avantajele si dezavantajele centralizarii

8/18/2019 Avantajele Si Dezavantajele Centralizarii

http://slidepdf.com/reader/full/avantajele-si-dezavantajele-centralizarii 1/7

Avantajele si dezavantajele centralizarii/ descentralizarii

organizationale avand in vedere elemente de cultura specifice

spatiului romanesc

Profesorul Paul Negulescu afirma că în orice ţară sunt două categorii de

interese: unele care au un carecter cu totul general privind totalitatea cetăţenilor,

întreaga colectivitate şi altele care sunt speciale unei anumite localităţi. Pentru

armonizarea acestor categorii de interese statul a creat regimuri juridice sau

instituţii speciale, fiecare dintre ele asigurând o rezolvare mai mult sau mai puţin

corespunzătoare situaţiilor concrete. În aceste condiţii vorim de centralizare,

descentralizare, desconcentrare, tutelă administrativă.

!entralizarea asigură o funcţionare coordonată a serviciilor pulice.

"uncţionarea pe principiul suordonării ierar#ice a serviciilor pulice are drept consecinţă

înlăturarea suprapunerilor de acelaşi nivel, precum şi a

paralelismelor. !onducerea centralizată, în principiul suordonării ierar#ice

asigură pe planul e$ercitării dreptului de control, mai multe trepte de

efectuare a controlului şi de luare a măsurilor legale corespunzătoare, fapt ce

se constituie în garanţii suplimentare pentru apărarea intereselor celor

administraţi.

Prolema centralizării şi descentralizării în administraţia pulică s%a pus şi

se pune în orice stat, indiferent de structura sa, de forma de guvernământ şi de

regimul politic.

&econcentrarea constituie un regim administrativ care se situează între

centralizare administrativă şi descentralizare administrativă. !eea ce o apropie

de centralizare este faptul că titularii puterii locale nu sunt aleşi de electoratullocal, ci sunt numiţi de la centru.

!onform !onstitutiei 'omaniei, art. (() *administratia pulica din unitatile

administrativ%teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al

descentralizarii serviciilor pulice *. Într%o descentralizare administrativă se pot rezolva în

condiţii mai une

interesele locale, serviciile pulice locale putând fi conduse mai ine de către

autorităţile locale într%un regim în care acestea nu au oligaţia să se conformezeordinelor şi instrucţiunilor de la centru. +ăsurile şi deciziile pot fi luate mai



operativ de către autorităţile locale iar resursele materiale şi financiare şi c#iar

forţa de muncă pot fi folosite cu mai mare eficienţă şi să răspundă unor nevoi

prioritare pe care autorităţile locale le cunosc mai ine decât autorităţile centrale.

"uncţionarii pulici aleşi sau numiţi, în regimul descentralizării

administrative, pe un termen limitat, înlătură în măsură mai mare fenomenele

irocratice în activitatea locală.

Participarea locuitorilor prin alegeri la desemnarea autorităţilor locale

accentuează spiritul de responsailitate şi iniţiativă pentru viaţa pulică a

localităţii în care ei locuiesc şi determină să caute şi să găsească ei înşişi soluţii

la prolemele cu care se confruntă.

rganizaţiile îndeplinesc funcţii caracteristice sistemelor sociale. &e e$emplu, funcţia

dereproducere a normelor ş i valorilor are rol în crista lizarea principiilor

clăuzitoare ale activităţiimemrilor organizaţiei, realizează legătura dintre

cultura organizaţiei şi cultura societăţii înansamlu, coerenţa dintre scopuri,

valori şi norme, ca mecanisme de reglare a acţiunii sociale."uncţia de integrare

presupune armonizarea componentelor organizaţionale.- o r d a r e a c u l t u r a l ă a

o r g a n i z a ţ i i l o r î n a s e n ţ a c o r e l ă r i i a c e s t e i a c u

a n a l i z a comportamen ta lă e ste aproape impos i il ă, deoarece e lementele

cul tura le se oiec tivizează prinacţ iunea soc ia lă . tudiul p recis a l unor

elemente cum sunt conţinuturile sistemelor culturale seoţine prin accesul la

manifestările lor concrete. Însă sistemele culturale ar fi goale fără e$presiilemateriale şi,

reciproc, e$presiile concrete ale formelor culturale materiale s% ar pierde fără

acestea.Prolema centralizării şi descentralizării în administraţia pulică, a raportului care

e$istă între ele, s%a pus şi se pune în orice stat, indiferent de structură, de forma de

guvernământ sau de regim politic.

