PROIECT DIDACTIC

DATA:____________________ȘCOALA:_____________________PROFESOR: Teușdea Anamaria BiancaCLASA: a VIII-a OBIECTUL: Literatură românăUNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Unitatea 4 – Genul epic. RomanulSUBIECTUL: Romanul Baltagul de M. Sadoveanu- roman al Vitoriei LipanTIPUL LECŢIEI: însuşire a noilor cunoştinţe►COMPETENŢE SPECIFICE:

înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral,sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate; aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat; îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral; captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului; dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar,pornind de la cerinţe date; redactarea diverselor texte,adaptându-le la situaţia de comunicare concretă;

►OBIECTIVE OPERAȚIONALE: să recunoască personajele şi să realizeze o scurtă caracterizare a lor; să caracterizeze personajul principal al romanului; să găsească citate reprezentative pentru caracterizarea Vitoriei.

STRATEGII DIDACTICE:METODE ŞI PROCEDEE:conversaţia euristică,tehnica ciorchinelui aprofundat, explicatia, argumentarea, exercitiul, secvențe din romanRESURSE MATERIALE: fişe de lucru, tabla de scris, manual, secvențe din roman(imagini)FORME DE ORGANIZARE: activitate individuală, frontală, pe grupe

BIBLIOGRAFIE: Crișan, Alexandru, Dobra, Sofia, Sâmihăian, Florentina, Limba română-manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998Derșidan, Ioan, Metodica predării limbii și literaturii române în școli, Ed. Revistei Familia, Oradea, 1999Ilie, Emanuela, Elemente de didactica literaturii române, Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2007Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Ed. Polirom, Iași, 1999Sadoveanu, Mihail, Baltagul, Ed.Ion Creangă, București, 1987

Desfășurarea activității

Etapele lecției Activitatea de învățare

Activitatea profesorului Activitatea elevilorI. Moment organizatoric2 min

Notează absenții. Creează atmosfera propice bunei desfăşurări a lecţiei. Se pregătesc pentru începerea orei.

II. Verificarea cunoştinţelor și a temei7-8 min

Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi câţiva elevi să citească rezumatul realizat (o pagina) după planul de idei, iar ceilalţi îşi verifică rezumatele, făcând corecturile necesare.

Elevii citesc tema și corectează greselile.

III. Captarea atenţiei3-4 min

Profesorul direcţionează secvenţa de întrebări şi răspunsuri pentru a evidenţia unele aspecte legate de personajele romanului: -Care este personajul principal?-Care sunt personajele secundare? - Care este relația dintre personaje? etcProfesorul arata secvente din roman(imagini) care ilustrează personajele.

Răspund întrebărilor.

IV. Anunțarea temei şi a obiectivelor2 min

Profesorul anunta titlul lecției noi, notându-l pe tablă, și obiectivele urmarite. Ascultă cu atenţie.Notează pe caiete titlul lecţiei.

V.Dirijarea învăţării22 min

Se vor folosi itemii de la pag. 148. Se rezolvă ex. 1 si 2. Se cere elevilor să dea citate reprezentative pentru portretul oierului Nechifor Lipan.Se analizează fragmentul reprodus din capitolul I. Se cere ca elevii să enunțe trăsăturile morale care reies din această prezentare a personajului și se notează pe tablă.

Elevii sunt împărțiți în grupe. Pentru fiecare grupă se alege un capitol din cele reproduse în manual. Fiecare grupă de elevi va identifica trasaturile Vitoriei care reies din fragmentele respective. Se confruntă notițele. Se cer citate semnificative pe care elevii le au notate în caietele de lectură și care aparțin altor capitole decât cele analizate. Împreună se realizează imaginea de ansamblu a personajului principal. Se realizează totodată pe tablă şi în caiete o schemă:VITORIA LIPAN - personajul principal al romanului – descinde din mitul mioritic

Rezolvă exercițiile, dând citate reprezentative. Notează în caiete.

