azomures sa
TRANSCRIPT
Universitatea Babeș-Bolyai,
Facultatea de Ştiinţe Economice și Gestiunea Afacerilor
Aspecte teoretice şi practice privind implementarea
contabilităţii manageriale la o entitate din sfera
producţiei sau serviciilor:
S.C. AZOMUREŞ S.A. TÂRGU MUREŞ
Student: Ricean Georgeta Emanuela
Finanţe şi Bănci, an 2, grupa 6
1 iunie 2011
CuprinsCapitolul 1. Prezentarea societăţii............................................................................................3
1.1. Scurt istoric.................................................................................................................... 3
1.2. Date de identificare a societăţii......................................................................................5
1.3. Obiect de activitate........................................................................................................5
1.4. Organizarea şi administrarea societăţii........................................................................10
1.5. Produsul.......................................................................................................................12
1.6. Indicatorii financiari.....................................................................................................13
Capitolul 2. Concepţii de organizare a contabilităţii manageriale...........................................14
2.1. Obiectivele contabilității manageriale.........................................................................15
2.2 Metode de calculație a costurilor................................................................................16
2.3. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli...............................................................22
Capitolul 3. Studiu de caz privind organizarea contabilităţii manageriale...............................23
3.1. Studiu de caz privind procedeul valorii rămase...........................................................23
Capitolul 4. Concluzii şi propuneri privind organizarea contabilităţii manageriale în cadrul entităţii SC AZOMUREŞ SA Târgu-Mureş.................................................................................25
Bibliografie..............................................................................................................................27
Pagină 2
Capitolul 1. Prezentarea societăţii
AZOMURES S.A. Târgu-Mureş este o societate pe acţiuni înfiinţata conform Legii nr. 15/1990
şi prin Hotărârea Guvernului nr. 1200 din 2 noiembrie 1990.
Dacă, pe de o parte, societatea este considerata ca lider indiscutabil al industriei de
îngrăşăminte chimice din Romania, pe de altă parte, ea este unicul producător de melamină
şi de materiale fotosensibile din ţară.
Platforma chimică şi sediul central al societăţii sunt amplasate în extremitatea de vest a
zonei industriale a municipiului Târgu-Mureş, la o distanţă de 5 km de centrul oraşului.
Platforma Uzinei de Materiale Fotosensibile este amplasată în partea de nord a oraşului, la
2,5 km distanta faţă de centrul oraşului.
AZOMURES S.A. deţine şi Serele Mureşeni care se întind pe o suprafaţă de 10 hectare,
amplasate în partea de vest a municipiului Târgu-Mureş, la o distanţă de 4 km de centrul
oraşului şi 2 km de sediul central al societăţii.
Societatea AZOMURES deţine o suprafaţă de teren de 147 ha.
Toate aceste trei platforme independente au fost concepute şi organizate să funcţioneze ca
centre de profit independente, în cadrul unei scheme financiare globale.
Toate unităţile de producţie au la baza licenţe de mare prestigiu mondial cum ar fi:
Stamicarbon, Kellogg, Kaltenbach-Thuring, Grande-Paroisse, Montedison, Norsk-Hydro,
Konishiroku, etc.
În cursul anului financiar 1998, societatea a fost privatizată de către Guvernul român. În
prezent, acţiunile societăţii sunt înregistrate la Bursa de Valori din Bucureşti.
Capitalul social al AZOMURES S.A., înregistrat la 16 Februarie 2004, a fost de
526.032.633.000 lei, constând într-un număr total de 526.032.633 acţiuni cu o valoare
nominală de 1000 lei fiecare.
1.1. Scurt istoric
Combinatul de îngrăşăminte Azotoase Târgu-Mureş – actual S.C. AZOMUREŞ S.A. a luat fiinţă
în anul 1962 ca şi unitate cu personalitate juridică profilată pe fabricarea de îngrăşăminte
azotoase, având trei secţii de producţie de bază (amoniac, acid azotic, azotat de amoniu) şi
Pagină 3
cinci subunităţi auxiliare pentru deservirea secţiilor de producţie cu apă de răcire, apă
demineralizată, abur, energie electrică, piese de schimb şi utilaje. De-a lungul anilor s-a
dezvoltat în mai multe etape:
Etapa I - în anul 1966 se realizează extinderea combinatului cu câte o instalaţie de amoniac,
acid azotic şi azotat de amoniu. Tot în această etapă, în anul 1969 se preia de la Combinatul
Chimic din Târnăveni atelierul de hârtie foto, sub denumirea de ARFO, având capacitatea de
1.800.000 mp / an hârtie fotografică alb-negru.
Etapa II - în anul 1970 se dezvoltă combinatul cu o fabrică de amoniac de mare capacitate,
acid azotic III, azotat de amoniu III şi uree.
Etapa III - în anul 1971 combinatul se diversifică cu o unitate de îngrăşăminte complexe şi
începe şi construirea unei fabrici de argon.
Etapa IV - în anul 1972 se pun bazele unei fabrici de amoniac, de mare capacitate şi a unei
fabrici de acid azotic, care vin să armonizeze capacităţile de producţie a îngrăşămintelor cu
cele de producere a acidului azotic şi a amoniacului.
Etapa V - în anul 1977 combinatul se dezvoltă prin construirea unei instalaţii de melamină şi
a uzinei de materiale fotosensibile.
