balta gul

7/18/2019 Balta Gul

http://slidepdf.com/reader/full/balta-gul-5691fc055e1c7 1/7

BALTAGUL

de MIHAIL SADOVEANU

1. ROMANUL OBIECTIV / REALIST

Romanul este opera epic, în proză, de mare întindere, cu o acţiune desfăşurată pemai multe planuri şi la care participă un număr mare de personaje.Trăsăturile romanului obiectiv:

o îşi propune să reflecte existenţa obişnuită

o universul fictiv al operei literare este construit după principiul verosimilităţii

o construcţia subiectului respectă ordinea cronoloică

o incipitul se află într!o str"nsă leătură cu finalul

o incipitul prezintă cadrul acţiunii, fixează timpul, reuneşte cele mai importante personaje din roman

o acţiunea se desfăşoară coerent, fără apariţia unor situaţii neprevăzute, evoluţia ei put"nd fi anticipată

o finalul este înc#is, rezolv"nd conflictele şi nepermiţ"ndu!i cititorului alteinterpretări

o personajul este reprezentativ pentru o cateorie socială sau umană, fiind deseorivorba de tipuri

o naratorul este omiscient, relat"nd la persoana a $$$!a, neutru şi impersoanl, fără săemită judecăţi de valoare, să comenteze faptele sau să explice situaţiile

%. BALTAGUL -Mihai Sado!eanu

&ebutează în anul 1'() cu patru volume de povestiri: *ovestiri, +oimii, &ureriînăbuşite, r"şma lui moş *recu. -omente importante în evoluţia autorului în plan esteticsunt romanele altaul /1'0(, reana de aur /1'00, 2opţile de 3"nziene /1'0) şi

7/18/2019 Balta Gul


4raţii 5deri /1'06!1')%. Temele operei "ae sunt foarte variate: copilăria, natura, viaţaţăranilor, iubirea, natura, istoria, călătoria, povestirea.

altaul, publicat în anul 1'0(, este un roman polimorf, realist şi simbolic înacelaşi timp, încadr"ndu!se într!un tip aparte de realism, şi anume realismul mitic.7cţiunea este structurată în funcţie de două planuri narative: unul realist şi unul mitic.oordonata realistă a structurii romanului se referă la călătoria pe care o face 8itoria9ipan, la aflarea adevărului şi la descrierea satului moldovenesc. &acă avem în vederemotivul adevărului, romanul îşi dezvăluie o alcătuire în trepte. -otivul căutării şi alcunoaşterii se dezvoltă într!o structură labirintică. *lanul mitic are în centru miturile dincare s!a inspirat autorul, precum şi sensul ritualic al esturilor 8itoriei. el mai importantmit care stă la baza structurii acestui roman este mitul mioritic, fapt subliniat şi de moto!ul pe care îl alee autorul pentru opera sa: „Stăpâne, stăpâne, / Mai chiamă ş-un câne...”.7cest mit include modul de înţeleere a lumii de către personaje, tradiţiile pastorale, dar

şi comuniunea om!natură. 7lt mit identificat în structura romanului este mitul eiptean allui $sis şi siris.

Tema romanului se referă la drumul parcurs de 8itoria 9ipan pentru aflareaadevărului despre moartea soţului ei, urmată de săv"rşirea dreptăţii prin pedepsireavinovaţilor. &e asemenea, se reăsesc şi alte teme ale operei sadovenine, şi anume:natura, iubirea, viaţa pastorală, călătoria. ;n acelaşi timp, romanul prezintă monorafiasatului moldovenesc de la munte, cu obiceiurile leate de trans#umanţă şi de alteevenimente importante din lumea satului, cum ar fi ritualurile de nuntă, botez şi

înmorm"ntare.

Titlul exprimă ideea de dreptate pe care <#eor#iţă o va realiza cu ajutorul baltaului. altaul, toporul cu două tăişuri, este un obiect ambivalent: armă a crimei şiintrumentul actului justiţiar, reparator.

