceștia vorbesc mai ales ca urmare a solicitărilor adultului vorbesc numai pentru ei icircnșiși in timpul jocurilor lor se retrag atunci cicircnd adultul caută să comunice cu ei si icircn sficircrșit vorbesc aproape exclusiv pentru a menține relația si atenția altei perosoane oricare ar fi activitatea care icirci preocupă Pentru copiii mici nevăzători a vorbi icircnseamnă deci o acțiune in sine La copilul nevăzător de varstă mai mare limbajul continuă să urmeze o evoluție particulară Intr-o treime din cazuri se observă tulburări articulatorii explicabile prin faptul că invățarea vorbirii nu beneficiază de aportul vizual care facilitează imitarea mișcărilor fonatorii ale interlocutoruluiAchiziția limbajului de către copiii nevăzători este un element crucial al dezvoltării lor deoarece limbajul este unul dintre mijloacele esențiale ale cunoasterii Dar pentru formarea noțiunilor și utilizarea lor corectă pe baza

ințelegerii conținutului semantic al acestora este necesară si o experiență perceptivă bogată cu obiectele din categoria desemnată de un anumit cuvicircnt si respectiv formarea unor imagini mintale adecvate In lipsa unei asemenea experiențe se poate instala ldquoverbalismulrdquo adica ldquo un exces de cunoștinte verbale care la nevăzători nu sunt susținute de nici o cunoastere perceptivă concretă Unele cuvinte sunt utilizate adesea golite de conținutul lor semantic in măsura icircn care relația semnificant-semnificație nu poate fi sesizată nu poate fi legată de o experiență senzorială Tendința nevăzătorilor de a utiliza termeni vizuali poate fi interpretată ca o consecință a dorinței acestora de a se adapta la lumea văzătorilor educatorii incurajicircnd elevii nevăzători să utilizeze un vocabular siocialmente acceptabil dar adesea foarte icircndepărtat de experiența lor perceptivă Aceasta poate duce la o cunoaștere aproximativă sau la o falsă cunoastere la o gicircndire incoerentăDacă ne referim la verbalism sau la utilizarea diferitelor cuvinte-noțiuni trebuie să ținem seama de faptul că modul de definire a cuvintelor diferă atunci cicircnd este vorba de cuvinte concrete sau abstracteși cand li se cere să definească un anumit termen concret sau abstract nevazatorii raspund mai frecvent ldquoeu nu stiurdquo

a) Fenomenul ldquoverbalismuluirdquo se manifestă la copiii nevăzători investigați dar acesta se datoreaza mai ales necunoașterii referenților De exemplu o fetită nevăzătoare de 7 ani intrebată pe cicircte labe merge cicircinele răspunde ldquoUna două trei rdquo Adultul ii spune ldquoCicircinele merge pe patru labe Tu cunoști alte animale care au patru laberdquo Fetița răspunde ldquoun cal un lup un berbecrdquo Adultul o intreabă ldquoDar găinilerdquo Fetița răspunde ldquoAcestea au penerdquo Adultul ldquoDa dar cicircte labe aurdquo Fetița una doua trei patrurdquo

b) La nevăzători reprezentările se formează pe baza experienţei căilor de percepţie valide iar lipsa văzului face ca ele să se construiască icircntr-un mod specificDe aceea icircn timpul lecturii copiii nevăzători sunt puși icircn dificultate cicircnd icircnticirclnesc cuvinte din vocabularul uzual dar necunoscute de ei Icircntr-o clasă de copii nevăzători li s-a propus să vorbească despre odihna la mareMajoritatea au spus că nici nu știu ce ar icircnsemna aceastaAu dat răspunsuri numai subiecții care icircntr-adevăr s-au odihnit la mare

c) Ei nu cunosc unele animale pe care nu le pot atinge nu le pot pipăi (animale sălbatice animale exotice sau insecte) precum si unele animale domestice obișnuite pe care le-ar fi putut insă cunoaște La mai multe icircntrebări referitoare la asemenea animale (de exemplu ldquoce este un crocodilrdquo) s-au obținut ca răspunsuri ldquoeu nu stiurdquo ldquoeu nu l-am atinsrdquo ldquoeu nu l-am văzut niciodatardquoChiar ți pentru unele viețuitoare mai familiare unii copii nevăzători se găsesc icircn imposibilitatea de a raspunde Astfel de exemplu o elevă nevăzătoare icircn varstă de 8 ani numeste cicircinele ca un animal atrăgător iar lupul ca pe un animal pe care nu-l iubește dar are dificultăți in a defini sau a numi alte animale La intrebarea ldquoCunoști animale care sunt intr-o fermă eleva raspunderdquoNurdquo