Importanţa acestei societăţi reiese nu numai din creşterea capacităţilor de producţie ci şi din
faptul că se deosebeşte de celelalte societăţi prin nivelul tehnic superior al
instalaţiilor,utilajelor moderne, cu procese continue şi de înalt grad de mecanizare, de
valorificare superioară şi diversificarea producţiei obţinute. Cu toate că privatizarea care a
avut loc în anul 1998, a permis reducerea numărului de angajaţi, conducerea administrativă
a decis să păstreze numărul de locuri de muncă la nivelul celui din anul 1998 (3879 de
angajaţi), fără nici o reducere, ţinând cont de importanţa socială a societăţii AZOMUREŞ
pentru municipiul Târgu-Mureş.
Pagină 4
1.2. Date de identificare a societăţiiDetalii Emitent
Denumire societate AZOMURES S.A.
Cod fiscal / CUI 1200490
Cod Registrul
ComerţuluiJ26/1/1991
Adresa TARGU MURES 540237, jud. MURES, str. Gheorghe Doja nr. 300
Localitate TARGU MURES
Judeţ MURES
Tara ro
Pagina internet www.azomures.com
e-mail [email protected]
Telefon 0265-253700
Fax 0265-252986;0265-252706
Domeniu de activitate Fabricarea îngrăşămintelor şi produselor azotoase
Cod CAEN (Rev.2) 2015
1.3. Obiect de activitate
S.C. AZOMUREŞ S.A. Târgu-Mureş este membră a Asociaţiei Producătorilor de îngrăşăminte
Chimice din România, realizând cca. 32% din producţia de îngrăşăminte chimice şi este unic
producător intern pentru melamină şi materiale fotosensibile.
Societatea desfăşoară activităţi de relaţii internaţionale ca: import-export, participă la târguri
- expoziţii, relaţii cu organisme internaţionale. În ceea ce priveşte activitate de export S.C.
AZOMUREŞ S.A. are relaţii tradiţionale pe diverse pieţe din lume. În cadrul relaţiilor cu
organismele internaţionale trebuie menţionată participarea specialiştilor de la
S.C.AZOMUREŞ la conferinţa anuală IFA(International Fertilizer Association).
Activitatea de baza a societăţii constă în producerea şi comercializarea următoarelor
produse: îngrăşăminte chimice cu azot, fosfor şi potasiu; melamină; materiale fotosensibile.
Ulterior obiectul de activitate a fost completat cu: activitatea de export-import şi comerţ
Pagină 5
intern; prestări de servicii specifice alimentaţiei publice; producerea, comercializarea
mărfurilor şi produselor agroalimentare şi industriale; activitatea de comisionar în vamă, etc.
Conform actului constitutiv reactualizat (12.08.2009) obiectul de activitate al societăţii
Azomureş este structurat după cum urmează:
“Art.7 – Societatea are următorul obiect de activitate:
ACTIVITATEA PRINCIPALĂ: FABRICAREA SUBSTANŢELOR ŞI A PRODUSELOR CHIMICE
Cod CAEN 2015 – Fabricarea îngrăşămintelor şi produselor azotoase;
Cod CAEN 2014 - Fabricarea altor produse chimice organice, de bază.
ACTIVITĂŢI SECUNDARE:
1. FABRICAREA SUBSTANŢELOR ŞI A
PRODUSELOR CHIMICE
Cod CAEN 2011 - Fabricarea gazelor industriale
Cod CAEN 2013 - Fabricarea altor produse chimice
anorganice, de baza
Cod CAEN 2059 - Fabricarea altor produse chimice n.c.a.
2. INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR METALICE SI A
PRODUSELOR DIN METAL, EXCLUSIV MASINI,
UTILAJE SI INSTALATII
Cod CAEN 2511 - Fabricarea de construcţii metalice si
parti componente ale structurilor metalice
Cod CAEN 2529 - Productia de rezervoare, cisterne si
containere metalice
Cod CAEN 2562 - Operatiuni de mecanica generala
3. REPARAREA, INTRETINEREA SI INSTALAREA
MASINILOR SI ECHIPAMENTELOR
Cod CAEN 3311 – Repararea articolelor fabricate din
metal
Cod CAEN 3312 – Repararea maşinilor
Cod CAEN 3313 – Repararea echipamentelor electronice
si optice
Cod CAEN 3314 – Repararea echipamentelor electrice
Cod CAEN 3317 – Repararea si întreţinerea altor
echipamente de transport n.c.a.
Cod CAEN 3319 – Repararea altor echipamente
Cod CAEN 3320 - Instalarea maşinilor şi echipamentelor
industriale
4. PRODUCŢIA ŞI FURNIZAREA DE ENERGIE
ELECTRICA ŞI TERMICA, GAZE, APA CALDA ŞI
AER CONDIŢIONAT
Cod CAEN 3511 - Productia de energie electrica
Cod CAEN 3512 - Transportul energiei electrice
Cod CAEN 3522 - Distributia combustibililor gazosi, prin
conducte
Cod CAEN 3523 - Comercializarea combustibililor gazosi,
prin conducte
Cod CAEN 3530 - Furnizarea de abur si aer conditionat
5. CAPTAREA, TRATAREA SI DISTRIBUTIA APEI
Cod CAEN 3600 - Captarea, tratarea si distributia apei
6. COLECTAREA SI EPURAREA APELOR UZATE
Cod CAEN 3700 - Colectarea si epurarea apelor uzate
Pagină 6
7. COLECTAREA, TRATAREA ŞI ELIMINAREA
DEŞEURILOR; ACTIVITĂŢI DE RECUPERARE A
MATERIALELOR RECICLABILE
Cod CAEN 3811- Colectarea deseurilor nepericuloase
Cod CAEN 3812- Colectarea deseurilor periculoase
Cod CAEN 3831- Demontarea (dezasamblarea) masinilor
si a echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea
materialelor
Cod CAEN 3832 - Recuperarea materialelor reciclabile
sortate
8. CONSTRUCTII
Cod CAEN 4221 – Lucrari de constructii a proiectelor
utilitare
9. LUCRARI SPECIALE DE CONSTRUCTII
Cod CAEN 4311 - Lucrari de demolare a construcţiilor
Cod CAEN 4312 - Lucrari de pregatire a terenului
Cod CAEN 4399 - Alte lucrari speciale de constructii
n.c.a.