2araţiunea se face la persoana a $$$!a, iar naratorul omniprezent şi omniscient

reconstituie în mod obiectiv, prin te#nica detaliului şi observaţie, lumea satului demunteni şi acţiunile 8itoriei. 3ecvenţele narative sunt leate prin înlănţuire şi alternanţă. 2araţiunea este preponderentă, dar pasajele descriptive fixează diferite aspecte alecadrului sau elemente de portret fizic, individual şi colectiv. Timpul derulării acţiunii esteva precizat, prin anumite repere temporale: „aproape de Sf. Andrei”, „în Postul Mare”,„! Martie.” 3paţiul în care se desfăşoară acţiunea este la început satul -ăuraTarcăului. 4iind un roman realist, pentru a sublinia veridicitatea, autorul introduce

7/18/2019 Balta Gul


toponime care există pe #artă: *iatra!2eamţ, 3abasa, 4ărcaşa etc. &e asemenea, acţiunearomanului se desfăşoară cronoloic, urmărind momentele subiectului.

$ncipitul romanului descrie o cosmoonie populară, spusă uneori de 2ec#ifor 9ipanla nunţi şi cumetrii, care pune în relaţie destinul individual al acestuia reprezentat demunteni, cu destinul altor neamuri : „"omnul "umne#eu, după ce a alcătuit lumea, a pusrânduială şi semn fiecărui neam. $...% &a urmă au 'enit şi muntenii ş-au în(enunchiat la scaunul )mpără*iei. "omnul s-a uitat la ei cu milă+ - "ar, 'oi, necăi*ilor, de ce a*iîntâr#iat $...% Apoi a*i 'enit cei din urmă, #ice "omnul cu părere de rău. "ra(i îmi sunte*i, dar n-am ce 'ă face. ămâne*i cu ce a'e*i. 0u 'ă mai pot da într-adaos decât oinimă uşoară ca să 'ă 1ucura*i cu al 'ostru. Să 'ă pară toate 1une2 să 'ie la 'oi cel cucetera2 şi cel cu 1ăutura2 şi s-a'e*i muieri frumoase şi iu1e*e.” ;n cadrul textuluicuvintele „rânduială” şi „semn” sunt frecvent folosite, ele fiind considerate cuvintele!c#eie ale romanului. *rin dispariţia lui 2ec#ifor 9ipan, „rânduiala”, adică ordinea

cosmică, a fost distrusă. ;n opera sadoveniană, natura se reflectă în om, deoarece traediaeste anunţată de sc#imbarea stării naturii: „3itoriei i se păru că 1ra#ii sunt mai ne(ridecât de o1icei”, vremea se tulbură, iarna vine mai repede. =n alt element care confirmămoartea lui 2ec#ifor 9ipan este visul 8itoriei, care anunţă şi călătoria pe care trebuie să ofacă în căutarea celui dispărut: „Se făcea că 'ede pe 0echifor &ipan călare, cu spateleîntors către ea, trecând spre asfin*it o re'ărsare de ape.” 3emnele viitoarei călătorii vinşi din partea naturii: „4ocoşul dă semn de plecare”.

$ntria cuprinde frăm"ntările personajului principal, dar şi preătirile pe care le face

pentru călătorie. *e plan social, se conturează monorafia unui sat de munte, unde tradiţianu permite abateri de la leile nescrise. -inod

ora este certată de mama ei c"nd este interesată de lumea oraşului. ;n viaţa acesteisocietăţi ar#aice biserica şi practica maică coexistă. ;naintea plecării, 8itoria se supuneunui ritual de purificare: ţine post neru douăsprezece vineri, mere împreună cu fiul ei la biserică pentru a se înc#ina la sf"nta 7na, vinde lucruri pentru a face rost de bani dedrum, mere la *iatra!2eamţ să consulte autorităţile, sfinţeşte baltaul care îi va aparţinelui <#eor#iţă. 7titudinea ei faţă de lumea oraşului este foarte importantă pentru tipul dementalitate pe care îl reprezintă: ea nu are încredere în r"nduiala din această lume şirefuză scrierea unei jalbe către „stăpânirea pământeană”.

