avc ischemic plan ingrijire 2

8/9/2019 Avc Ischemic Plan Ingrijire 2

1/27

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA

FACULTATEA DE MEDICINA VICTOR

PAPILIAN

REFERAT LA NURSING IN

NEUROLOGIE

ACCIDENTUL VASCULARCEREBRAL ISCHEMIC

Student: STUPARU CRISTINA SORINA

(DOBRE)ANUL III AMG

1


2/27

CUPRINS

1. Introducere pag 3

2. Cauzele atacului ischemic pag. 43 . Manifestarile clinice ale Accidentului Vascular Cerebral Ischemic

54. !aluarea imagistica si de laborator

pag. "

5. #ratament pag. 11

$. %rofila&ie. %rincipii generale pag. 11

'. (actorii de risc ai aterosclerozei pag. 11

". )olul Asistentului in ingri*irea bolna!ului cu AVC Ischemic pag. 15+. %lan de ingri*ire

pag. 1'1,. Concluzii

pag. 2'

-ibliografie pag. 2"

2


3/27

1. INTRODUCERE

Accidentul !ascular cerebral AVC/ este o afec0iune neurologic acut gra! rezultat

n urma blocarea irigrii cu snge a unei zone cerebrale sau prin hemoragie cerebral. Cu alte

cu!inte AVC este un sindrom clinic produs prin leziunile substan0ei cerebrale ca urmare a

unor e!enimente !asculare de natur ischemic sau hemoragic.

a ni!el mondial accidentul !ascular cerebral reprezint una din cauzele principale de

morbiditate 6i mortalitate opez A7 et al 2,,$/ deoarece anual 8ucide8 cinci milioane de

oameni 6i pro!oac dizabilit0i se!ere altor cinci milioane. %otri!it 9rganiza0iei Mondiale a

:nt0ii n anul 2,,1 s;au nregistrat 55 milioane de decese prin accidente !asculare

cerebrale 6i anual circa 15 milioane de persoane supra!ie0uiesc unui accident !ascular

cerebral. etalitatea prin accidente !asculare cerebrale este de 11< pentru femei si "4n uropa inciden0a AVC !ariaz de la 0ara la 0ara fiind estimate ntre 1,, 6i 2,, de

accidente !asculare cerebrale noi la 1,,.,,, de locuitori anual reprezentnd o imens po!ar

economic.

Accidentele !asculare reprezint principalul factor etiologic al instalrii disabilit0ilor

pe termen lung constituind n 0rile dez!oltate a treia cauz de deces dup afec0iunile cardiace6i diferitele tipuri de neoplasme Asplund ? et al. 1++"@ arloB 6i colab. 2,,3/. 7e

3


4/27

asemenea AVC reprezint a doua cauz de apari0ie a demen0ei 6i cea mai frec!ent cauz de

epilepsie la !rstnici precum 6i o cauz frec!ent de depresie 9-rien D# et al 2,,3@

)othBell %M et al 2,,5/.

)omnia se afl n primele zece locuri n lume n ceea ce pri!e=te inciden0a

accidentului !ascular cerebral AVC/. Mortalitatea prin AVC este de trei;patru ori mai mare n

0ara noastr dect n 0rile Eniunii uropene 6i de =ase;=apte ori mai mare fa0 de :tatele

Enite ale Americii. Aceste statistici negati!e nu 0in de ni!elul economic al 0rii ci de sistemul

sanitar romanesc n care nu se acord suficient aten0ie acestor pacien0i 6i n care nu se face

pre!en0ie secundar.