tatul, fiind o putere pulică organizată pe un teritoriu delimitat şi recunoscut de celelaltestate, are rolul nu numai de a reprezenta poporul, ci şi de a%i rezolva interesele, adeseori

divergente, la nivel individual sau de grup. Pentru aceasta, statul creează structuri locale,

unităţi administrativ%teritoriale, organizate, de regulă, pe criterii geografice /şi care, la noi au

fost judeţele, ţinuturile, regiunile, plasele, raioanele, oraşele, comunele etc.0.

În toate aceste unităţi administrativ%teritoriale statul a creat autorităţi pulice, care să%l

reprezinte şi să acţioneze pentru realizarea intereselor sale, dar şi ale locuitorilor respectivi. În

acelaşi scop, statul a creat autorităţi şi la nivel central, care să%l reprezinte şi să asigurearmonizarea tuturor intereselor.



!entralizarea în administraţia pulică înseamnă, în plan organizatoric, suordonarea ierar#ică

a autorităţilor locale faţă de cele centrale şi numirea funcţionarilor pulici din conducerea

autorităţilor locale de către cele centrale, iar în plan funcţional, emiterea actului de decizie de

către autorităţile centrale şi e$ecutarea lui de către cele locale.

!entralizarea asigură o funcţionare coordonată, promptă şi eficientă a serviciilor pulice,

determinând înlăturarea suprapunerilor de acelaşi nivel, precum şi a paralelismelor. &e

asemenea, e$ercitarea dreptului de control şi organizarea ierar#ică a acestuia constituie o

garanţie suplimentară pentru apărarea intereselor celor administraţi.

Pe lângă avantajele prezentate mai sus, centralizarea în administraţia pulică are şi unele

dezavantaje:

1nteresele locale nu%şi pot găsi o rezolvare optimă, deoarece autorităţile centrale nu pot

cunoaşte în amănunt specificul intereselor, care diferă de la o unitate administrativ teritorială

la alta.

!oncentrarea, la nivel central, a modului de conducere a unor servicii pulice de interes local

are ca urmare supraaglomerarea autorităţilor centrale, ceea ce duce la rezolvarea cu întârziere

şi superficialitate a prolemelor care s%ar rezolva mai operativ şi mai ine de către autorităţile

locale.

Într%un regim administrativ centralizat, azat pe numirea funcţionarilor pulici de către centru,

cetăţenii nu mai participă la administrarea treurilor lor, sunt lipsiţi de iniţiativă.

&escentralizarea administrativă constă în recunoaşterea personalităţii juridice unităţilor

administrativ%teritoriale, e$istenţa autorităţilor pulice care le reprezintă şi care nu fac parte

dintr%un sistem ierar#ic suordonat centrului, precum şi transferarea unor servicii pulice din

competenţa autorităţilor centrale către cele locale. &escentralizarea presupune că rezolvarea

prolemelor locale nu se mai face de la centru, statul acordând autorităţilor pulice locale şi

dreptul de e$ercitare a puterii în unele proleme. -cest regim juridic se fundamentează în plan

material pe un patrimoniu propriu al unităţilor administrativ%teritoriale, distinct de cel alstatului, care asigură mijloacele necesare pentru satisfacerea intereselor locale.

2radul descentralizării administrative depinde de numărul serviciilor pulice date în

competenţa autorităţilor locale, de raporturile lor cu cele centrale, de forma în care se e$ercită

tutela administrativă /controlul special efectuat de autoritatea centrală0.