Cod CAEN 4321 - Lucrari de instalatii electrice
Cod CAEN 4329 - Alte lucrări de instalaţii pentru
construcţii
Cod CAEN 4322 - Lucrari de instalatii sanitare, de
încalzire si de aer conditionat
Cod CAEN 4331 - Lucrari de ipsoserie
Cod CAEN 4332 - Lucrari de tamplarie si dulgherie
Cod CAEN 4333 - Lucrari de pardosire si placare a
peretilor
Cod CAEN 4334 - Lucrari de vopsitorie, zugraveli si
montari de geamuri
Cod CAEN 4339 - Alte lucrari de finisare
10. COMERŢ CU RIDICATĂ ŞI CU AMĂNUNTUL,
ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA
AUTOVEHICULELOR ŞI A MOTOCICLETELOR
Cod CAEN 4520 – Intretinerea si repararea
autovehiculelor
Cod CAEN 4611 - Intermedieri in comertul cu materii
prime agricole, animale vii, materii prime textile si cu
semifabricate
Cod CAEN 4612 - Intermedieri in comertul cu
combustibili,
minereuri,metale si
produse chimice pentru
industrie
Cod CAEN 4614 – Intermedieri in comertul cu masini,
echipamente industriale,
nave si avioane
Cod CAEN 4617 – Intermedieri in comertul cu produse
alimentare, bauturi si tutun
Cod CAEN 4619 - Intermedieri in comertul cu produse
diverse
Cod CAEN 4621 - Comert cu ridicata al cerealelor,
semintelor, furajelor si tutunului neprelucrat
Cod CAEN 4622 - Comert cu ridicata al florilor si al
plantelor
Cod CAEN 4631 - Comert cu ridicata al fructelor si
legumelor
Cod CAEN 4639 - Comert cu ridicata nespecializat de
produse alimentare,
bauturi si tutun
Cod CAEN 4671 - Comert cu ridicata al combustibililor
solizi, lichizi si gazosi si al
produselor derivate
Cod CAEN 4675 - Comert cu ridicata al produselor
chimice
Pagină 7
Cod CAEN 4677 - Comert cu ridicata al deseurilor si
resturilor
Cod CAEN 4778 - Comert cu amanuntul al altor bunuri
noi, in magazine specializate
11. TRANSPORTURI TERESTRE SI TRANSPORTURI
PRIN CONDUCTE
Cod CAEN 4920 - Transporturi de marfa pe calea ferata
Cod CAEN 5221 - Activităţi de servicii anexe pentru
transporturi terestre
Cod CAEN 4941 - Transporturi rutiere de marfuri
12. DEPOZITARE SI ACTIVITATI AUXILIARE PENTRU
TRANSPORTURI
Cod CAEN 5210 – Depozitari
Cod CAEN 5224 – Manipulari
13. RESTAURANTE SI ALTE ACTIVITATI DE SERVICII
DE ALIMENTATIE
Cod CAEN 5630 – Baruri si alte activitati de servire a
bauturilor
Cod CAEN 5629 - Alte servicii de alimentatie n.c.a.
14. TELECOMUNICATII
Cod CAEN 6110 – Activitati de telecomunicatii prin retele
cu cablu
15. ACTIVITATI DE SERVICII IN TEHNOLOGIA
INFORMATIEI
Cod CAEN 6203 – Activitati de management (gestiune si
exploatare) a mijloacelor de calcul
16. ACTIVITATI DE SERVICII INFORMATICE
Cod CAEN 6311 – Prelucrarea datelor, administrarea
paginilor web si activitati conexe
17. TRANZACTII IMOBILIARE
Cod CAEN 6820 - Închirierea si subînchirierea bunurilor
imobiliare proprii sau închiriate
18. ACTIVITĂŢI DE ARHITECTURĂ SI INGINERIE;
ACTIVITATI DE TESTARI SI ANALIZA TEHNICA
Cod CAEN 7111 Activităţi de arhitectură
Cod CAEN 7112 Activităţi de inginerie şi consultanţă
tehnică legate de acestea
19. ALTE ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI
TEHNICE
Cod CAEN 7120 - Activitati de testari si analize tehnice
Cod CAEN 7490 - Alte activitati, profesionale, stiintifice si
tehnice n.c.a.
20. ACTIVITATI DE INCHIRIERE SI LEASING
Cod CAEN 7732 – Activitati de inchiriere si leasing cu
masini si echipamente pentru constructii
21. ACTIVITATI DE SERVICII PRIVIND FORTA DE MUNCA
Cod CAEN 7830 – Servicii de furnizare si management a
fortei de munca
22. ACTIVITATI DE INVESTIGATIE SI PROTECTIE
Cod CAEN 8020 – Activitati de servicii privind sistemele
de securizare
Cod CAEN 8030 – Activitati de investigatii
23. ACTIVITĂŢI DE SECRETARIAT, SERVICII SUPORT ŞI
ALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII PRESTATE ÎN PRINCIPAL
ÎNTREPRINDERILOR
Cod CAEN 8292 - Activitati de ambalare
Cod CAEN 8299 - Alte activitati de servicii suport pentru
intreprinderi n.c.a.
24. ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI
SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
Cod CAEN 8425 - Activităţi in lupta impotriva incendiilor
si de prevenire a acestora
25. ACIVITATI REFERITOARE LA SANATATEA UMANA
Cod CAEN 8621 - Activitati de asistenta medicala
generala
Pagină 8
Cod CAEN 8622 - Activitati de asistenta medicala
specializata
Cod CAEN 8623 - Activitati de asistenta
stomatologica
Cod CAEN 8690 - Alte activitati referitoare la
sanatatea umana
26. ACTIVITĂŢI ALE BIBLIOTECILOR, ARIHIVELOR,
MUZEELOR ŞI ALTE ACTIVITĂŢI CULTURALE
Cod CAEN 9101 - Activităţi ale bibliotecilor si
arhivelor
27. ACTIVITATI SPORTIVE, RECREATIVE SI
DISTRACTIVE
Cod CAEN 9311 - Activitati ale bazelor sportive
Cod CAEN 9312 - Activitati ale centrelor de fitness
Cod CAEN 9329 - Alte activitati recreative si
distractive n.c.a.
Cod CAEN 9319 - Alte activitati sportive
28. REPARATII DE CALCULATOARE, DE ARTICOLE
PERSONALE, SI DE UZ GOSPODARESC
Cod CAEN 9511 – Repararea calculatoarelor si
echipamentelor periferice
29. ALTE ACTIVITATI DE SERVICII
Cod CAEN 9609 Alte activitati de servicii n.c.a.
Figură 1 Obiectul de activitate al Azomureș S.A.
Pagină 9
1.4. Organizarea şi administrarea societăţii
Organizarea şi administrarea societăţii este asigurată de către conducerea societăţii formată
din Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA ordinară şi AGA extraordinară) şi Consiliul de
administraţie şi directorii săi.
Membrii Consiliului de Administraţie sunt: FUAT –MEHMET KALGAY –Preşedinte, SUAT
SURMEN – Vicepreşedinte, YETKIN ERMAN – Vicepreşedinte, reprezentant permanent la
sediul societăţii, IONEL BAIBARAC – Vicepreşedinte, ADNAN CHABAN - Membru, TALAT
YILDIRIM – Membru, ALI EDEN – Membru.
Directorii societăţii cu contracte de mandat sunt: YETKIN ERMAN –Director general,
GHEORGHE -MIHAI OGREAN –Director logistica, IOAN SOLERIU – Director tehnic, ANGELA
SOFIA PODINA –Director administrativ, OMER TUNAGUR – Director comercial, MARCELA
VODA – Director contabil, AUREL BOTEZAN –Director tehnic adjunct.
Pagină 10
Figură 2 Organigrama redusă a SC Azomureș SA
Pagină 11
1.5. Produsul
S.C. Azomureş SA Târgu Mureş este specializată pe producerea de îngrăşăminte chimice:
azotat de amoniu, nitrocalcar, uree, complexe tip NPK, îngrăşăminte chimice lichide, azotat
de calciu. Pe lângă acestea, societatea mai produce şi melamină; gaze: azot gazos şi lichefiat;
şi carbonat de calciu uscat şi umed.
În continuare, prezentăm principalele consumuri de materii prime, materiale auxiliare,
combustibili (referinţă anul 2004) înregistraţi în cadrul procesului productiv:
Nr. crt.
Denumire instalaţie Denumire materie primă, materiale auxiliare, combustibili Consum
(anul 2004)
1. Instalaţia de amoniac III Combustibil-gaz natural ,(m3) 357.961.895
2. Instalaţia de amoniac IV Combustibil-gaz natural,(m3) 353.415.961
3. Centrala Electro-termică CET I Combustibil-gaz natural,(m3) 45.799.244
4. Centrala Electro-termică CET II Combustibil-gaz natural,(m3) 132.048.605
5. Centrala Electro-termică CETI+ II Apă recirculată+apă trat.chimic+apă demineralizată ,(m3) 10.771.083
6. Acid azotic II Materie primă-amoniac,(t) 66.131
Abur (Gcal) 4.305,1
Apă recirculată +apă demineralizată ,(m3) 29.909.835
7. Acid azotic III, IV Materie primă-amoniac,(t) 150.757
Apă recirculată +apă demineralizată ,(m3) 104.965.124
Abur (Gcal) 33.893
8. Instalaţia de melamină
(inst. de înc. Dowtherm,
inst.de înc. săruri topite
Combustibil-gaz natural,(m3) 4.545.918
Materie primă, uree (t) 54.627
Abur (Gcal) 86.611
Materie primă, amoniac (t) 5.855
Apă recirculată +apă demineralizată ,(m3) 12.664.475
Dowtherm vap. (kg) 4400
Săruri topite (t),circula în interior inst. 10
9. Instalaţia NPK (uscare clorura de potasiu)
Combustibil-gaz natural,(m3) 337.121
10. Instalaţia NPK (carbonat de calciu) Combustibil-gaz natural,(m3) 600.029
11. Total Consum total de combustibil -gaze naturale(m3) 894.708.773
12. Total Consum total de combustibil -gaze naturale(GJ) 30.344.048
Tabel 1 Principalele consumuri
Pagină 12
1.6. Indicatorii financiariDenumire indicator 2008 2009 2010
1.INDICATORI DE SOLVABILITATE
Solvabilitate generală
(Active totale/Datorii totale)
5,94 4,79 6,37
Solvabilitate patrimonială
(Capital propriu/Total pasiv)
0,64 0,64 0,75
2.INDICATORI DE ÎNDATORARE
Grad de îndatorare (Datorii totale/Total pasiv) 0,17 0,21 0,16
Rata D/E (Datorii/Capital propriu) 0,26 0,33 0,21
3.INDICATORI DE GESTIUNE
Viteza de rotaţie a activelor circulante
(Cifra de afaceri/Total active circulante)
3,32 2 2,22
Durata de recuperare a creanţelor (Creanţe/Vânzări medii zilnice)
19,21 42 32,55