7ate mai recente asupra pre!alen0ei AVC n )omnia apar ntr;un studiu elaborat de

un colecti! de autori din -ucure6ti Cinteza M et al 2,,'/. Ace6tia arat c pre!alen0a AVC

este de ,1< pentru grupa de !rst sub 4, ani 1"< pentru grupa de !rst 4,;55 ani 43n AVC progresi! ischemia focala se agra!eazK n cte!a ore sau ntr;o zi sau doua. AVC

progresi! este frec!ent@ apro&imati! 2,< din AVC din teritoriul carotidian si un procent mai

mare pentru teritoriul posterior progreseaza. 7e e&emplu la cte!a ore de la debutul AVC

pacientul pare sa aiba un deficit stabil cum ar fi afazie usoara si hemipareza dreapta dar n

dimineata urmKtoare apar afazia se!era si hemiplegie dreapta. ste dificil de prezis sau

monitorizat e!olutia astfel nct multi clinicieni heparinizeaza toti pacientii cu AVC ischemic

recent pentru a pre!eni agra!area care apare la 2,


15/27

7e asemenea sunt putine date care sa sustina folosirea pe termen lung a Barfarinei pentru

pre!enirea AVC aterotrombotic.

7.3.TERAPIA CHIRURGICAL

>n cazul bolii aterosclerotice ocluzi!e chirurgia se limiteaza la endarterectomie

carotidiana pentru placile localizate la originea arterei carotide interne de la ni!elul gtului.

Cam 1,, ,,, endarterectomii carotidiene sunt realizate anual n :tatele Enite. Inter!entia

chirurgicala este neobisnuita n teritoriul pro&imal al carotidei comune al arterei subcla!ii si

al arterei !ertebrale. Anastomozarea e&tracraniana a arterelor scalpului la arterele ma*ore

intracraniene pentru a ocoli obstructiile inoperabile nu are nici o !aloare. ndarterectomia

carotidiana este !aloroasa pentru unii pacienti cu stenoze carotidiene dar nu la toti.

-eneficiile !ariaza mult n functie de profilul clinic al pacientului si de ratele complicatiilor

operatorii. >n multe comunitatii ratele decesului si ale AVC perioperator ating 3< si

respecti! $;"


16/27

cerebral hipotermia si barbituricele pentru a scaderea cererii metabolice a tesutului ischemic

si hipero&igenarea pentru a reduce leziunea hipo&ica.

7.5 TROMBOLIZA

)olul trombolizei n infarctul cerebral acut nu este clar n ntregime. Cte!a studii au

aratat ca ocluziile n arterele corespunzKtoare simptomelor sunt frec!ent gasite la angiografie@

ele sunt eliminate n cte!a ore de la infarctul acut. Aceasta asociere ntre ocluzia

aterotrombotica arteriala si simptomele neurologice acute a impulsionat folosirea agentilor

trombolitici la pacientii cu AVC.

. ROLUL ASISTENTULUI !N INGRI"IREA BOLNAVULUI CU AVC ISCHEMIC

Inter!en0ii delegate

; recolteaz produse biologice 6i patologice V:G Gemoleucogram Oicemie uree

acid uric creatinin ionogram.

; recoltri de urin se determin calitatea densitatea proteinuria hematuria 6i

urucultura.; administreaz medicamenta0ia oral 6i parenteral prescris de ctre medic respectnd

doza 6i ritmul de administrare.

Inter!en0ii autonome

; Msoar zilnic diminea0a 6i seara func0iile !itale !egetati!e 6i le noteaz in foaia de

obser!a0ie.

; Ermre6te zilnic comportamentul bolna!ului pozi0ia atitudinea e&presia 6i starea

psihic.

1$


17/27

; :esizeaz apari0ia unor modificri patologice modificri de culoare a tegumentelor

erup0i cutanate edeme 6i transpir0ie.

; )ealizeaz zilnic bilan0ul ingestie S e&cre0ie.

; Msoar zilnic greutatea 6i diureza bolna!ului.

; )ealizeaz educarea pacientului cu pre!enire la regimul de !iat pe care trebuie sa;l

adopte dup e&ternare se interzice consumul de alcool cafea tutun e&plicnd pacientului

efectul noci! al acestora asupra organismului.

; :e combate obezitatea prin respectarea unui regim hipocaloric hipoglucidic.

; :upra!egheaz anumite efecte secundare gre0uri !rsturi diaree.