&esfăşurarea acţiunii prezintă călătoria 8itoriei şi a fiului ei, <#eor#iţă. 7ceastăcălătorie în căutarea adevărului despre soţul ei începe în luma martie şi străbate inverslinia trans#umanţei. ăutarea adevărului este asociată cu motivul labirintului. *arcurereaacestui drum are diferite semnificaţii. 8itoria reconstituie traseul şi evenimentele care aucondus la moartea bărbatului ei, ceea ce simbolizează o dublă aventură, a cunoaşterii

http://comentarii-bac.ucoz.ro/index/baltagul/0-40


7/18/2019 Balta Gul


lumii şi a cunoaşterii de sine. *entru <#eor#iţă, călătoria are rolul unei iniţieri, romanulcăpăt"nd caracter de bildunsroman. *rimul semn leat de trecerea lui 2ec#ifor 9ipan peacel traseu apare la icaz, unde #aniul îşi aminteşte de acesta. =rmele sunt ăsite şi laăluăreni, apoi la 4ărcaşa. 9a 8atra!&ornei ciobanul cumpărase în noiembrie trei sutede oi. dată cu această ac#iziţie, în mărturile oamenilor apar trei ciobani. #ipul unuia

răm"ne în amintire, deoarece are buza despicată, detaliu ce semnalizează natura maleficăşi infernală a personajului. 9a #anul din roşteni aflăm că ciobanii au trecut spre ura 2erei. =rma acestora este reăsită la orca, apoi la 3abasa. >ste foarte important că înaceastă călătorie ei asistă la un botez, la ruci şi la o nuntă, la orca. 3uccesiunea acestor momente esenţiale din viaţa omului, îi dă de "ndit 8itoriei şi anticipează ritualul deînmorm"ntare din final.

&upă popasul de la rucea Talienilor, 8itoria coboară pe celălalt versant al muntelui,în satul 3u#a. 7junsă aici, 8itoria iese din întuneric, misterul labirintului este rezolvat

deoarece ea ştie cu certitudine că asasinii sunt alistrat oza şi $lie uţui. 7devărultrebuie însă demonstrat şi va face acest lucru cu ajutorul lui $oru 8asiliu, c"rciumarul din3abasa şi de soţia lui. Tot în 3abasa îl ăseşte pe 9upu care o călăuzeşte în r"pa undedescoperă oasele şi #ainele lui 2ec#ifor. ;n zilele următoare, femeia îşi îndeplineştedatoria, realizează ritualurile de înmorm"ntare. >c#ilibrul existenţial trebuie repus îndrepturile sale prin încadrarea în ordinea cosmică: „)i fac toate slu1ele rânduite, ca să i se liniştească sufletul.” *rin înmorm"ntare, 2ec#ifor 9ipan se reîntoarce în locul ce i secuvine în acest univers ar#aic.

*entru <#eor#iţă, căutarea tatălui are rolul unei iniţieri deoarece pe parcursulacestei călătorii labirintice el se maturizează. >senţial este momentul în care este pus săve#eze, în r"pă, osemintele tatălui, acţiune care are semnificaţia unei renaşteri simboliceşi care asiură continuitatea dintre părinte şi fiu, însemn"nd şi dob"ndirea unei personalităţi: „Sân(ele şi carnea lui 0echifor &ipan se întorceau asupra lui în paşi, în #1oruri, în chemări.” -aturizarea se împlineşte în momentul în care îl pedepseşte peunul dintre asasinii tatălui, omor"ndu!l cu ajutorul baltaului sfinţit.

*unctul culminant al textului este plasat în scena parastasului, unde 8itoria conduce

din fundal, cu intelienţă şi tenacitate, anc#eta care duce la dezvăluirea şi pedepsireavinovaţilor. Reconstituirea fidelă a scenei crimei surprinde pe toată lumea, c#iar şi peuciaşii $lie uţui şi alistrat oza. *rimul îşi recunoaşte vina, însă al doilea devinearesiv. >ste lovit de <#eor#iţă cu baltaul lui 2ec#ifor şi sf"şiat de c"inele 9upu.8itoria 9ipan devine în final un personaj justiţiar: leile nescrise ale demnităţii nu au fostrespectate, uciaşii trebuie să plătească deoarece au încălcat normele morale alecolectivităţii.