Viteza de rotaţie a activelor totale
(Cifra de afaceri/Total active)
1,87 1,19 1,23
4.INDICATORI DE RENTABILITATE
Rata profitului (Profit brut/Cifra de afaceri) 7,64% 1,28% 14,57%
Rata rentabilităţii economice (Profit net/Total active) 8,28% 1,52% 15,76%
Rata rentabilităţii financiare (Profit net/Capital propriu )
12,92% 2,36% 20,9%
Rata rentabilităţii resurselor consumate
(Profit net/Cheltuieli totale )
4% 1,3% 14,62%
5.INDICATORI AI FONDULUI DE RULMENT
Fond de rulment total (Active totale/Active imobilizate)
2,61 2,80 2,37
Fond de rulment propriu (Capital propriu/Total active imobilizate )
1,67 1,79 1,78
Pagină 13
Capitolul 2. Concepţii de organizare a contabilităţii manageriale
Datorită diversităţii fenomenelor şi proceselor economice, dar şi a evoluţiei
procesului decizional, s-au dezvoltat patru concepţii de organizare a contabilităţii
manageriale în România şi anume:
contabilitatea managerială în partidă simplă care este specifică formelor simple de
organizare a proceselor de producţie, entităţilor care realizează un număr redus de
produse, lucrări, servicii sau activităţi în cadrul unui proces de complexitate scăzută;
contabilitatea managerială integrată care se bazează pe organizarea concomitentă a
fluxurilor de informaţii contabile pe două canale de comunicare internă şi externă,
axată pe un sistem unitar de conturi respectiv conturile contabilităţii financiare;
contabilitatea managerială dualistă se bazează pe existenţa unui circuit autonom,
distinct, adică pe un sistem de conturi independent.
contabilitatea managerială modernă s-a dezvoltat prin intermediul modelelor
operaţionale de gestiune.
În cea ce priveşte organizarea sistemelor contabile pe plan internaţional, acestea se
caracterizează prin 2 modele:
sistemul continental, reprezentat în special de cel francez;
sistemul anglo-saxon.
Sistemul contabil francez se bazează pe 2 circuite de prelucrare a informaţiilor având
un sistem de conturi specific şi existând un cadru bine individualizat de organizare a
acestuia. În cadrul acestui sistem contabil întâlnim o contabilitate managerială laborioasă,
analitică dezvoltată într-un perimetru economic stabil şi validat în mediul afacerilor.
Sistemul anglo-saxon se caracterizează printr-o autonomie ridicată, nefiind
influenţată de factori externi (organisme administrative sau profesionale), ci doar de nivelul
dotărilor tehnice a proceselor de producţie, nivelul de organizare a producţiei şi a muncii
precum şi influenţa mediului extern asupra activităţii entităţii.
Pagină 14
2.1. Obiectivele contabilității manageriale
Obiectivele contabilităţii manageriale reprezintă un element primordial al acestei secţiuni a
contabilităţii ce priveşte necesitatea organizării acesteia în cadrul entităţilor economice.
Obiectivele se grupează astfel:
obiective de evidenţă analitică a structurilor contabile;
obiective de performanţă;
obiective de previzionare şi control;
realizarea unui control de gestiune exercitat asupra activităţii entităţii.
Obiectivele de evidenţă analitică a structurilor contabile iau naştere în urma
operaţiunilor şi activităţilor derulate de entităţi: active, datorii, capital proprii, venituri,
cheltuieli şi rezultate. Acestea reprezintă obiective derivate din obiectivele contabilităţii
financiare şi sunt circumscrise cadrului de aplicare a politicilor şi opţiunilor contabile de
recunoaştere.
Obiectivele de performanţă se referă la calculul unor indicatori parţiali şi integrali
utilizaţi în măsurarea rentabilităţii operaţiunilor şi activităţilor entităţii precum şi a costului
acestora.
Obiectivele de previzionare şi control au în vedere elaborarea bugetelor de venituri şi
cheltuieli detaliate de la nivelul de entitate la nivel de funcţie, structură tehnico-
organizatorică, activitate, produs, lucrare sau serviciu realizat reprezentate astfel:
bugetul activităţii generale;
bugetul activităţii de producţie;
bugetul activităţii de trezorerie;
bugetul activităţii de investiţii;
bugetul activităţii de finanţare;
bugetul altor activităţi.
Pagină 15
Realizarea unui control de gestiune exercitat asupra activităţii entităţii se realizează
prin sistemul informaţional al costurilor , abaterilor bugetelor şi a indicatorilor de
monitorizare, măsurare şi control a performanţelor.
2.2 Metode de calculație a costurilor
Calculaţia costurilor este o componentă a contabilităţii manageriale care operează cu un
sistem de categorii conceptuale şi criterii de clasificare diversificat, prin care se
consemnează, evaluează şi încorporează consumul factorilor de producţie în cadrul
producţiei de bunuri şi servicii.