#. PLAN DE INGRI"IRE

CAZUL I

INFORMA$II SOCIALE%

NUME% D

PRENUME% B

V&RSTA% 66 ANI

SEX% MASCULIN

RELIGIE% ORTODOX'

NA$IONALITATE% ROMAN'

DOMICILIUL% SIBIU

CONDI$II DE LOCUIT% SATISF'C'TOARE

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE% Accident Vascular Cerebral Ischemic de tip

tranzitoriu cu afazie 6i hemiplegie dreapt.

ANTECEDENTE PERSONALE%

1'


18/27

T %acient hipertensi!.

T >n urm cu " ani a suferit de litiaz biliar care a fost tratat chirurgical prin

colecistectomie.

T Cardiopatie dureroas ischemic

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERLE%

Mama S G#A

#ata S Cancer pulmonar

ISTORICUL BOLII% -oala debuteaz brusc la un organism cu dereglri metabolice

6i fiziologice la care se adaug caracterul hipertensi! al pacientului 6i o interiorizare psihic.

Accidentul !ascular a sur!enit n timp ce pacientul se afla la domiciliu. %acientul a fost

gsit intr;o stare marcat de agita0ie.

INFORMA$II FIZICE

G()*+,+)%#1Hg

!-/0)% 1'' m

S+,() )-)(,/% stare nutri0ional satisfctoare

G(*, ,-*-% A II

R%poziti!

A,(,+*/ ,(89: ;,*/,(%

Jgomote cardiace ritmice

%auzele dintre pulsa0ii sunt ritmice

%uls "5 btiR min

#A. 1$,R +5 mmGg

A,(,+*/ ()(,+9(%

21 respira0iiR min

1"


19/27

#orace normal conformat

Miscri respiratorii simetrice

A,(,+*/ 8)+;%

#ranzit intestinal normal

Abdomen suplu nedureros la palpare

A,(,+*/ *(9: )-+,/%

%rezint 5;$ mic0iuniR zi

Erina are aspect normal 6i este n cantitate de 1',, mlRzi

A,(,+*/ G,-/9-,(%

Fepalpabil

C,*/%

%rezint protez dentar mobil

%rul ngri*it 6i curat

M)


20/27

DIAGNOSTIC DE

!NGRI"IRE

OBIECTIVE !NGRI"IRI EVALUARE

1. Imposibilitatea de

a se mi6ca 6i de a;6i

men0ine o pozi0ie

adec!at datorit

hemiplegiei.

:atisfacerea par0ial

a ne!oii de mi6care

pentru fa!orizarea

unui confort psihic

:alonul !a fi linistit aerisit luminos

curat.

%atul bolna!ului !a fi pre!zut cu

saltea Qantiescar colaci de cauciuc la

glezne.

>n regiunea maleolar inelele de

!at in regiunea cotului patul !a fi

prote*at cu mu6ama 6i alez iar len*eria

de pat !a fi bine ntins pentru a nu face

cute ce pot duce la apari0ia escarelor.

Asigur pacientului o pozi0ie ct mai

comod n pat schimb pozi0ia

bolna!ului din or n or efectuez

mobilizarea sa prin e&erci0ii pasi!e npat ncepnd cu articula0iile 6i apoi cu

mu6chii.

&ecut pacientului fic0ionri 6i

masa*e cu alcool mentolat 6i unguente

antiinflamatoare pudra*e cu talc.

:upra!eghere continu n timpul

mobilizrii. duc apar0intorii n sensul

e&ecutrii mobilizrii.

; %acientul este

incooperant somnolent

sau agresi!. Astfel c

mobilizarea prin

e&erci0ii a fost

ngreunat.

2,


21/27

2. #ulburri psihice

tranzitorii datorit

6ocului emoti!

afaziei sau n func0ie

de persoana care l

!iziteaz

Calmarea temporar a

pacientului.

:upra!egherea continu

>mbin cu pacientul o

con!ersa0ie 6i non!erbal pe baza

tulburrilor psihice manifestate

agita0ie somnolen0/ identific

subiectul care l dezbate 6i m

implic n con!ersa0ie chiar dac

aceasta prin subiectul su

dep6e6te normalul ncerc s;mi

pstrez calmul.

