ruMrNrTA sAlq$uLAtEf,ffi

"ll ;ll.5,

TACAtAEJRffiAg'

RffiV!fuIffiM

rrqie*$Hffiffiffi

T. CONIPETENTE DE EVALUAT

prin suslinerea examenului de Bacalaureat la aceast6 disciplinf,, elevul va trebui sa i-acX

dovada urm[toarelor competenle dobindite in ciclul inferior qi in cel superior de lieeu (clasele

a IX-a - 3 XII-a), coreiate cu anumite conlinuturi parcurse in cele doud cicluri liceale:

I. Utitizarea adecv*tfi a strategiilor 6i a regulilor de expriruare aralf; in mox*log gi iil dialog,

tn vetlerea realizfirii unei comunic6ri corecte, eficiente gi personalizate, adaptate uncr

sifua{ii de comunicare diverse:

Monologul este un tip de discurs continuu in care nu se aqteaptd un r[spuns.

Cuvintul monolog provine din grecescul monos : singur qi logos : vorbire, agadar

monologul presupune vorbirea de unul singur, locutorul vorbeqte despre sine sau cu sine.

Dimensiunile unui monolog sunt variate, spre deosebire de dialog, monologul nu are

replici Ei niciun destinatar. Monologul interior sau literar ajutd la caractetzatea unui

personaj, poate reda gindurile, sentimentele etc. unui personaj spre a le aduce la

cunoqtinld cititorului sau spectatorului.

Dialogul se poate desftqura in diverse situalii, atAt timp cAt exist6 minim un partener de

dialog, pe cdnd monologul se desfbqoard in situa{ii restr6nse. Specifice dialogului sunt

interogaliile, iat monologului- exclamaliile.

Monologul este specific genului dramatic, mairar genului epic sau liric. in genul dramatic

o modalitat e de realizare este solilocviul care se manifestd inptezenla sau absenta unui

personaj qi constd in verbalizarea propriilor gdnduri.

Monologul propriu-zis este destinat unui grup de persoane qi poate lua forma unei

declarafii, unei confesiuni sau unei povestiri.

Principalele tipuri de monolog narativ sunt: monologul adresat, monologul interior, fluxul

conEiinlei.

Reguli ale monologului :

-contactul viz:ual cu auditoriul;

-raportarea la reacliile auditoriului (qi) in condilii de examinare;

-tehnici de construire a monologului;

-tipuri de monolog: povestire I relatare orald, descriere oruld, monolog informativ, -monolog

argumentativ, exprimarea oral[ a reac{iilor gi a opiniilor privind texte literare qi nonliterare,

filme artistice qi documentare, spectacole de teatru, expozilii de picturd etc.; -adecvarea la

situalia de comunicare (auditoriu, context) gi la scopul comunicErii (informare, argumentare/

persuasiune etc.)

Dialogul este mcdul de expunei'e care r*prcduce in mod clirect cuvitlt*le personajelor.

Prin fclosirea dialogului. pr:vestitorul igi lasd pers*najel* sa se descrie singure. prin

rnodul k:r r1e a vorbi. Ilial*gul std la baza operelor dramatice, dar poate Ii intfllnit qi in

operele epice" n:ai ales in schile, qi chiar in aperele lirice, in aqa-numitele poezii lirice

dialogate.

Se poate vorbi qi de un riiak:g i*terior, de replici pe care un personaj le schimb[ eu el

insupi.

Reguli qi tehnici de construire a dialogului:

-atenfia acordatd partenerului ;

-preluarea I cedarea cuvintului la momentul oportun ;

-dozar ea participdrii la dialo g etc. ;

-tipuri: conversafia, disculia argumentativd, interviul (interviul publicistic, interviul de

angajare);

-adecvarea la situa{ia de comunicare (partener, context etc.) gi la scopul comunicdrii

(informare, argumentare/ persuasiune etc.) ;

-argumentare qi contraargumentare in dialog.

Stilurile funcfionale ale limbii romAne

tn [mba rom6nd contemporand existd cinci stiluri func]ionale: gtiintific, oficial (iuridic-

administrativ), publicistic, beletristic (artistic), qi colocvial (familiar).

o Stilul qtiin{ific

Se utilizeazS in lucrdrile care contin informalii asupra unor obiecte, fenomene, fapte,

investigafii, cercetdri, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucr6rile qiin{ifice; comunicarea

este lipsit[ de incdrcdtura afectiv5; accentul cade pe comunicarea de noliuni, cunoqtin{e, idei

etc., astfel cd func{ia limbajului este cognitivd;

Cuprinde: articole gtiinfifice, lucrdri de specialitate scrise de cercetdtori, savanli, persoane

creditabile in domeniul qtiinfific. Textele qtiintifice urmdresc sd exploreze, sd explice, s5

argumenteze cunoqtinte factuale.

Caracteristici:

-are functie exclusiv referenliald;

-trasmite informalii qtiinfifice, tehnice, utilizate pe baza unor ralionamente logice, deductive,

argumentate;

-respectd proprietatea termenilor;

- folose;te multe neologisme;

-conform tipului de discurs: nonficlional, argumentativ, descriptiv, explicativ.

-conform relatiei E-R (emi!6tor-receptor). Emi{dtorul poate fi specializat (chimist, sociolog,

psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia emildtor-receptor

poate fi determinat[ de emilStor prin numirea publicului-lintd sau nedeterminati.

-conform efectului mesajului: Acordul, fiindcd autorii sunt persoane creditabile in domeniul

qtiintifrc.

-conformfunc{iei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (func}ie colaterald intAlnitd

la textele de escortd de tip prefele, cuvdnt inainte).