7/18/2019 Balta Gul


&eznodom"ntul îl prezintă pe oza recunosc"ndu!şi vina şi cer"ndu!i iertare8itoriei. 7ceasta îi răspunde foarte rece: „"umne#eu să te ierte.”, apoi pune la cale pomeniile viitoare pentru sufletul lui 2ec#ifor 9ipan, dar şi drumul de întoarere spre casă

împreună cu fiul ei şi cu oile pe care le cumpărase 2ec#ifor îniante să fie ucis. 7stfel,finalul restabileşte at"t ordinea socială, c"t şi pe cea cosmică: 2ec#ifor 9ipan a fostrăzbunat şi a fost reintrodus în ordinea cosmică prin ritualul de înmorm"ntare, iar 8itoriatrebuie să se întoarcă la viaţa ei, să aibă rijă de casă şi de copiii ei: „&a patru#eci de #ile'om fi iar aici şi 'om ru(a pe domnu 5oma şi pe părintele să ne aute a împlini datoriade patru#eci de #ile. Atuncea om face pra#nic mai 1un, cu carne de miel de la turma ceanouă. 6m aduce atuncea de la mănăstirea 3araticului şi pe soră-ta Minodora, ca săcunoască mormântul. 7-apoi după aceea ne-om întoarce iar la Mă(ura, ca să luăm decoadă toate câte-am lăsat. 8ar pe soră-ta să ştii că nici c-un chip nu mă pot în'oi ca s-odau după feciorul acela nalt şi cu nasul mare al dăscăli*ei lui 5opor.” 7ceste cuvinte ale8itoriei se leaă de povestea lui 2ec#ifor de la începutul romanului: muntenii nu au

noroc în viaţă, dar au o „inimă uşoară” care îi ajută să treacă peste marile necazuri şi să!şi ducă mai departe viaţa.

;n concluzie, romanul altaul de -i#ail 3adoveanu aparţine realismului miticdatorită faptului că are o strucutură polimorfă, datorită îmbinării planului realist cu celmitic.

0. CARACTERI#AREA VITORIEI LI$AN

8itoria 9ipan, personajul principal al romanului, este o fiură reprezentativă pentrulumea tradiţională descrisă în roman. ;ntruneşte calităţile fundamentale ale omului de laţară care respectă leile strămoşeşti, put"nd fi considerată un personaj exemplar carecapătă o alură mitică.

9a început, naratorul o descrie pe 8itoria pe prispa casei sale, aduc"ndu!şi amintede leenda pe care soţul ei obişnuia să o povestească la nunţi. ;ncremenirea şi privirea ei

pierdută suerează neliniştea ei interioară, dar i se conturează şi un portret fizic succint:„6chii ei căprii, în care parcă se răsfrân(ea lumina castanie a părului, erau duşideparte.” ;nrijorarea eroinei este cauzată de înt"rzierea mult prea mare a soţului ei care plecase la &orna să cumpere oi. *ortretul fizic îi pune în evidenţă şi frumuseţea: „0u maiera tânără, dar a'ea o frumuse*e neo1işnuită în pri'ire. 6chii îi străluceau ca-ntr-ouşoară cea*ă în dosul (enelor lun(i şi răsfrânte în cârli(aşe.”



7/18/2019 Balta Gul


*ortretul moral reiese mai ales din faptele şi "ndurile eroinei, prin caracterizaredirectă. 4iind o femeie credincioasă şi cu frică de &umnezeu, 8itoria mere la părintele&aniil -ilieş pentru sfat şi refuză să creadă că soţul ei înt"rzie la petreceri at"t de mult.;nrijorarea ei ne subliniază draostea puternică pe care i!o poartă soţului care era„dra(ostea ei de două#eci şi mai 1ine de ani. Aşa-i fusese dra( în tinere*ă &ipan, aşa-i

era dra( şi acuma, când a'eau copii mari cât dânşii.”, afirmaţie din care putem deduceşi v"rsta acesteia. &atorită acestui sentiment puternic, vrea să afle cu orice preţ ce s!aînt"mplat cu soţul ei şi nu crede prezicerile babei -iranda cum că acesta a părăsit!o pentru o altă femeie „cu ochii 'er#i”. 7re deplină încredere în soţul ei că respectă sf"ntataină a căsătoriei, aşa că devine tot mai siură că s!a înt"mplat o nenorocire.