>n cazuri e&treme agita0ie

criz/ administrez tranchilizantele

prescrise de medic7iazepam

(enobarbitalul.

; %acientul nu;6i

modific starea

psihic dect n

prezen0a unui

membru al familiei

sau n urma

administrrii de

tranchilizante.

3. %robleme de

dependen0 n

alimenta0ie datorit

mobilizrii la pat

:atisfacerea

necesarului de calorii

pe zi regim ct mai

bogat n calorii 6i

!itamine

:alonul !a fi bine aerisit

luminat curat.

Alimenta0ia se face natural cu

deser!irea meselor la patul

bolna!ului. %atul !a fi prote*at cu

mu6ama 6i alez.

Alimentez pacientul n

pozit0ia semi6eznd la marginea

patului ser!indu;i alimentele cu

linguri0a cntresc bolna!ul

zilnic/. 7ieta !a fi bogat n calorii

glucide !itamine srac n lipide

condimentele n general

constituit din lichide pentru

slbirea bilan0ului hidric sucuri

de fructe ceaiuri lapte iaurt.

Ca alimente de consisten0mai solid sunt recomandate oule

Aportul de calorii este

sadisfcut.

21


22/27

fierte moi supe salate de legume

fructe carne fiart cartofi fier0i

sau piure.

:e interzice consumul orcrui

to&ic nicotin cofein alcool.

>n tot cursul alimenta0iei

comunic pe ct posibil cu

pacientul.

de preferat ca cel pu0in o

mas pe zi s fie ser!it de un

membru al familiei so0ie fiic/

pentru creearea unui confort

psihic de siguran0 n cursul

alimenta0iei.4. 7ificultate n a

elimina datorit

imobilizrii la pat

Asigurarea de condi0ii

fa!orabile pentru a

elimina. !acuarea

zilnic

:upra!eghere zilnic.

%rote*area patului cu mu6ama

6i alez. -olna!ul neputndu;se

deplasa la grupul sanitar !oi

asigura prezen0a urinarului la pat. :chimb aleza dup fiecare

eliminare la fel 6i len*eria de pat

6i de corp daca este necesar.

Fe!oia de a elimina

este satisfcut

bolna!ul nu prezint

semne de

deshidratare

5. Imposibilitatea de a

e!ita pericolele

datorit deficitului

motor 6i al

tulburrilor psihice

>ndeprtarea

obstacolelor 6i

e!itarea pericolelor

prin supra!eghere

permanent

ste necesar ca dintre

membrii familiei n special cel

preferat de bolna! so0ie fiic/

s;l supra!egheze permanent s

a*ute la spri*inirea pacientului n

timpul plimbrilor schimbarea

pozi0iei n ridicarea sau a6ezarea

n pat.

:upra!egherea n timpul

nop0ii somnului/ a tulburrilor

psihice s;i ofere pacientului ceea

ce cere.

%acientul nu a suferit

nici un accident pe

perioada ngri*irilor.

Fu adoarme dect sub

efectul

tranchilizantelor sau

cnd se afl so0ia

lng el.

22


23/27

!itarea pe ct posibil a

mi6crilor inutile bru6te.

(olosirea patului cu aprtori

laterale.

$. %robleme n

satisfacerea somnului

fiziologic al

bolna!ului

)edobndirea

somnului fiziologic al

pacientului

:alonul s fie lini6tit aerisit

luminos n cursul zilei nainte de

culcare se !a stinge lumina.

&ecut cu pacientul plimbri dese

dar de scurt durat ncerc

e&erci0ii fizice n pat toate cu

scopul de a;l obosi de ai pro!oca

somnul.

)og apar0intorul s

dialogheze toat ziua cu pacientul

pentru a nu;l lsa s adoarm pn

nu se las seara.

%acientul i i

redobande te somnul

fiziologic

'. 7ependen0a nmen0inerea unei

!estimenta0ii adec!ate

6i de alegere a

mbrcmintei

datorit imobilizrii la

pat tulburrilor

psihice afaziei

>mbrcarea 6idezbrcarea

pacientului.