Obiectivele calculaţiei costurilor vizează următoarele aspecte :
determinarea structurilor de costuri prin utilizarea tehnicilor, procedeelor şi
sistemelor de costuri;
stabilirea preţurilor şi tarifelor de vânzare pornind de la structurile de costuri;
determinarea rentabilităţilor şi controlul eficienţei prin ratele de rentabilitate;
determinarea bazei de evaluare pentru elementele ce compun producţia exerciţiului;
asistarea procesului decizional prin furnizarea informaţiilor necesare
managementului operaţional.
Una dintre conceptele principale cu care operează calculaţia costurilor este cel de
cheltuială ce reprezintă expresia bănească a utilizării de resurse, bogăţie în scopul
dobândirii sau realizării unui bun material sau serviciu.
Cheltuielile se pot clasifica astfel:
1. după raportul dintre cheltuielile recunoscute şi înregistrate în contabilitatea
financiară după natură şi incluse în costurile operaţionale după destinaţie:
cheltuieli integral încorporabile în costuri;
cheltuieli parţial încorporabile în costuri;
cheltuieli neîncorporabile în costuri;
cheltuieli supletive sau suplimentare.
2. după posibilitatea identificării cheltuielilor cu produsele, lucrările, serviciile sau
activităţile realizate:
Pagină 16
cheltuieli directe;
cheltuieli indirecte.
3. după variaţia costurilor în funcţie de gradul de utilizare a capacităţilor de producţie:
cheltuieli fixe (constante);
cheltuieli variabile.
4. după activităţile, funcţiunile şi structurile tehnico-organizatorice care le generează:
cheltuieli directe ocazionate de activitatea de bază derulată în secţiile principale de
producţie;
cheltuieli directe ocazionate de activitatea auxiliară derulată în secţiile auxiliare de
producţie ;
cheltuieli indirecte ocazionate de activitatea de organizare, conducere şi
administrarea a secţiilor de producţie principale şi auxiliare, precum şi a funcţiilor
comerciale şi de administraţie.
5. după conţinutul şi natura economică a cheltuielilor asociate cu un purtător de cost,
zonă sau loc de cheltuieli, în structura pe elemente primare de cheltuieli:
cheltuieli cu materii prime şi materiale;
cheltuieli cu combustibilul, energia şi apa;
cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale;
cheltuieli cu lucrările de întreţinere şi serviciile prestate de terţi;
cheltuieli cu salariile brute ala personalului;
contribuţiile pentru asigurarea şi protecţia socială;
alte cheltuieli de exploatare (amortizarea imobilizărilor necorporale, pierderi
normale, pierderi din creanţe ).
6. după gruparea cheltuielilor pe articole de calculaţie:
cheltuieli cu materii prime şi materiale directe;
cheltuieli cu salariile directe;
cheltuieli cu contribuţiile şi protecţia socială asociată salariilor directe;
Pagină 17
alte cheltuieli directe;
cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor;
cheltuieli generale ale secţiei;
cheltuieli generale de administraţie;
cheltuieli de desfacere.
Există numeroase metode de calculaţie a costurilor în scopul determinării costului
unitar pe fiecare purtător sau pe fiecare sector de activitate. Cele mai importante utilizate de
entităţile economice se pot grupa după următoarele criterii:
o în funcţie de momentul efectuării calculaţiei:
antecalculaţia:
- calculaţia de plan;
- calculaţia de proiect sau de deviz.
postcalculaţia
o în funcţie de purtătorul de cost:
lucrări de calculaţie pe unitate de produs (grupe de produse);
lucrări de calculaţie la nivel de producţie total realizată.
o în funcţie de periodicitatea organizării calculaţiei:
calculaţii periodice;
calculaţii neperiodice.
o în funcţie de structura costului:
calculaţii pe elemente primare de cheltuieli;
calculaţii pe articole de calculaţie;
calculaţii în structură dublă.
o în funcţie de modul de formare a costurilor:
calculaţie pe feluri de costuri;
calculaţie pe locuri generatoare de costuri;
calculaţie pe purtători de costuri.
o în funcţie de particularităţile procesului tehnologic:
calculaţia globală;
calculaţia pe comenzi;
calculaţia pe faze.
Pagină 18
Metoda de calculaţie a costurilor reprezintă ansamblul procedeelor şi instrumentelor
specifice pentru realizarea obiectului de calculaţie a costurilor.
Calculaţia costurilor este o componentă a contabilităţii manageriale reprezentând
colectarea, gruparea cheltuielilor şi agregarea lor în diferite structuri de costuri.
Organizarea contabilităţii calculaţiei costurilor se face luând în considerare influenţa
anumitor factori. În cea ce priveşte societatea analizată, cei mai reprezentativi factori care au
un rol determinant în activitatea entităţii sunt reprezentaţi de mărimea acesteia ce se
încadrează în entităţile mari unde calculaţia costurilor se realizează la nivel tehnico-
organizatoric,în cea ce priveşte influenţa modului de organizare a producţiei aceasta este
reprezentată de producţia de masă, iar tehnologia de fabricaţie este caracterizată de
procese tehnologice complexe, unde pentru realizarea produsului finit se parcurg în cadrul
procesului de fabricaţie mai multe faze. Aceasta implică formarea cheltuielilor şi calculaţia
costurilor pe faze.
Prin urmare, pentru atingerea unor obiective ale calculaţiei costurilor cum ar fi:
stabilirea preţurilor de vânzare în cadrul entităţii pornind de la structurile de costuri,
determinarea rentabilităţii şi controlul eficienţei, asistarea procesului decizional cu privire la
analiza relaţiei cost – volum – profit, stabilirea opţiunilor de a produce ,de menţinere sau
înlocuire a unor metode de producţie; Societatea Azomureş SA poate opta pentru metoda
de calculaţie a costurilor pe faze şi mai exact pe varianta cu semifabricat.