Experiența directă cu animalele este posibilă și ajută mult la formarea unor noțiuni adecvate Această experiență este adesea incurajată de părinți si de icircnvățători dar multi copii spun ca le este frică de animaleEste necesar ca această teamă să fie icircnlăturată cu mult tact contactul cu animalele nepericuloase facicircndu-se sub supravegherea și sub icircndrumarea adulților

Cunoasterea prin mulaje prin reprezentări icircn relief este utilă pentru formarea unor noțiuni și pentru utilizarea adecvată a cuvintelor-noțiuni De exemplu atunci cand copiii nevăzători nu pot palpa animale adevărate li se poate propune să pipăie mulaje ale acestora din plastic sau gips Reprezentările tridimensionale sunt indispensabile pentru cunoasterea obiectelor sau ființelor inaccesibile simțului tactil-kinestezic sau care nu pot fi explorate icircn totalitate prin acest simț

In conditiile cecitatii dificultățile accesului direct la referent (la obiectul ființa sau fenomenul la care se referă un anumit cuvicircnt) conduc la apariția unor confuzii de diferite tipuri

a) Aproximările semantice ndash care rezidă icircn confundarea diferitelor cuvinte care aparțin aceluiasi cicircmp noțional Astfel de exemplu o fetiță nevăzătoare careia nu ii place sa palpeze insecte asimilează larva cu insecta (cu fluturele) pornind de la unele cunoștințe livresti

b) Amalgamurile icircntre reprezentări si realitate sunt adesea consecința considerării dimensiunilor diferitelor parți ale mulajelor care redau obiecte sau ființe ca fiind aceleași și in realitate Tocmai de aceea invățătorii trebuie să insiste asupra dimensiunilor reale ale obiectelor sau ființelor redate prin mulaje in raport cu dimensiunile descoperite de copilul nevăzător care palpeaza mulajul De asemenea aici trebuie accentuate icircn deosebicaracteristicile obiectelor icircn realitatea lor ceea ce nu le oferă percepția tactil-chinestezicăIcircntr-un experiment de evaluare a competențelor de limbaj au participat doi subiecți (elevi din clasa a VI-a)unul cu cecitate și altul ambliopAu avut de descries pisica (cuvicircnt usual animal ce se icircnticirclnește icircn fiecare familie)Elevul nevăzător a decriesbdquohellipeste un animal cu patru lăbuțecu blană moale și netedărdquo(ceea ce a investigat prin palpare)Cel ambliopbdquohellipare blană gingașă și lucitoareeste iuteiubește să se joace cu minese cațără iute pe copaciare o plasticitate deosebităhelliprdquo(aici apar caracteristici proprii pisiciiinvestigate prin analizatorul visual și tactil)

c) Cercetarile au urmarit si relațiile dintre explorarea tactil-kinestezică limbaj si afectivitate Experiența tactilă personală trebuie sa dea senzații agreabile emoții pozitive și sa fie mediată prin limbaj deoarece caracterul parcelar fugitiv al explorării tactil-kinestezice poate da loc unor interpretări eronate Adesea elevii isi exprimă bucuria și entuziasmul icircn timpul explorării tactil-kinestezice a unor obiecte animale păsări etc picircna atunci necunoascute

Sunt copii nevăzători care spun adesea ca ldquonu cunoscrdquo (ldquonu stiurdquo) atunci cicircnd icircntrebarea este pusă direct dar ca icircn situatii de dialog mai puțin dirijate ei au mai ales tendința de a nu spune spontan că ei nu cunosc unele lucruri și utilizează un cuvicircnt despre care au o idee foarte vagă icircn privința a ceea ce semnifică Uneori din icircntamplare profesorul icirci icircntreabă care este sensul cuvicircntului și descoperă că acest cuvicircnt este de fapt necunoscut de copii Palparea fară verbalizare este insuficientă iar verbalizarea fară experiența concret-senzorială duce la verbalism