Alegerea

!estimenta0iei

adec!ate.

%acientul prefer hainele decas din acest moti! rog so0ia s i

le aduc 6i cu a*utorul acesteia

schimb len*eria de corp astfel ii

creez un confort psihic de

siguran0 6i ncredere.

A*ut pacientul la dezbrcat 6i la

mbrcat.

%acientul se aratmul0umit cnd este

mbrcat cu hainele

de acas cu e&cep0ia

perioadelor de

tulburri psihice cnd

se dezbrac gol sau

6i ia pe el mai multehaine chiar daca

este cald.". Incapacitatea de a

n!0a datorit afaziei

tulburrilor psihice

)ec6tigare a

facult0ii de a n!0a.

A ncrederii de sine

>l a*ut s n!e0e s mearg prin

plimbrile efectuate.

Aduc apar0intorii s

participe la procesul de n!0are a

pacientului.

>n cursul e&erci0ilor de

(iind incooperant 6i

aflndu;se mereu sub

influen0a sedati!elor

pacientul nu reu6e6te

s acumuleze

cuno6tin0e.

23


24/27

gimnastic medicale a !izitei

logopedului a*ut pacientul s se

integreze n comunicarea cu

ace6tia.

+. . Imposibilitatea de

a practica o acti!itate

util de a fi ocupat

datorit imobilizrii la

pat afaziei

tulburrilor psihice

7esf6urarea unor

acti!it0i pentru a;l

face pe bolna! s se

simt util

Am ncercat s;i captez aten0ia

n timp ce;i citeam ziarul s fie

atent la tele!izor pentru a se

informa dar pacientul nu e

recepti!.

; Mobilizarea prin e&erci0ii fizice

6i plimbri am folosit;o pentru a

determina pacientul s se simt

util fa0 de propria;i persoan 6i

astfel s mul0umeasc familia.

; %rin dialoguri a!ute cu pacientul

am ncercat s;i e&plic c este util

chiar 6i numai prin e&isten0a sa 6i

implicit prin pensia pe care o

prime6te familia datorit bolii

sale.

%acientul se simte

total descura*at nu

reac0ioneaz poziti!

dect n timpul

plimbrilor.

1,. %robleme n ceea

ce pri!e6te recreerea

)edobndirea

capacit0ii de recreere

; %limbrile prin salon gimnastica

medical !izitele familiei sau a

altor persoane au rmas singurul

mod de rela&are deoarecema*oritatea timpului 6i;l petrece n

pat astfel nct mi6carea a de!enit

un mod de recreere.

%acientul si recapat

capacitatea de a se

recreea.

11. Imposibilitatea

mobilizrii datorit

hemiplegiei

Mobilizarea

bolna!ului pentru

pre!enirea escarelor

; Oimnastica medical plimbrile

prin salon nso0it / 6i alte mi6cri

efectuate cu a*utor toate

faciliteaz ndeplinirea

obiecti!elor propuse.

%re!enirea escalelor a

fost realizat iar

ne!oia de mi6care

de mobilizare/ a fost

satisfacut.

24


25/27

1>. CONCLUZII

T :anatatea este definita de 9M: ca o completa bunastare fizicamentala si sociala care

nu consta numai in absenta bolii sau infirmitatii

T In conceptia moderna sanatatea este considerata ca o calitate care presupune o

interactiune dinamica si o independenta intre conditia fizica a indi!iduluimanifestarile

sale mentalereactiile emotionale si ambianta sociala in care traieste.

T :tim ca AVC;ul este cea mai frec!enta afectiune neurologica cu caracter de urgenta.

T %rincipala problema pe care o determina AVC;ul atit la ni!el personal cit si

populationaleste cea a dizabilitatiipeste 4, la suta dintre supra!ietuitori raminind cu

un grad !ariabil de impotenta functionala.