-conform incdrcdturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru;

-folo sirea cuvintelor mono semantice ;

-claritatea exprim6rii (pusd in evideni5 printr-o structurd adecvat[ a propoziJieilfrazei),

pr ecizie, corectitudine ;

-utilizarea sensului propriu al cuvAntului;

-un grad mare de tranzitlitate;

-fiecare domeniu qtiintific iqi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici.

Lexicul gtiinlific include numeroase neologisme qi cuvinte derivate cu prefixe qi

pseudoprefixe (antebraf , contraofensivd) sau compuse cu sufixoide gi prefixoide (biolog,

geografie etc.) Acestora li se adaugd utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne

conven{ionale, formule stereotipe. Dintre compozi}iile pe baza textelor giintifice, amintim:

arraliza qtiintific[ (filozoficd, economicd, politicd, botanicd, etc); studiul; comunicarea;

referatul; eseul;

Particularitifi lin gvistice :

Lexicale: terminologie de speciahtate, monosemantism, neologisme, prefixoide;

Morfologice : substantive abstracte, pluralul autorului;

Sintactice: coordonarea qi subordonarea;

Stilistice: fdrd figuri de stil qi digresiuni.

Not[! Tot de stilul qtiintific line qi limbajul tehnic (terminologie cu caracter orientat practic),

limbajul religios (terminologie arhaic6, solemni, conservatoare qi cu incdrcdturd emotiv6),

limbajul poetic (terminologie accesibilS gi cu tehnici persuasive).

-Informalile din stilul gtiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ,

descriptiv, informativ, explicativ, inj octiv).

-Argumentarea este un demers prin care se justific5 o afirmalie. Textele argumentative afirmd

sau neagd, valorizeazd, sau nu, favorizeazl,caadevarate sau false, idei, convingeri, atitudini.

intr-un text qtiintific argumentarea are funclie referenlial[, dar intr-un text jumalistic ea are

funclie conativd.

o Stilul oficial (iuridic-administrativ)

a). Stilul juridic

Cuprinde: domeniul legislativ (articole de lege, Constitulia, Codul penal, Codul muncii etc),

texte elaborate de organul judiciar.

Caracteristicile:

- funcli e referenli a16;

-enunturi cu formi impersonalS

-continut normativ;

-enunfuri clare, lipsite de ambiguitate;

-folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definili;

-folosirea cliqeelor formale;

-utilizareaunor cliqee care indicd atitudinea necesard (se completeazl" cu majuscule, se scrie

numai in chenarul albastru, se va completa, se

scrie cu litere de tipar etc);

-respect[ proprietatea termenilor;

-foloseqte terminologia de specialitate;

-foloseqte neologisme;

-in raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ;

-conform relaliei E-R (emi16tor-receptor) beneficiar. Emildtor - specializat, adicd organul

legislativ; in acest tip de text, emildtorul dd receptorului instrucliuni in legdtur[ cu modul in

care trebuie inleles textul. Instructiunile sunt rcalizate prin mijloace lexicale (trebuie, e

obligatoriu, e interzis) sau prin mijloace formale (art. 1,2). Receptorul este de obicei

specializat - cel care trebuie sd aplice legea, dar qi nespecializat - cel care vrea si cunoascd

legea.

-conform efectului mesajului: Acord, f,rindcd autorii sunt persoane creditabile in domeniul

juridic. EmilStorul poate controla efectul mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde

func{ia perlocu{ionard este controlabild).

-conform func{iei me saj ului : informare, educ are.

-conform incdrc[turii emo]ionale a mesajului: neutru, prohibitiv.

Particularitl{i lingvistice

Lexicale: terminologie specificd;

Morfologice: substantive provenite din infinitive lungi; substantive abstracte, verbul "a

trebui", verbul "a putea"; folosirea infinitir,ului cu valoare de imperativ; verbe la diateza

reflexiv-pasiv5, preferinla pentru anumite verbe, locutiuni gi expresii; forme impersonale;

expresii verbale impersonale.

Sintactice: coordonare gi subordonare; construclii inf,rnitivale1, fraze coordonate;

Stilistice: cliqee; elipsa, verbele copulative; fhrd figuri de stil qi digresiuni.

r Stilul administrativ

Cuprinde: domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de organul administrativ.

Caracteristici:

- enunluri cu formd imPersonald;

- conlinut normativ;

- enunluri clare, lipsite de ambiguitate;

- inventar lexical cu termeni clar definifi;

-prezen[a cligeelor;

- respectd proprietatea termenilor

- foloseqte terminologia de specialitate;

- are un numdr mai mare de formule fixe decdt stilul juridic (cerere, telegram[ etc.);

-obiectiv qi impersonal;

- accesibil, clar gi precis;

- conform relaliei E-R beneficiar.Emildtor - specializat, adicd' organul legislativ.

Receptorul este de obicei specializat - cel care trebuie s5 aplice legea;

-codorm efectului mesajului: Acord, fiindcd autorii sunt institu{ii creditabile in

domeniul administrativ, (act ofi cial).

Noti! tn cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesajului vizeazd' acordul /

dezacordul I aprob ar e I dezaprob are / respingere / informare.

- c o nfo rm s c opului : funclie conativd.

-conform tncdrcdturii emolionale a mesaiului: neutru, prohibitiv.

Particulariti{i lin gvistice :

Lexicale: Terminologie specificd: adeverin!6, adresd, cerere, cefiificat, domiciliu, dosar,

indemniza{ie;

Morfologice: substantive provenite din infinitive lungi; verbul "a trebui", verbul "a putea";

folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; verbe la diateza reflexiv-pasiv[, preferin]a

pentru anumite verbe, loculiuni qi expresii; forme impersonale; expresii verbale impersonale;

Sintactice : construclii infinitivale ; fraze coordonate,

Stilistice: fErd figuri de stil.