Unii subiecți nevăzători recurg frecvent la perifraze Adesea unele cuvinte utilizate nu sunt investite cu valoarea lor emoțională deoarece copilul nevăzător nu poate percepe manifestările gestuale sau expresive De asemenea se pot constata unele manifestări comportamentale neadecvate comunicarii fată icircn fată ca de exemplu apropierea prea mare de interlocutor care nu-l mai poate privi In pofida acestor caracteristici dezvoltarea lingvistică se pare că se desfășoară normal pe planul vocabularului si sintaxei Dezvoltarea limbajului permite dezvoltarea gicircndirii logice verbale si de asemenea are o utilitate esențială icircn schimburile interpersonale private de suportul vizual

O altă dificultate o reprezintă regulile sociale ale unei conversații

- cicircnd trebuie concepută o conversați

- cicirct timp poți vorbi despre propriile comunicări

- cicircnd trebuie să-l icircntrebi pe receptor

ințelegerii conținutului semantic al acestora este necesară si o experiență perceptivă bogată cu obiectele din categoria desemnată de un anumit cuvicircnt si respectiv formarea unor imagini mintale adecvate In lipsa unei asemenea experiențe se poate instala ldquoverbalismulrdquo adica ldquo un exces de cunoștinte verbale care la nevăzători nu sunt susținute de nici o cunoastere perceptivă concretă Unele cuvinte sunt utilizate adesea golite de conținutul lor semantic in măsura icircn care relația semnificant-semnificație nu poate fi sesizată nu poate fi legată de o experiență senzorială Tendința nevăzătorilor de a utiliza termeni vizuali poate fi interpretată ca o consecință a dorinței acestora de a se adapta la lumea văzătorilor educatorii incurajicircnd elevii nevăzători să utilizeze un vocabular siocialmente acceptabil dar adesea foarte icircndepărtat de experiența lor perceptivă Aceasta poate duce la o cunoaștere aproximativă sau la o falsă cunoastere la o gicircndire incoerentăDacă ne referim la verbalism sau la utilizarea diferitelor cuvinte-noțiuni trebuie să ținem seama de faptul că modul de definire a cuvintelor diferă atunci cicircnd este vorba de cuvinte concrete sau abstracteși cand li se cere să definească un anumit termen concret sau abstract nevazatorii raspund mai frecvent ldquoeu nu stiurdquo

a) Fenomenul ldquoverbalismuluirdquo se manifestă la copiii nevăzători investigați dar acesta se datoreaza mai ales necunoașterii referenților De exemplu o fetită nevăzătoare de 7 ani intrebată pe cicircte labe merge cicircinele răspunde ldquoUna două trei rdquo Adultul ii spune ldquoCicircinele merge pe patru labe Tu cunoști alte animale care au patru laberdquo Fetița răspunde ldquoun cal un lup un berbecrdquo Adultul o intreabă ldquoDar găinilerdquo Fetița răspunde ldquoAcestea au penerdquo Adultul ldquoDa dar cicircte labe aurdquo Fetița una doua trei patrurdquo

b) La nevăzători reprezentările se formează pe baza experienţei căilor de percepţie valide iar lipsa văzului face ca ele să se construiască icircntr-un mod specificDe aceea icircn timpul lecturii copiii nevăzători sunt puși icircn dificultate cicircnd icircnticirclnesc cuvinte din vocabularul uzual dar necunoscute de ei Icircntr-o clasă de copii nevăzători li s-a propus să vorbească despre odihna la mareMajoritatea au spus că nici nu știu ce ar icircnsemna aceastaAu dat răspunsuri numai subiecții care icircntr-adevăr s-au odihnit la mare

c) Ei nu cunosc unele animale pe care nu le pot atinge nu le pot pipăi (animale sălbatice animale exotice sau insecte) precum si unele animale domestice obișnuite pe care le-ar fi putut insă cunoaște La mai multe icircntrebări referitoare la asemenea animale (de exemplu ldquoce este un crocodilrdquo) s-au obținut ca răspunsuri ldquoeu nu stiurdquo ldquoeu nu l-am atinsrdquo ldquoeu nu l-am văzut niciodatardquoChiar ți pentru unele viețuitoare mai familiare unii copii nevăzători se găsesc icircn imposibilitatea de a raspunde Astfel de exemplu o elevă nevăzătoare icircn varstă de 8 ani numeste cicircinele ca un animal atrăgător iar lupul ca pe un animal pe care nu-l iubește dar are dificultăți in a defini sau a numi alte animale La intrebarea ldquoCunoști animale care sunt intr-o fermă eleva raspunderdquoNurdquo