&escentralizarea învăţământului preuniversitar reprezintă transferul de autoritate,

responsailitate şi resurse, de la nivel central către comunitatea locală şi către unităţile de

învăţământ în adoptarea deciziilor şi e$ercitarea managementului general şi financiar.&escentralizarea în educaţie presupune:



redistriuirea responsailităţilor, a autorităţii decizionale şi a răspunderii pulice, de la nivel

central către nivelul local3

participarea factorilor non%administrativi, a reprezentanţilor societăţii civile, la procesul de

luare a deciziilor /părinţi, N2, mediul de afaceri, asociaţii profesionale, parteneri sociali

etc.03transferul competenţelor decizionale de la nivelurile centrale către cele locale şi4 sau

organizaţionale, pentru a apropia decizia de eneficiarii serviciului pulic de educaţie.În cazul

administraţiei şcolare, descentralizarea a cuprins patrimoniul, care a fost cedat autorităţilor

locale /cu condiţia respectării destinaţiei iniţiale0, finanţarea şi destul de timid, transferul

deciziei spre unitatea şcolară. 5senţa reformei sistemului educaţional, o reprezintă

descentralizarea deciziei. 'ezultatele favoraile ale acestui proces vor fi oţinute, în

condiţiile în care se stailesc palierele de competenţă decizională, susecvente strategiei

naţionale privind educaţia

-vantajele şi dezavantajele descentralizării

Pentru că este considerată una din priorităţile momentului, clamată, dorită, văzută drept

remediul miraculos al tuturor prolemelor sistemului, treuie să insistăm asupra avantajelor4

dezavantajelor descentralizării. &escentralizarea unei organizaţii, precum sistemul de

învăţământ, presupune că autoritatea de a dispune de oameni şi ani este larg dispersată,

aflându%se la nivelul de ază al structurii, unitatea de învăţământ.

-vantajele descentralizării sunt importante:

Permite conducerii superioare să se concentreze asupra responsailităţilor strategice.

-ccelerează procesul de luare a deciziilor operaţionale.

poreşte gradul de fle$iilitate al deciziilor locale, ceea ce permite adaptarea rapidă la

sc#imare. Permite ajustarea dimensiunii şi structurii personalului în acord cu nevoile.

Îmunătăţeşte strategiile de recrutare, selecţionare şi numire a personalului.

'esponsailizează managerul şcolar.

!reşte competenţa decizională a managerului şcolar.

!reează un parteneriat real şcoală%comunitate.

+otivează mai mult şi mai ine personalul.

1mpune sc#imarea sistemului tradiţional de finanţare.

rganizaţia devine mai fle$iilă4 desc#isă la nou. Nu treuie ocolite nici dezavantajele:

1mpune crearea unui sistem de comunicare şi de control operativ, pentru a se evita erorile sau

încălcarea reglementărilor legale.



olicită creşterea capacităţii de coordonare a conducerii superioare, pentru a menţine armonia

organizaţională.

&ificultatea de a realiza manifestări naţionale /mişcarea de personal, e$amene etc.0.

-ritrariul şi autoritarismul managerial.

&ificultatea colectării situaţiilor statistice.

&ificultatea relaţiei instituţionale cu ministerul.

2enerează incoerenţă şi inconsecvenţă.

1mpune e$istenţa managerilor de profesie în aplicarea legislaţiei specifice.

1mpune e$istenţa de standarde unitare la nivel naţional.

&esfiinţarea unor unităţi de învăţământ, neperformante sau sufinanţate.

"inanţare inegală 6 inegalitatea şanselor.

Pericolul atomizării.

&escentralizarea administraţiei şcolare treuie să continue şi să fie în consonanţă cu

descentralizarea întregii administraţii. -ceasta ar presupune acordarea de competenţe sporite

în domeniu structurilor teritoriale 6 consilii judeţene şi consilii locale, care să gestioneze, pe

lângă prolemele materiale şi financiare ale unităţilor de învăţământ, reţeaua şcolară şi

structura calificărilor, în acord cu criteriile demografice, economice şi sociale.

&upă părerea noastră, ar treui ca gestionarea personalului didactic să fie făcută în continuarede către stat /minister0, pentru că aceasta ar permite recrutarea, formarea continuă şi

moilitatea după criterii strategice unitare şi respectarea politicilor de personal. În acest

domeniu, ministerul ar putea delega anumite competenţe structurilor teritoriale şi unităţilor de

învăţământ, referitoare la încadrarea suplinitorilor şi la susţinerea proelor practice pentru

titularizare /interviu şi lecţie0, care să fie eliminatorii.