Analizează, comunica intre ei și raporteaza rezultatele.

Elevii analizează, găsesc citate, identifică trăsăturile .

Care sunt modalităţile de caracterizare ale Vitoriei Lipan întâlnite în roman?

Caracterizare directă – făcută de autor, de alte personaje sau autocaracterizare

Trăsături fizice – „Ochii ei căprii, în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duşi departe (…) Acei ochi aprigi şi încă tineri căutau zări necunoscute.”Trăsături morale –munteancă de la Măgura Tarcăului, are viaţă grea ca femeile de la munte, uneori „stau văduve înainte de vreme, ca dânsa”; plină de „gânduri”, de „patimă şi de durere”, „ea se socotea moartă ca şi omul ei care nu era lângă dânsa” Caracterizare indirectă – rezultată din faptele, comportamentul,

gândurile şi frământările personajului; mediul în care trăieşteTrăsături fizice – stătea vinerea „fără hrană, fără apă, fără cuvânt, cu broboada cernită peste gură” – imagine a dureriiTrăsături morale –personaj îndurerat ce-şi urmează neobosită drumul destinului, păstrătoare a datinii străbune, crede în visele premonitorii, tenace, dârză, inteligentă – ea reconstituie scena crimei în cel mai mic detaliu, trăieşte un puternic zbucium interior, soţie iubitoare îşi cunoaşte foarte bine soţul, iscusită, cu spirit practic, se pricepe a-şi orândui treburile gospodăreşti, are capacitatea de a învinge greutăţile ivite în cale; prenumele ei semnifică biruinţa, fiind „un Hamlet feminin”- aşa cum o caracteriza G. Călinescu

Notează în caiete.

VII. Obţinerea performanţei, asigurarea feed-backului10 min

Se solicită elevilor rezolvarea fisei de lucru, având timp de lucru 10 minute. Rezolva cerința.

VIII.Asigurarea retenției și a transferului2 min

Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi îndeplinesc sarcinile de învăţare. Se propune ca temă realizarea caracterizării Vitoriei Lipan în 2 pagini A4.

Elevii îsi notează tema în caiete.

ANEXA

Comentaţi atitudinea Vitoriei Lipan referindu-vă la confruntarea dintre tradiţie şi inovaţie, aşa cum reiese din replica finală a romanului:

„- Vină încoace, Gheorghiţă, vorbi ea, trezită din nou de griji multe. Vezi de ţesală caii, după moda nouă care am aflat-o aici, şi-i întăreşte cu orz, căci drumurile încă nu ni s-au sfârşit. Facem cu domnu Toma toate socotelile şi-i plătim cinstit, mulţămindu-i frumos. Plătim preoţilor, oamenilor care s-au ostenit şi tuturora. Pe urmă, stăm şi ne odihnim trei zile, după care facem parastasul întâi tatălui tău. Îndată ne încălărăm şi ne ducem la apa Prutului la Ştefăneşti, ca să cunoaştem turma de la Rarău. Socot că mergând cu spor, pe vreme bună, ne putem întoarce iar aici în Sabasa, ca să facem parastasul de nouă zile. Apoi ne ducem dincolo la Jijia, ca să vorbim cu baciul Alexa şi să ne alcătuim cu el pentru întoarcerea oilor cătră munţi, unde avem tocmită păşunea de vară. La patruzeci de zile vom fi iar aici şi vom ruga pe domnu Toma şi pe părintele să ne ajute a împlini datoria de patruzeci de zile. Atuncea om face praznic mai bun, cu carne de miel de la turma cea nouă. Om aduce atuncea de la mănăstirea Văraticului şi pe soră-ta Minodora, ca să cunoască mormântul. Ş-apoi după aceea ne-om întoarce iar la Măgura, ca să luăm de coadă toate câte am lăsat. Iar pe soră-ta să ştii că nici c-un chip nu mă pot învoi ca s-o dau după feciorul acela nalt şi cu nasul mare al dăscăliţei lui Topor.”