8itoria respectă datinile strămoşeşti, se #idează în presupunerile ei după semne alecredinţei străbune, precum şi după valori morale, acţion"nd în funcţie de acestea. $a înconsiderare semnele rău!prevestitoare, cum ar fi visele /îl visează pe 2ec#ifor călare cu

spatele întors către ea, trec"nd o apă neară şi impresia că aude lasul lui, fără a!i vedeaînsă c#ipul.

2aratorul dezvăluie indirect, frăm"ntările eroinei /care alcătuiesc labirintulinterior, care trece de la nelinişte la bănuială, apoi la certitudinea că ceva rău i s!aînt"mplat soţului ei. $ntelientă, d"rză şi cu o voinţă puternică, 8itoria se #otăreşte să plece în căutarea lui 2ec#ifor, pe acelaşi drum pe care plecase şi acesta /drumul poate ficonsiderat şi un labirint exterior.

;naintea călătoriei săv"rşeşte un ritual de purificare sufletească, ţine post neru,dăruieşte mănăstirii istriţa o icoană, o lasă pe -inodora, fiica ei, la mănăstire, acţiunicare subliniază credinţa acesteia în &umnezeu. 3e ocupă şi de partea materială aexistenţei, pun"nd în ordine ospodăria, d"nd dovadă de #ărnicie şi de spirit practic.9ucidă şi cu un spirit oranizatoric deosebit, vinde din bunurile aonisite ca să aibă banide drum, îi comandă fiului ei un balta nou şi pleacă împreună în căutarea lui 2ec#ifor.

?otăr"tă să afle adevărul şi să răzbune moartea bărbatului ei, 8itoria se opreşte înlocurile unde poposise şi 2ec#ifor, respectă şi onorează tradiţiile şi obiceiurile, particip"nd la o „cumătrie” şi la o nuntă. 3uperstiţioasă, consideră că şi acesta este unsemn rău, pentru că mai înt"i înt"lneşte botezul şi apoi nunta. u discreţie şi intelienţă,află în fiecare loc unde ajune noi amănunte leate de soţul ei. *un"nd cap la cap celeaflate, cu o loică impecabilă, descoperă trupul lui 2ec#ifor în r"pa de sub ruceaTalienilor. &atina înmorm"ntării şi pedepsirea uciaşilor constituie fapte suestive pentrucaracterizarea indirectă a eroinei. >a împlineşte şi respectă toate datinile şi obiceiurile



7/18/2019 Balta Gul


înmorm"ntării. ;n pedepsirea vinovaţilor dă dovadă de tărie de caracter, dar şi de viclenie,respect"nd în acelaşi timp leile nescrise conform cărora nimeni nu poate răm"nenepedepsit după ce a înfăptuit o crimă. <#eor#iţă, precum şi cei doi ciobani suntsurprinşi de intuiţia şi de intelienţa femeii, caracteriz"nd!o în mod direct: „Mama astacunoaşte (ândurile oamenilor, tre1uie să fie fermecată...”. &upă ce îşi împlineşte datoria

şi reuşeşte să facă dreptate, se întoarce la viaţa ei, fiind #otăr"tă să!şi asume noileresponsabilităţi de femeie văduvă devenită cap de familie.

*ortretul moral este puternic conturat, 8itoria fiind înzestrată cu spirit justiţiar,intelienţă, luciditate, stăp"nire de sine, devotament şi neclintire în împlinirea tradiţiilor şi datinilor străvec#i, trăsături care reies mai ales din faptele, vorbele şi "ndurile femeii, prin caracterizare indirectă. &ialoul şi relaţiile cu alte personaje ale romanuluievidenţiază, de asemenea, stăp"nirea de sine, intelienţa ieşită din comun ca trăsăturidefinitorii. &e asemenea, aleerea numelui eroinei este una simbolică, care suerează

natura de învinătoare a acestei femei puternice.

*e l"nă modalităţile tradiţionale de caracterizare, 3adoveanu foloseşte şimijloacele artistice ale introspecţiei psi#oloice, şi anume, labirintul interior, memoriaafectivă, credinţele strămoşeşti, mentalitatea ancestrală, superstiţiile, semnele rău! prevestiroare, care determină comportamentul exterior al eroinei

balta gul

Documents