Experiența directă cu animalele este posibilă și ajută mult la formarea unor noțiuni adecvate Această experiență este adesea incurajată de părinți si de icircnvățători dar multi copii spun ca le este frică de animaleEste necesar ca această teamă să fie icircnlăturată cu mult tact contactul cu animalele nepericuloase facicircndu-se sub supravegherea și sub icircndrumarea adulților

Cunoasterea prin mulaje prin reprezentări icircn relief este utilă pentru formarea unor noțiuni și pentru utilizarea adecvată a cuvintelor-noțiuni De exemplu atunci cand copiii nevăzători nu pot palpa animale adevărate li se poate propune să pipăie mulaje ale acestora din plastic sau gips Reprezentările tridimensionale sunt indispensabile pentru cunoasterea obiectelor sau ființelor inaccesibile simțului tactil-kinestezic sau care nu pot fi explorate icircn totalitate prin acest simț

In conditiile cecitatii dificultățile accesului direct la referent (la obiectul ființa sau fenomenul la care se referă un anumit cuvicircnt) conduc la apariția unor confuzii de diferite tipuri

a) Aproximările semantice ndash care rezidă icircn confundarea diferitelor cuvinte care aparțin aceluiasi cicircmp noțional Astfel de exemplu o fetiță nevăzătoare careia nu ii place sa palpeze insecte asimilează larva cu insecta (cu fluturele) pornind de la unele cunoștințe livresti

b) Amalgamurile icircntre reprezentări si realitate sunt adesea consecința considerării dimensiunilor diferitelor parți ale mulajelor care redau obiecte sau ființe ca fiind aceleași și in realitate Tocmai de aceea invățătorii trebuie să insiste asupra dimensiunilor reale ale obiectelor sau ființelor redate prin mulaje in raport cu dimensiunile descoperite de copilul nevăzător care palpeaza mulajul De asemenea aici trebuie accentuate icircn deosebicaracteristicile obiectelor icircn realitatea lor ceea ce nu le oferă percepția tactil-chinestezicăIcircntr-un experiment de evaluare a competențelor de limbaj au participat doi subiecți (elevi din clasa a VI-a)unul cu cecitate și altul ambliopAu avut de descries pisica (cuvicircnt usual animal ce se icircnticirclnește icircn fiecare familie)Elevul nevăzător a decriesbdquohellipeste un animal cu patru lăbuțecu blană moale și netedărdquo(ceea ce a investigat prin palpare)Cel ambliopbdquohellipare blană gingașă și lucitoareeste iuteiubește să se joace cu minese cațără iute pe copaciare o plasticitate deosebităhelliprdquo(aici apar caracteristici proprii pisiciiinvestigate prin analizatorul visual și tactil)

c) Cercetarile au urmarit si relațiile dintre explorarea tactil-kinestezică limbaj si afectivitate Experiența tactilă personală trebuie sa dea senzații agreabile emoții pozitive și sa fie mediată prin limbaj deoarece caracterul parcelar fugitiv al explorării tactil-kinestezice poate da loc unor interpretări eronate Adesea elevii isi exprimă bucuria și entuziasmul icircn timpul explorării tactil-kinestezice a unor obiecte animale păsări etc picircna atunci necunoascute

Sunt copii nevăzători care spun adesea ca ldquonu cunoscrdquo (ldquonu stiurdquo) atunci cicircnd icircntrebarea este pusă direct dar ca icircn situatii de dialog mai puțin dirijate ei au mai ales tendința de a nu spune spontan că ei nu cunosc unele lucruri și utilizează un cuvicircnt despre care au o idee foarte vagă icircn privința a ceea ce semnifică Uneori din icircntamplare profesorul icirci icircntreabă care este sensul cuvicircntului și descoperă că acest cuvicircnt este de fapt necunoscut de copii Palparea fară verbalizare este insuficientă iar verbalizarea fară experiența concret-senzorială duce la verbalism