!onsiderăm că, cel puţin în acest moment, în care nu putem vori de manageri şcolari, iar

evaluarea calităţii activităţii didactice este la nivel de deziderat, nu este enefică înlocuireatitularizării la nivel de sistem, cu titularizarea la nivel de unitate de învăţământ. -r fi o nouă

sursă de auzuri împotriva celor lipsiţi de protecţie.

!redem cu tărie că nu ar treui să renunţăm la concursul naţional de titularizare, e$perienţa

7şcolilor reprezentative8 oferind suficiente argumente contrare. &orim să reamintim doar

cazul profesorilor care nu au reuşit să se titularizeze prin concursurile naţionale, dar au făcut%

o, cu medii foarte mari, cu prilejul concursurilor organizate în 7şcolile reprezentative8.

În acelaşi timp, apreciem că ar treui să se renunţe la repartiţia computerizată, desfăşurată la

nivel naţional, care să fie înlocuită cu o repartiţie computerizată /sau nu0, la nivel judeţean,



ministerul doar monitorizând şi controlând desfăşurarea corectă a lucrărilor.

&e asemenea, prolemele de mişcare a personalului /pretransfer, restrângere, detaşări0 ar

putea să fie rezolvate la nivelul judeţului, pe tot parcursul anului şcolar.

În ciuda numeroaselor dificultăţi pe care le presupune punerea sa în aplicare, descentralizarea

corespunde unei societăţi democratice, azată pe legitimarea periodică a managerilor, aflată

într%o rapidă sc#imare, în care e$pertiza de tip irocratic, realizată la intervale mari de timp,

devine inoperantă. În acelaşi timp, treuie ine înţeles faptul că descentralizarea nu suprimă

ierar#ia, ci o face funcţională, permiţând o mai rapidă dezvoltare şi introducere a inovaţiei

pedagogice. &in aceste considerente nu suntem adversarii descentralizării, ci dimpotrivă. În

acelaşi timp, nu dorim o descentralizare cu orice c#ip, în orice fel, pentru că este 7timpul

descentralizării89 &orim o acţiune coerentă, refle$ivă, care să nu arunce prolemele

sistemului centralizat, inclusiv cele de personal, în grădina comunităţilor locale. 1..-vantajele

si dezavantajele centralizarii in administratia pulica

!entralizarea în administraţia pulică înseamnă în plan organizatoric,

suordonarea ierar#ică a autorităţilor locale faţă de cele centrale şi numirea

funcţionarilor pulici din conducerea autorităţilor locale de către cele centrale, iar

în plan funcţional, emiterea actului de decizie de către autorităţile centrale şi

e$ecutarea lui de către cele locale.

!entralizarea asigură o funcţionare coordonată, promptă şi eficientă a

serviciilor pulice. "uncţionarea pe principiul suordonării ierar#ice a serviciilor

pulice are drept consecinţă înlăturarea suprapunerilor de acelaşi nivel, precum

şi a paralelismelor.

!onducerea centralizată, în principiul suordonării ierar#ice asigură pe

planul e$ercitării dreptului de control, mai multe trepte de efectuare a controlului

şi de luare a măsurilor legale corespunzătoare, fapt ce se constituie în garanţii

suplimentare pentru apărarea intereselor celor administraţi.Pe lângă avantajele prezentate mai sus, centralizarea în administraţia

pulică are şi unele dezavantaje. În regimul organizării şi funcţionării centralizate

a administraţiei pulice interesele locale nu%şi pot găsi o rezolvare optimă,

deoarece autorităţile centrale nu pot cunoaşte în specificitatea lor aceste interese

care diferă de la o localitate la alta.

!oncentrarea, la nivel central, a modului de conducere a unor servicii

pulice de interes local are ca urmare supraaglomerarea autorităţilor centraleceea ce duce la rezolvarea cu întârziere şi superficialitate a prolemelor care



s%ar rezolva mai operativ şi mai ine de către autorităţile locale.

Într%un regim administrativ centralizat, azat pe numirea funcţionarilor

pulici de către centru, cetăţenii nu mai participă la administrarea treurilor lor,

sunt lipsiţi de iniţiativă.

avantajele si dezavantajele centralizarii

Documents