Organizarea acestei metode are în vedere următoarele aspecte:
stabilirea fazelor de calculaţie, a poziţiei şi rolului lor în calculaţia costurilor ;
reflectarea costurilor de producţie pe fazele de calculaţie şi anume : stabilirea
pierderilor normale şi anormale pe fiecare fază; separarea producţiei terminate de
cea neterminată ;
determinarea cantităţilor de produse rezultate în fiecare fază de producţie ;
stabilirea profitului aferent fiecărei faze de fabricaţie ;
determinarea costului produsului realizat.
Varianta cu semifabricat se aplică în cadrul entităţilor cu producţie de masă la care
după fiecare fază de fabricaţie se obţin semifabricate ce se depozitează. Caracteristica
esenţială a aplicării metodei constă în translocarea cheltuielilor de la o fază la alta, impunând
calculul costului după fiecare fază de fabricaţie.
Problemele tehnico-organizatorice de aplicare a metodei se rezumă la următoarele aspecte:
Pagină 19
semifabricatele obţinute în anumite faze se depozitează, după care se consumă în
fazele următoare sau se livrează terţilor;
datorită depozitării semifabricatelor între fazele de calculaţie se impune calculul
costurilor pentru fiecare semifabricat;
calculul costului semifabricatelor se realizează ţinând cont de costul semifabricatelor
din faza anterioară şi de cheltuielile de prelucrare din faza respectivă;
calculul costului semifabricatelor după fiecare fază asigură concordanţa între circuitul
material al diferitelor semifabricate şi circuitul cheltuielilor de producţie;
ca urmare a transferării costului semifabricatelor de la o fază la alta după ultima fază
de calculaţie rezultă costul produsului finit.
Modelul de calcul a costului unitar a semifabricatelor obţinute este redat de relaţia de
calcul:
unde :
CUf - costul unitar efectiv al semifabricatului în faza de fabricaţie f(f=(f=1,t) ;
Cuf-1 – costul efectiv al semifabricatului obţinut în faza „f-1” ;
Chdf – elementul sau categoria de cheltuieli directe ( d=1,n) ocazionate de faza f ;
Chif – elementul sau categoria de cheltuială indirectă ( i=1,m) ocazionate de faza f ;
Qsf- cantitatea de semifabricat obţinută în faza f .
În cadrul calculaţiei costurilor se utilizează următoarele categorii de procedee:
1. procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte;
2. procedee de evaluare şi decontare a prestaţiilor secţiilor cu producţie
interdependentă;
3. procedee de calcul a costurilor unitare;
1. Procedeele de repartizare a cheltuielilor indirecte
Pagină 20
Repartizarea cheltuielilor indirecte pe produse, lucrări, servicii, activităţi sau sectoare
de activitate are loc la sfârşitul perioadei de gestiune, după ce în prealabil acestea au fost
colectate la nivel de centru de cheltuială.
Repartizarea acestora se realizează sub următoarele forme:
forma clasică sau a coeficientului unic de suplimentare sau rata de absorbţie a
cheltuielilor indirecte (RAI);
forma cifrelor relative de structură.
2. Procedeele de evaluare şi decontare a prestaţiilor secţiilor cu producţie
interdependentă
Entităţile economice cu activitate complexă realizează pe lângă activitatea producţiei
de bază şi activităţi auxiliare, conexe, pentru susţinerea acesteia sau completarea activităţii
derulate. Producţia realizată este destinată în primul rând uzului intern dar poate fi
destinată şi terţilor.
Procedeele utilizate în acest caz sunt:
procedeul neluării în calcul a prestaţiilor reciproce;
procedeul evaluării prestaţiilor reciproce la costuri prestabilite;
procedeul calculelor iterative;
procedeul algebric.
3. Procedeele de calcul a costurilor unitare vizează :
procedeul diviziunii simple;
procedeul coeficienţilor de echivalenţă;
procedeul valorii rămase.
2.3. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli
Bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă o transpunere a activităţii unei entităţi, prevăzută
în planul de afaceri elaborate pe termen lung, pe un orizont temporal încadrat în limitele
unui exerciţiu financiar.
Pagină 21
Bugetul de venituri este expresia principiului continuităţii activităţii raportat la
obiectivele contabilităţii manageriale, prin care se reflectă activitatea unei entităţi în
termenii cheltuielilor angajate, respectiv a veniturilor aşteptate din combinarea şi utilizarea
resurselor alocate.
Rolul bugetului de venituri şi cheltuieli este de a orienta entitatea spre un anumit
scop: rentabilitate, lichiditate,diminuarea riscurilor; de a coordona eforturile tuturor
compartimentelor funcţionale întrucât toate sunt antrenate în procesul bugetar; de a facilita
implementarea unui sistem eficace de control prin compararea realizărilor cu previziunile şi
luarea măsurilor de corectare la momentul oportun.
Procedura de elaborare a bugetului presupune parcurgerea următoarelor etape:
elaborarea politicii bugetare;
determinarea factorilor de influenţă;
elaborarea bugetului de vânzări ( buget-vector sau buget declanşator);
prepararea sau întocmirea iniţială a diferitelor bugete de către responsabili;
negocierea bugetelor cu factorii de decizie;
coordonarea întocmirii bugetelor;
acceptarea bugetelor;
refacerea sau ajustarea bugetelor.