Unii subiecți nevăzători recurg frecvent la perifraze Adesea unele cuvinte utilizate nu sunt investite cu valoarea lor emoțională deoarece copilul nevăzător nu poate percepe manifestările gestuale sau expresive De asemenea se pot constata unele manifestări comportamentale neadecvate comunicarii fată icircn fată ca de exemplu apropierea prea mare de interlocutor care nu-l mai poate privi In pofida acestor caracteristici dezvoltarea lingvistică se pare că se desfășoară normal pe planul vocabularului si sintaxei Dezvoltarea limbajului permite dezvoltarea gicircndirii logice verbale si de asemenea are o utilitate esențială icircn schimburile interpersonale private de suportul vizual

O altă dificultate o reprezintă regulile sociale ale unei conversații

- cicircnd trebuie concepută o conversați

- cicirct timp poți vorbi despre propriile comunicări

- cicircnd trebuie să-l icircntrebi pe receptor

b) Amalgamurile icircntre reprezentări si realitate sunt adesea consecința considerării dimensiunilor diferitelor parți ale mulajelor care redau obiecte sau ființe ca fiind aceleași și in realitate Tocmai de aceea invățătorii trebuie să insiste asupra dimensiunilor reale ale obiectelor sau ființelor redate prin mulaje in raport cu dimensiunile descoperite de copilul nevăzător care palpeaza mulajul De asemenea aici trebuie accentuate icircn deosebicaracteristicile obiectelor icircn realitatea lor ceea ce nu le oferă percepția tactil-chinestezicăIcircntr-un experiment de evaluare a competențelor de limbaj au participat doi subiecți (elevi din clasa a VI-a)unul cu cecitate și altul ambliopAu avut de descries pisica (cuvicircnt usual animal ce se icircnticirclnește icircn fiecare familie)Elevul nevăzător a decriesbdquohellipeste un animal cu patru lăbuțecu blană moale și netedărdquo(ceea ce a investigat prin palpare)Cel ambliopbdquohellipare blană gingașă și lucitoareeste iuteiubește să se joace cu minese cațără iute pe copaciare o plasticitate deosebităhelliprdquo(aici apar caracteristici proprii pisiciiinvestigate prin analizatorul visual și tactil)

c) Cercetarile au urmarit si relațiile dintre explorarea tactil-kinestezică limbaj si afectivitate Experiența tactilă personală trebuie sa dea senzații agreabile emoții pozitive și sa fie mediată prin limbaj deoarece caracterul parcelar fugitiv al explorării tactil-kinestezice poate da loc unor interpretări eronate Adesea elevii isi exprimă bucuria și entuziasmul icircn timpul explorării tactil-kinestezice a unor obiecte animale păsări etc picircna atunci necunoascute

Sunt copii nevăzători care spun adesea ca ldquonu cunoscrdquo (ldquonu stiurdquo) atunci cicircnd icircntrebarea este pusă direct dar ca icircn situatii de dialog mai puțin dirijate ei au mai ales tendința de a nu spune spontan că ei nu cunosc unele lucruri și utilizează un cuvicircnt despre care au o idee foarte vagă icircn privința a ceea ce semnifică Uneori din icircntamplare profesorul icirci icircntreabă care este sensul cuvicircntului și descoperă că acest cuvicircnt este de fapt necunoscut de copii Palparea fară verbalizare este insuficientă iar verbalizarea fară experiența concret-senzorială duce la verbalism

Unii subiecți nevăzători recurg frecvent la perifraze Adesea unele cuvinte utilizate nu sunt investite cu valoarea lor emoțională deoarece copilul nevăzător nu poate percepe manifestările gestuale sau expresive De asemenea se pot constata unele manifestări comportamentale neadecvate comunicarii fată icircn fată ca de exemplu apropierea prea mare de interlocutor care nu-l mai poate privi In pofida acestor caracteristici dezvoltarea lingvistică se pare că se desfășoară normal pe planul vocabularului si sintaxei Dezvoltarea limbajului permite dezvoltarea gicircndirii logice verbale si de asemenea are o utilitate esențială icircn schimburile interpersonale private de suportul vizual

O altă dificultate o reprezintă regulile sociale ale unei conversații

- cicircnd trebuie concepută o conversați

- cicirct timp poți vorbi despre propriile comunicări

- cicircnd trebuie să-l icircntrebi pe receptor