T Ma*oritatea pacientilorcu AVC ischemicUsi cei ce ii ingri*esc!or a!ea ne!oie de

asistenta unei echipe specializate alcatuite din mediciasistenteterapeutiasistenti

sociali sipsihologi care !or analiza particularitatile situatiei in fiecare caz in parte!a

identifica obiecti!ele reabilitarii si le !a concretiza numai de acord cu pacientul.

T :;a demonstrat ca prin aplicarea unui program de pregatire pantru apartinatori a fost

posibila atit diminuarea gradelor de an&ietate si de depresie ale acestoracit si

ameliorarea starii psihice a pacientilor cu deficit functional moderat.

T Conform celor mai eloc!ente do!ezi ce sustin eficienta reabilitarii pacientilor cu

AVC. rezultatele fa!orabile sunt asociate cu utilizarea echipelor specializate si a celor

multidisciplinare.A)OEMF# pentru tratamentul de recuperare medicala la

supra!ietuitorii post AVC nu mai constituie in lumea medicala actuala obiect de

disputa.

T :e apreciaza ca din 1,, de sechelari dupa AVC. ", ramin cu dizabilitati de diferiteintensitati ce pot fi recuperate sau compensate prin preluare si prin adaptarea mediului

de !iata si doar la 1, persista disfunctii ma*ore care necesita institutionalizare.

T Aceste procente impresionante fa!orabile ideii de recuperare medicale se datoreaza

unor principii bine puse la punct ce stau la baza metodologiei de lucruadaptabila

fiecarui pacientsi construita pe ideea etapelor tinta.

T ste importanta conlucrarea dintre specialistul neurolog si cel de recuperare pentru

stabilirea factorilor de predictie a e!olutiei.

25


26/27

T )aspunsul la intrebarea WWESTE ACEST PACIENT UN CANDIDAT SERIOS

PENTRU RECUPERARE WW!a fi dificil de dat dar ABSOLUT NECESAR chiar

daca !a fi un raspuns cel mult apro&imati!.

BIBLIOGRAFIE

1. EXECUTIVE COMMITTEE FOR THE ASYMPTOMATIC CAROTID

ATHEROSCLEROSIS STUDY: Endarterectom !or a"m#tomat$c carot$d

arter "teno"$". %AMA &'(:1)&1* 1++,

&. MOORE -S et a: /0$de$ne" !or carot$d endarterectom: A

m0t$d$"c$#$nar

con"en"0" "tatement !rom te Ad Hoc Comm$ttee* Amer$can Heart

A""oc$at$on. Stro2e &3:144* 1++,

2$


27/27

(. 5ORTH AMERICA5 SYMPTOMATIC CAROTID E5DARTERECTOMY TRIAL

COLLA6ORATORS : 6ene7c$a e8ect o! carot$d endarterectom $n

"m#tomat$c #at$ent" 9$t $;rade carot$d "teno"$". 5 En % Med

(&,:)),* 1++1

). STROr$at$on:

Stro2e Pre=ent$on $n Atr$a F$>r$at$on II St0d. Lancet ()(:34'* 1++)

,. THE EUROPEA5 ATRIAL FI6RILLATIO5 TRIAL STUDY /ROUP: O#t$ma

ora ant$coa0ant tera# $n #at$ent" 9$t nonre0mat$c atr$a 7>r$at$on

and recent cere>ra $"cem$a. Te E0ro#ean Atr$a F$>r$at$on Tr$a St0d

/ro0#. 5 En % Med (((:,* 1++,

3. THE 5ATIO5AL I5STITUTE OF 5EUROLO/ICAL DISORDERS A5D STRO$n $"cem$c

"tro2e: SPIRIT @Stro2e Pre=ent$on In Re=er"$>e I"cem$a Tr$a @$n #rore"".

Stro2e &3:11)B* 1++,

4. -ILTERDI5< %L* EASTO5 %D: Va"c0ar e=ent rate" $n #at$ent" 9$t

atero"cerot$c cere>ro=a"c0ar d$"ea"e. Arc 5e0ro )+:4,'* 1++& .

avc ischemic plan ingrijire 2

Documents