Elaborarea şi aplicarea adecvată a bugetului presupune respectarea următoarelor principii
bugetare:
1. principiile bugetării şi planul strategic - constă în realizarea unui buget master care
reprezintă bugetul consolidate al celorlalte bugete şi conţine rezultatul degajat de
derulare a afacerii pe un orizont îndelungat de timp;
2. principiile bugetare şi planul operaţional – constă în elaborarea unor bugete
funcţionale adaptate structurii entităţii care să favorizeze îndeplinirea obiectivelor pe
termen scurt;
Pagină 22
3. principiile cu privire la implicarea factorului uman – constă în stabilirea unui manager
de buget şi a persoanelor implicate în coordonarea şi execuţia bugetelor pe diferite
nivele organizatorice;
4. principiile referitoare la elaborarea propriu-zisă a bugetelor presupun stabilirea unor
limite realiste, respectarea termenelor de elaborare precum şi realizarea unei
flexibilităţi în elaborarea,ajustarea şi implementarea acestora.
Capitolul 3. Studiu de caz privind organizarea contabilităţii
manageriale
3.1. Studiu de caz privind procedeul valorii rămase
În cadrul entităţii SC Azomureş SA Târgu Mureş se realizează concomitent un produs
principal A (azotat de amoniu) şi 2 produse secundare B (uree) şi C (melamină) ,
cunoscându-se următoarele informaţii:
cantităţile realizate conform rapoartelor de producţie exprimate în kilograme sunt
următoarele:
produsul principal A: 280000 kg
produsul secundar B: 100000 kg
produsul secundar C: 50000 kg
Preţurile de valorificare (inclusiv TVA 24%) şi rata medie a profitului de 12%, pentru
produsele secundare sunt următoarele :
produsul secundar B: 50 lei /kg
produsul secundar C: 30 lei/kg
Cheltuielile de desfacere incluse în preţul de valorificare sunt de 10 leu/kg
Cheltuielile totale angajate cu realizarea producţiei sunt de 15.000.000 lei .Se cere să
se calculeze costul unitar al produsului principal A şi costul unitar al produselor secundare B
şi C.
REZOLVARE:
Pagină 23
În calcularea costurilor unitare ale produselor secundare B şi C şi al produsului
principal A parcurgem următoarele etape:
1. determinarea costului unitar al produsului secundar pornind de la preţul posibil de
valorificare:
PV- ( TVA+Profit + cheltuieli de desfacere)
34,94 lei/kg
30- ( 5,81+ 2,59+1) = 20,6 lei /kg
2. determinarea cheltuielilor totale cu producţia secundară
=100.000* 34,94 = 3.494.000 lei
50.000 *20,6 = 1.030.000 lei
TOTAL = 4.524.000 lei
3. determinarea cheltuielilor totale cu producţia principală
= 15.000.000 – 4.524.000 = 10.476.000 lei
4. determinarea costului unitar al produsului principal
Realizarea probei matematice:
Pagină 24
280.000*37,414 = 10.476.000
= 100.000 * 34,94 = 3.494.000
50.000*20,6= 1.030.000
TOTAL CHELTUIELI : 15.000.000 lei
Capitolul 4. Concluzii şi propuneri privind organizarea contabilităţii
manageriale în cadrul entităţii SC AZOMUREŞ SA Târgu-Mureş
Din cele observate în cadrul acestui proiect putem concluziona că SC Azomureş SA
este o societate stabilă financiar şi de încredere pe segmentul de piaţă în care activează,
având un rol important chiar în susţinerea economiei româneşti. Importanţa stabilităţii
financiare a acestei societăţi este cu atât mai importantă cu cât ea este cotată la Bursa de
Valori Bucureşti şi mulţi investitori şi-au investit capitalul în acţiunile acestei societăţi. După
cum am observat din analiza indicatorilor financiar ai întreprinderi putem spune că
societatea Azomureş SA a înregistrat o creştere a rentabilităţii economico-financiare în anul
2010 faţă de anii 2008-2009 acesta fiind un aspect îmbucurător în aceste vremuri de criză,
fiind o speranţă a relansării economice naţionale.
De asemenea putem observa faptul că societate are un grad relativ redus al îndatorării
acesta fiind un motiv în plus de încredere pentru acţionari şi investitori, aceştia solicitând o
primă de risc mai mică, rezultând un cost al capitalului propriu mai mic decât în situaţia în
care societatea ar avea un grad ridicat al îndatorării.
Obiectivele principale stabilite de managerii entităţii sunt: eficientizarea activităţii de
producţie, reducerea substanţială a costurilor şi funcţionarea la limitele superioare a întregii
activităţi a societăţii.
Pentru a putea realiza obiectivul propus, managementul firmei va trebui să adopte o
strategie economico-financiară care să urmărească în principal următoarele aspecte:
Pagină 25
- realizarea profitabilităţii firmei practicând managementul prin bugete, definindu-se
obiective pe centre de gestiune urmând apoi să se realizeze programarea bugetară şi urmărirea
cheltuielilor pe fiecare centru de gestiune.
-În ceea ce priveşte activele neutilizate, să se realizeze programe de valorificare,
conservare sau punere în funcţiune ceea ce va conduce la o însănătoşire a activelor firmei..
- Pentru activităţile neperformante va trebui dusă o politică de achiziţionare a serviciilor
de la eventuali colaboratori sau separarea acestora şi pregătirea pentru privatizare.
-Identificarea unor modalităţi de reducere a perioadei de încasare a facturilor.
Pagină 26
Bibliografie
Gheorghe Fătăcean, ’’ Contabilitatea managerială”, Editura: Alma Mater; Cluj-Napoca,2009
http://www.azomures.com/
http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=AZO&t=2
http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html
Pagină 27